ANEXĂ

Manual de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru („Manualul UE privind fotbalul”)

Cuprinsul manualului

Capitol

Subiect

Scopul, domeniul de aplicare și destinația manualului

4

1.

Gestionarea informațiilor și schimbul de informații între autoritățile de poliție

5

1.1.

Introducere

5

1.2.

Sarcini de anvergură internațională

5

1.3.

Schimbul de informații polițienești

6

1.3a.

Definiții

6

1.3b.

Tipuri de informații

6

1.3c.

Secvența cronologică a schimbului de informații

6

1.3d.

Schimbul de informații cu țări din afara UE

7

1.4.

Combaterea terorismului și criminalitatea gravă și organizată

7

2.

Orientări generale privind rolul și atribuțiile naționale ale PNIF

8

3.

Cooperarea dintre poliția gazdă și delegațiile poliției oaspete

8

3.1.

Principii-cheie

8

3.2.

Sprijinirea operațiunilor poliției gazdă

8

3.3.

Modalități de cooperare

9

3.4.

Modele de protocol pentru meciurile individuale

9

3.5.

Costuri și dispoziții financiare

10

3.6.

Vizite de pregătire

10

3.7.

Însoțirea delegațiilor poliției oaspete (ghizi)

11

3.8.

Componența delegațiilor poliției oaspete

11

3.9.

Sarcinile principale ale delegației poliției oaspete

12

3.10.

Limbă

13

3.11.

Cooperarea dintre poliția gazdă și poliția oaspete în timpul evenimentului

13

3.12.

Utilizarea vestelor de identificare

13

3.13.

Acreditare

13

3.14.

Turneele de fotbal din țările fără PNIF

13

3.14a.

Acorduri bilaterale

13

3.14b.

Cooperarea dintre PNIF

14

3.15.

Rolul Interpolului și al Europolului

14

4.

Cooperarea dintre poliție și organizator

14

5.

Cooperarea dintre poliție, justiție și organele de urmărire penală

15

6.

Cooperarea dintre poliție și suporteri

16

7.

Strategia mediatică și de comunicare

16

7.1.

Strategia de comunicare

16

7.2.

Strategia mediatică

17

8.

Reuniunile experților din UE în materie de siguranță și securitate la meciurile de fotbal

17

9.

Lista documentelor relevante privind siguranța și securitatea la evenimentele fotbalistice

18

9.1.

Documente-cheie adoptate anterior de Consiliul Uniunii Europene

18

9.2.

Documente-cheie adoptate anterior de Consiliul Europei

18

Apendicele 1

Protocol pentru desfășurarea delegațiilor poliției oaspete (Prüm)

19

Apendicele 2

Protocol pentru desfășurarea delegațiilor poliției oaspete (non-Prüm)

25

Apendicele 3

Specificații pentru vestele de identificare ale poliției

30

Apendicele 4

Evaluarea dinamică a riscurilor și gestionarea mulțimilor

32

Apendicele 5

Clasificarea suporterilor de fotbal

35

Scopul, domeniul de aplicare și destinația manualului

Scopul acestui document este de a consolida siguranța și securitatea la meciurile de fotbal de anvergură internațională, în special de a optimiza eficiența cooperării polițienești internaționale.

Conținutul, care este în concordanță cu bunele practici recunoscute privind adoptarea unei abordări integrate, la nivel de agenții, a siguranței, securității și serviciilor în contextul evenimentelor fotbalistice, poate, după caz, să fie aplicat și altor evenimente sportive de anvergură internațională în cazul în care un stat membru decide în acest sens.

Acest conținut nu aduce atingere dispozițiilor naționale în vigoare, în special competențelor și responsabilităților diferitelor agenții din fiecare stat membru.

Cu toate că prezentul document se axează în special pe cooperarea polițienească internațională, faptul că gestionarea fotbalului (și a altor evenimente sportive) implică participarea mai multor agenții se reflectă în mențiunile privind interacțiunile poliției cu alți parteneri-cheie, cum ar fi organizatorul evenimentului, și cu părțile interesate, în special cu suporterii.

Cooperarea polițienească internațională și operațiunile polițienești în context fotbalistic trebuie să se ghideze după principiile legalității, proporționalității și adecvării. Exemple de bune practici referitoare la evaluarea dinamică a riscurilor și la gestionarea mulțimilor sunt prezentate în detaliu în apendicele 4.

În timp ce autoritatea competentă din statul membru organizator este responsabilă de asigurarea siguranței și securității evenimentului, autoritățile din statele participante, învecinate și de tranzit au drept responsabilitate acordarea de sprijin dacă este cazul.

Prezentul document ar trebui să fie difuzat pe larg și aplicat în fiecare stat membru, în alte țări europene și dincolo de acestea, pentru a micșora riscul pentru siguranță și securitate și pentru a asigura o cooperare polițienească internațională eficientă.

CAPITOLUL 1

1.   Gestionarea informațiilor și schimbul de informații între autoritățile de poliție

1.1.   Introducere

Efectuarea la timp a schimbului de informații exacte este de maximă importanță în consolidarea siguranței și securității și în prevenirea violenței și dezordinii în legătură cu fotbalul.

În conformitate cu Decizia 2002/348/JAI a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2007/412/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007, fiecare stat membru trebuie să creeze un punct național de informare fotbalistică (PNIF) care să acționeze în calitate de punct de contact național central pentru schimbul de informații relevante pentru meciurile de fotbal de anvergură internațională și pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale în legătură cu meciurile de fotbal.

În cazul în care există un contact direct între poliția organizatoare și poliția oaspete, informațiile transmise ar trebui să fie puse simultan la dispoziția PNIF corespunzătoare. Astfel de contacte nu ar trebui să aducă atingere rolului principal al PNIF în asigurarea calității informațiilor și a unei largi diseminări către alți parteneri și alte autorități relevante.

Relația dintre PNIF și autoritățile naționale competente ar trebui să facă obiectul dreptului intern aplicabil.

În conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Decizia 2002/348/JAI a Consiliului, fiecare stat membru trebuie să se asigure că punctul său național de informare fotbalistică este capabil să îndeplinească rapid și eficient misiunile care îi sunt încredințate.

—	Pentru a fi eficace, personalul PNIF ar trebui să fie format și echipat pentru a asigura o sursă națională de cunoștințe și competențe referitoare la activitatea poliției în legătură cu fotbalul și la aspectele de siguranță și securitate conexe.

1.2.   Sarcini de anvergură internațională

PNIF sprijină autoritățile naționale competente. Pe baza informațiilor care au fost analizate și evaluate, propunerile sau recomandările necesare se trimit autorităților naționale competente pentru a contribui la dezvoltarea unei politici la nivel de agenții în domeniul problemelor legate de fotbal.

PNIF colaborează îndeaproape cu poliția locală cu privire la meciurile de fotbal naționale sau internaționale. În vederea unei eficacități depline a acestui sprijin, informații cu privire la rolul important al PNIF ar trebui diseminate pe scară largă și înțelese de toate agențiile de poliție din fiecare stat membru.

De asemenea, fiecare stat membru ar trebui să ia măsuri în vederea stabilirii unei rețele naționale de membri desemnați ai personalului poliției locale care să aibă ca sarcină colectarea și transmiterea către PNIF a tuturor informațiilor și datelor operative legate de evenimentele fotbalistice din localitatea lor.

