9.1.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 6/14

(1)

Mandatul unui membru sau al unui membru supleant începe la data intrării în vigoare a numirii sale de către Consiliu.

(2)

Mandatul unui membru sau al unui membru supleant se încheie prin demisie, la încetarea mandatului în temeiul căruia a fost numit sau prin deces.

(3)

Orice demisie trebuie notificată în scris președintelui Comitetului, cu menționarea datei intrării în vigoare a acesteia. Președintele trebuie să informeze Consiliul, care constată existența postului vacant și pune în aplicare procedura de înlocuire.

(4)

Membrul sau membrul supleant al cărui mandat se încheie ca urmare a încetării mandatului în temeiul căruia a fost numit îl informează în scris imediat cu privire la aceasta pe președintele Comitetului.

(5)

În cazurile menționate la alineatul (2) din prezentul articol, Consiliul numește un înlocuitor pe perioada rămasă din mandat.

(1)

Orice membru care nu poate participa la o sesiune plenară poate cere să fie reprezentat de către un membru supleant din delegația sa națională, chiar și numai pentru o durată limitată la anumite zile din timpul sesiunii plenare. Toți membrii și membrii supleanți cu mandate corespunzătoare trebuie să semneze o listă de prezență.

(2)

Orice membru care nu poate participa la o ședință a comisiei sau la orice altă ședință aprobată de Birou poate cere să fie reprezentat de către un alt membru sau de către un membru supleant din cadrul delegației sale naționale, grupului său politic sau grupului său interregional. Toți membrii și membrii supleanți cu mandate corespunzătoare trebuie să semneze o listă de prezență.

(3)

Un membru sau un membru supleant numit de pe lista de înlocuitori ai membrilor unui grup de lucru, constituit în temeiul articolului 36 sau 57, îl poate înlocui pe oricare alt membru din grupul său politic.

(4)

Un membru supleant sau un membru care îl reprezintă pe un altul poate ține locul unui singur membru. El exercită toate drepturile și atribuțiile unui membru în timpul ședinței respective. Delegarea votului trebuie notificată Secretariatului General, cu respectarea modalității de notificare corespunzătoare, și trebuie primită cel târziu cu o zi înaintea ședinței respective.

(5)

O sesiune plenară dă dreptul la o singură rambursare a cheltuielilor, fie în beneficiul membrului, fie în cel al membrului supleant. Biroul stabilește detaliile corespunzătoare în cadrul instrucțiunilor sale privind cheltuielile de deplasare și de ședere.

(6)

Un membru supleant numit în calitate de raportor poate asista la sesiunea plenară pe a cărei ordine de zi este înscris proiectul de aviz sau de raport pentru care este responsabil și poate prezenta acest raport chiar dacă membrul al cărui supleant participă și el la sesiunea respectivă. Membrul respectiv poate să își delege dreptul la vot supleantului său pe durata discutării acelui proiect de aviz sau de raport. Delegarea votului trebuie notificată în scris secretarului general înaintea sesiunii respective.

(7)

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 23 alineatul (1), orice delegare a votului încetează să producă efecte din momentul în care membrul care a depus-o își pierde calitatea de membru al Comitetului.

(1)

Membrii și membrii supleanți dintr-un stat membru constituie o delegație națională. Fiecare delegație națională își stabilește propria organizare internă și își alege un președinte, al cărui nume se comunică în mod oficial președintelui Comitetului.

(2)

Secretarul general ia măsurile necesare în cadrul administrației Comitetului ca delegațiile naționale să primească asistență. Aceste măsuri permit, de asemenea, ca fiecare membru să primească informații și asistență în limba sa oficială. Aceste măsuri sunt puse în aplicare de un serviciu specific, format din funcționari sau alți agenți ai Comitetului Regiunilor, care asigură delegațiilor naționale posibilitatea de a utiliza în mod corespunzător infrastructurile Comitetului. În special, secretarul general oferă delegațiilor naționale condiții adecvate pentru a-și desfășura ședințele imediat înainte de sesiunea plenară sau în timpul acesteia.

(3)

Delegațiile naționale beneficiază, de asemenea, de asistență din partea unor coordonatori naționali, care nu fac parte din personalul Secretariatului General. Aceștia contribuie la facilitarea exercitării mandatului membrilor în cadrul Comitetului.

(4)

Coordonatorii naționali beneficiază de susținere adecvată din partea secretarului general, de exemplu prin permisiunea de a utiliza în mod corespunzător infrastructura Comitetului.

(1)

Membrii și membrii supleanți pot constitui grupuri care să reflecte afinitățile politice ale acestora. Criteriile de admitere se stabilesc în regulamentul de procedură specific fiecărui grup politic.

