32015L1787

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
Directivă - 2015/1787 - EN - EUR-Lex

Document 32015L1787

Help

Directiva (UE) 2015/1787 a Comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman

OJ L 260, 7.10.2015, p. 6–17 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 12/01/2023; abrogat prin 32020L2184

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2015/1787/oj

HTML

PDF

Official Journal

7.10.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 260/6

DIRECTIVA (UE) 2015/1787 A COMISIEI

din 6 octombrie 2015

de modificare a anexelor II și III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (1), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Anexele II și III la Directiva 98/83/CE prevăd cerințele minime ale programelor de monitorizare pentru întreaga cantitate de apă destinată consumului uman și specificațiile privind metoda de analiză a diferiților parametri.

(2)	Specificațiile din anexele II și III ar trebui să fie actualizate ținându-se seama de progresele științifice și tehnice și pentru a se asigura coerența cu legislația Uniunii.

(3)

Anexa II la Directiva 98/83/CE permite un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește efectuarea controlului de audit și a controlului de rutină, care permite o prelevare de probe mai puțin frecventă în anumite circumstanțe. Condițiile specifice pentru efectuarea monitorizării parametrilor cu frecvențele corespunzătoare și gama de tehnici de monitorizare trebuie să fie clarificate ținându-se seama de progresele științifice.

(4)

Din 2004, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat metoda de abordare a planului privind siguranța apei care se bazează pe principiile de evaluare și de gestionare a riscurilor, prevăzute în Orientările privind calitatea apei potabile (2) publicate de aceasta. Orientările respective, împreună cu standardul EN 15975-2 privind securitatea alimentării cu apă potabilă, sunt principii recunoscute la nivel internațional, care stau la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei parametrilor apei potabile. Anexa II la Directiva 98/83/CE ar trebui, prin urmare, să fie aliniată la cele mai recente actualizări ale acestor principii.

(5)

Pentru a controla riscurile la adresa sănătății umane, programele de monitorizare ar trebui să asigure instituirea unor măsuri pe tot parcursul lanțului de alimentare cu apă și să ia în considerare informațiile provenite de la corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile. Obligațiile generale pentru programele de monitorizare ar trebui să constituie o punte între captarea apei și alimentarea cu apă. În temeiul articolului 6 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), statele membre trebuie să asigure crearea registrului (registrelor) zonelor protejate. Conform articolului 7 alineatul (1) din directiva menționată, astfel de zone protejate includ toate corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile sau destinate unei astfel de utilizări. Rezultatele obținute în urma monitorizării acestor corpuri de apă, realizată în temeiul articolului 7 alineatul (1) și al articolului 8 din directiva menționată, ar trebui să fie utilizate pentru a se determina riscul potențial al apei potabile înainte și după tratare, în sensul Directivei 98/83/CE.

(6)

Experiența a demonstrat că, pentru mulți parametri (în special cei fizico-chimici), concentrațiile prezente ar avea rareori drept rezultat o depășire a valorilor-limită. Monitorizarea și raportarea unor astfel de parametri fără relevanță practică presupun costuri importante, în special în cazul în care trebuie să fie analizat un număr mare de parametri. Introducerea unei flexibilități în ceea ce privește frecvența monitorizării în astfel de circumstanțe oferă oportunități de reducere a costurilor, care nu ar afecta sănătatea publică sau alte beneficii. Monitorizarea flexibilă reduce, de asemenea, colectarea unor date care oferă puține informații sau nicio informație privind calitatea apei potabile.

(7)

Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită derogări de la programele de monitorizare pe care le-au instituit, cu condiția să fie efectuate evaluări ale riscului credibile, care se pot baza pe Orientările OMS privind calitatea apei potabile și care ar trebui să ia în considerare monitorizarea efectuată în temeiul articolului 8 din Directiva 2000/60/CE.