În beneficiul PNIF din alte țări, fiecare PNIF are obligația de a menține o analiză a riscurilor actualizată (1) referitoare la propriile cluburi și la propria echipă națională. Analiza riscurilor este, în general, comunicată altor PNIF utilizând formularele disponibile pe site-ul internet al PNIF (www.nfip.eu). (2) Cu toate acestea, se subliniază faptul că riscul este variabil, acesta depinzând de o serie de factori. Ca atare, o evaluare dinamică a riscurilor trebuie efectuată pe tot parcursul evenimentului.

Fiecare PNIF ar trebui să aibă acces la bazele de date relevante ale poliției naționale. Schimbul de informații cu caracter personal face obiectul dreptului național și internațional aplicabil, în special Deciziei Prüm (3) sau acordurilor bilaterale sau multilaterale.

PNIF are obligația de a se asigura că toate informațiile fac obiectul unui control al calității cu privire la conținut.

Toate informațiile ar trebui să fie transmise utilizând formularele corespunzătoare furnizate pe site-ul internet al PNIF.

1.3.   Schimbul de informații polițienești

1.3a.    Definiții

Termenul „eveniment” din prezentul manual este utilizat pentru a desemna un anumit meci sau turneu de fotbal în toate aspectele sale. Termenul „poliție gazdă” este utilizat pentru a desemna poliția din țara în care are loc meciul sau turneul. Termenul „poliție oaspete” este utilizat pentru a desemna poliția dintr-o țară în care este situată echipa participantă/sunt situate echipele participante.

1.3b.    Tipuri de informații

Se poate face o distincție între informații cu caracter general și informații cu caracter personal.

(a)   Informații cu caracter general

Informațiile cu caracter general includ informații strategice și tactice menite să stea la baza pregătirilor și a operațiunilor aferente evenimentului care vizează identificarea și prevenirea sau reducerea riscurilor la adresa siguranței și securității, efectuarea unor analize ale riscurilor prealabile evenimentului și a unor analize dinamice permanente ale riscurilor și furnizarea unui răspuns adecvat și proporțional la riscurile la adresa siguranței și securității pe măsura apariției acestora în timpul evenimentului.

(b)   Informații cu caracter personal

În acest context, informațiile cu caracter personal înseamnă informații privind persoanele considerate de poliție ca reprezentând un risc potențial pentru siguranța publică în legătură cu evenimentul. Acestea pot include detalii privind persoane care au provocat în mod evident violențe sau dezordine la meciuri de fotbal anterioare sau au contribuit la acestea.

1.3c.    Secvența cronologică a schimbului de informații

Se pot distinge trei faze: înaintea evenimentului, în timpul evenimentului și după eveniment. Nu este necesar ca aceste trei faze să fie întotdeauna strict delimitate.

Înaintea evenimentului:

Solicitările de informații se transmit de către PNIF gazdă către PNIF al țării/țărilor oaspete. Aceste solicitări includ:

—	o analiză a riscurilor referitoare la suporterii echipei oaspete;

—	alte informații relevante privind siguranța și securitatea evenimentului, de exemplu informații privind călătoria suporterilor și alte amenințări la adresa ordinii publice.

PNIF din țara/țările oaspete răspund(e) solicitărilor de informații ale PNIF din țara gazdă și, din proprie inițiativă, furnizează toate informațiile relevante oricărui alt PNIF implicat.

PNIF din țara gazdă furnizează informații privind legislația aplicabilă și politica autorităților (de exemplu, politica privind alcoolul), organizarea evenimentului și personalul esențial în domeniul siguranței și securității.

Toate informațiile relevante sunt puse la dispoziția celorlalte PNIF implicate și sunt introduse pe site-ul internet al PNIF prin intermediul formularelor corespunzătoare.

Punctului național de informare fotbalistică din țara/țările oaspete i se solicită să asigure la timp informații fiabile privind deplasările suporterilor cu risc și ale celor care nu reprezintă un risc, privind echipa participantă (în cazul în care există o amenințare) și vânzările de bilete, împreună cu orice alte informații relevante.

PNIF din țara gazdă transmite informații către PNIF din țara/țările oaspete, în special cu privire la integrarea delegației poliției oaspete în operațiunile polițienești ale țării gazdă, precum și informații pentru suporterii oaspeți etc.

În timpul evenimentului

PNIF din țara gazdă poate solicita confirmarea informațiilor furnizate anterior, precum și efectuarea unei analize actualizate a riscurilor. Solicitarea se transmite printr-un sistem de agenți de legătură, dacă un astfel de sistem a fost instituit, și primește răspuns pe aceeași cale.

PNIF din țara gazdă ar trebui să țină la curent PNIF din țara oaspete atunci când apar incidente relevante pe durata evenimentului.

PNIF din țara/țările oaspete monitorizează deplasările suporterilor oaspeți și locurile în care se află aceștia și, după caz, transmite PNIF din țara gazdă informații actualizate în acest sens. De asemenea, se transmit țării gazdă și oricărui alt PNIF relevant informații utile privind incidentele legate de eveniment din țara de domiciliu a acestora pe durata meciurilor sau a turneelor.

Informațiile cu caracter general privind întoarcerea suporterilor, inclusiv a celor care au fost expulzați și/sau cărora li s-a refuzat intrarea, sunt de asemenea transmise către PNIF din țara de origine și din țările de tranzit corespunzătoare.

După eveniment

În termen de cinci zile lucrătoare de la eveniment, PNIF din țara gazdă transmite către PNIF din țara oaspete (prin intermediul formularelor corespunzătoare de pe site-ul internet al PNIF) informații:

—	cu privire la comportamentul suporterilor, astfel încât analiza riscurilor să poată fi actualizată de către PNIF din țara/de la clubul ai cărei/cărui suporteri sunt și/sau din țara în care își au reședința;

—	privind utilitatea operațională a informațiilor pe care le-au furnizat și a sprijinului oferit de delegația (delegațiile) poliției oaspete;

—

care cuprind descrierea eventualelor incidente: informații privind arestările sau sancțiunile se transmit în conformitate cu dreptul național și internațional. Acolo unde este posibil, aceste informații ar trebui să includă: — detalii personale ale infractorilor arestați/condamnați; — numele autorității de aplicare a legii competente; — o descriere a evenimentelor (dacă este disponibilă); — decizia instanței (dacă este disponibilă); — probele disponibile (în special materiale foto/video cu infractorii oaspeți care nu au fost încă identificați).

Pe baza informațiilor furnizate de PNIF din țara gazdă și de delegația poliției oaspete, PNIF din țara oaspete își actualizează ulterior analiza generică a riscurilor.

PNIF din țara gazdă și din țara oaspete vor coopera pentru a evalua eficacitatea măsurilor privind schimbul de informații, precum și activitatea delegației poliției oaspete.

1.3d.    Schimbul de informații cu țări din afara UE

PNIF reprezintă canalul adecvat pentru schimbul de informații cu PNIF din țările din afara UE. În cazul țărilor care nu dispun de un PNIF, departamentului guvernamental responsabil de asigurarea ordinii publice ar trebui să i se solicite să desemneze un punct de contact central din cadrul poliției. Datele de contact ar trebui să fie transmise celorlalte PNIF și introduse pe site-ul internet al PNIF.