(2)

Pentru constituirea unui grup politic, este necesar un număr minim de optsprezece de membri sau membri supleanți, din care cel puțin jumătate trebuie să fie membri titulari, reprezentând în total cel puțin o cincime din statele membre. Un membru sau un membru supleant nu poate să aparțină decât unui singur grup politic. Un grup politic se dizolvă în cazul în care numărul său de membri devine inferior numărului de membri necesar constituirii sale.

(3)

Constituirea unui grup politic, dizolvarea sa, precum și orice altă modificare trebuie notificate președintelui Comitetului printr-o declarație. Declarația de constituire a unui grup politic trebuie să precizeze denumirea acestuia, numele membrilor și biroul.

(4)

Fiecare grup politic dispune de un secretariat, al cărui personal este angajat al Secretariatului General. Grupurile politice pot prezenta autorității de numire propuneri în vederea selectării, numirii, promovării și prelungirii contractelor persoanelor în cauză. Autoritatea de numire ia o decizie după consultarea președinților grupului politic respectiv.

(5)

Secretarul general asigură grupurilor politice și organelor acestora resursele necesare pentru ședințele, activitățile și publicațiile lor, precum și pentru desfășurarea activității secretariatelor acestora. Bugetul specifică resursele puse la dispoziția fiecărui grup politic. Grupurile politice și secretariatele acestora pot utiliza, în mod corespunzător, infrastructurile Comitetului.

(6)

Grupurile politice și birourile acestora se pot reuni chiar înaintea sesiunilor plenare sau în timpul acestora. De două ori pe an, grupurile politice se pot reuni în ședință extraordinară. Cheltuielile de deplasare și de ședere ale unui membru supleant care participă la aceste ședințe se rambursează în cazul în care acesta participă ca reprezentant al unui membru din grupul său politic.

(7)

Membrii neafiliați beneficiază de asistență administrativă. Procedura se stabilește de către Birou, la propunerea secretarului general.

(1)

În cursul primei ședințe, președintele provizoriu aduce la cunoștința Comitetului comunicarea primită de la Consiliu cu privire la numirea membrilor și informează cu privire la exercitarea funcției de reprezentare. În cazul în care i se solicită acest lucru, el poate efectua o verificare a numirilor și a acreditărilor membrilor, înainte de a declara Comitetul constituit pentru noul mandat.

(2)

Biroul provizoriu rămâne în funcție până la anunțarea rezultatelor alegerii membrilor Biroului.

(a)

adoptarea de avize, rapoarte și rezoluții;

(b)

adoptarea proiectului de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului;

(c)

adoptarea programului politic al Comitetului la începutul fiecărui mandat;

(d)

alegerea președintelui, a prim-vicepreședintelui și a celorlalți membri ai Biroului;

(e)

constituirea comisiilor;

(f)

adoptarea și revizuirea Regulamentului de procedură al Comitetului;

(g)

decizia de a introduce o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, adoptată, după verificarea întrunirii cvorumului prevăzut la articolul 21 alineatul (1) prima teză, cu majoritatea voturilor exprimate, la propunerea fie a președintelui Comitetului, fie a comisiei competente, care acționează în conformitate cu articolele 53 și 54. Când o astfel de decizie este adoptată, președintele introduce acțiunea în numele Comitetului.

(1)

Președintele Comitetului convoacă Adunarea Plenară cel puțin o dată pe trimestru. Biroul trebuie să își stabilească un calendar al sesiunilor plenare în cursul celui de al treilea trimestru al anului precedent. O sesiune plenară se poate desfășura pe durata uneia sau a mai multor zile de ședință.

(2)

În cazul în care cel puțin o pătrime dintre membri solicită în scris acest lucru, președintele are obligația de a convoca o sesiune plenară extraordinară, care trebuie să aibă loc cel mai devreme în termen de o săptămână și cel mai târziu în termen de o lună de la data prezentării solicitării. Cererea trebuie să menționeze subiectul care va fi dezbătut în cadrul sesiunii plenare extraordinare. Niciun alt subiect nu poate figura pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare.

(1)

Biroul pregătește anteproiectul de ordine de zi, care cuprinde o listă provizorie a proiectelor de aviz, de raport sau de rezoluție care trebuie dezbătute în sesiunea plenară de după cea care urmează imediat, precum și toate celelalte documente care necesită o decizie (documente spre decizie).

