52009DC0103

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 3.3.2009

COM(2009) 103 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

Acces mai bun la tehnologiile moderne ale informației și comunicării pentru zonele rurale

{SEC(2009) 254}

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

Acces mai bun la tehnologiile moderne ale informa ției și comunicării pentru zonele rurale

1. INTRODUCERE

Utilizarea eficientă a tehnologiilor informației și comunicării (TIC), impulsionată de un acces mai bun la internetul de mare viteză (în bandă largă), este bine cunoscută ca un factor esențial de creștere a productivității și de stimulare a inovării în Europa, inclusiv în zonele rurale[1]. Utilizarea TIC poate juca un rol semnificativ în promovarea spiritului antreprenorial și a progresului economic în zonele rurale, contribuind astfel la ameliorarea competitivității agriculturii și silviculturii, a calității vieții și a diversificării economiei rurale.

Accesul la internetul de calitate înaltă poate contribui la descătușarea potențialului zonelor rurale și la creșterea atractivității lor ca zone de locuit. TIC ajută întreprinderile existente să-și desfășoare activitățile cu mai mare eficacitate și eficiență și răspunde nevoii lor de a accesa rapid diverse tipuri de informații. Totodată, TIC creează perspective mai largi pentru lansarea de noi întreprinderi și facilitează asigurarea unor servicii vitale și a unei mai bune calități a vieții[2].

La ora actuală, există diferențe importante între statele membre în ceea ce privește furnizarea și adoptarea serviciilor electronice și accesul la internetul de mare viteză. Decalajele dintre zonele rurale ale diferitelor state, ca și dintre zonele rurale și cele urbane sunt încă și mai mari. Majoritatea populației rurale plătește mult pentru servicii de calitate inferioară.

Planul european de redresare economică (PERE)[3] subliniază importanța comunicațiilor în bandă largă pentru economiile moderne și urmărește să asigure disponibilitatea acesteia pentru toți europenii până în 2010. În acest context, Comisia a propus o finanțare suplimentară de 1 miliard de euro pentru eliminarea decalajelor în privința accesului la bandă largă, ceea ce ar permite zonelor rurale să abordeze concret unele dintre problemele cu care se confruntă ca urmare a crizei economice și financiare[4].

Prezenta comunicare comună vine ca răspuns la cererea Consiliului (Agricultură și Pescuit), care a solicitat Comisiei să studieze problema ameliorării accesului zonelor rurale la tehnologiile moderne ale informației și comunicării, cu un accent special pe accesul la internetul de mare viteză[5]. Comunicarea se alătură, totodată, dezbaterii strategice asupra aportului dezvoltării rurale la strategia de la Lisabona și la politica comunitară în materie de TIC. Un studiu privind „Disponibilitatea accesului la rețelele informatice în zonele rurale”, comandat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală și finalizat în decembrie 2007, a fost utilizat ca document de lucru pentru elaborarea unor părți ale comunicării și anexei[6].

2. CONTEXTUL POLITICII

Realizarea unei societăți bazate pe cunoaștere și inovare este una dintre principalele priorități ale UE, iar rolul dezvoltării rurale în promovarea adoptării TIC în zonele rurale a fost recunoscut în agenda reînnoită de la Lisabona[7].

În 2005, s-a constituit cadrul strategic i2010 pentru modernizarea și derularea instrumentelor politicii europene destinate să încurajeze dezvoltarea societății informaționale până în 2010. A urmat declarația ministerială de la Riga privind e-incluziunea[8], în care statele membre au convenit asupra unui număr de obiective de atins până în 2010, cum ar fi reducerea la jumătate a decalajului de utilizare a internetului pentru grupurile expuse riscului de excluziune și creșterea disponibilității infrastructurii de bandă largă până la acoperirea a cel puțin 90 % din cetățenii și întreprinderile UE, mobilizând instrumentele corespunzătoare, inclusiv fondurile structurale, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), politica UE privind societatea informațională și politica UE în domeniul concurenței, într-un efort comun de a oferi acces la banda largă tuturor europenilor.