(8)

Tabelul B2 din anexa II la Directiva 98/83/CE, care se referă la apa îmbuteliată în sticle sau recipiente destinate comercializării, a devenit caduc, întrucât aceste produse sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Acestor produse li se aplică, de asemenea, principiul „analiza riscurilor și punctele critice de control” (HACCP) prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și principiile controalelor oficiale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Drept consecință a adoptării acestor regulamente, anexa II la Directiva 98/83/CE nu se mai aplică de facto apei îmbuteliate în sticle sau recipiente destinate comercializării.

(9)	Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului (7) a introdus măsuri specifice pentru monitorizarea substanțelor radioactive. Programele de monitorizare pentru substanțele radioactive ar trebui, prin urmare, să fie stabilite numai în conformitate cu această directivă.

(10)

Laboratoarele care aplică specificațiile pentru analiza parametrilor stabiliți în anexa III la Directiva 98/83/CE ar trebui să își desfășoare activitatea în conformitate cu proceduri aprobate la nivel internațional sau cu standarde de performanță bazate pe criterii și să utilizeze metode de analiză care au fost, pe cât posibil, validate.

(11)

Directiva 2009/90/CE a Comisiei (8) prevede standardul EN ISO/IEC 17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional, care urmează să fie utilizate pentru validarea metodelor de analiză. EN ISO/IEC 17025 este, de asemenea, unul dintre standardele utilizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 882/2004 pentru acreditarea laboratoarelor desemnate de autoritățile competente din statele membre. Prin urmare, este necesar să se prevadă că standardul acesta sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional trebuie folosite pentru validarea metodelor de analiză în contextul Directivei 98/83/CE. În vederea alinierii la Directiva 2009/90/CE a anexei III la Directiva 98/83/CE, limita de cuantificare și incertitudinea de măsurare ar trebui să fie introduse drept caracteristici de performanță. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să poată continua să permită utilizarea acurateței, preciziei și limitei de detecție drept caracteristici de performanță în conformitate cu anexa III la Directiva 98/83/CE, pentru o perioadă limitată, oferind astfel laboratoarelor suficient timp pentru a se adapta la acest progres tehnic.

(12)

Au fost stabilite o serie de standarde ISO pentru analiza parametrilor microbiologici. Astfel, EN ISO 9308-1 și EN ISO 9308-2 (pentru numărarea E. coli și a bacteriilor coliforme) și standardul EN ISO 14189 (pentru analiza Clostridium perfringens) furnizează toate specificațiile necesare pentru efectuarea analizei. Aceste noi standarde și progrese tehnice ar trebui reflectate în anexa III la Directiva 98/83/CE.

(13)

Pentru a evalua echivalența metodelor alternative cu metoda prevăzută în anexa III la Directiva 98/83/CE, statelor membre ar trebui să li se permită să utilizeze standardul EN ISO 17994, care a fost deja stabilit ca standardul pentru echivalența metodelor microbiologice în contextul Directivei 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și prin Decizia 2009/64/CE a Comisiei (10). Alternativ, acestora ar trebui să li se permită să utilizeze standardul EN ISO 16140 sau orice alte protocoale similare acceptate pe plan internațional, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (11), pentru a se stabili echivalența metodelor bazate pe alte principii decât utilizarea de culturi, din afara domeniului de aplicare a EN ISO 17994.

(14)	Prin urmare, anexele II și III la Directiva 98/83/CE ar trebui modificate în mod corespunzător.

(15)	Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru apa potabilă instituit prin articolul 12 alineatul (1) din Directiva 98/83/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 98/83/CE se modifică după cum urmează:

1.	anexa II se înlocuiește cu textul din anexa I la prezenta directivă;

2.	anexa III se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

Articolul 2

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 27 octombrie 2017, cel târziu. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 octombrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 330, 5.12.1998, p. 32.

(2) http://www.who.int/water_sanitation_health/publications/2011/dwq_guidelines/en/index.html

(3) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(4) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(6) Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).

(7) Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman (JO L 296, 7.11.2013, p. 12).

(8) Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor (JO L 201, 1.8.2009, p. 36).

(9) Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat (JO L 64, 4.3.2006, p. 37).