(2)

Cu cel puțin douăzeci de zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare, președintele le transmite prin e-mail membrilor și membrilor supleanți proiectul de ordine de zi, împreună cu documentele spre decizie menționate în ordinea de zi; documentele de ședință se transmit membrilor și membrilor supleanți prin e-mail, în limbile lor oficiale respective. În același timp, documentele trebuie să poată fi consultate și în format electronic.

(3)

În general, proiectele de aviz, de raport și de rezoluție sunt înscrise pe ordinea de zi în ordinea în care au fost adoptate de comisii sau în care au fost depuse în conformitate cu Regulamentul de procedură, cu respectarea coerenței conținutului punctelor de pe ordinea de zi.

(4)

În anumite cazuri excepționale, bine motivate, în care este imposibilă respectarea termenului prevăzut la alineatul (2), președintele poate include în proiectul de ordine de zi un document spre decizie, cu condiția ca textul corespunzător să fi fost transmis membrilor și membrilor supleanți în limba lor oficială cu cel puțin o săptămână înaintea deschiderii sesiunii plenare. Pe pagina de gardă a documentului spre decizie, președintele trebuie să indice motivul utilizării acestei proceduri.

(5)

Amendamentele formulate în scris la proiectul de ordine de zi trebuie să îi parvină secretarului general cu cel puțin trei zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare.

(6)

În cursul ultimei ședințe de dinaintea deschiderii sesiunii plenare, Biroul adoptă proiectul definitiv de ordine de zi. În cursul acestei ședințe, Biroul, cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, poate înscrie pe ordinea de zi chestiuni urgente sau de actualitate, a căror discutare nu se poate amâna până la următoarea sesiune plenară.

(7)

La propunerea președintelui, a unui grup politic sau a 32 de membri, Biroul sau Adunarea Plenară poate decide:

Această dispoziție nu se aplică în cazurile în care termenul stabilit de Consiliu, de Comisie sau de Parlamentul European nu permite amânarea adoptării documentului spre decizie.

Documentul a cărui examinare a fost amânată până la o sesiune ulterioară a Adunării Plenare este însoțit în anexă de toate amendamentele referitoare la acesta care au fost valabil depuse.

În cazul în care este retrimis comisiei sesizate, documentul nu este însoțit de amendamente, iar raportorul apreciază în ce măsură conținutul acestora:

Documentul este trecut pe ordinea de zi a comisiei, spre decizie.

(1)

Sesiunile Adunării Plenare sunt deschise publicului, cu excepția cazului în care se stabilește altfel pentru întreaga sesiune sau pentru un anumit punct aflat pe ordinea de zi.

(2)

Reprezentanții Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei pot participa la sesiunile plenare. Aceștia pot fi invitați să ia cuvântul în cadrul sesiunilor plenare.

(3)

Din proprie inițiativă sau la cererea Biroului, președintele poate invita, de asemenea, persoane din exterior să asiste la sesiunile plenare și să ia cuvântul în cadrul acestora. Aceste intervenții pot fi urmate de o discuție generală, căreia i se aplică dispozițiile generale referitoare la timpul afectat luărilor de cuvânt.

(4)

În conformitate cu articolul 15 alineatele (1) și (6), Biroul poate propune Adunării Plenare o dezbatere generală privind unele chestiuni politice de actualitate cu implicații regionale și locale („dezbaterea chestiunilor de actualitate”). În cadrul dezbaterii, se aplică dispozițiile generale referitoare la timpul afectat luărilor de cuvânt.

(1)

La începutul sesiunii plenare, Adunarea Plenară stabilește, la propunerea Biroului, timpul afectat luărilor de cuvânt repartizat fiecărui punct de pe ordinea de zi. În timpul sesiunii plenare, președintele, din proprie inițiativă sau la solicitarea unui membru, poate hotărî limitarea timpului acordat pentru luările de cuvânt.

(2)

La propunerea Biroului, președintele poate propune Adunării Plenare, în timpul dezbaterilor privind unele chestiuni generale sau unele teme specifice, repartizarea timpului afectat luărilor de cuvânt între grupurile politice și delegațiile naționale.

(3)

Ca regulă generală, timpul afectat unei luări de cuvânt este limitat la un minut pentru intervențiile legate de procesul-verbal, de probleme de procedură sau de modificările aduse proiectului definitiv de ordine de zi sau ordinii de zi.

(4)

În cazul în care un vorbitor depășește timpul acordat, președintele, după un avertisment, poate să îi retragă acestuia cuvântul.

(5)

Orice membru poate propune încheierea dezbaterilor; președintele supune această propunere la vot.

