22.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/29

1.

Respectând angajamentul lor de garantare a transparenței, părțile cad de acord să înființeze și să asigure funcționarea unui „registru de transparență” comun (denumit în continuare „registrul”) pentru înregistrarea și monitorizarea organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii Europene.

2.

Înființarea și funcționarea registrului au la bază sistemele existente de înregistrare, instituite și lansate de Parlamentul European în anul 1996 și de Comisia Europeană în luna iunie 2008, completate cu rezultatele activității grupului de lucru comun al Parlamentului European și al Comisiei Europene, precum și cu adaptările decise în urma experienței acumulate și prin contribuțiile furnizate de părțile interesate, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată „Inițiativa europeană în materie de transparență: Registrul reprezentanților grupurilor de interese, un an mai târziu” (1). Această abordare nu afectează și nu aduce atingere obiectivelor exprimate de Parlamentul European în rezoluția sa din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene (2).

3.

Înființarea și funcționarea registrului respectă principiile generale ale dreptului Uniunii, inclusiv principiile proporționalității și nediscriminării.

4.

Înființarea și funcționarea registrului respectă drepturile deputaților în Parlamentul European de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricție și nu reprezintă un impediment în calea accesului alegătorilor la clădirile Parlamentului European.

5.

Înființarea și funcționarea registrului nu aduc atingere competențelor sau prerogativelor părților și nu le afectează atribuțiile organizaționale.

6.

Părțile se angajează să acorde tuturor operatorilor implicați în activități similare un tratament similar și să garanteze condiții echitabile de înregistrare a organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

7.

Registrul include următoarele:

8.

Domeniul de aplicare a registrului cuprinde toate activitățile, altele decât cele excluse în prezenta secțiune IV, desfășurate în scopul de a influența direct sau indirect elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor, precum și luarea deciziilor în cadrul instituțiilor Uniunii, indiferent de canalul sau mijlocul de comunicare utilizat, de exemplu prin subcontractare, mijloace de comunicare în masă, contracte cu intermediari specializați, grupuri de reflecție, platforme, forumuri, campanii și inițiative la nivel local. Aceste activități pot include, printre altele, contactarea membrilor sau a funcționarilor sau a altor agenți ai instituțiilor Uniunii, întocmirea, difuzarea și comunicarea de scrisori, de material informativ sau de documente de dezbatere și de poziție, precum și organizarea de evenimente, de reuniuni sau de activități promoționale, de evenimente sociale sau de conferințe, atunci când se trimit invitații membrilor, funcționarilor sau altor agenți ai instituțiilor Uniunii. Sunt incluse, de asemenea, contribuțiile voluntare și participarea la consultări formale privind acte legislative sau alte acte juridice preconizate la nivelul Uniunii și la alte consultări deschise.

9.

Se urmărește înscrierea tuturor organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente, indiferent de statutul lor juridic, implicate în activități care se încadrează în domeniul de aplicare a registrului (3).

10.

Sunt excluse din domeniul de aplicare a registrului următoarele:

11.

Bisericile și comunitățile religioase nu fac obiectul registrului. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea reprezentanțelor sau a entităților juridice ale acestora, a birourilor și a rețelelor înființate pentru a le reprezenta în fața instituțiilor Uniunii, precum și a asociațiilor acestora.

12.

Partidele politice nu fac obiectul registrului. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea tuturor organizațiilor înființate sau sprijinite de acestea, implicate în activități care se încadrează în domeniul de aplicare a registrului.

13.

Autoritățile locale, regionale și municipale nu fac obiectul registrului. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea reprezentanțelor sau a entităților juridice ale acestora, a birourilor și a rețelelor înființate pentru a le reprezenta în fața instituțiilor Uniunii, precum și a asociațiilor acestora.

14.

Se urmărește înscrierea rețelelor, a platformelor și a altor forme similare de activitate colectivă fără statut legal sau personalitate juridică, dar care, în realitate, constituie o sursă de influență organizată și care sunt implicate în activități care se înscriu în domeniul de aplicare a registrului. În astfel de cazuri, este necesar ca membrii acestora să numească din rândul lor o persoană de contact care răspunde de relațiile cu administrația registrului.

15.

Activitățile care trebuie luate în considerare pentru înscrierea în declarația financiară din cadrul registrului sunt activitățile care vizează toate instituțiile, agențiile și organismele Uniunii, precum și membrii, funcționarii sau ceilalți agenți ai instituțiilor Uniunii. Acestea includ, de asemenea, activitățile care vizează organisme din statele membre care activează la nivelul Uniunii, implicate în procesul decizional al Uniunii.