1.4.   Combaterea terorismului și criminalitatea gravă și organizată

Pentru schimbul de informații cu privire la aspecte precum combaterea terorismului sau criminalitatea gravă și organizată, agenția de poliție competentă din țara gazdă poate comunica prin intermediul oricărei rețele existente sau al agenților de legătură specializați numiți în acest sens.

CAPITOLUL 2

2.   Orientări generale privind rolul și atribuțiile naționale ale PNIF

La nivel național, PNIF ar trebui să aibă rolul unei surse naționale de cunoștințe și competențe referitoare la aspecte polițienești legate de fotbal. În îndeplinirea acestui rol, PNIF ar trebui să efectueze o serie de sarcini esențiale legate de fotbal, inclusiv:

—	coordonarea schimbului de informații referitoare la meciurile de fotbal disputate în competițiile interne;

—	colectarea și analizarea datelor cu privire la incidente legate de fotbal (din interiorul și din afara stadioanelor) și la arestările și detențiile conexe, precum și cu privire la rezultatul eventualelor proceduri judiciare sau administrative care urmează acestora;

—	colectarea și analizarea informațiilor privind impunerea unor măsuri de excludere și, după caz, gestionarea respectării unor astfel de măsuri de excludere;

—	după caz, coordonarea și organizarea formării și a activității agenților de informații și/sau a observatorilor.

Un PNIF poate deveni parte la un acord formal bilateral cu o terță parte privind schimbul anumitor informații în conformitate cu propria legislație națională. Aceste informații nu pot fi transmise mai departe fără acordul celui care le-a transmis inițial.

PNIF pot juca un rol esențial în asistarea comandanților de poliție responsabili de meciuri la îndeplinirea priorităților lor strategice și operaționale cu ocazia tuturor meciurilor de anvergură internațională. Printre prioritățile-cheie ale operațiunilor poliției gazdă ar trebui să se numere:

—	furnizarea unui mediu sigur și primitor pentru suporteri și comunitățile locale;

—	gestionarea tuturor aspectelor polițienești din cadrul evenimentului;

—	stabilirea pregătirilor polițienești și a strategiilor operaționale pe baza evaluărilor riscurilor efectuate de poliție;

—	monitorizarea situațiilor de risc emergente și furnizarea de răspunsuri proporționale, prin intermediul unei intervenții timpurii bine direcționate, cu scopul de a preveni agravarea riscului;

—	utilizarea pe deplin a informațiilor și a consultanței privind dinamica suporterilor oaspeți furnizate de delegațiile poliției oaspete și

—	facilitarea înțelegerii modalității optime de a integra culturi, stiluri și tactici potențial diferite ale poliției oaspete în operațiunea poliției gazdă.

CAPITOLUL 3

3.   Cooperarea dintre poliția gazdă și delegațiile poliției oaspete

3.1.   Principii-cheie

Țările care dispun de posibilități legale pentru a-i împiedica pe suporterii cu risc să călătorească în străinătate ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a atinge acest obiectiv în mod eficient, informând țara organizatoare în consecință. Fiecare țară ar trebui să ia toate măsurile posibile pentru a-și împiedica cetățenii să participe și/sau să organizeze dezordine publică în altă țară.

Rolul vital jucat de delegațiile poliției oaspete în sprijinirea operațiunilor polițienești ale țărilor gazdă este vădit de larga experiență europeană din ultimul deceniu.

3.2.   Sprijinirea operațiunilor poliției gazdă

Pe lângă schimbul cuprinzător de informații și în conformitate cu principiile enunțate în capitolul 1 din prezentul manual, PNIF organizator ar trebui să invite, în urma unei consultări strânse cu agenția polițienească operațională competentă, o delegație a poliției oaspete din țara sau țările oaspete ori de câte ori are loc un turneu major.

Pentru a furniza valoare adăugată operațiunilor polițienești ale țării organizatoare, este vital ca delegațiile poliției oaspete să aibă în componență personal cu cunoștințe și experiență în privința dinamicii și a comportamentului suporterilor oaspeți.

Pe durata unui eveniment, delegația poliției oaspete ar trebui considerată drept principala sursă de informații privind suporterii oaspeți, comportamentul acestora și posibilele riscuri. Această valoare adăugată pentru comandantul poliției gazdă poate cuprinde:

—	gestionarea adecvată a mulțimilor în ceea ce îi privește pe fanii obișnuiți;

—	obținerea și schimbul de informații din perioada premergătoare meciului și în ziua meciului;

—	monitorizarea atentă a evenimentelor pentru a furniza poliției organizatoare informații precise în timp util;

—	monitorizarea și interpretarea comportamentului suporterilor oaspeți și identificarea și monitorizarea fanilor cu risc și a posibilelor situații de risc pentru a contribui la evaluarea dinamică permanentă a riscurilor (a se vedea apendicele 5);

—	în cazul în care s-a convenit asupra acestui lucru împreună cu șeful delegației oaspete și în urma unei evaluări a riscurilor efectuată de poliție, intervenția proactivă pentru prevenirea degenerării unui eventual comportament necorespunzător al suporterilor oaspeți;

—	comunicarea cu suporterii oaspeți și îndeplinirea rolului de intermediar între suporteri și poliția gazdă pentru a contribui la abordarea unor probleme potențiale sau emergente;

—	colectarea de probe privind eventuale infracțiuni și comportamente necorespunzătoare și identificarea infractorilor din rândul suporterilor oaspeți.

3.3.   Modalități de cooperare

În conformitate cu Decizia 2002/348/JAI a Consiliului, în cazul unui meci de fotbal individual de anvergură internațională, invitația formală adresată delegației poliției oaspete ar trebui să fie transmisă prin intermediul PNIF din țara gazdă. Având în vedere obiectivele specifice ale cooperării, invitația ar trebui să indice componența delegației și să clarifice rolul și responsabilitățile acesteia. Aceasta ar trebui să precizeze, de asemenea, durata prevăzută a șederii delegației poliției oaspete în țara gazdă.

În cazul turneelor internaționale și al meciurilor individuale (la solicitarea oricărui PNIF), invitația formală adresată delegației poliției oaspete ar trebui emisă de autoritatea competentă din țara gazdă, cu avizul PNIF din țara gazdă, și poate face obiectul unui acord interguvernamental.

Dacă o delegație a poliției oaspete nu este invitată de PNIF gazdă, PNIF din țara oaspete poate să trimită către PNIF gazdă, din proprie inițiativă, dacă este oportun, o propunere de trimitere a unei delegații. Dacă PNIF gazdă nu acceptă propunerea, orice delegație a poliției care se deplasează va acționa în calitate neoficială și în afara domeniului de aplicare a prezentului manual.

Invitația detaliată de acordare a sprijinului ar trebui convenită între PNIF respective cu mult timp înaintea turneului și/sau a meciului individual, pentru a acorda suficient timp de pregătire delegației poliției oaspete. Având în vedere acest lucru, o invitație de acordare a sprijinului ar trebui să fie transmisă cât mai curând posibil după anunțarea datei meciului.