(1)

Membrii care solicită cuvântul sunt înscriși pe o listă de vorbitori în ordinea primirii solicitărilor. Președintele dă cuvântul pe baza acestei liste. Președintele veghează ca, în măsura posibilului, să ia cuvântul alternativ vorbitori de orientări politice și din delegații naționale diferite.

(2)

Cu toate acestea, se poate acorda prioritate, la cerere, raportorului comisiei competente și reprezentanților grupurilor politice și ai delegațiilor naționale care doresc să ia cuvântul în numele acestora.

(3)

Nimeni nu poate lua cuvântul de mai mult de două ori pe același subiect, cu excepția cazului în care președintele a autorizat acest lucru. Totuși, președintele poate da cuvântul președinților și raportorilor comisiilor interesate, la cerere, stabilind în prealabil durata intervențiilor acestora.

(1)

Oricărui membru care dorește să ridice o problemă de procedură sau să atragă atenția președintelui asupra nerespectării Regulamentului de procedură trebuie să i se acorde cuvântul. Problema ridicată trebuie să aibă legătură cu subiectul în discuție sau cu ordinea de zi.

(2)

Solicitările de luare de cuvânt pe probleme de procedură au prioritate în fața tuturor celorlalte.

(3)

Președintele hotărăște imediat cu privire la problemele de procedură, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Dacă acesta a fost invocat, președintele își anunță decizia, fără a o supune la vot.

(1)

Cvorumul Adunării Plenare este întrunit atunci când sunt prezenți mai mult de jumătate din numărul membrilor. Cvorumul se verifică la solicitarea unui membru și cu condiția ca cel puțin cincisprezece membri să voteze în favoarea verificării cvorumului. În cazul în care nu a fost solicitată verificarea întrunirii cvorumului, toate voturile se consideră valabile, indiferent de numărul de membri prezenți. Președintele poate hotărî suspendarea sesiunii pentru cel mult zece minute înainte de a trece la verificarea întrunirii cvorumului. Membrii care au solicitat verificarea sunt incluși în numărătoarea celor prezenți, chiar dacă nu se mai află în sală. În cazul în care numărul de membri prezenți este mai mic de cincisprezece, președintele poate constata că nu a fost întrunit cvorumul.

(2)

În cazul în care s-a constatat neîntrunirea cvorumului, toate punctele de pe ordinea de zi care trebuie supuse la vot se amână pentru următoarea zi de ședință, în cursul căreia Adunarea Plenară, indiferent de numărul de membri prezenți, poate vota în mod valabil cu privire la punctele amânate.

(1)

Adunarea Plenară se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate, cu excepția cazurilor în care Regulamentul de procedură prevede altfel.

(2)

Tipurile valabile de vot sunt „pentru”, „împotrivă” și abținere. Pentru calcularea majorității, se iau în considerare numai voturile „pentru” și „împotrivă”. În caz de egalitate de voturi, se consideră că textul sau propunerea supusă votului este respinsă.

(3)

În cazul în care rezultatul numărării voturilor este contestat, președintele poate cere repetarea votului, din proprie inițiativă sau la solicitarea unui membru și cu condiția ca cel puțin cincisprezece membri că voteze în favoarea cererii.

(4)

La propunerea președintelui, a unui grup politic sau a 32 de membri, propunere prezentată înainte de aprobarea ordinii de zi definitive, Adunarea Plenară poate hotărî ca, în cazul unuia sau al mai multor puncte de pe ordinea de zi, să se voteze prin apel nominal consemnat în procesul-verbal al sesiunii plenare. Cu excepția cazului în care Adunarea Plenară hotărăște altfel, amendamentele nu se votează nominal.

(5)

La propunerea președintelui, a unui grup politic sau a 32 de membri, se poate hotărî să se recurgă la votul secret atunci când se votează decizii care privesc persoane.

(6)

Președintele poate hotărî în orice moment ca votul să se efectueze prin mijloace electronice.

(1)

Numai membrii și membrii supleanți cu mandate corespunzătoare pot depune amendamente la documentele spre decizie, cu respectarea procedurii corespunzătoare de depunere a amendamentelor, precum și, strict în ceea ce privește propriul raport, membrii supleanți fără mandat, dar care îndeplinesc funcția de raportor.

Dreptul de a depune amendamente pentru o sesiune plenară nu poate fi exercitat în mod exclusiv decât de către un membru titular sau de către supleantul mandatat corespunzător al acestuia. Amendamentele valabil depuse înainte de pierderea calității de membru sau de membru supleant al Comitetului sau înainte de acordarea sau retragerea unei delegații de vot rămân valabile.