Politica de dezvoltare rurală, cel de al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, pune accentul pe locuri de muncă, creștere, competitivitatea și durabilitatea agriculturii, silviculturii, industriei agroalimentare și zonelor rurale; dezvoltarea capitalului uman; conservarea și ameliorarea mediului; calitatea vieții și combaterea schimbărilor climatice. În acest context, încurajarea adoptării și extinderii TIC la toți fermierii, în sectorul agroalimentar și silvicultură, ca și la zonele rurale, în general, și la turismul rural este considerată un obiectiv esențial în cadrul orientărilor strategice comunitare pentru dezvoltarea rurală[9]. Rețeaua europeană pentru dezvoltarea rurală, un nou element important în evoluția politicii de dezvoltare rurală, oferă un forum pentru definirea necesităților și pentru schimbul de bune practici.

Atât fondurile structurale, cât și FEADR sprijină investițiile în servicii, infrastructură, produse și competențe legate de TIC, cu ample efecte de propagare între unitățile teritoriale și în interiorul acestora. În actuala perioadă, majoritatea investițiilor planificate pentru dezvoltarea societății informaționale în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate vizează sprijinirea dezvoltării e-serviciilor, cu un accent mai limitat pe investițiile în infrastructura TIC[10]. În sfera formării și perfecționării competențelor, Fondul Social European (FSE) și FEADR oferă posibilități de finanțare pentru populația și întreprinzătorii din zonele rurale, la care FEADR adaugă opțiuni specifice pentru fermieri, industria agroalimentară și administratorii de păduri. Al șaptelea Program-cadru pentru cercetare (PC7) aduce noi stimulente pentru cercetare și transferul de inovare spre zonele rurale, îndeosebi prin inițiativele „Regiuni ale cunoașterii” și „Potențial de cercetare”, în care TIC sunt un sector central.

Orientările strategice pentru dezvoltarea rurală în perioada 2007-2013 încurajează sinergia și complementaritatea între dezvoltarea rurală, ocuparea forței de muncă și politicile structurale. În cazul TIC, o astfel de sinergie poate fi cel mai bine valorificată prin integrarea acțiunilor de dezvoltare a societății informaționale în zonele rurale în strategii mai ample, la scară națională sau regională, legate de TIC, strategii susținute atât de FEADR, cât și de fondurile structurale. Această abordare strategică ar urma să asigure compatibilitatea și complementaritatea cu politicile naționale și regionale din domeniul TIC. În acest context, este necesară o conlucrare între Comisie, statele membre și părțile interesate în scopul elaborării unei strategii comunitare în materie de bandă largă pentru a accelera extinderea și modernizarea rețelelor de bandă largă, în concordanță cu obiectivele PERE.

Totodată, îmbunătățirea accesului la internet și TIC în zonele rurale poate fi considerată drept un obiectiv important nu numai pentru UE, ci și, în egală măsură, pentru țările (potențial) candidate la aderarea la UE, care și-au început deja pregătirile pentru implementarea politicilor UE cu sprijinul fondurilor de preaderare.

3. DOMENII DE ACțIUNE șI SITUAțIA ACTUALă

3.1. Evoluții și priorități legate de TIC în zonele rurale

În Comunicarea privind „Reducerea disparităților existente în materie de bandă largă” din 2006[11], Comisia a identificat principalele cauze ale disparității dintre mediul rural și cel urban privind accesul la bandă largă, cum ar fi densitatea scăzută a populației, distanțele mari, lipsa de concurență. Alți factori socioeconomici – nivelul scăzut al veniturilor și al educației, lipsa de acces la noile tehnologii, slaba calitate a serviciilor, lipsa aplicațiilor cu conținut relevant pentru întreprinderile agricole și rurale, proasta informare sau îmbătrânirea populației – determină gradul scăzut de adoptare[12].

Stimularea cererii: conținut, servicii și aplicații

Aplicațiile de bandă largă scurtează timpul și distanțele, aducând serviciile la îndemâna oamenilor și întreprinderilor în propriile lor comunități. Accentul pe dezvoltarea serviciilor și a conținuturilor relevante este esențial pentru impulsionarea cererii de servicii publice online și de bandă largă și a adoptării lor în zonele rurale.

Actualele decalaje în materie de TIC între mediul urban și cel rural demonstrează că administrațiile și instituțiile naționale și locale trebuie să investească în măsuri de stimulare a cererii. Dezvoltarea și disponibilitatea unor servicii publice ca e-guvernarea, e-sănătatea și e-învățarea, însoțite de competențe digitale și de aplicații locale, au o importanță crucială.