În cazul meciurilor individuale de anvergură internațională, delegația poliției oaspete va solicita un timp de pregătire de cel puțin trei săptămâni. Dacă termenul de pregătire a unui meci este mai mic de trei săptămâni (de exemplu, în ultimele etape ale unei competiții europene între cluburi sau din cauza unui nivel crescut de risc), invitația ar trebui transmisă imediat. În cazul turneelor internaționale, delegația poliției oaspete va solicita un timp de pregătire de cel puțin 16 săptămâni.

Detaliile acordurilor (de exemplu, competențele poliției, echipamente, uniforme etc.) privind delegația poliției oaspete se negociază între PNIF, în urma consultărilor cu poliția locală pentru meciul individual.

3.4.   Modele de protocol pentru meciurile individuale

Secțiunea 3.14 furnizează un model de negociere a acordurilor bilaterale privind modalitățile de cooperare polițienească la nivel internațional care se va aplica la turneele de fotbal majore.

Cu toate acestea, se recomandă ferm ca modalitățile de desfășurare a unei delegații a poliției oaspete la meciurile de fotbal individuale de anvergură internațională să fie convenite în prealabil de țara gazdă și țara oaspete și să fie incluse într-un protocol. Modele de protocol sunt furnizate în apendicele 1 pentru a fi utilizate în cazul în care ambele țări sunt parte la Tratatul de la Prüm și, respectiv, în apendicele 2 pentru a fi utilizate în cazul în care una sau niciuna dintre țări nu face obiectul Tratatului de la Prüm.

Dacă nu există un acord guvernamental bilateral, aceste modalități ar trebui să respecte articolul 17 din Decizia 2008/616/JAI a Consiliului (4) și dreptul național aplicabil.

Delegația oaspete nu ar trebui să depășească numărul convenit de PNIF gazdă și ar trebui să respecte acordurile de comandă și control ale poliției gazdă. În cazul în care acționează într-un mod care nu respectă dispozițiile acordului, aceasta acționează în afara domeniului de aplicare al prezentului manual și a deciziilor aplicabile ale Consiliului și a tratatelor UE.

3.5.   Costuri și dispoziții financiare

Costurile generate de găzduirea de delegații ale poliției oaspete și de desfășurarea unor astfel de delegații variază în funcție de o serie de factori, cum ar fi dimensiunea delegației, distanța, mijlocul de deplasare etc., dar, în medie, costurile sunt modeste și reprezintă o investiție solidă în reducerea riscurilor la adresa siguranței și securității. (5) Se recomandă ferm ca fiecare stat membru să prevadă o alocație bugetară pentru găzduirea de delegații ale poliției oaspete și trimiterea unor astfel de delegații cu ocazia tuturor meciurilor de anvergură internațională.

De fiecare dată, țara gazdă ar trebui să suporte costurile de cazare, masă (sau subzistență) și deplasare internă necesare în țara gazdă, în timp ce țara oaspete ar trebui să suporte costurile aferente călătoriei internaționale și salariilor membrilor delegației implicați (cu excepția cazului în care PNIF respective convin în mod excepțional asupra unor modalități alternative). Aceste dispoziții trebuie clarificate în protocolul aferent delegațiilor poliției oaspete sus-menționat privind desfășurarea delegațiilor poliției oaspete, disponibil pe site-ul internet al PNIF.

3.6.   Vizite de pregătire

Poliția din țara gazdă ar trebui să ofere membrilor importanți ai delegației poliției oaspete oportunitatea de a se familiariza cu organizarea operațiunilor poliției din țara gazdă și/sau cu orașul de disputare a meciului și cu amplasarea stadionului, precum și de a cunoaște comandantul operațional (comandanții operaționali) din orașul (orașele) desemnat(e) în ziua meciului (zilele meciurilor):

—	în cazul turneelor internaționale, aceasta ar trebui să aibă loc cu cel puțin șase săptămâni înainte de turneu (de exemplu, prin găzduirea unui atelier sau a unor seminare pentru membrii importanți ai delegațiilor poliției oaspete);

—	în cazul meciurilor individuale de anvergură internațională, aceasta ar trebui să aibă loc într-una din zilele premergătoare meciului.

Astfel de vizite de pregătire oferă ocazia ideală reprezentanților poliției gazdă și oaspete să sporească la maximum cooperarea internațională prin:

—	schimbul de informații logistice privind măsurile destinate suporterilor în orașul gazdă;

—	vizitarea locurilor în care se așteaptă ca suporterii oaspeți să se adune înainte și după meci;

—	discutarea rolului delegației oaspete și convenirea asupra acestuia;

—	sporirea nivelului de informare în legătură cu pregătirile și operațiunile poliției gazdă;

—	planificarea în vederea integrării în operațiune a delegației oaspete;

—	identificarea dispozițiilor legislative relevante și a nivelurilor de toleranță ale poliției;

—	consolidarea încrederii și a unor canale de comunicare eficace între cele două agenții de poliție; și

—	identificarea, dacă e cazul, a măsurilor de separare a grupurilor de suporteri în orașul gazdă.

3.7.   Însoțirea delegațiilor poliției oaspete

Este foarte importantă asigurarea siguranței tuturor membrilor unei delegații a poliției oaspete, aceasta trebuind să se reflecte în toate evaluările riscurilor efectuate de poliția gazdă și de cea oaspete cu privire la desfășurarea poliției.

Membrii unei delegații a poliției oaspete, în special ofițerul de legătură, coordonatorul de operațiuni și agenții de poliție operaționali (a se vedea în continuare) ar trebui să lucreze împreună cu agenții poliției locale (denumiți și „ghizi”) care, la rândul lor, ar trebui să fie agenți de poliție în activitate, cu experiență în operațiunile de poliție în legătură cu fotbalul din orașul sau țara lor și familiarizați cu locul de desfășurare a meciului și cu zonele cu risc potențial.

Ghizii:

—	ar trebui să fie integrați în operațiunea polițienească națională/locală și ar trebui să aibă capacitatea de a transmite informații care să permită comandanților poliției responsabili de operațiuni să ia decizii-cheie;

—	ar trebui să cunoască organizarea poliției din care fac parte, precum și procesele și structura de comandă a acesteia;

—	nu ar trebui să fie însărcinați cu monitorizarea propriilor suporteri cu risc în timp ce sunt desfășurați pentru a însoți membrii unei delegații a poliției oaspete;

—	ar trebui să fie bine informați în prealabil cu privire la operațiunile poliției gazdă, la propriile responsabilități și la sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească membrii delegației poliției oaspete;

—	ar trebui să răspundă de siguranța delegației poliției oaspete și să asigure un canal de comunicare cu poliția gazdă;

—	ar trebui să fie desfășurați împreună cu delegația poliției oaspete pe durata operațiunii; aceasta va ajuta la dezvoltarea unei relații profesionale eficiente;

—	ar trebui să lucreze cu delegația poliției oaspete într-o limbă comună stabilită în prealabil.

3.8.   Componența delegațiilor poliției oaspete

Delegația poliției vizitatoare ar trebui să aibă o componență care să îi permită să sprijine operațiunea polițienească a țării gazdă.