(2)

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 26 alineatul (1), amendamentele la documentele spre decizie trebuie prezentate fie de către un grup politic, fie de către cel puțin șase membri sau membri supleanți cu mandate corespunzătoare și trebuie să indice numele acestora. Delegațiile naționale care cuprind mai puțin de șase membri pot depune amendamente cu condiția ca acestea să fie depuse de un număr de membri sau de membri supleanți egal cu numărul membrilor delegației și să indice numele semnatarilor amendamentului.

(3)

Amendamentele trebuie să îi parvină secretarului general cu cel puțin nouă zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare. Amendamentele trebuie să poată fi consultate electronic de îndată ce au fost traduse și, în orice caz, cu cel puțin patru zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare.

Amendamentele se traduc cu prioritate și se comunică raportorului, pentru a-i permite acestuia să își transmită propriile amendamente Secretariatului General cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de deschiderea sesiunii plenare. Amendamentele raportorului trebuie să se refere în mod explicit la unul sau mai multe dintre amendamentele menționate la primul paragraf. Amendamentele raportorului se pot consulta numai la deschiderea sesiunii plenare.

În cazul în care se aplică articolul 15 alineatul (4), președintele poate hotărî reducerea la trei zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare a termenului de depunere a amendamentelor. Aceste termene nu se aplică în cazul amendamentelor cu privire la chestiuni urgente în sensul articolului 15 alineatul (6).

(4)

Toate amendamentele se distribuie membrilor înainte de începerea sesiunii plenare.

(1)

În cazul în care unul sau mai multe amendamente au fost introduse în legătură cu un pasaj dintr-un document spre decizie, președintele, raportorul sau autorii acestor amendamente pot propune, în mod excepțional, amendamente de compromis în cadrul dezbaterii. În măsura în care este posibil, textul unui amendament de compromis trebuie să fi fost transmis în prealabil, în scris, președintelui și Secretariatului General, înainte de dezbaterea punctului respectiv.

(2)

Amendamentele se supun la vot în ordinea paragrafelor din textul integral și în funcție de prioritățile următoare:

Odată adoptate, amendamentele raportorului și amendamentele de compromis anulează toate amendamentele inițiale.

Președintele poate supune la vot un grup de amendamente al căror conținut sau obiectiv este similar.

(3)

Între amendamentele depuse pentru proiectul său de aviz sau de raport, raportorul poate prezenta o listă cu cele a căror adoptare o recomandă. În cazul în care există o recomandare de vot, președintele poate hotărî votarea în bloc a amendamentelor în cauză. Orice membru are dreptul de a contesta recomandarea de vot; în acest caz, acesta trebuie să indice care sunt amendamentele care trebuie să facă obiectul unui vot separat.

(4)

Amendamentele sunt prioritare în raport cu textul original și trebuie supuse la vot înaintea acestuia.

(5)

În cazul în care, la același pasaj de text, sunt introduse două sau mai multe amendamente care se exclud reciproc, cel care se îndepărtează cel mai mult de textul inițial capătă prioritate și este primul care trebuie supus la vot.

Președintele anunță înainte de vot dacă adoptarea unui amendament atrage după sine caducitatea unuia sau mai multor alte amendamente, fie pentru că amendamentele în cauză se exclud dacă fac trimitere la același pasaj de text, fie pentru că introduc o contradicție. Un amendament caduc nu se mai supune la vot, cu excepția cazului în care caducitatea acestuia este contestată de autorii amendamentului, iar Adunarea Plenară acceptă supunerea sa la vot.

(6)

Votul final se referă la întregul text, astfel cum a fost eventual modificat. Un aviz care nu întrunește majoritatea sufragiilor exprimate se retrimite comisiei competente sau devine caduc.

(1)

Proiectele de aviz sau de raport pe care comisia sesizată în fond le-a adoptat în unanimitate se supun votului Adunării Plenare fără modificări, cu condiția ca cel puțin treizeci și doi de membri sau membri supleanți cu mandat corespunzător sau un grup politic să nu fi depus un amendament pe marginea lor, în conformitate cu dispozițiile articolului 23 alineatul (3) prima teză. În acest caz, Adunarea Plenară examinează amendamentul. Proiectul de aviz sau de raport se prezintă de către raportor, în ședință plenară, și poate face obiectul unei dezbateri. El se comunică membrilor odată cu proiectul de ordine de zi.

(2)

În cazul în care comisia sesizată în fond cu privire la o propunere consideră că aceasta nu necesită comentarii sau amendamente din partea Comitetului, comisia poate propune să nu se formuleze niciun fel de obiecțiuni. Propunerea se supune spre aprobare fără dezbatere Adunării Plenare.