(10) Decizia 2009/64/CE a Comisiei din 21 ianuarie 2009 de specificare, în conformitate cu Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a standardului ISO 17994:2004(E) ca standard pentru echivalența metodelor de analiză microbiologică (JO L 23, 27.1.2009, p. 32).

(11) Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).

ANEXA I

„ANEXA II

MONITORIZARE

PARTEA A

Obiective generale și programe de monitorizare pentru apa destinată consumului uman

Programele de monitorizare pentru apa destinată consumului uman trebuie:

(a)

să verifice dacă măsurile instituite pentru a controla riscurile la adresa sănătății umane pe tot parcursul lanțului de alimentare cu apă din bazinul hidrografic, trecând prin captare, tratare și depozitare, până la distribuție sunt eficace și dacă la punctul de conformitate apa este sanogenă și curată;

(b)	să furnizeze informații cu privire la calitatea apei destinate consumului uman pentru a demonstra că sunt respectate obligațiile prevăzute la articolele 4 și 5 și parametrii valorici stabiliți în anexa I;

(c)	să identifice mijloacele cele mai adecvate de atenuare a riscului pentru sănătatea umană.

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2), autoritățile competente instituie programe de monitorizare care respectă parametrii și frecvențele prevăzute în partea B din prezenta anexă și care constau în:

(a)	colectarea și analiza unor probe de apă distincte; sau

(b)	înregistrarea măsurătorilor în cadrul unui proces continuu de monitorizare;

În plus, programele de monitorizare pot consta în:

(a)	inspectarea înregistrărilor privind funcționalitatea și întreținerea echipamentelor; și/sau

(b)	inspectarea bazinului hidrografic, a punctelor de captare a apei și a infrastructurii aferente tratării, depozitării și distribuției.

Programele de monitorizare se pot baza pe o evaluare a riscului astfel cum este prezentată în partea C.

Statele membre se asigură că programele de monitorizare sunt revizuite în mod continuu și actualizate sau reconfirmate cel puțin o dată la cinci ani.

PARTEA B

Parametri și frecvențe

1. Cadru general

Un program de monitorizare trebuie să țină seama de parametrii menționați la articolul 5, inclusiv de cei care sunt importanți pentru evaluarea impactului sistemelor locale de distribuție asupra calității apei la punctul de conformitate, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1). Atunci când aleg parametrii corespunzători pentru monitorizare trebuie să fie luate în considerare condițiile locale pentru fiecare sistem de alimentare cu apă.

Statele membre asigură monitorizarea parametrilor enumerați la punctul 2 cu frecvențele relevante de prelevare a probelor, astfel cum se prevede la punctul 3.

2. Lista parametrilor

Parametrii grupei A

Următorii parametri (grupa A) sunt monitorizați în conformitate cu frecvențele de monitorizare prevăzute în tabelul 1 de la punctul 3:

(a)	Escherichia coli (E. coli), bacterii coliforme, număr de colonii la 22 °C, culoare, turbiditate, gust, miros, pH, conductivitate;

(b)	alți parametri identificați ca fiind relevanți în cadrul programului de monitorizare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și, dacă este cazul, printr-o evaluare a riscurilor, astfel cum se prevede în partea C.

În anumite circumstanțe, se adaugă următorii parametri la parametrii grupei A:

(a)	amoniu și nitrit, în cazul în care este folosită tratarea cu cloramină;

(b)	aluminiu și fier, dacă sunt utilizate ca substanțe chimice de tratare a apei.

Parametrii grupei B

Pentru a determina conformitatea cu toți parametrii valorici stabiliți în prezenta directivă, toți ceilalți parametri care nu au fost analizați în cadrul grupei A și care sunt stabiliți în conformitate cu articolul 5 sunt monitorizați cel puțin cu frecvențele menționate în tabelul 1 de la punctul 3.