În funcție de caracterul exact al sprijinului care trebuie asigurat, componența delegației ar putea fi următoarea:

1.	un șef al delegației, care este răspunzător din punct de vedere funcțional și ierarhic de delegația poliției oaspete;

2.	un agent de legătură (sau mai mulți, cu acordul PNIF respective), care este responsabil în special de schimbul de informații între țara sa și țara organizatoare;

3.	un coordonator de operațiuni, care răspunde de coordonarea activității agenților de poliție operaționali din cadrul delegației oaspete;

4.	observatori ai poliției, care răspund de monitorizare, de interacțiunea cu suporterii, de însoțire, precum și de alte sarcini;

5.	un purtător de cuvânt/ofițer de presă pentru relația cu mass-media.

Pe durata turneelor internaționale, este posibil ca agentul de legătură să fie afectat într-un centru de coordonare a informațiilor polițienești unic sau binațional, în timp ce coordonatorul de operațiuni poate fi afectat într-un centru local de informații în localitatea de disputare a meciului. În cazul meciurilor individuale, aceștia pot fi afectați la sediul PNIF al țării organizatoare sau în alt mediu corespunzător.

În cazul meciurilor individuale, agentul de legătură/coordonatorul de operațiuni ar trebui să colaboreze îndeaproape cu poliția gazdă din orașul de disputare a meciului.

Poliția gazdă ar trebui să furnizeze agenților de legătură/coordonatorilor de operațiuni acces la echipamentele tehnice relevante, astfel încât aceștia să își poată îndeplini funcțiile în mod eficace.

Delegația poliției oaspete poate fi desfășurată în haine civile sau în uniformă.

3.9.   Sarcinile principale ale delegației poliției oaspete

Pentru a furniza valoare adăugată operațiunilor polițienești ale țării organizatoare, este vital ca delegațiile poliției oaspete să aibă în componență personal cu cunoștințe și experiență în privința dinamicii și a comportamentului suporterilor oaspeți.

Delegația poliției oaspete ar trebui să posede următoarele competențe:

—	o bună cunoaștere operativă a prezentului manual;

—	o înțelegere a proceselor necesare pentru a facilita schimbul internațional de informații;

—	capacitatea de a-și reprezenta țara și rolul în mod eficient în cadrul relației cu serviciile poliției organizatoare (să dea dovadă de diplomație, încredere, independență și să aibă capacitatea de a comunica într-o limbă comună hotărâtă în prealabil);

—	cunoștințe generale ale situației referitoare la violența și dezordinea legate de fotbal din propria țară.

Principalele sarcini ale delegației pot fi rezumate astfel:

—	colectarea și transferul de informații/date operative în cadrul propriei delegații, precum și către poliția gazdă;

—	asigurarea desfășurării eficiente a propriilor agenți de poliție operaționali (în uniformă și/sau în haine civile) pentru a juca un rol complet în operațiunea poliției gazdă la evenimentul respectiv;

—	furnizarea la timp de consultanță precisă comandantului poliției gazdă.

Rolul principal al șefului delegației este de a furniza consultanță strategică și tactică autorităților gazdă.

Rolul principal al unui agent de legătură și/sau al unui coordonator de operațiuni (care poate fi sau nu aceeași persoană, în funcție de acordul bilateral privind desfășurarea poliției) este de a facilita schimbul eficace de informații între autoritățile țărilor oaspete și gazdă în legătură cu meciurile de fotbal individuale sau cu turneele. În cazul în care nu se numește nici un agent de legătură, nici un coordonator de operațiuni, funcțiile acestora ar trebui îndeplinite de către șeful delegației.

Agenții de poliție operaționali desfășurați în cadrul unei delegații sunt cunoscuți sub numele de observatori ai poliției.

Observatorii poliției, fie în uniformă, fie în haine civile, pot:

—	să fie utilizați de poliția gazdă ca mijloc de interacțiune cu suporterii oaspeți pentru a sprijini activitatea de gestionare a mulțimilor;

—	să sprijine reducerea anonimității suporterilor cu risc aflați în mulțime și a capacității acestora de a instiga și/sau de a participa la acte de violență sau dezordine fără consecințe ulterioare.

Observatorii ar trebui să aibă experiență în operațiunile polițienești legate de fotbal în propria țară.

Aceștia ar trebui:

—	să aibă competențele și experiența necesare pentru a comunica în mod eficient (dacă este cazul) cu scopul de a influența comportamentul suporterilor și/sau

—	să cunoască temeinic comportamentul propriilor suporteri și riscurile potențiale reprezentate de aceștia; și

—	să aibă capacitatea de a comunica eficient pe parcursul evenimentului cu poliția gazdă în legătură cu tipul de risc pe care suporterii oaspeți îl pot reprezenta sau nu în orice loc și în orice moment.

Observatorii ar trebui să poată comunica atât informații pozitive, cât și negative cu privire la suporterii oaspeți. Aceasta va permite comandanților poliției din țara gazdă să ia decizii echilibrate privind nevoia de a interveni sau de a facilita comportamentul legitim al suporterilor.

Sub rezerva acordului țării gazdă, observatorii oaspeți pot fi, de asemenea, desfășurați pentru a colecta informații/probe, cu ajutorul unor echipamente autorizate în acest scop, pentru a fi utilizate de poliția organizatoare sau pentru desfășurarea de urmăriri penale în propria țară.

3.10.   Limbă

Regimul lingvistic ar trebui stabilit în prealabil de către țările implicate.

Acolo unde este posibil, delegațiile poliției oaspete ar trebui să aibă în componență personal care cunoaște limba țării gazdă, cu scopul de a facilita comunicarea dintre personalul poliției gazdă și cel al poliției oaspete.

3.11.   Cooperarea dintre poliția gazdă și poliția oaspete în timpul evenimentului

Delegația poliției oaspete ar trebui informată cu privire la planul operațional al poliției gazdă (inclusiv cu privire la filozofia acesteia privind gestionarea mulțimilor și nivelurile de toleranță comportamentală). Delegația poliției oaspete ar trebui integrată pe deplin în operațiunea poliției gazdă (și ar trebui să beneficieze de posibilitatea participării la reuniunile de informare prealabile meciurilor și la reuniunile de evaluare ulterioare meciurilor).

Poliția gazdă și delegația poliției oaspete ar trebui să își informeze PNIF respective cu privire la evoluțiile operațiunii și să le transmită un raport post-meci în termen de cinci zile lucrătoare.

Delegația poliției oaspete ar trebui să se asigure întotdeauna că acțiunile sale nu pun în pericol în mod inutil siguranța altor persoane (6).

3.12.   Utilizarea vestelor de identificare

În cazul în care se convine de ambele părți din motive tactice, agentul (agenții) poliției oaspete care nu este desfășurat (nu sunt desfășurați) în uniformă poate (pot) utiliza vestele standard de identificare ale poliției oaspete, reflectorizante și distincte, conform apendicelui 4. Fiecare agent al poliției oaspete ar trebui să transporte această vestă la deplasările în străinătate.

3.13.   Acreditare

Poliția țării organizatoare, cu consultarea organizatorilor meciurilor de fotbal, ar trebui să se asigure că delegația poliției oaspete are, după caz, acces la stadion și acreditare (nu sunt necesare locuri pe scaune) pentru a-i permite acesteia să își îndeplinească sarcinile cu eficiență. Stewarzii și alte categorii de personal de siguranță și securitate ar trebui informați cu privire la aceasta cu ocazia ședințelor de informare prealabile meciului.