(1)

Comitetul recunoaște și adoptă următoarele simboluri ale Uniunii:

(2)

Comitetul sărbătorește Ziua Europei la 9 mai.

(3)

Drapelul este arborat în toate clădirile Comitetului, precum și cu ocazia evenimentelor oficiale.

(4)

Imnul se cântă la deschiderea fiecărei sesiuni inaugurale de la început de mandat, precum și cu ocazia altor sesiuni solemne, în special la întâmpinarea șefilor de state și de guverne sau a noilor membri, după fiecare extindere.

(a)

președinte;

(b)

prim-vicepreședinte;

(c)

câte un vicepreședinte pentru fiecare stat membru;

(d)

alți douăzeci și șapte de membri;

(e)

președinții grupurilor politice.

—

:

trei locuri

:

Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania;

—

:

două locuri

:

Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Suedia, Țările de Jos, Ungaria;

—

:

un loc

:

Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovenia.

(1)

Cu excepția președintelui și a prim-vicepreședintelui, fiecare delegație națională își desemnează, pentru Birou, un membru sau un membru supleant ca reprezentant ad personam.

(2)

Ca președinte, fiecare grup politic desemnează din rândurile sale un membru sau un membru supleant ca reprezentant ad personam.

(3)

Reprezentantul ad personam nu are dreptul de a participa, de a lua cuvântul și de a vota în cadrul ședințelor, decât atunci când îl reprezintă pe membrul respectiv al Biroului. Delegarea votului trebuie notificată în scris secretarului general înaintea ședinței în cauză.

(1)

Biroul este ales de către Adunarea Plenară pe o perioada de doi ani și jumătate.

(2)

Alegerile au loc sub președinția președintelui provizoriu, în mod analog procedurilor prevăzute la articolele 11 și 12. Candidaturile trebuie înaintate în scris secretarului general cel târziu cu o oră înaintea începerii sesiunii plenare. Alegerile se pot desfășura numai dacă sunt prezenți cel puțin două treimi dintre membri.

(1)

Înaintea alegerilor pentru funcțiile de președinte și prim-vicepreședinte, candidații pot face o scurtă declarație în fața Adunării Plenare. În acest scop, ei dispun de un timp egal afectat luării de cuvânt, stabilit de președintele provizoriu.

(2)

Alegerea președintelui și a prim-vicepreședintelui se efectuează separat. Cei doi sunt aleși cu majoritatea voturilor exprimate.

(3)

Tipurile valabile de vot sunt votul „pentru” și abținerea. Numai voturile „pentru” se iau în considerare pentru a calcula dacă a fost întrunită majoritatea.

(4)

În cazul în care niciun candidat nu a întrunit majoritatea în primul tur de scrutin, se organizează un al doilea tur, în cursul căruia este ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi. În caz de egalitate de voturi, decizia se ia prin tragere la sorți.

(1)

Se poate alcătui o listă comună cu candidaturile delegațiilor naționale care prezintă un singur candidat pentru fiecare post care le revine în cadrul Biroului. Această listă poate fi adoptată într-un singur tur de scrutin, cu majoritatea sufragiilor exprimate.

În cazul în care nu a fost adoptată o listă comună sau atunci când numărul de candidați propuși pentru locurile rezervate unei delegații naționale în cadrul Biroului depășește numărul locurilor disponibile, fiecare dintre aceste locuri face obiectul unui tur de scrutin separat; în acest caz, se aplică dispozițiile articolului 31 și articolului 32 alineatele (2)-(4), care reglementează procedura de alegere a președintelui și a prim-vicepreședintelui.

(2)

Pentru alegerea președinților grupurilor politice ca membri ai Biroului, se supune spre adoptare Adunării Plenare o listă nominală.

(a)

elaborarea și prezentarea în fața Adunării Plenare a proiectului său de program politic la începutul mandatului și controlarea punerii în aplicare a acestuia. La sfârșitul mandatului, Biroul prezintă Adunării Plenare un raport privind punerea în aplicare a programului său politic;

(b)

organizarea și coordonarea lucrărilor Adunării Plenare și a comisiilor;

(c)

adoptarea, la propunerea comisiilor, a programului de muncă anual al acestora;

(d)

competență generală în materie financiară, de organizare și administrativă cu privire la membri și membri supleanți, la organizarea internă a Comitetului și a Secretariatului General (inclusiv privind organigrama) și la organele Comitetului;

(e)

Biroul are dreptul:

(f)

angajarea secretarului general, a funcționarilor și a altor agenți menționați la articolul 69;