16.

Rețelele, federațiile, asociațiile sau platformele europene sunt încurajate să redacteze orientări comune și transparente pentru membrii lor, prin care să identifice activitățile care se înscriu în domeniul de aplicare a registrului. Este de dorit ca aceste orientări să fie făcute publice.

17.

Prin înregistrare, organizațiile și persoanele în cauză:

18.

Nerespectarea codului de conduită de către entitățile înregistrate sau de către reprezentanții acestora poate conduce la aplicarea măsurilor menționate în anexa IV, cum ar fi suspendarea sau eliminarea din registru și, după caz, la retragerea ecusoanelor de acces în clădirile Parlamentului European eliberate pe numele persoanelor în cauză și, eventual, pentru firmele pe care le reprezintă, în urma unei anchete desfășurate cu respectarea principiului proporționalității și a dreptului la apărare. Decizia privind aplicarea unor astfel de măsuri poate fi publicată pe site-ul internet al registrului.

19.

Oricine poate depune o reclamație, în susținerea căreia invocă fapte concrete, privind o posibilă nerespectare a codului de conduită, în conformitate cu procedura prevăzută în anexa IV.

20.

Secretariatele generale ale Parlamentului European și Comisiei Europene răspund de supravegherea sistemului și de toate aspectele operaționale principale și iau, de comun acord, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acestui acord.

21.

Pentru implementarea sistemului, serviciile Parlamentului European și ale Comisiei Europene înființează o structură operațională comună, denumită „secretariatul comun al registrului de transparență”. Acesta va fi alcătuit dintr-un grup de funcționari ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, potrivit termenilor unui acord care se va încheia între serviciile competente. Secretariatul comun al registrului de transparență funcționează sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Sarcinile secretariatului includ punerea în aplicare a măsurilor care să asigure conținutul registrului din punct de vedere calitativ.

22.

Eliberarea și verificarea ecusoanelor care permit accesul pe termen lung în clădirile Parlamentului European constituie în continuare un proces gestionat de instituția în cauză. Aceste ecusoane se emit numai pentru persoane care reprezintă sau care lucrează pentru organizații care se încadrează în domeniul de aplicare a registrului, dacă respectivele organizații sau persoane s-au înregistrat. Cu toate acestea, înregistrarea nu dă dreptul automat la obținerea unor astfel de ecusoane.

23.

Sistemul este administrat în comun, dar părțile rămân libere să utilizeze registrul în mod independent în scopuri proprii specifice, cum ar fi acordarea de stimulente, de exemplu transmiterea de informații către entitatea înregistrată privind lansarea de consultări publice sau organizarea de evenimente.

24.

Părțile organizează proiecte corespunzătoare în materie de instruire și comunicare internă pentru a face mai bine cunoscute membrilor și personalului instituțiilor Uniunii registrul și procedura privind reclamațiile.

25.

Părțile iau măsuri corespunzătoare pentru a face mai bine cunoscut registrul pe plan extern și pentru a promova utilizarea acestuia.

26.

Prin intermediul unui motor de căutare ușor de utilizat, o serie de statistici esențiale provenite din baza de date a registrului se vor publica regulat pe site-ul internet Europa. Conținutul public al acestei baze de date va fi valabil, la cerere, într-un format electronic care poate fi citit automat.

27.

În urma consultărilor cu părțile interesate, Secretariatul General al Parlamentului European și cel al Comisiei Europene vor prezenta vicepreședinților Parlamentului European și ai Comisiei Europene un raport anual privind funcționarea registrului.

28.

Consiliul European și Consiliul sunt invitate să se alăture la acest registru. Celelalte instituții, organisme și agenții ale Uniuniisunt încurajate să utilizeze acest sistem drept instrument de referință pentru propria interacțiune cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

29.

Trecerea de la registrele existente ale părților la noul registru comun se va organiza de-a lungul unei perioade de tranziție de douăsprezece luni de la data punerii în funcțiune a registrului comun. Organizațiile și persoanele deja înregistrate în oricare dintre sistemele existente sunt invitate să își reînnoiască înregistrarea în cadrul sistemului comun.

După punerea în funcțiune a registrului comun:

30.

Registrul comun va fi revizuit după cel mult doi ani de la data punerii sale în funcțiune.