Serviciile pentru întreprinderi conectate la banda largă și la internet, inclusiv cele care interesează agricultura, trebuie să fie stimulate, deoarece adoptarea conexiunilor în bandă largă la nivelul întreprinderilor este esențială pentru creșterea eficienței. Accesibilitatea sporită a întreprinderilor ameliorează fluxurile de informații, transparența pieței și posibilitățile de consultare a prețurilor, facilitează cooperarea în industria agroalimentară și reduce costurile tranzacțiilor.

În prezent, utilizarea serviciilor publice în zonele slab populate ale UE este mai limitată decât în zonele cu populație densă[13]. Astfel, adoptarea serviciilor de e-guvernare în UE-27 este de 22,5 % în zonele cu densitate scăzută a populației, comparativ cu 32,9 % în zonele cu densitate mare. IMM-urile și microîntreprinderile din zonele rurale utilizează internetul mult mai puțin decât întreprinderile mari, după cum se arată într-o serie de programe de dezvoltare rurală (de ex., în Bulgaria, Anglia etc.). IMM-urile sunt afectate în special de lipsa personalului calificat în domeniul noilor tehnologii[14].

În 2008, aproape jumătate (41,7 %) din locuitorii zonelor slab populate din EU-27 nu folosiseră niciodată internetul, față de 27,4 % în zonele cu populație densă. În unele state membre (de ex., Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, Portugalia, România, Malta etc.), circa jumătate din totalul populației nu folosise niciodată calculatorul. La nivelul UE-27, gospodăriile conectate la internet prin DSL reprezentau numai 30 % în zonele slab populate, față de 40 % în zonele urbane[15]. În perioada 2005-2007, adoptarea internetului prin DSL a crescut mai mult în mediul urban decât în cel rural, iar pe ansamblu, la nivel național, racordarea în zonele rurale este de două până la patru ori mai scăzută decât în cele urbane[16].

Infrastructura de bandă largă

Statele membre, regiunile și autoritățile locale joacă un rol vital în ceea ce privește integrarea nevoilor socioeconomice ale zonelor rurale și ale populației rurale în strategiile naționale și în programele naționale/regionale. Trebuie continuate și accelerate actualele eforturi de echipare a zonelor rurale ale UE cu conexiuni moderne bazate pe TIC, inclusiv pe noile tehnologii wireless și prin satelit. În acest context, Comisia a propus, în cadrul PERE, o finanțare suplimentară de un miliard de euro. Finanțarea publică a inițiativelor de acest fel trebuie să se conformeze normelor privind ajutoarele de stat din Tratatul CE.

În decembrie 2007, conexiunile în bandă largă (DSL) acopereau în medie 98 % din populația zonelor urbane, în timp ce acoperirea zonelor rurale era de numai 70 % din totalul populației rurale a UE-27[17]. Acoperirea populației rurale continuă să se situeze la un nivel scăzut în Slovacia (39 %), Polonia (43 %), Grecia (50%) și Letonia (65 %), precum și în România și Bulgaria.

3.2. Cine pierde o șansă

Întreprinderile agricole

O acțiune esențială în cadrul dezvoltării rurale o constituie încurajarea adoptării și extinderii TIC în ansamblul sectorului agroalimentar și în întreprinderile agricole în general. Lipsa accesului la banda largă scade considerabil competitivitatea fermierilor, le limitează opțiunile în ceea ce privește aplicarea unor forme mai avansate și inovatoare de gestiune a fermelor, adaptarea modelelor de producție la evoluția economică actuală și controlarea volumului și calității producției și, totodată, le îngustează cunoștințele cu privire la piețe și la tendințele economice, ca și la cercetarea și dezvoltarea în domeniul agricol. Le limitează și oportunitățile comerciale, îi împiedică să recurgă la serviciile de consultanță, le restrânge contactul cu administrațiile naționale și locale și le stânjenește participarea la procesele decizionale. În plus, lipsa accesului la internet și la serviciile online poate descuraja interesul fermierilor de a-și perfecționa aptitudinile profesionale și reduce efectele de propagare determinate de împărtășirea și schimbul și experiențelor profesionale de succes.

Întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderile

TIC ar putea acționa ca un catalizator, stimulând întreprinderile (mici) agricole și neagricole, inclusiv din industria agroalimentară, să conlucreze, să-și creeze rețele și să crească, mărindu-și astfel competitivitatea. Ar putea influența pozitiv performanțele și productivitatea muncii în aceste întreprinderi și poate ajuta fermierii să-și îndeplinească rolul multifuncțional în zonele rurale. Se pot realiza economii de scară, iar e-afacerile, e-comerțul și serviciile bancare electronice pot fi mai ușor de pus în practică.