(g)

prezentarea în fața Adunării Plenare a proiectului de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului, în conformitate cu dispozițiile articolului 72;

(h)

autorizarea ședințelor în afara sediului;

(i)

luarea de măsuri privind componența și modalitățile de funcționare a grupurilor de lucru, a comitetelor mixte constituite cu țările candidate la aderare sau a altor organisme politice la care participă membrii Comitetului;

(j)

adoptarea deciziei de introducere a unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care Adunarea Planară nu este în măsură să adopte o decizie în termenul stabilit, după verificarea cvorumului menționat la articolul 37 alineatul (2), prima teză, cu majoritate de voturi, la propunerea președintelui Comitetului sau a comisiei competente, conform articolelor 53 și 54. Atunci când se adoptă această decizie, președintele introduce acțiunea în numele Comitetului și solicită Adunării Plenare, la următoarea sesiune, o decizie privind menținerea acțiunii. Dacă, după verificarea întrunirii cvorumului menționat la articolul 21 alineatul (1) prima teză, Adunarea Plenară se pronunță împotriva acțiunii cu majoritatea prevăzută la articolul 13 litera (g), președintele retrage acțiunea.

(1)

Biroul este convocat de către președinte, care stabilește data ședinței și ordinea de zi, de comun acord cu prim-vicepreședintele. Biroul se întrunește cel puțin o dată pe trimestru sau în termen de paisprezece zile de la primirea unei cereri scrise formulate de cel puțin o pătrime dintre membrii săi.

(2)

Cvorumul Biroului este întrunit atunci când sunt prezenți mai mult de jumătate dintre membri. Cvorumul se verifică la solicitarea unui membru și cu condiția ca cel puțin cincisprezece membri să voteze în favoarea acestei solicitări. În cazul în care nu a fost solicitată verificarea întrunirii cvorumului, toate voturile se consideră valabile, indiferent de numărul de membri prezenți. Dacă se constată că nu a fost întrunit cvorumul, Biroul poate continua deliberările, dar votul se amână pentru ședința următoare.

(3)

Deciziile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate, cu excepția cazurilor în care Regulamentul de procedură prevede altfel. Se aplică dispozițiile articolului 22 alineatele (2) și (5).

(4)

Pentru pregătirea deciziilor Biroului, președintele îl însărcinează pe secretarul general cu elaborarea documentelor spre dezbatere și a recomandărilor spre decizie pentru fiecare dintre temele luate în discuție; documentele și recomandările se anexează proiectului de ordine de zi.

(5)

Aceste documente trebuie transmise membrilor prin e-mail cu cel puțin zece zile înaintea deschiderii ședinței. Amendamentele la documentele Biroului trebuie să ajungă la secretarul general cu cel puțin trei zile lucrătoare înaintea începerii ședinței Biroului, cu respectarea modalităților de depunere prevăzute și trebuie să poată fi consultate și în format electronic de îndată ce au fost traduse.

(6)

În situații excepționale, președintele poate recurge la o procedură scrisă pentru adoptarea unei decizii care nu privește persoane. Președintele le adresează membrilor propunerea de decizie și îi invită să îi comunice în scris, în termen de cinci zile lucrătoare, eventualele obiecții. În cazul în care nu există obiecții, decizia se consideră adoptată.

(1)

Președintele conduce lucrările Comitetului.

(2)

Comitetul este reprezentat de președinte. El poate delega această atribuție.

(3)

În cazul în care președintele este absent sau nu poate participa, acesta este reprezentat de prim-vicepreședinte; în cazul în care și acesta este absent sau nu poate participa, președintele este reprezentat de unul dintre ceilalți vicepreședinți.

(a)

atunci când este consultat de către Parlamentul European, Consiliu sau Comisie în cazurile prevăzute de tratate și în toate celelalte cazuri în care aceste instituții consideră consultarea oportună, în special atunci când este vorba despre cooperarea transfrontalieră;

(b)

din proprie inițiativă, în cazul în care consideră că este util;

(c)

atunci când, în caz de consultare a Comitetului Economic și Social European în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comitetul consideră că sunt în joc interese regionale specifice.

(1)

Atunci când primește solicitări de avize din partea Consiliului, Comisiei sau a Parlamentului European cu privire la anumite documente, președintele le distribuie comisiilor competente, iar Biroul este informat cu privire la aceasta în ședința următoare.

(2)

În cazul în care tema unui aviz sau a unui raport este de competența mai multor comisii, președintele desemnează comisia sesizată în fond și, dacă este cazul, poate propune Biroului crearea unui grup de lucru constituit din reprezentanți ai comisiilor în cauză.

