EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32015H1184

Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului din 14 iulie 2015 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene

OJ L 192, 18.7.2015, p. 27–31 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2015/1184/oj

18.7.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 192/27


RECOMANDAREA (UE) 2015/1184 A CONSILIULUI

din 14 iulie 2015

privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere concluziile Consiliului European,

întrucât:

(1)

Tratatul dispune că statele membre ar trebui să își considere politicile economice drept o chestiune de interes comun și să le coordoneze în cadrul Consiliului. Tratatul dispune de asemenea că orientări generale pentru politicile economice și ocuparea forței de muncă urmează să fie adoptate de Consiliu pentru a ghida politicile statelor membre și ale Uniunii.

(2)

În conformitate cu tratatul, Uniunea a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politica fiscală și politicile macrostructurale. Semestrul european combină diferitele instrumente într-un cadru global pentru supravegherea economică și bugetară multilaterală integrată. Simplificarea și consolidarea semestrului european, astfel cum se prevede în Analiza anuală a creșterii pentru 2015 realizată de Comisie, ar trebui să îmbunătățească în continuare funcționarea acestuia.

(3)

Criza financiară și economică a scos la iveală și a evidențiat deficiențe importante în economia Uniunii și a statelor sale membre. Ea a subliniat, de asemenea, interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre. În plus, creșterea accentuată a nivelului datoriei publice a generat riscuri la adresa sustenabilității fiscale. Tranziția Uniunii către o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă reprezintă principala provocare cu care aceasta se confruntă astăzi. Acest lucru necesită o acțiune strategică coordonată și ambițioasă, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, în conformitate cu tratatul și cu guvernanța economică a Uniunii. Combinând măsurile legate de ofertă și de cerere, respectiva acțiune strategică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiții, un angajament reînnoit pentru reformele structurale și exercitarea responsabilității fiscale.

(4)

Statele membre și Uniunea ar trebui să abordeze, de asemenea, impactul social al crizei și să vizeze construirea unei societăți bazate pe coeziune, în care oamenii să aibă capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, precum și să participe activ în societate și în economie. Ar trebui să se asigure acces și oportunități pentru toți și să se reducă sărăcia și excluziunea socială, în special prin asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială și prin eliminarea barierelor din calea participării pe piața muncii. De asemenea, statele membre ar trebui să garanteze tuturor cetățenilor și regiunilor accesul la beneficiile creșterii economice.

(5)

O acțiune coerentă cu orientările integrate pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă reprezintă o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii (denumită în continuare „strategia Europa 2020”). Strategia Europa 2020 ar trebui să se bazeze pe o serie integrată de politici europene și naționale, pe care statele membre și Uniunea ar trebui să le pună în aplicare pentru a obține efectele pozitive de contagiune ale reformelor structurale coordonate, o combinație de politici economice globale corespunzătoare și o contribuție mai substanțială a politicilor europene la obiectivele strategiei Europa 2020, precum și pentru a asigura buna funcționare a uniunii economice și monetare. Orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene, anexate la prezenta recomandare, și orientările relevante pentru politicile de ocupare a forței de muncă formează împreună orientările integrate pentru punerea în aplicare a strategiei Europa 2020 (denumite în continuare „orientări integrate Europa 2020”).

(6)

Cu toate că orientările integrate Europa 2020 se adresează statelor membre și Uniunii, ele ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.

(7)

Orientările generale pentru politicile economice oferă statelor membre un ghid cu privire la punerea în aplicare a reformelor, reflectând interdependența dintre statele membre. Ele sunt coerente cu Pactul de stabilitate și de creștere. Astfel de orientări ar trebui să formeze baza pentru recomandările specifice fiecărei țări pe care Consiliul le poate adresa statelor membre,

RECOMANDĂ ca statele membre și, atunci când este cazul, Uniunea să țină seama în politicile lor economice de orientările prevăzute în anexă, care fac parte din orientările integrate Europa 2020.

 

Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

P. GRAMEGNA


ANEXĂ

Orientări generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene

Partea I din orientările integrate Europa 2020

Orientarea 1: Promovarea investițiilor

Creșterea nivelului investițiilor productive în Europa este esențială pentru stimularea cererii și îmbunătățirea competitivității și a potențialului de creștere pe termen lung în Europa. Eforturile ar trebui să se concentreze asupra mobilizării resurselor financiare pentru proiecte de investiții viabile, asupra disponibilității finanțării pentru economia reală și asupra îmbunătățirii mediului de investiții. Stabilitatea macroeconomică și financiară, precum și previzibilitatea normativă și deschiderea și transparența sectorului său financiar sunt esențiale pentru menținerea caracterului atractiv al Uniunii pentru investițiile sectorului privat, inclusiv pentru investițiile financiare străine.

