EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 42007X1212(01)

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 15 noiembrie 2007 , privind îmbunătățirea calității pregătirii cadrelor didactice

OJ C 300, 12.12.2007, p. 6–9 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

12.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 300/6


Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 15 noiembrie 2007, privind îmbunătățirea calității pregătirii cadrelor didactice (1)

(2007/C 300/07)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AVÂND ÎN VEDERE:

1.

Concluziile Consiliului European de la Lisabona din 23-24 martie 2000, în care s-a subliniat că investițiile în resurse umane sunt de o importanță capitală pentru locul Europei în economia bazată pe cunoaștere și s-a cerut statelor membre să „adopte măsuri în vederea înlăturării obstacolelor din calea mobilității cadrelor didactice și a atragerii unor cadre didactice de înaltă calitate”  (2).

2.

Raportul Consiliului Educație din luna februarie 2001 către Consiliul European privind obiectivele viitoare concrete referitoare la sistemele de educație și formare, în care a fost subliniat rolul în schimbare al cadrelor didactice care, pe lângă faptul că transmit cunoștințe, „au și un rol de mentor, ghidând elevii pe drumul personal al cunoașterii”  (3).

3.

Obiectivul 1.1 al programului de lucru „Educație și formare 2010” — Îmbunătățirea pregătirii și formării cadrelor didactice și a formatorilor, care subliniază importanța atragerii și reținerii persoanelor calificate și motivate în profesia de cadru didactic, a identificării aptitudinilor de care au nevoie cadrele didactice pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale societății, a asigurării condițiilor pentru sprijinirea cadrelor didactice prin formare inițială și formare continuă la locul de muncă, precum și a atragerii către învățământ și formare a persoanelor cu experiență profesională în alte domenii (4).

4.

Rezoluția Consiliului din 27 iunie 2002 cu privire la învățarea continuă, care a invitat statele membre să îmbunătățească pregătirea și formarea cadrelor didactice implicate în învățarea continuă, în scopul dobândirii de către acestea a aptitudinilor necesare pentru o societate bazată pe cunoaștere (5).

5.

Raportul intermediar comun al Consiliului și al Comisiei din 26 februarie 2004 privind progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona în domeniile educației și formării (6), care a acordat prioritate elaborării unor principii europene comune în privința competențelor și calificărilor necesare cadrelor didactice în vederea asumării unui rol în schimbare în societatea bazată pe cunoaștere (7).

6.

Raportul intermediar comun al Consiliului și al Comisiei din 23 februarie 2006 privind punerea în aplicare a programului de lucru „Educație și formare 2010”, în care s-a subliniat că „investițiile în formarea cadrelor didactice și a formatorilor și consolidarea conducerii instituțiilor de învățământ și formare sunt de o importanță capitală pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor de educație și formare”  (8).

7.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 14 noiembrie 2006 privind eficiența și echitatea în educație și formare, în care s-a afirmat că „motivația, aptitudinile și competențele cadrelor didactice, ale formatorilor, ale altor membri ai personalului didactic și ale serviciilor de orientare și ajutor social, precum și calitatea conducerii școlilor, constituie factori esențiali pentru obținerea unor rezultate de înaltă calitate în domeniul învățării” și că „eforturile personalului didactic ar trebui să fie însoțite de o perfecționare profesională continuă”.

8.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 14 noiembrie 2006 privind prioritățile viitoare ale unei cooperări europene consolidate în materie de educație și formare profesională, în care s-a pus accentul pe nevoia de cadre didactice cu înaltă calificare care urmează forme de perfecționare profesională continuă (9).

9.

Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune în domeniul învățării continue, care include, în cadrul programului Comenius, obiectivele specifice de îmbunătățire a calității și a dimensiunii europene a pregătirii cadrelor didactice (10).

10.