3.14.   Evenimente fotbalistice în țările fără PNIF

După cum s-a subliniat în repetate rânduri în prezentul manual și, în special, în capitolul 1 de mai sus, în cazul în care un meci sau un turneu de fotbal este disputat într-un stat fără PNIF, toate informațiile ar trebui transmise între punctul de contact desemnat din cadrul poliției din țara gazdă și PNIF din țara oaspete.

Pe parcursul evenimentului, punctul de contact desemnat din cadrul poliției din țara gazdă ar trebui să comunice cu PNIF al țării/țărilor oaspete prin intermediul agentului de legătură desemnat al delegației poliției oaspete, în cazul în care a fost numit un astfel de agent.

3.14a    Acorduri bilaterale

Se recomandă ferm ca, într-un stadiu incipient al pregătirilor, țările participante la eveniment să adopte un acord bilateral cu autoritățile gazdă care să prevadă modalitățile privind schimbul de informații, desfășurarea delegațiilor poliției oaspete și alte aspecte legate de cooperarea polițienească în contextul evenimentului. Astfel de acorduri bilaterale pot include, de asemenea, domenii de cooperare guvernamentală și judiciară. O structură-tip a acordului bilateral este prevăzută în documentul 12261/16. Aceasta cuprinde lista chestiunilor care ar trebui avute în vedere și asupra cărora cele două părți ar trebui să cadă de acord. Această structură-tip nu este un model de acord, ci mai degrabă un element auxiliar pentru negocierile bilaterale.

3.14b    Cooperarea dintre PNIF

În cadrul pregătirilor pentru a oferi asistență turneelor majore, se recomandă ca PNIF:

—	să facă schimb de informații referitoare la discuțiile/negocierile bilaterale cu autoritățile gazdă;

—	să demareze, într-un stadiu timpuriu, dialogul cu autoritățile gazdă și să mențină acest dialog, cu ajutorul agențiilor internaționale, în special al Interpolului, pentru a evidenția rolul fundamental al rețelei europene a PNIF; și

—	să desfășoare vizite coordonate în orașele și pe stadioanele relevante care vor găzdui meciurile în țara gazdă, cu scopul de a clarifica dispozițiile locale și a încuraja un dialog eficace la nivel național și local.

3.15.   Rolul Interpolului și al Europolului

Rețeaua PNIF oferă un canal adecvat și oportun pentru schimbul de informații referitoare la gestionarea mulțimilor, la siguranța publică și ordinea publică, precum și la riscurile conexe. În temeiul dreptului european, este obligatoriu schimbul de astfel de informații între agențiile polițienești gazdă și oaspete prin intermediul PNIF respective sau al punctului de contact desemnat din cadrul poliției gazdă și al agenților de legătură ai poliției oaspete desfășurați în țara gazdă pe durata unui eveniment.

Cu toate acestea, PNIF pot să comunice cu Interpolul sau Europolul în ceea ce privește eventualele legături între activitățile oricăror grupuri de suporteri cu risc și legăturile cu criminalitatea gravă și organizată sau cu alte forme de criminalitate care nu au legătură cu fotbalul.

Mai mult, Europolul, Interpolul și/sau alte agenții din domeniul justiției și afacerilor interne, cum ar fi Frontex, pot, în conformitate cu mandatele lor legale, să joace un rol important în sprijinirea autorităților competente ale țărilor care găzduiesc turnee de fotbal majore la nivel internațional. Aceasta poate include furnizarea de diverse servicii de asistență, de informații și analize relevante, precum și de evaluări ale amenințării în ceea ce privește criminalitatea gravă și organizată și/sau terorismul.

De exemplu, pe durata turneelor majore:

—	o echipă de asistență pentru evenimentele majore din partea Interpolului poate fi desfășurată pentru a sprijini activitatea țării gazdă în domeniul asigurării aplicării legii;

—	Europolul poate detașa personal la centrul de coordonare al poliției gazdă pentru a facilita schimbul de informații, pentru a oferi informații și asistență analitică cu privire la criminalitatea organizată, terorism și alte forme grave de criminalitate;

—	personalul țării gazdă și cel al Frontexului pot stabili modalități bilaterale pentru operațiuni transfrontaliere.

În aceste circumstanțe, PNIF ale țărilor oaspete sau șefii delegațiilor poliției oaspete ar trebui să încerce să verifice, într-un stadiu timpuriu, funcțiile exacte ale acestor agenții și să comunice în mod adecvat cu acestea în privința chestiunilor de interes comun.

CAPITOLUL 4

4.   Cooperarea dintre poliție și organizator

Cooperarea strânsă dintre poliție și autoritățile stadionului/organizatorul meciului (și alte părți implicate, inclusiv societățile de securitate private și stewarzii care activează pe stadioane) este vitală pentru derularea unor măsuri de siguranță și securitate eficace pe stadioane.

Parteneriatul-cheie la nivel local este acela dintre comandantul de poliție responsabil de meci și persoana numită de organizatorul meciului pentru a răspunde de siguranță și de gestionarea mulțimilor pe stadion (denumită în general agent de siguranță al stadionului, deși unele țări folosesc și termenul de agent de securitate).

Comandantul de poliție și agentul de siguranță al stadionului ar trebui să colaboreze și să se completeze, fără a aduce atingere responsabilităților, competențelor și sarcinilor lor respective. Acestea pot fi prevăzute în legislația națională sau în regulamentul stadionului sau pot fi specificate într-un acord scris între organizator și poliție (adesea denumit declarație de intenție) care specifică rolul poliției (dacă există) în cadrul funcțiilor esențiale de gestionare a mulțimilor. Printre aceste funcții se numără: sprijinirea personalului de siguranță (stewarzi) în prevenirea și abordarea dezordinii publice sau a altor forme de criminalitate; activarea procedurilor de urgență ale organizatorului și stabilirea condițiilor în care poliția ar trebui să preia controlul unei părți a stadionului sau al întregului stadion în situații de urgență sau în cazul unor incidente majore, precum și a procedurii aferente și a procedurii privind un eventual transfer al controlului către organizator.

Cooperarea strânsă ar trebui, de asemenea, să garanteze faptul că opiniile poliției cu privire la o serie de aspecte importante privind siguranța din incinta stadioanelor sunt luate în considerare de către organizator. O serie de chestiuni importante pot fi acoperite în acest mod, inclusiv: utilizarea televiziunii cu circuit închis în scopul gestionării mulțimilor și al colectării de probe; modalități partajate sau desemnate de comunicare în incinta stadioanelor; posibila utilizare a stewarzilor oaspeți pe post de agenți de legătură atât în incinta stadioanelor, cât și pe drumul către și de la stadion; modalități pentru înființarea unui centru de control cu implicarea mai multor agenții, care să includă un post de comandă al poliției, dacă este cazul.

Orientări detaliate cu privire la această chestiune figurează în cadrul Recomandării consolidate 1/2015 a Comitetului permanent al Consiliului Europei privind o abordare integrată a siguranței, securității și serviciilor.

CAPITOLUL 5

5.   Cooperarea dintre poliție, justiție și organele de urmărire penală

Conținutul acestui capitol ar trebui înțeles în contextul unor variații semnificative de structură și competențe ale organelor de justiție și de urmărire penală din statele membre.