Potențialul fondurilor Uniunii, inclusiv Fondul european pentru investiții strategice și fondurile structurale, precum și fondurile naționale pentru finanțarea investițiilor de stimulare a creșterii economice în sectoarele cheie ar trebui exploatate pe deplin. Gestionarea fondurilor orientată spre rezultate, precum și o sporire a utilizării instrumentelor financiare inovatoare, după caz, sunt elemente esențiale în această privință.

Disponibilitatea finanțării pentru economia reală pledează pentru creșterea nivelului de transparență și de informare, în special prin punerea în aplicare a unei platforme europene de consiliere în domeniul investițiilor sub auspiciile Băncii Europene de Investiții și prin stabilirea unei filiere transparente de proiecte. Cooperarea strânsă cu toate părțile interesate relevante este esențială pentru a asigura buna desfășurare a operațiunilor, asumarea unor riscuri adecvate și o valoare adăugată maximă.

Orientarea 2: Consolidarea creșterii economice prin punerea în aplicare a unor reforme structurale de către statele membre

Punerea în aplicare ambițioasă a reformelor structurale de către statele membre, atât în ceea ce privește piața produselor și piața muncii, cât și sistemele de protecție socială și de pensii, este esențială pentru consolidarea și susținerea redresării economice și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile, pentru îmbunătățirea competitivității, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice dăunătoare, în conformitate cu procedura privind dezechilibrele macroeconomice, și pentru sporirea potențialului de creștere al economiilor Uniunii. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la realizarea unei coeziuni economice și sociale sporite. Reformele de stimulare a concurenței, în special în sectorul necomercial, o mai bună funcționare a piețelor muncii, precum și îmbunătățirea mediului de afaceri contribuie la înlăturarea obstacolelor din calea creșterii economice și a investițiilor și la creșterea capacității de ajustare a economiei. Statele membre își consideră politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și le coordonează în vederea consolidării sinergiilor pozitive și evitării efectelor de propagare negative.

Reformele pieței muncii și ale sistemelor sociale trebuie să fie continuate pentru a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă, asigurând, în același timp, accesul tuturor persoanelor la servicii și la prestații sociale de înaltă calitate, abordabile și durabile. Acțiunea în domeniul reformelor pieței muncii, de exemplu mecanismele de stabilire a salariilor și o creștere a ratelor de participare, ar trebui să fie continuată în conformitate cu recomandările mai detaliate din orientările privind ocuparea forței de muncă.

Sunt necesare noi eforturi care să facă din Uniune o destinație atractivă pentru persoanele talentate și competente. Procesul de reformare și integrarea suplimentară a piețelor de produse ar trebui să continue, pentru a se asigura că întreprinderile și consumatorii din Uniune beneficiază de prețuri mai scăzute și de o gamă mai largă de bunuri și servicii. Piețele mai bine integrate oferă societăților comerciale acces la o piață mult mai extinsă decât piața națională, oferindu-le, prin urmare, mai multe posibilități de extindere. Piețele de produse mai competitive și mai bine integrate vor stimula și inovarea, putând contribui la creșterea vitezei de ajustare și a rezistenței la șocuri economice din fiecare stat membru și la nivelul Uniunii în ansamblu.

Ar trebui continuate eforturile pentru a îmbunătăți cadrul normativ în care operează întreprinderile, pentru a sprijini mai ales întreprinderile mici și mijlocii, și acestea ar trebui să includă modernizarea administrației publice, o reducere a sarcinilor administrative, o mai mare transparență, combaterea corupției, a evaziunii fiscale și a muncii nedeclarate, îmbunătățirea independenței, calității și eficienței sistemelor judiciare, în paralel cu executarea contractelor și cu buna funcționare a procedurilor de insolvență.

Tehnologiile informației și comunicațiilor și economia digitală sunt factori importanți ai productivității, ai inovării și ai creșterii economice în toate sectoarele economiei. Promovarea investițiilor private în cercetare și inovare ar trebui însoțită de reforme profunde în scopul modernizării sistemelor de cercetare și inovare, al consolidării cooperării între instituțiile publice și sectorul privat și al îmbunătățirii condițiilor-cadru mai ample pentru ca societățile comerciale să dețină un grad mai ridicat de cunoștințe. Creșterea calității și eficienței investițiilor publice în cercetare și inovare va continua să amelioreze calitatea finanțelor publice, putând îmbunătăți sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

Orientarea 3: Înlăturarea barierelor esențiale din calea creșterii economice durabile și a locurilor de muncă la nivelul Uniunii

Continuarea integrării pieței unice, inclusiv înlăturarea obstacolelor restante, creșterea concurenței și îmbunătățirea mediului de afaceri sunt esențiale pentru ca Europa să rămână un loc atractiv pentru întreprinderi, atât pentru cele naționale, cât și pentru cele străine. Pentru deplasarea frontierei de productivitate a Europei, este necesară creșterea inovării și a formării capitalului uman, precum și asigurarea unei piețe unice digitale integrate care să funcționeze bine. Creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor informației și comunicațiilor atât de către consumatori, cât și de întreprinderi, poate contribui la crearea unei Europe digitale fără frontiere și la sporirea productivității.