Promovarea utilizării TIC în industria agroalimentară și crearea infrastructurii care să asigure acces la internet procesatorilor de alimente pot deveni importanți factori de creștere pentru acest sector, ducând la creșterea valorii adăugate și la o mai bună integrare între fermieri și procesatori.

Tinerii

Tinerii se numără printre principalii promotori ai progreselor TIC în zonele rurale. Lipsa de acces la internet îi izolează de evenimentele și fluxurile de informații mondiale și le restrânge accesul la piețele muncii, precum și mijloacele de a-și dezvolta competențele necesare pentru a obține slujbe de calitate, bine plătite. Crearea accesului și a aplicațiilor relevante, în special pentru tinerii care ies din școală și intră pe piața muncii, este esențială pentru a-i încuraja să rămână în zonele rurale.

Femeile

Un număr mai mare de femei din zonele rurale devin întreprinzători și se implică în activități socioeconomice. Trebuie să li se faciliteze în continuare accesul la piețele muncii și o modalitate de a realiza acest lucru este de a le oferi acces la internetul de mare viteză și de a le ridica nivelul de competență digitală.

Persoanele vârstnice și grupurile defavorizate

Fermierii la sfârșit de carieră, vârstnicii și grupurile defavorizate din zonele rurale au nevoi specifice, dintre care multe ar putea fi soluționate dacă li s-ar pune la dispoziție tehnologii relevante și accesibile și aplicații ale TIC. Utilizarea TIC le-ar putea înlesni accesul la servicii publice, la locuri de muncă și la educația de calitate.

3.3. Impactul potențial al proiectelor TIC rurale[18]

O largă gamă de efecte și avantaje s-ar putea obține furnizând zonelor rurale servicii, produse și o infrastructură îmbunătățită, dar trebuie să se țină seama de limitările sau considerentele de mediu existente.

De exemplu, investind în sisteme de rezervare online și în portaluri web, fermierii și exploatațiile rurale oferă comunităților locale și din afară un acces mai bun la informații și la posibilitățile de petrecere a timpului liber, atrag atenția asupra patrimoniului natural și social local, măresc afluxul de turiști, favorizează creșterea și crearea de locuri de muncă și stimulează dezvoltarea economică și socială la nivel național.

Proiectele TIC pot avea, de asemenea, un puternic impact pozitiv atunci când urmăresc să adauge valoare produselor locale sau să amelioreze sistemele de distribuție, agricultura de precizie, cartografierea și promovarea energiilor regenerabile descentralizate ca bioenergia, conservarea patrimoniului natural, furnizarea de informații destinate publicului și întreprinderilor, furnizarea de date unor utilizatori specifici și în scopuri educative, consolidarea capacităților etc. În același timp, pot apărea efecte secundare pozitive, ducând la creșterea utilizării bioenergiei, îmbunătățirea accesului la posibilitățile de formare, dezvoltarea consilierii pentru ocuparea forței de muncă, furnizarea eficientă de servicii publice, promovarea agriculturii durabile și, în sfârșit, dar nu în ultimul rând, transferul de inovare și promovarea bunelor practici.

4. ACțIUNI DE PROMOVARE A TIC ÎN ZONELE RURALE

4.1. FEADR și TIC

Acțiuni

În actuala perioadă de programare, TIC beneficiază de o atenție deosebită în cadrul dezvoltării rurale. În 65 de programe de dezvoltare rurală (PDR), se menționează banda largă și TIC în analiza primară, iar în 37 de PDR (dintr-un total de 94)[19], în evaluarea ex-ante. Analizele confirmă existența unor diferențe semnificative între diversele state membre și regiuni. În jumătate din zonele acoperite de programe (44 de PDR elaborate de 7 state membre), nivelul TIC în zonele rurale este apreciat ca mediu, în timp ce în 16 PDR (13 state membre) este descris ca slab.