Recomandarea 2006/961/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele fundamentale în procesul învățării continue (11), care stabilește cunoștințele, aptitudinile și atitudinile de bază pe care trebuie să le dobândească toți elevii până la sfârșitul pregătirii și formării inițiale, pentru a se putea integra în societatea bazată pe cunoaștere, și care, dat fiind caracterul transversal al acestora, necesită mai multă colaborare și muncă în echipă din partea cadrelor didactice, precum și o abordare a predării care nu este limitată de frontierele tradiționale dintre discipline,

SALUTĂ comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 23 august 2007 privind îmbunătățirea calității pregătirii cadrelor didactice (12), în care calitatea predării și a pregătirii cadrelor didactice sunt identificate ca factori esențiali pentru ameliorarea nivelurilor de pregătire și îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona și în care, în consecință, sunt formulate propuneri în vederea menținerii și îmbunătățirii acestora.

REAFIRMĂ că, deși responsabilitatea pentru organizarea și conținutul sistemelor de pregătire și formare și pentru îndeplinirea obiectivului 1.1 din programul de lucru „Educație și formare 2010” revine fiecărui stat membru și că, deși școlile din multe state membre se bucură de un grad considerabil de autonomie, statele membre pot beneficia de pe urma cooperării europene atunci când se confruntă cu probleme comune, în special prin intermediul metodei deschise de coordonare, care implică elaborarea unor principii și obiective comune, precum și prin intermediul inițiativelor comune, cum ar fi activitățile de învățare în echipă, schimbul de experiență și bune practici și monitorizarea reciprocă.

CONSIDERĂ că:

1.

Predarea de înaltă calitate este o condiție prealabilă pentru pregătirea și formarea de înaltă calitate, care constituie la rândul lor factori care influențează puternic competitivitatea pe termen lung a Europei și capacitatea acesteia de a crea mai multe locuri de muncă și de a genera o mai mare creștere economică, în conformitate cu obiectivele de la Lisabona și coroborate cu alte domenii de acțiune relevante, precum politica economică, politica socială și cercetarea.

2.

La fel de important este faptul că predarea oferă un serviciu de o importanță socială considerabilă: cadrele didactice joacă un rol fundamental prin sprijinul acordat în scopul identificării și dezvoltării talentelor și al concretizării potențialului de dezvoltare și împlinire personală al fiecăruia, precum și prin sprijinul acordat persoanelor în vederea dobândirii unei game largi de cunoștințe, aptitudini și competențe fundamentale, de care vor avea nevoie, în calitate de cetățeni, în viața personală, socială si profesională.

3.

Capacitatea cadrelor didactice de a răspunde provocărilor generate de creșterea diversității sociale și culturale în sălile de curs este esențială pentru dezvoltarea unor sisteme educaționale echitabile și pentru realizarea de progrese în vederea asigurării de șanse egale pentru toți.

4.

Pregătirea și formarea cadrelor didactice constituie un element primordial în cadrul modernizării sistemelor europene de educație și formare, iar îmbunătățirile viitoare ale nivelului general de pregătire și ritmul progreselor în îndeplinirea obiectivelor comune ale programului de lucru „Educație și formare 2010” vor fi facilitate de existența unor sisteme eficiente de pregătire a cadrelor didactice.

5.

Având în vedere considerentele menționate anterior, statele membre ar trebui să acorde un înalt nivel de prioritate menținerii și îmbunătățirii calității pregătirii cadrelor didactice pe tot parcursul carierei acestora.

CONSTATĂ că:

1.

Numeroasele schimbări sociale, culturale, economice și tehnologice în cadrul societății creează exigențe noi pentru personalul didactic și accentuează nevoia unor abordări ale predării focalizate mai mult atât pe competențe, cât și pe rezultatele învățării.

În procesul de dobândire a competențelor fundamentale pentru durata întregii vieți, elevilor li se cere, din ce în ce mai mult, să își dezvolte capacitatea de a învăța în mod autonom și să își asume responsabilitatea pentru propria învățare.

În plus, este posibil ca elevii din aceeași clasă să provină din medii din ce în ce mai diverse și să aibă o gamă foarte largă de aptitudini.

Pentru a-și putea adapta metodele de predare în funcție de nevoile în schimbare ale elevilor, cadrele didactice trebuie să își perfecționeze în mod regulat aptitudinile pe care le posedă și/sau să dobândească altele noi.

2.

Noile exigențe cu care se confruntă cadrele didactice necesită atât elaborarea unor abordări ale predării și crearea unor medii de învățare noi, cât și un nivel înalt de profesionalism.