Un sector financiar performant este esențial pentru buna funcționare a economiei. Consolidarea dispozițiilor de reglementare și de supraveghere și normele de protecție a consumatorilor în domeniul piețelor financiare și al instituțiilor financiare ar trebui să fie puse în aplicare pe deplin. Este necesar să fie luate măsuri pentru constituirea unei pieței durabile a securitizărilor în Europa, ceea ce va contribui la îmbunătățirea capacității efective de finanțare a băncilor din Uniune. Este necesară instituirea unei veritabile uniuni a piețelor de capital, pe baza realizărilor pieței unice a serviciilor financiare și a capitalului.

Crearea unei uniuni energetice solide ar trebui să asigure surse de energie abordabile, sigure și durabile pentru întreprinderi și gospodării. Punerea în aplicare rentabilă a cadrului pentru 2030 privind clima și energia și tranziția către o economie competitivă, cu emisii scăzute de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, ar trebui să fie continuate, inclusiv în ceea ce privește reformele cererii și ofertei, promovând în același timp locurile de muncă verzi, tehnologiile ecologice și soluțiile inovatoare. În această privință, sectorul energetic și sectorul transporturilor necesită o atenție deosebită în continuare, inclusiv cu privire la interconexiuni și infrastructuri.

Legislația Uniunii ar trebui să se concentreze asupra acelor aspecte care sunt cel mai bine tratate la nivel european și ar trebui să fie proiectată luând în considerare impactul lor economic, de mediu și social. Crearea unor condiții de concurență echitabile între țări, cu reglementări mai previzibile și în deplină conformitate cu normele în domeniul concurenței, va continua să atragă investițiile. Un mediu de afaceri mai bun și mai previzibil este deosebit de important în industriile de rețea caracterizate prin orizonturi de investiții pe termen lung și investiții inițiale la scară largă. Dimensiunea externă a pieței interne ar trebui dezvoltată în continuare.

Orientarea 4: Îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice și a capacității lor de a crea un mediu favorabil creșterii

Robustețea finanțelor publice este esențială pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Sustenabilitatea fiscală este esențială pentru a asigura încrederea investitorilor și spațiul fiscal necesar pentru a contracara evoluțiile neașteptate și a maximiza contribuția pozitivă a finanțelor publice la economie. Acest fapt creează, de asemenea, condițiile adecvate pentru sprijinirea creșterii economice și a investițiilor. Statele membre ar trebui să asigure controlul pe termen lung asupra deficitului și a nivelului datoriei. Politicile fiscale trebuie să fie realizate în cadrul întemeiat pe norme al Uniunii, în special al Pactului de stabilitate și de creștere, completat de regimuri bugetare naționale solide. Politicile bugetare ar trebui să reflecte condițiile economice și riscurile la adresa sustenabilității la nivelul statelor membre, asigurând în același timp o bună coordonare a politicilor economice. Statele membre din zona euro sunt invitate să continue să monitorizeze îndeaproape și să ia în discuție situația fiscală agregată a zonei euro, inclusiv orientarea fiscală.

În ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a strategiilor de consolidare bugetară, statele membre ar trebui să acorde prioritate cheltuielilor care favorizează creșterea economică în domenii precum educația, competențele și capacitatea de inserție profesională, cercetarea, dezvoltarea și inovarea și investițiile în rețele cu efecte pozitive asupra productivității. Reformele în materie de cheltuieli ar trebui să vizeze creșterea eficienței în administrația publică; astfel de reforme pot fi pregătite în special prin revizuiri ale cheltuielilor cu scopul de a asigura viabilitatea pe termen lung.

Reformele privind cheltuielile care promovează utilizarea eficientă a resurselor pentru a sprijini creșterea economică și ocuparea forței de muncă, păstrând în același timp echitatea, ar trebui să fie completate de modernizarea sistemelor de venituri, acolo unde este necesară. Ar trebui avută în vedere în continuare o bază fiscală consolidată comună a societăților. Trecerea la impozite mai favorabile creșterii economice, asigurând, în același timp, respectarea Pactului de stabilitate și de creștere, poate contribui la corectarea disfuncționalităților pieței și poate pune bazele unei creșteri economice durabile și ale creării de locuri de muncă. În același timp, este important să se aibă în vedere efectele în materie de repartizare în privința oricărei modificări a impozitării. Eficiența sistemului fiscal ar putea fi îmbunătățită prin lărgirea bazei impozabile, de exemplu prin eliminarea sau reducerea utilizării și a generozității scutirilor și regimurilor preferențiale, prin verificarea domeniului de aplicare și a eficienței cheltuielilor fiscale și prin consolidarea administrației fiscale, prin simplificarea sistemului de impozitare și combaterea fraudei fiscale și a planificării fiscale agresive.


Top