Ar putea exista beneficii uriașe din cooperarea strânsă dintre poliție, justiție și organele de urmărire penală atât în ceea ce privește meciurile individuale, cât și turneele.

Cu toate că țara gazdă are suveranitate și competență pentru tratarea tuturor infracțiunilor presupuse aferente evenimentului care sunt comise în țara respectivă, poliția și celelalte autorități din statele membre și organele competente ale UE (de exemplu, Eurojust) ar trebui să sprijine autoritățile judiciare și de aplicare a legii ale țării gazdă, dacă acest lucru este posibil și permis.

Toate statele membre ar trebui să se asigure că infracțiunile aferente evenimentului pot fi tratate rapid și corespunzător.

Poliția gazdă și celelalte autorități ar trebui să informeze poliția și suporterii oaspeți cu privire la legislația internă relevantă și/sau procedurile penale, civile sau administrative, precum și cu privire la sancțiunile maxime pentru cele mai frecvente infracțiuni legate de fotbal.

Acordurile multilaterale existente privind asistența judiciară reciprocă ar trebui utilizate pe deplin, după caz, pentru toate meciurile de fotbal de anvergură internațională. În plus, țara gazdă poate conveni asupra unor acorduri bilaterale cu orice altă țară privind o asistență judiciară reciprocă consolidată înainte, în timpul și după eveniment.

PNIF din țara/țările care acordă asistență ar trebui să informeze PNIF din țara organizatoare cu privire la:

—	orice posibilitate legală (de exemplu, ordine de interzicere a asistării la meciurile de fotbal/interdicții de ieșire) de care dispune pentru a-i împiedica pe suporterii cu risc să participe la eveniment;

—	măsurile care pot fi luate de delegația poliției oaspete și/sau de orice altă agenție competentă (de exemplu, procurorii de legătură oaspeți) pentru a colecta dovezi privind infracțiuni legate de fotbal comise de suporterii oaspeți;

—	infracțiunile comise în țara gazdă care ar putea fi urmărite penal în țara care acordă sprijinul (la întoarcerea autorului infracțiunii).

Țara gazdă poate invita alte țări să trimită procurori/judecători de legătură cu ocazia evenimentului.

Se recomandă ca autoritatea gazdă, conform legislației naționale privind protecția datelor, să asigure delegației poliției oaspete și/sau agențiilor competente (de exemplu, procurorii de legătură oaspeți) informații din caziere judiciare sau din evidențele instanțelor și din rapoarte ale poliției sau rapoarte de anchetă, inclusiv din dosarele de arest, cu privire la propriii resortisanți.

Alternativ, țara care acordă asistență poate conveni să prevadă un procuror/judecător de legătură care să fie disponibil pentru a se deplasa în țara gazdă, la cererea acesteia, sau să desemneze un procuror/judecător de legătură care să țină legătura cu autoritatea gazdă desemnată.

În sensul legislației naționale, PNIF care acordă asistență vor încerca să răspundă prompt oricăror cereri de informații suplimentare privind persoanele arestate, cum ar fi detalii privind condamnări anterioare, inclusiv infracțiuni legate de fotbal.

Toate costurile privind procurorii/judecătorii de legătură trimiși în țara gazdă ar trebui să facă obiectul unui acord bilateral.

Țara organizatoare ar trebui să asigure mijloacele necesare de comunicare și alte facilități pentru procurorii/judecătorii de legătură oaspeți.

CAPITOLUL 6

6.   Cooperarea dintre poliție și suporteri

Legăturile dintre poliție și grupurile de suporteri la nivel național și local pot avea un impact important asupra minimizării riscurilor la adresa siguranței și securității la meciurile de fotbal de anvergură internațională. Cu toate acestea, cooperarea poate fi subminată dacă există percepția că reprezentanții suporterilor lucrează în numele poliției și transmit, de exemplu, date cu caracter personal.

Delegațiile poliției oaspete și reprezentanții suporterilor se pot asigura că poliția gazdă este conștientă de caracterul și cultura suporterilor oaspeți. Poliția gazdă ar trebui să țină seama de acest lucru în cadrul evaluărilor dinamice ale riscurilor pe care le efectuează.

Suporterilor locali, comunităților locale și suporterilor oaspeți ar trebui să li se ofere informații potențial importante și asigurări în legătură cu un eveniment. Printre principalele mijloace de realizare a acestui lucru se numără: o strategie mediatică eficace; utilizarea platformelor de comunicare socială/site-urilor internet; broșurile și colaborarea strânsă cu agenții desemnați pentru relația cu suporterii (SLO), cu reprezentanții suporterilor și cu inițiativele destinate suporterilor (cum ar fi ambasadele fanilor).

Cooperarea și comunicarea continue dintre poliție și grupurile de suporteri pot sta la baza unei atmosfere sigure și prietenoase pentru toți suporterii și pot furniza un canal de informare pentru diseminarea de informații importante privind transportul, rutele de acces la stadion, legislația aplicabilă și nivelurile de toleranță comportamentală.

Prin urmare, poliția gazdă și poliția oaspete ar trebui să stabilească o strategie de comunicare cu suporterii (denumită „dialog”). Dialogul poate fi o sarcină a agenților de comunicare specialiști (și formați) și/sau a unităților operaționale din prima linie (responsabile de controlul mulțimilor/menținerea ordinii publice) instruite în domeniul tehnicilor de comunicare și de soluționare a conflictelor.

S-a demonstrat că această abordare contribuie la promovarea autocontrolului în rândul suporterilor și la facilitarea intervenției rapide și adecvate în cazul apariției problemelor sau a riscurilor la adresa securității.

Orientări detaliate cu privire la această chestiune figurează în Rezoluția Consiliului privind un manual de recomandări pentru prevenirea și gestionarea violenței și a dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru prin adoptarea de bune practici privind interacțiunea forțelor de poliție cu suporterii (7).

CAPITOLUL 7

7.   Strategia mediatică și de comunicare

7.1.   Strategia de comunicare

O strategie de comunicare eficace și transparentă este parte integrantă a unei abordări reușite a siguranței și securității la meciurile de fotbal, turnee și alte evenimente sportive de anvergură internațională.

Agențiile de poliție din țara gazdă ar trebui, deci, să coopereze îndeaproape cu agențiile guvernamentale și locale, cu autoritățile din domeniul fotbalului/organizatorii, cu mass-media și cu grupurile de suporteri pentru a pregăti și a pune în aplicare o strategie complexă de comunicare la nivel de agenții.

O strategie mediatică eficace care implică participarea mai multor agenții reprezintă un aspect esențial al oricărei strategii de comunicare în ceea ce privește asigurarea de informații importante tuturor părților, în special suporterilor oaspeți, privind transportul, rutele de acces la stadion, legislația aplicabilă și nivelurile de toleranță comportamentală.

Scopul esențial ar trebui să fie transmiterea unei imagini pozitive a evenimentului în rândul suporterilor locali și oaspeți, al comunităților locale, al publicului larg și al persoanelor care participă la operațiuni de siguranță și securitate. Aceasta ar putea genera un mediu prietenos pentru toate părțile implicate și poate juca un rol important la minimizarea riscurilor la adresa siguranței și a securității.