3. Frecvențele de prelevare

Tabelul 1

Frecvența minimă de prelevare și de analiză pentru monitorizarea conformității

Volumul de apă distribuit sau produs în fiecare zi în interiorul unei zone de alimentare (A se vedea notele 1 și 2) m3		Parametru al grupei A numărul de prelevări pe an (A se vedea nota 3)	Parametru al grupei B numărul de prelevări pe an
	≤ 100	> 0 (A se vedea nota 4)	> 0 (A se vedea nota 4)
> 100	≤ 1 000	4	1
> 1 000	≤ 10 000	4 + 3 pentru fiecare tranșă de 1 000 m3/zi din volumul total	1 + 1 pentru fiecare tranșă de 4 500 m3/zi din volumul total
> 10 000	≤ 100 000		3 + 1 pentru fiecare tranșă de 10 000 m3/zi din volumul total
> 100 000			12 + 1 pentru fiecare tranșă de 25 000 m3/zi din volumul total

Nota 1:

O zonă de alimentare este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse, calitatea apei putând fi considerată aproximativ uniformă.

Nota 2:

Volumele se calculează ca medii pe parcursul unui an calendaristic. Numărul de locuitori dintr-o zonă de alimentare poate fi folosit în loc de volumul de apă pentru a determina frecvența minimă, pe baza unui consum de apă estimat de 200 l/(zi*persoană).

Nota 3:

Frecvența indicată se calculează după cum urmează: de exemplu, 4 300 m3/zi = 16 probe (patru pentru primii 1 000 m3/zi + 12 pentru 3 300 m3/zi suplimentari).

Nota 4:

Statele membre care au decis să excepteze aprovizionările individuale în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (b) din prezenta directivă aplică aceste frecvențe doar în cazul zonelor de alimentare care distribuie între 10 și 100 m3 pe zi.

PARTEA C

Evaluarea riscurilor

Statele membre pot să prevadă posibilitatea unei derogări de la parametrii și frecvențele prelevării de probe din partea B, cu condiția efectuării unei evaluări a riscurilor în conformitate cu prezenta parte.

Evaluarea riscurilor menționată la punctul 1 se bazează pe principiile generale de evaluare a riscurilor prevăzute în legătură cu standardele internaționale, cum ar fi standardul EN 15975-2 privind «securitatea alimentării cu apă potabilă, linii directoare pentru gestionarea riscului și a crizei».

Evaluarea riscurilor ține seama de rezultatele programelor de monitorizare instituite prin articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 8 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) pentru corpurile de apă identificate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) care furnizează, în medie, mai mult de 100 m3 pe zi, în conformitate cu anexa V la directiva menționată.

Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor, se extinde lista parametrilor de la punctul 2 din partea B și/sau se mărește frecvența de prelevare indicată la punctul 3 din partea B, în cazul în care este îndeplinită oricare dintre condițiile următoare:

(a)	lista parametrilor sau a frecvențelor prevăzută în prezenta anexă nu este suficientă pentru a îndeplini obligațiile impuse în temeiul articolului 7 alineatul (1);

(b)	este necesară o monitorizare suplimentară în sensul articolului 7 alineatul (6);

(c)	este necesar să se furnizeze garanțiile necesare prevăzute la punctul 1 litera (a) din partea A.

Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor, este posibil să se reducă lista parametrilor stabilită la punctul 2 din partea B și/sau frecvențele de prelevare de la punctul 3 din partea B, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	frecvența prelevării de probe pentru E. coli nu trebuie să devină mai mică decât cea prevăzută la punctul 3 din partea B, indiferent de circumstanțe;

(b)

pentru toți ceilalți parametri:

(i)	locul și frecvența de prelevare a probelor se stabilesc în funcție de originea parametrului, precum și în funcție de variabilitatea și tendințele pe termen lung ale concentrației acestuia, ținând seama de articolul 6;

(ii)

pentru a reduce frecvența minimă de prelevare a unui parametru, așa cum s-a prevăzut la punctul 3 din partea B, rezultatele obținute pe baza probelor prelevate la intervale regulate pe o perioadă de cel puțin trei ani de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de alimentare trebuie să fie toate mai mici de 60 % din parametrul valoric;