FEADR sus ține dezvoltarea întreprinderilor și serviciilor din domeniul TIC, ameliorarea competențelor și accesul la banda largă în regiunile rurale în diferite moduri[20]. Acțiunile directe legate de TIC ca serviciu de bază pentru economia și populația rurală cuprind dezvoltarea e-sănătății, a consilierii în probleme de sănătate și a îngrijirii medicale online, sprijinirea întreprinderilor, serviciile publice locale, centrele de TIC mobile sau destinate tinerilor, punctele publice de internet/comunicare, infrastructura de bandă largă, inclusiv tehnologiile wireless, etc. Acțiunile determinate de situații specifice includ, de exemplu, dotări informatice în școlile mici, servicii de transport pe bază de apeluri telefonice, securitatea locuitorilor rurali, telelucrul sau inițiativele legate de TIC la nivel de sate (47 de PDR din 16 state membre)[21].

În 21 de PDR (15 state membre), sunt menționate întreprinderi rurale neagricole ale fermierilor în domeniul TIC , care au ca obiect de activitate dezvoltarea e-serviciilor, e-comerțul, accesul la internet etc. Fermierii pot să-și modernizeze echipamentul informatic apelând la măsura privind modernizarea exploatațiilor . Crearea de site-uri web destinate marketingului și rezervării online, de portaluri web turistice și de centre de informare caracterizează acțiunile privind TIC legate de turismul rural din 34 de PDR (13 state membre).

Crearea de servicii bazate pe TIC, înființarea de rețele de cooperare și formarea de grupuri specifice ( clusters ), comerțul și marketingul electronic vor fi principalele obiective ale microîntreprinderilor și întreprinderilor rurale neagricole specificate în 28 de PDR (17 state membre).

Fermierii, silvicultorii și procesatorii de alimente vor beneficia de un sprijin semnificativ pentru formarea profesională în domeniul TIC și al informaticii (40 de PDR), pentru e-învățare (13 PDR), pentru activități de informare bazate pe TIC (11 PDR) sau pentru acțiuni specifice, cum ar fi crearea de rețele, proiectele de demonstrații sau învățarea la distanță.

Utilizarea TIC în domeniul mediului este reprezentată de sisteme de teledetecție și monitorizare a incendiilor de păduri, de echipamente de comunicații (în special pentru prevenirea incendiilor de păduri) și de crearea de rețele (14 PDR).

Dezvoltarea rurală va susține și investițiile în TIC, cum ar fi instalarea de rețele în clădirile publice, formarea și informarea cu privire la problemele de mediu în cadrul Natura 2000, alături de forumurile pentru schimbul de opinii pe internet, bazele de date și cataloagele electronice privind conservarea resurselor de biodiversitate, furnizarea de servicii de consiliere, promovarea grupurilor de producători, ameliorarea competenței digitale a populației rurale etc. Vor fi, de asemenea, finanțate portalurile web naționale și regionale pentru rețelele de dezvoltare rurală.

Acțiunile Leader ar putea acoperi o gamă amplă de investiții legate de TIC în zonele rurale , cum ar fi tehnologiile inovatoare de comunicare în abordarea turismului, a sectoarelor productive, a mediului și a patrimoniului cultural în domeniul cooperării transnaționale și interteritoriale, formarea și accesul la internet.

Buget

În cadrul dezvoltării rurale, acțiunile referitoare la TIC sunt integrate în mai multe măsuri care cuprind și acțiuni fără legătură cu TIC[22]. În total, FEADR va cheltui 2,7 miliarde de euro pentru serviciile de bază destinate populației rurale. Încă 4,9 miliarde de euro se vor cheltui pentru diversificarea activității exploatațiilor, înființarea de microîntreprinderi neagricole și turismul rural. Acțiunile de formare și informare sprijinite de FEADR (inclusiv cele legate de competența digitală) reprezintă un total de 1,2 miliarde de euro. Fonduri suplimentare se vor putea cheltui pentru proiectele legate de TIC în cadrul Leader și/sau al altor măsuri de dezvoltare rurală.

O mare parte din fondurile pentru asistență tehnică ale PDR este destinată investițiilor în echipamentele și programele informatice ale administrațiilor publice menite să ofere servicii și consultații online solicitanților (potențiali).

Stabilirea obiectivelor, monitorizare și evaluare

Cadrul comun de monitorizare și evaluare (CMEF) pentru dezvoltarea rurală 2007-2013 oferă o bază solidă pentru stabilirea obiectivelor, ca și pentru monitorizarea și evaluarea situației din zonele rurale în raport cu un mare număr de indicatori, inclusiv indicatori legați de TIC.