Pe măsură ce școlile se transformă în medii educaționale din ce în ce mai autonome și mai deschise, cadrelor didactice le revine o responsabilitate din ce în ce mai mare în ceea ce privește conținutul, organizarea și monitorizarea procesului educațional, precum și în ceea ce privește propria dezvoltare profesională pe parcursul întregii cariere.

3.

Din acest motiv, instituțiile de pregătire a cadrelor didactice, instructorii acestora și școlile trebuie să răspundă, la rândul lor, unor noi provocări în ceea ce privește elaborarea sau punerea în aplicare a programelor destinate atât viitoarelor cadre didactice, cât și cadrelor didactice în exercițiu. Pentru ca sistemele de pregătire a cadrelor didactice să răspundă acestor provocări, este necesară o mai bună coordonare a diferitelor tipuri de pregătire a cadrelor didactice — plecând de la pregătirea inițială, incluzând sprijinul suplimentar la început de carieră [„integrarea” (13)], până la dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă.

În plus, cadrele didactice au nevoie de mai multe stimulente pentru a-și actualiza aptitudinile pe parcursul carierei, iar, în același timp, sunt necesare eforturi sporite pentru a se garanta că pregătirea continuă la locul de muncă răspunde nevoilor de predare ale cadrelor didactice, din punct de vedere calitativ și cantitativ.

4.

Mai multe state membre se confruntă cu nevoia nu numai de a atrage alte persoane, inclusiv persoanele calificate în mod corespunzător și experimentate din cadrul altor profesii, către profesia de cadru didactic, dar și de a convinge cadrele didactice cu experiență să rămână în cadrul profesiei, în loc să se pensioneze devreme sau să-și schimbe profesia.

Îmbunătățirea calității pregătirii cadrelor didactice poate reprezenta o modalitate de transformare a profesiei de cadru didactic într-o alegere profesională atractivă.

CONVIN, în cadrul responsabilităților lor,

1.

să depună eforturi pentru a se asigura că toate cadrele didactice:

dețin o diplomă a unei instituții de învățământ superior (14) care asigură un echilibru adecvat între studiile bazate pe cercetare și practica predării,

posedă cunoștințe specializate în domeniile lor, precum și aptitudinile pedagogice necesare,

au acces la programe eficiente de sprijin la începutul carierei,

beneficiază, pe tot parcursul carierei, de sprijin și îndrumări corespunzătoare,

sunt încurajate și sprijinite, pe tot parcursul carierei, să își reevalueze necesitățile de învățare și să dobândească noi cunoștințe, aptitudini și competențe prin modalități formale, informale și non-formale de învățare, inclusiv prin schimburi și stagii în străinătate;

2.

să depună eforturi pentru a se asigura că, pe lângă faptul că posedă aptitudini și experiență pedagogică, cadrele didactice cu rol de conducere beneficiază de o formare de înaltă calitate în gestionarea și conducerea unităților de învățământ;

3.

să urmărească garantarea faptului că prevederile legate de pregătirea inițială, sprijinul la început de carieră și perfecționarea profesională a cadrelor didactice sunt coordonate, coerente, dispun de resurse adecvate și asigură o calitate corespunzătoare;

4.

să ia în considerare adoptarea unor măsuri în vederea creșterii nivelului de calificare și a gradului de experiență profesională, necesare pentru angajarea în calitate de cadru didactic;

5.

să încurajeze legături și parteneriate mai strânse între școli — care ar trebui să devină „comunități de învățare” — și instituțiile de pregătire a cadrelor didactice, asigurându-se în același timp că respectivele instituții oferă programe de pregătire a cadrelor didactice coerente, pertinente și de înaltă calitate, care corespund efectiv nevoilor în schimbare ale școlilor, ale cadrelor didactice și ale societății în general;

6.