(iii)

pentru a elimina un parametru din lista de parametri care trebuie monitorizați, așa cum s-a prevăzut la punctul 2 din partea B, rezultatele obținute pe baza probelor prelevate la intervale regulate pe o perioadă de cel puțin trei ani de la punctele reprezentative pentru întreaga zonă de alimentare trebuie să fie toate mai mici de 30 % din parametrul valoric;

(iv)

eliminarea unui anumit parametru prevăzut la punctul 2 din partea B din lista de parametri care trebuie monitorizați se bazează pe rezultatul evaluării riscurilor, susținută fiind de rezultatele monitorizării surselor de apă destinată consumului uman și care confirmă că sănătatea umană este protejată împotriva efectelor negative ale oricărei contaminări a apei destinate consumului uman, astfel cum se prevede la articolul 1;

(v)

frecvența prelevării de probe poate fi redusă sau poate fi eliminat un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați, astfel cum se prevede la punctele (ii) și (iii), numai dacă evaluarea riscurilor confirmă faptul că niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil nu este susceptibil să provoace o deteriorare a calității apei destinate consumului uman.

Statele membre se asigură:

(a)	că evaluările riscurilor sunt aprobate de către autoritatea competentă relevantă proprie; și

(b)	că sunt disponibile informații care arată că a fost efectuată o evaluare a riscului, împreună cu un rezumat al rezultatelor acesteia.

PARTEA D

Metodele de prelevare a probelor și punctele de prelevare

Punctele de prelevare se stabilesc astfel încât să se asigure conformitatea cu punctele de conformitate definite la articolul 6 alineatul (1). În cazul unei rețele de distribuție, un stat membru poate preleva probe din zona de alimentare sau la lucrările de tratare pentru anumiți parametri dacă se poate demonstra că nu ar exista modificări nefavorabile ale valorilor măsurate ale parametrilor în cauză. În măsura în care este posibil, numărul prelevărilor se distribuie în mod egal în timp și în spațiu.

Prelevarea de probe la punctul de conformitate îndeplinește următoarele cerințe:

(a)

probele de conformitate pentru anumiți parametri chimici (în special, cupru, plumb și nichel) se iau din primul fir de apă al robinetului consumatorului. Pe durata unei zile trebuie să se preleveze, în mod aleatoriu, o probă de un volum de 1 litru. Ca alternativă, statele membre pot utiliza metode care necesită o perioadă fixă de stagnare și care reflectă mai bine situația la nivel național, cu condiția ca, la nivelul zonei de alimentare, acest lucru să nu conducă la un număr mai redus de cazuri de nerespectare decât cel obținut prin metoda momentului ales în mod aleatoriu pe durata unei zile;

(b)	probele de verificare a conformității în ceea ce privește parametrii microbiologici la punctul de conformitate se prelevează și se manipulează potrivit scopului de prelevare B corespunzător standardului EN ISO 19458.

Prelevarea de probe din rețeaua de distribuție, cu excepția prelevării de probe de la robinetele consumatorilor, respectă standardul ISO 5667-5. Pentru parametrii microbiologici, prelevarea de probe din rețeaua de distribuție se realizează și se manipulează potrivit scopului de prelevare A corespunzător standardului EN ISO 19458.

(1) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).”

ANEXA II

Anexa III la Directiva 98/83/CE se modifică după cum urmează:

Fraza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre se asigură că metodele de analiză utilizate în scopul de a monitoriza și de a demonstra conformitatea cu prezenta directivă sunt validate și documentate în conformitate cu standardul EN ISO/IEC 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional. Statele membre se asigură că laboratoarele sau părțile contractate de laboratoare aplică practicile sistemului de management al calității în conformitate cu EN ISO/IEC 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional.

În lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească caracteristicile minime de performanță stabilite în partea B, statele membre se asigură că monitorizarea este efectuată utilizându-se cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive.”