În contextul CMEF, prin asigurarea accesului la internet, Austria, de exemplu, urmărește să amelioreze serviciile pentru 80 000 de persoane, în timp ce Republica Cehă are în vedere 70 000 de persoane. În ceea ce privește extinderea internetului, Finlanda preconizează să asigure acoperirea wireless a întregului teritoriu până în 2013, în timp ce Lituania, de exemplu, și-a propus o acoperire de 99 % cu 2 500 de puncte de acces la internet.

4.2. Fondurile politicii de coeziune și TIC

Pentru atingerea obiectivelor generale, trebuie valorificate la maximum sinergiile dintre politicile și finanțările comunitare, naționale și/sau regionale care au un impact asupra dezvoltării TIC în zonele rurale.

În actuala perioadă de programare, fondurile politicii de coeziune vor continua să sprijine dezvoltarea TIC, inclusiv în zonele rurale. Aproximativ 15,3 miliarde euro (4,4 % din totalul bugetului de coeziune) se vor investi direct în prioritățile TIC, inclusiv în e-serviciile publice și infrastructura de bandă largă. Fondul Social European (FSE) va investi sume considerabile în competența digitală în cadrul unor priorități strategice ca învățarea de-a lungul vieții, adaptabilitatea forței de muncă și formarea șomerilor, inclusiv a celor din zonele rurale.

4.3. Cercetare

Cercetarea ajută la înțelegerea nevoilor de TIC din zonele rurale și la identificarea unor modalități eficiente și eficace de soluționare a problemelor existente. Pe lângă sprijinul acordat proiectelor din cadrul PC6 și PC7, s-au creat, sub egida Comitetului permanent privind cercetarea agricolă, două rețele ERA (ICT-AGRI și RURAGRI) care își concentrează activitățile asupra coordonării programelor naționale de cercetare, inclusiv a aplicațiilor TIC în agricultură și în zonele rurale.

4.4. Proiectele TIC în zonele rurale și forțele care impulsionează implementarea lor[23]

Proiectele TIC din zonele rurale ale Europei pun accentul pe (i) echipamentul de acces la internet, (ii) conținutul, în speță, la ce se uită și ce utilizează oamenii pe internet, inclusiv serviciile care îi încurajează să se conecteze, și (iii) dobândirea de noi competențe permițând accesul la internet. Proiectele care îmbină toate aceste aspecte produc impactul cel mai puternic.

Pentru a asigura reușita proiectelor TIC în zonele rurale și un nivel înalt de luare în stăpânire, adoptare și durabilitate a acestora în comunitățile locale, este nevoie nu doar de o bună gestionare a proiectelor, ci și de o serie de factori economici, politici și sociali.

Sprijinul financiar comunitar

În zonele rurale, furnizarea infrastructurii, acțiunile de formare și adaptarea serviciilor sunt mai costisitoare dintr-o serie de motive, după cum s-a menționat mai sus. Mulți furnizori comerciali își concentrează activitatea în zonele urbane sau periurbane cu populație densă, unde pot atrage un mare număr de consumatori și unde investiția le aduce profituri maxime. În zonele rurale, adoptarea este adeseori lentă la început, deoarece există o reticență mai mare față de noile tehnologii decât în zonele urbane. Finanțarea publică, inclusiv fondurile UE, poate contribui la suplinirea deficitului de investiții în infrastructura de acces la TIC, în serviciile online și în alte acțiuni promoționale de încurajare a cererii în zonele rurale, ca și în regiunile muntoase și pe insule. Esențialul este ca strategiile și programele naționale și regionale să răspundă adecvat nevoilor acestor zone.

Sprijinul din partea autorităților naționale și regionale

În ultimii ani, diverse forme de sprijin național și regional au reușit nu doar să asigure posibilități de finanțare, ci și să mărească durabilitatea și succesul proiectelor TIC în zonele rurale. Indiferent dacă sprijinul a fost financiar sau juridic sau dacă guvernele și autoritățile locale au propulsat inițial proiectele, s-au creat beneficii pentru întreprinderile rurale agricole, agroalimentare și neagricole, ca și pentru populația rurală.