7.2.   Strategia mediatică

Strategia mediatică a poliției (și a celorlalte agenții) ar trebui să vizeze cel puțin:

—	să ofere informații de o manieră proactivă, deschisă și transparentă;

—	să ofere informații privind pregătirile în ceea ce privește siguranța și securitatea, de o manieră pozitivă, care inspiră calm;

—	să comunice intenția poliției de a facilita activitățile legitime ale suporterilor;

—	să identifice în mod clar tipurile de comportament care nu vor fi tolerate;

—	să furnizeze informații oficiale privind eventuale incidente, cât mai curând posibil.

Poliția ar trebui să coopereze îndeaproape cu agențiile guvernamentale și locale, cu autoritățile din domeniul fotbalului/organizatorii și, după caz, cu grupurile de suporteri pentru a stabili și a pune în aplicare o strategie mediatică la nivel de agenții care:

—	promovează în mod proactiv o imagine pozitivă a evenimentului;

—	asigură repartizarea clară a responsabilităților în rândul agențiilor polițienești și partenere în ceea ce privește rolul comunicării cu mass-media privind diversele aspecte ce țin de siguranță și securitate (și nu numai);

—	asigură suficiente date de context și de informare tuturor purtătorilor de cuvânt ai forțelor de poliție și agențiilor partenere (materialul de informare ar trebui actualizat periodic pentru a ține cont de teme sau întrebări recurente și de riscuri sau evenimente emergente);

—	asigură diseminarea periodică de informații faptice mass-mediei și/sau pe internet, înainte, în timpul și după eveniment;

—	oferă periodic informări presei/mass-mediei;

—	ține cont de nevoile/interesele diverselor categorii de jurnaliști/mijloace de comunicare în masă.

CAPITOLUL 8

8.   Reuniunile experților din UE în materie de siguranță și securitate la meciurile de fotbal

Se recomandă ferm ca, pe durata fiecărei președinții a Consiliului UE, Președinția să organizeze o reuniune a grupului de experți în materie de evenimente sportive majore și să prezinte un raport Grupului de lucru pentru asigurarea respectării legii cu privire la rezultatul reuniunii respective și la activitatea în desfășurare a grupului de experți.

În plus, se recomandă ca fiecare președinție să găzduiască o reuniune a Grupului de reflecție european al experților în materie de siguranță și securitate la meciurile de fotbal pentru:

—	a pregăti documentația relevantă în vederea examinării de către grupul de experți în materie de evenimente sportive majore;

—	a pregăti programele de lucru ale grupului de experți în materie de evenimente sportive majore și a monitoriza punerea în aplicare a programelor respective;

—	a monitoriza noile tendințe/evoluții privind comportamentul suporterilor și riscurile conexe;

—	a monitoriza și a facilita activitatea rețelei europene a PNIF;

—	a face schimb de bune practici cu privire la cooperarea polițienească internațională și la strategiile și tacticile polițienești din cadrul evenimentelor fotbalistice;

—	a coopera cu instituții partenere cu scopul de a promova elaborarea unei abordări integrate, la nivel de agenții, a siguranței, securității și serviciilor în contextul evenimentelor fotbalistice; și

—	a discuta orice alt aspect relevant sau de interes.

CAPITOLUL 9

9.   Lista documentelor relevante privind siguranța și securitatea la evenimentele fotbalistice

9.1.   Documente adoptate anterior de Consiliul Uniunii Europene

1.

Recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 1993 privind responsabilitatea organizatorilor de evenimente sportive (10550/93).

2.

Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 1996 privind orientări pentru prevenirea și ținerea sub control a dezordinii legate de meciurile de fotbal, cu o anexă standard pentru schimbul de informații polițienești privind huliganii (JO C 131, 3.5.1996, p. 1).

3.

Acțiunea comună din 26 mai 1997 referitoare la cooperarea în domeniul ordinii și siguranței publice (JO L 147, 5.6.1997, p. 1).

4.

Rezoluția Consiliului din 9 iunie 1997 privind prevenirea și ținerea sub control a huliganismului prin schimbul de experiență, interdicția de a intra în stadioane și politica mijloacelor de informare în masă (JO C 193, 24.6.1997, p. 1).

5.

Rezoluția Consiliului din 21 iunie 1999 privind un manual pentru cooperarea polițienească internațională și măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO C 196, 13.7.1999, p. 1).

6.

Rezoluția Consiliului din 6 decembrie 2001 privind un manual de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 22, 24.1.2002, p. 1).

7.

Decizia Consiliului din 25 aprilie 2002 privind siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO L 121, 8.5.2002, p. 1).

8.

Rezoluția Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind impunerea de către statele membre a unor interdicții de acces la locurile de desfășurare a meciurilor de fotbal de anvergură internațională (JO C 281, 22.11.2003, p. 1).

9.

Rezoluția Consiliului din 4 decembrie 2006 privind un manual de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 322, 29.12.2006, p. 1).

10.

Decizia 2007/412/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 de modificare a Deciziei 2002/348/JAI privind siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO L 155, 15.6.2007, p. 76).

11.

Rezoluția Consiliului din 3 iunie 2010 privind un manual actualizat de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 165, 24.6.2010, p. 1).

9.2.   Documente adoptate de Consiliul Europei

1.

Convenția Consiliului Europei din 2016 privind o abordare integrată a siguranței, securității și serviciilor la meciurile de fotbal și la alte evenimente sportive

2.

Recomandarea (2015) 1 a Comitetului permanent privind siguranța, securitatea și serviciile la meciurile de fotbal și la alte evenimente sportive (recomandare consolidată).

---

(1)  Analiza riscurilor înseamnă elaborarea unui profil al suporterilor echipelor naționale și de club, inclusiv al grupurilor de risc, descrierea modului în care acestea se raportează la alți suporteri din țară sau din străinătate, inclusiv la grupuri ale populației locale, și precizarea circumstanțelor care pot spori riscul potențial (inclusiv interacțiunea cu poliția și cu stewarzii).

(2)  Site-ul internet al PNIF este un site foarte securizat disponibil pentru uzul exclusiv al PNIF, care conține informații referitoare la meciurile de fotbal de anvergură internațională (de exemplu, prezentarea clubului, rapoarte înainte și după meci).

(3)  Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 1).

(4)  Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 12).

(5)  Un studiu efectuat în 2014 a confirmat faptul că, în medie, costurile sunt reduse, acestea reprezentând o bună investiție a resurselor bugetare ale poliției:

—	costul mediu raportat pentru găzduirea unei delegații oaspete a fost de 282 EUR pe delegație, acoperind cazarea și cheltuielile de transport intern;

—	costul mediu raportat pentru desfășurarea unei delegații a poliției a fost de 850 EUR pe delegație, acoperind cheltuielile de transport internațional și diurnele.

(A se vedea, de asemenea, Rezoluția Consiliului privind costurile pentru găzduirea și pentru desfășurarea de delegații ale poliției vizitatoare în contextul meciurilor de fotbal (și al altor evenimente sportive) de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru, astfel cum figurează în documentul 11908/16.)

(6)  A se vedea articolele 21 și 22 din Decizia Prüm privind răspunderea civilă și penală.

(7)  11907/16.