Punctul 1 se modifică după cum urmează:

(a)	titlul punctului 1 se înlocuiește cu următorul text: „PARTEA A Parametrii microbiologici pentru care se specifică metodele de analiză”;

(b)

toate paragrafele începând cu al treilea paragraf până la al nouălea paragraf, inclusiv nota 1, se înlocuiesc cu următorul text:

„Metodele pentru parametrii microbiologici sunt:

(a)	Escherichia coli (E. coli) și bacterii coliforme (EN ISO 9308-1 sau EN ISO 9308-2);

(b)	Enterococci (EN ISO 7899-2);

(c)	Pseudomonas aeruginosa (EN ISO 16266);

(d)	enumerarea microorganismelor care pot fi obținute în cultură – număr de colonii la 22 °C (EN ISO 6222);

(e)	enumerarea microorganismelor care pot fi obținute în cultură – număr de colonii la 36 °C (EN ISO 6222);

(f)	Clostridium perfringens, inclusiv sporii (EN ISO 14189).”

Punctul 2 se modifică după cum urmează:

(a)	titlul punctului 2 se înlocuiește cu următorul titlu: „PARTEA B Parametrii chimici și parametrii indicatori pentru care sunt specificate caracteristicile de performanță”;

(b)

punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„1. Parametrii chimici și parametrii indicatori

Pentru parametrii care figurează în tabelul 1, caracteristicile de performanță specificate constau în faptul că metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puțin capacitatea de a măsura concentrații egale cu parametrul valoric cu o limită de cuantificare, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2009/90/CE a Comisiei (1), mai mică sau egală cu 30 % din parametrul valoric în cauză și o incertitudine de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Rezultatul se exprimă folosind cel puțin același număr de digiți semnificativi ca și în cazul parametrului valoric analizat în părțile B și C ale anexei I.

Până la 31 decembrie 2019 statele membre pot permite utilizarea caracteristicilor «acuratețe», «precizie» și «limita de detecție», după cum se precizează în tabelul 2, ca un set alternativ de caracteristici de performanță la caracteristicile «limita de cuantificare» și «incertitudinea de măsurare», astfel cum sunt specificate fiecare în primul paragraf și în tabelul 1.

Incertitudinea de măsurare prevăzută în tabelul 1 nu se utilizează ca o toleranță suplimentară la parametrii valorici stabiliți în anexa I.

Tabelul 1

Caracteristica minimă de performanță «incertitudinea de măsurare»

Parametri	Incertitudinea de măsurare (A se vedea nota 1) % din parametrul valoric (cu excepția pH)	Note
Aluminiu	25
Amoniu	40
Antimoniu	40
Arsen	30
Benzo(a)piren	50	A se vedea nota 5
Benzen	40
Bor	25
Bromat	40
Cadmiu	25
Clor	15
Crom	30
Conductivitate	20
Cupru	25
Cianură	30	A se vedea nota 6
1,2-Dicloretan	40
Fluorură	20
Concentrația ionilor de hidrogen (pH) exprimată în unități de pH	0,2	A se vedea nota 7
Fier	30
Plumb	25
Mangan	30
Mercur	30
Nichel	25
Nitrat	15
Nitrit	20
Oxidabilitate	50	A se vedea nota 8
Pesticide	30	A se vedea nota 9
Hidrocarburi aromatice policiclice	50	A se vedea nota 10
Seleniu	40
Sodiu	15
Sulfat	15
Tetracloretenă	30	A se vedea nota 11
Tricloretenă	40	A se vedea nota 11
Trihalometani – total	40	A se vedea nota 10
Carbon organic total (COT)	30	A se vedea nota 12
Turbiditate	30	A se vedea nota 13
Acrilamida, epiclorhidrina și clorura de vinil urmează să fie controlate în funcție de specificația produsului.