Implicarea și cooperarea factorilor locali

Angajamentul factorilor (economici) locali , dacă aceștia își identifică un interes propriu în implantarea noii tehnologii, poate influența considerabil un proiect. Pentru ca proiectele să fie durabile, este nevoie de implicarea populației locale . Înființarea unor sisteme locale de agregare a comunicațiilor în bandă largă la nivel de grup sau de comunitate ar fi un prim pas în inițierea unor acțiuni locale în bandă largă și ar contribui la o (mai bună) definire a strategiilor de bandă largă. Este necesar să se acorde mai multă atenție cooperării în interiorul comunităților în ceea ce privește resursele și facilitățile de bandă largă și utilizarea lor eficientă. Acest lucru a fost confirmat și de bunele practici din cadrul Leader+.

A înțelege și a răspunde noilor nevoi și oportunități ale întreprinderilor

Globalizarea și internetul au provocat o concurență ascuțită între întreprinderi pentru câștigarea de noi piețe și clienți . Pentru a-și susține întreprinderile, întreprinzătorii rurali trebuie să reacționeze adecvat și să valorifice avantajele TIC.

Înțelegând ce vor potențialii utilizatori și în ce formă s-ar putea mări substanțial absorbția și s-ar putea răspunde corect la cererea existentă în zonele rurale. S-ar putea astfel ameliora situația în ceea ce privește șomajul, slaba utilizare a internetului și accesul redus la cunoaștere din zonele rurale. Creând o mai bună luare în stăpânire proiectului , eventual chiar prin implicarea comunității în gestionarea lui, ar putea să crească gradul de adoptare, să sporească rentabilitatea investiției și să asigure continuarea activității și după încetarea finanțării inițiale.

4.5. Promovarea bunelor practici TIC în zonele rurale

Schimbul de bune practici contribuie la promovarea și dezvoltarea unor produse și servicii inovatoare, creează valoare adăugată în dezvoltarea strategiilor, îmbogățește cunoștințele și arată în ce mod utilizarea corectă a activelor poate duce la rezultate pozitive valoroase.

Studiul extern gestionat de DG Agricultură și Dezvoltare Rurală a elaborat o bază de date cu 67 de bune practici TIC în regiunile rurale , a căror difuzare ar putea stimula proiecte inovatoare și susține strategiile destinate zonelor rurale. Baza de date cuprinde proiecte finanțate din fonduri private și/sau comunitare, derulate în special în perioada 2000-2006. Aceste proiecte au fost incluse și în baza de date a portalului web european de bandă largă, pe care Comisia l-a inaugurat în iunie 2008[24].

Astfel de schimburi de bune practici în domeniul dezvoltării rurale pot fi, mai departe, integrate în rețelele de dezvoltare rurală naționale și comunitare și în programele Interreg și promovate prin inițiativa Leader.

5. CONCLUZII șI RECOMANDăRI

Pentru dezvoltarea TIC în zonele rurale, este nevoie de o abordare strategică energică, însoțită de complementarități și sinergii între fondurile și politicile naționale, regionale și comunitare, contribuind laolaltă la dezvoltarea rurală.

Prin prezenta comunicare, Comisia:

- își reafirmă obiectivul „bandă largă pentru toți” stabilit pentru anul 2010 în contextul PERE și reamintește că, la ora actuală, 30 % din populația rurală[25] a UE este privată de accesul la banda largă.

- solicită statelor membre să utilizeze în mod eficient și eficace fondurile PERE destinate infrastructurii de bandă largă pentru impulsionarea vieții economice și sociale în zonele rurale. În acest scop, este necesară o adaptare țintită a PDR în funcție de nevoile statelor membre, adaptare care ar urma să aibă loc în 2009, după adoptarea propunerii Comisiei de către Consiliu.

- recomandă accelerarea acțiunilor de sprijinire a cererii și ofertei de TIC, în special prin acțiuni vizând creșterea accesului local și a racordării la o infrastructură TIC convenabilă, dezvoltarea unor servicii online și a unor conținuturi relevante pentru întreprinderile rurale agricole și neagricole, precum și asigurarea accesului la acestea. Acțiunile de stimulare a cererii trebuie să cuprindă activități ca dobândirea de calculatoare personale, formarea profesionistă a fermierilor, a procesatorilor de alimente și a întreprinderilor rurale agricole și neagricole în domeniul TIC și al activității economice electronice (e-business), precum și alfabetizarea digitală a populației rurale. Măsurile ar trebui să fie însoțite de acțiuni precum crearea de rețele, evaluarea comparativă și altele (eventual în cadrul observatoarelor de TIC existente), menite să susțină capacitățile regionale și locale de gestionare, planificare și implementare a proiectelor TIC în cadrul PDR.