să promoveze, pe parcursul pregătirii inițiale a cadrelor didactice, sprijinul la început de carieră și, prin intermediul perfecționării profesionale continue, dobândirea de competențe care vor permite cadrelor didactice:

să transmită elevilor competențe transversale, precum cele descrise în Recomandarea privind competențele fundamentale (15),

să creeze un mediu școlar sigur și atrăgător, bazat pe respect reciproc și pe cooperare,

să predea în mod eficient unor clase eterogene de elevi, provenind din medii sociale și culturale diverse și cu o gamă largă de aptitudini și de nevoi, inclusiv nevoi speciale de învățare,

să lucreze în strânsă colaborare cu colegii, părinții și comunitatea în sens larg,

să participe la dezvoltarea școlii sau a centrului de formare în care sunt angajați,

să dezvolte cunoștințe noi și să aducă inovații ca urmare a unui proces de reflecție și de cercetare,

să folosească tehnologia informației și comunicațiilor în exercitarea diferitelor atribuții, precum și pentru propria perfecționare profesională continuă,

să studieze în mod autonom pe tot parcursul carierei lor profesionale;

7.

să ofere un sprijin corespunzător instituțiilor de pregătire a cadrelor didactice și instructorilor acestora pentru a le permite să elaboreze răspunsuri inovatoare la noile cereri privind pregătirea cadrelor didactice;

8.

să sprijine programele de mobilitate pentru cadrele didactice, viitoarele cadre didactice și instructorii cadrelor didactice, menite să influențeze în mod semnificativ perfecționarea profesională a acestora, precum și să permită o mai bună înțelegere a diferențelor culturale și a dimensiunii europene a predării;

9.

să întreprindă toate măsurile necesare pentru a face din profesia de cadru didactic o alegere profesională mai atractivă.

INVITĂ STATELE MEMBRE, CU SPRIJINUL COMISIEI,

1.

să lucreze împreună pentru a consolida cooperarea la nivel european în cadrul metodei deschise de coordonare — prin consultare cu părțile interesate și ca obiectiv politic transversal al programului de lucru „Educație și formare 2010” și al unui program ulterior — în vederea promovării punerii în aplicare a politicilor prioritare privind pregătirea cadrelor didactice formulate în prezentele concluzii;

2.

să utilizeze toate instrumentele disponibile, precum cele care fac parte din metoda deschisă de coordonare, Programul de învățare continuă, Cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică și Fondul Social European, pentru a promova, printr-o abordare integrată, cunoștințele bazate pe elemente concrete și relevante pentru politicile de pregătire a cadrelor didactice, inițiativele suplimentare privind învățarea în echipă, proiectele de inovare în domeniul pregătirii cadrelor didactice și mobilitatea cadrelor didactice, a instructorilor acestora și a viitoarelor cadre didactice.


(1)  Prezentele concluzii se referă la cadrele didactice din învățământul general și din învățământul profesional inițial; în acest sens, cadrul didactic este o persoană care deține statutul de cadru didactic (sau echivalent) în conformitate cu legislația și practica unui stat membru. Prezentele concluzii nu vizează persoanele angajate în afara sistemelor formale de educație și formare datorită naturii și contextelor diferite ale sarcinilor pe care le efectuează.

(2)  Doc. SN 100/1/00 REV 1.

(3)  Doc. 5980/01.

(4)  JO C 142, 14.6.2002, p. 1.

(5)  JO C 163, 9.7.2002, p. 1.

(6)  Doc. 6905/04.

(7)  Anexele I și II la doc. 12414/07 ADD 1.

(8)  JO C 79, 1.4.2006, p. 1.

(9)  JO C 298, 8.12.2006, p. 8.

(10)  JO L 327, 24.11.2006, p. 45.

(11)  JO L 394, 30.12.2006, p. 5.

(12)  Doc. 12414/07 + ADD 1 + ADD 2.

(13)  „Integrarea” se referă la procesul prin care, în unele state membre, cadrelor didactice nou calificate li se oferă, în primii ani de învățământ, sprijinul suplimentar (de exemplu, prin îndrumare, formare, consiliere) de care au nevoie pentru a-și prelua noile atribuții în cadrul școlii și profesiei; în consecință, aceasta reprezintă o legătură între pregătirea inițială a cadrelor didactice și exercitarea propriu-zisă a profesiei.

(14)  Sau, în cazul cadrelor didactice care își desfășoară activitatea în domeniul învățământului profesional inițial, sunt de o înaltă calificare și dețin o diplomă pedagogică adecvată.

(15)  A se vedea nota de subsol 11.


Top