Tabelul 2

Caracteristicile minime de performanță «acuratețe», «precizie» și «limita de detecție» – pot fi utilizate până la 31 decembrie 2019

Parametri	Acuratețe (A se vedea nota 2) % din parametrul valoric (cu excepția pH-ului)	Precizie (A se vedea nota 3) % din parametrul valoric (cu excepția pH-ului)	Limita de detecție (A se vedea nota 4) % din parametrul valoric (cu excepția pH-ului)	Note
Aluminiu	10	10	10
Amoniu	10	10	10
Antimoniu	25	25	25
Arsen	10	10	10
Benzo(a)piren	25	25	25
Benzen	25	25	25
Bor	10	10	10
Bromat	25	25	25
Cadmiu	10	10	10
Clor	10	10	10
Crom	10	10	10
Conductivitate	10	10	10
Cupru	10	10	10
Cianură	10	10	10	A se vedea nota 6
1,2-Dicloretan	25	25	10
Fluorură	10	10	10
Concentrația ionilor de hidrogen (pH) exprimată în unități de pH	0,2	0,2		A se vedea nota 7
Fier	10	10	10
Plumb	10	10	10
Mangan	10	10	10
Mercur	20	10	20
Nichel	10	10	10
Nitrat	10	10	10
Nitrit	10	10	10
Oxidabilitate	25	25	10	A se vedea nota 8
Pesticide	25	25	25	A se vedea nota 9
Hidrocarburi aromatice policiclice	25	25	25	A se vedea nota 10
Seleniu	10	10	10
Sodiu	10	10	10
Sulfat	10	10	10
Tetracloretenă	25	25	10	A se vedea nota 11
Tricloretenă	25	25	10	A se vedea nota 11
Trihalometani – total	25	25	10	A se vedea nota 10
Turbiditate	25	25	25
Acrilamida, epiclorhidrina și clorura de vinil urmează să fie controlate în funcție de specificația produsului.

(1) Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor (JO L 201, 1.8.2009, p. 36).”;"

(c)

punctul 2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. Note la tabelele 1 și 2

Nota 1

Incertitudinea de măsurare este valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite unei mărimi măsurabile, pe baza informațiilor utilizate. Criteriul de performanță pentru incertitudinea de măsurare (k = 2) este procentajul din parametrul valoric prevăzut în tabel sau un procentaj superior. Incertitudinea de măsurare se estimează la nivelul parametrului valoric, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Nota 2

Acuratețea este o măsură a erorii sistematice, și anume, diferența dintre valoarea medie a unui număr mare de măsurări repetate și valoarea exactă. Specificațiile suplimentare sunt cele stabilite în ISO 5725.

Nota 3

Precizia este o măsură a erorii aleatorii și se exprimă de obicei ca deviația standard (în cadrul lotului și între loturi) a diferitelor rezultate față de valoarea medie. Precizia acceptabilă este egală cu dublul deviației standard relative. Acest termen este prezentat mai detaliat în ISO 5725.

Nota 4

Limita de detecție este fie:

—	de trei ori deviația standard din cadrul unui lot de probe naturale care conțin o concentrație redusă a parametrului; fie

—	de cinci ori deviația standard a unei probe-martor (în cadrul unui lot).

Nota 5

În cazul în care valoarea incertitudinii de măsurare nu poate fi atinsă, ar trebui selectate cele mai bune tehnici disponibile (până la 60 %).

Nota 6

Metoda determină cantitatea totală de cianură sub toate formele.

Nota 7

Valorile pentru acuratețe, precizie și a incertitudinea de măsurare sunt exprimate în unități de pH.

Nota 8

Metoda de referință: EN ISO 8467

Nota 9

Caracteristicile de performanță pentru fiecare pesticid sunt furnizate cu titlu indicativ. În cazul mai multor pesticide se pot obține valori mai mici de 30 % ale incertitudinii de măsurare, iar pentru câteva pesticide se pot admite valori mai mari, de până la 80 %.

Nota 10

Caracteristicile de performanță se aplică fiecărei substanțe specificate la 25 % din parametrul valoric care figurează în partea B din anexa I.

Nota 11

Caracteristicile de performanță se aplică fiecărei substanțe specificate la 50 % din parametrul valoric care figurează în partea B din anexa I.

Nota 12

Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul de 3 mg/l din carbonul organic total (COT). Pentru determinarea COT și a carbonului organic dizolvat (COD) se utilizează orientările CEN 1484.

Nota 13

Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul a 1,0 NTU (unități de turbiditate nefelometrică), în conformitate cu EN ISO 7027.”

4.	Punctul 3 se elimină.

Top