- încurajează statele membre și regiunile să recurgă la bugetele asistenței tehnice pentru inițierea unor studii/analize care să examineze situația TIC în zonele rurale și în agricultură, inventariind actualele inițiative TIC și monitorizând indicatorii TIC.

- solicită statelor membre și regiunilor ca, începând din 2010, să consemneze în rapoartele anuale privind dezvoltarea rurală acțiunile din sfera TIC pe care le-au întreprins în anul de raportare și, eventual, finanțarea acestora. Comisia este pregătită să sintetizeze datele de mai sus sub forma unui document de lucru, pe baza informațiilor furnizate de statele membre.

- solicită insistent statelor membre și regiunilor ca, în cadrul evaluării intermediare a dezvoltării rurale din 2010, să pună un accent sporit pe acțiunile legate de TIC, inclusiv în domeniile agriculturii, silviculturii și industriei agroalimentare, și pe progresele înregistrate, pe baza cărora să propună consolidarea în continuare a acțiunilor legate de TIC și adaptarea PDR, acolo unde este cazul.

- subliniază că, pentru obținerea unor rezultate efective în zonele rurale, este nevoie de canalizarea corectă și de complementaritatea finanțării comunitare în vederea creării unor efecte de sinergie. Pentru a atinge acest scop, este extrem de important ca autoritățile naționale și regionale care gestionează diferitele fonduri comunitare (fonduri structurale, fonduri de coeziune, FEADR) să coopereze strâns între ele.

- accentuează importanța diseminării și a schimbului de bune practici TIC în zonele rurale în cadrul rețelelor naționale și europene pentru dezvoltarea rurală. Rețeaua de cercetare și dezvoltare a UE trebuie să contribuie cu sugestii utile în ceea ce privește implementarea politicilor legate de TIC în zonele rurale. O manifestare în acest sens se va organiza în a doua jumătate a lui 2010.

- încurajează managerii și realizatorii de proiecte TIC în zonele rurale să utilizeze portalurile web europene care au fost înființate în domeniul TIC (www.broadband-europe.eu și www.ePractice.eu).

[1] COM(2007) 803, 11.12.2007.

[2] Discurs 07/311al comisarului pentru agricultură și dezvoltare rurală Mariann Fischer Boel.

[3] COM(2008) 800, 26.11.2008.

[4] COM(2009) 36, 28.1.2009.

[5] Concluziile Consiliului 7085/07, 19 martie 2007.

[6] SAACNRA [SAACNRA = Study on the Availability of Access to Computer Networks in Rural Areas (Studiu asupra disponibilității accesului la rețele de calculatoare în zonele rurale)], 2007, http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/index_en.htm.

[7] COM(2005) 330, 20.7.2005.

[8] http://ec.europa.eu/information_society/events/ict_riga_2006/doc/declaration_riga.pdf.

[9] Decizia 2006/144/CE a Consiliului din 20 februarie 2006 privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală.

[10] Statele membre și regiunile sunt cele care stabilesc delimitările între modalitățile de folosire a diferitelor fonduri comunitare.

[11] COM(2006) 129, 20.3.2006.

[12] COM(2006) 129, 20.3.2006 și SAACNRA, p. 64.

[13] Definiție Eurostat bazată pe gradul de urbanizare.

[14] COM(2008) 394, 25.6.2008.

[15] Eurostat.

[16] Definiția ruralității conform IDATE. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa.

[17] Definiția ruralității conform IDATE. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa.

[18] Bazat pe analiza bunelor practici în SAACNRA (2007), p. 25-38.

[19] Sunt cuprinse aici și cele șase PDR cadru și de rețea, pe care analiza nu le ia însă în considerare. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa.

[20] Investițiile în echipamente și programe informatice sunt eligibile în toate programele.

[21] Mai multe state membre au preferat să lase deschis conținutul anumitor măsuri, fără a specifica acțiunile prioritare; acestea nu au fost luate calcul.

[22] Programarea bugetului în dezvoltarea rurală se efectuează la nivel de axe și de măsuri, nu la nivel de acțiuni. Din acest motiv, nu există disponibile privind investițiile pe acțiuni.

[23] Bazat pe analiza bunelor practici în SAACNRA (2007), p. 25-38.

[24] www.broadband-europe.eu.

[25] Definiția ruralității conform IDATE.