(3)

O comisie care nu este de acord cu o decizie adoptată de președinte în conformitate cu dispozițiile alineatelor (1) și (2) poate, prin intermediul președintelui său, să ceară Biroului să ia decizia finală.

(1)

În cazul în care comisia sesizată nu reușește să elaboreze un proiect de aviz sau de raport în termenul stabilit de Consiliu, Comisie sau Parlamentul European, Biroul poate propune ca Adunarea Plenară să desemneze un raportor general însărcinat cu prezentarea unui proiect de aviz sau de raport direct în fața Adunării Plenare.

(2)

În cazul în care termenul stabilit de Consiliu, Comisie sau Parlamentul European este prea scurt pentru a permite numirea unui raportor general de către Adunarea Plenară a Comitetului, președintele poate face el însuși această numire, Adunarea Plenară fiind informată cu ocazia următoarei ședințe.

(3)

În ambele cazuri, comisia sesizată se întrunește, în măsura posibilului, pentru o dezbatere generală orientativă asupra subiectului avizului sau raportului.

(1)

Cererile de elaborare a unor avize sau rapoarte din proprie inițiativă se pot înainta Biroului de către trei membri ai acestuia, de către o comisie, prin intermediul președintelui său, sau de către treizeci și doi de membri ai Comitetului. Cererile trebuie să parvină Biroului, însoțite de o expunere de motive, în același timp cu toate celelalte documente spre dezbatere menționate la articolul 37 alineatul (4) și, în măsura posibilului, înainte de adoptarea programului de lucru anual.

(2)

Biroul hotărăște cu privire la cererile de elaborare a unui aviz sau a unui raport din proprie inițiativă cu o majoritate de trei pătrimi din sufragiile exprimate. În conformitate cu dispozițiile articolului 40, elaborarea avizelor sau rapoartelor se repartizează comisiei competente în materie. Președintele informează Adunarea Plenară cu privire la toate deciziile Biroului referitoare la aprobarea și repartizarea elaborării de avize sau de rapoarte din proprie inițiativă.

(3)

Prezentul articol se aplică prin analogie avizelor menționate la articolul 39 litera (c).

(1)

Rezoluțiile se înscriu pe ordinea de zi numai atunci când se referă la teme legate de domeniile de activitate ale Uniunii Europene, la preocupări importante ale comunităților regionale și locale și dacă sunt de actualitate.

(2)

Propunerile de rezoluții sau cererile de elaborare a unei rezoluții se pot înainta Comitetului de către cel puțin treizeci și doi de membri sau de către un grup politic. Toate propunerile sau cererile trebuie prezentate Biroului în scris și trebuie să cuprindă numele membrilor sau numele grupului politic care le susține. Acestea trebuie să parvină secretarului general cel târziu cu trei zile lucrătoare înainte de începerea ședinței Biroului.

(3)

În cazul în care Comitetul, în urma deciziei Biroului, trebuie să elaboreze un proiect de rezoluție sau trebuie să dea curs unei cereri de elaborare a unei rezoluții, Biroul poate:

(4)

Proiectele de rezoluție care se referă la un eveniment imprevizibil, survenit după termenul menționat la alineatul (2) (rezoluții de urgență), și care sunt conforme cu dispozițiile alineatului (1) pot fi depuse la începutul ședinței Biroului. Dacă acesta constată că propunerea privește aspecte esențiale pentru atribuțiile Comitetului, o tratează în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) litera (c). Orice membru poate depune, în Adunarea Plenară, amendamente la proiecte de rezoluție de urgență.

(1)

La începutul fiecărui mandat de cinci ani, Adunarea Plenară constituie comisii însărcinate cu pregătirea lucrărilor. Adunarea Plenară stabilește structura și atribuțiile comisiilor, la propunerea Biroului.

(2)

Componența comisiilor trebuie să reflecte modul de reprezentare a statelor membre în cadrul Comitetului.

(3)

Membrii Comitetului trebuie să facă parte din cel puțin o comisie și din cel mult două. Biroul poate prevedea excepții pentru membrii care aparțin unor delegații naționale ce cuprind un număr de membri mai mic decât numărul de comisii.

(1)

La prima ședință, fiecare comisie își desemnează, din rândul membrilor, un președinte, un prim-vicepreședinte și, dacă este cazul, cel mult doi vicepreședinți.

(2)

În cazul în care numărul de candidați este același cu numărul de locuri care trebuie ocupate, aceștia pot fi votați prin aclamații. În caz contrar sau la solicitarea unei șesimi din membrii comisiei, ei sunt aleși prin vot, în conformitate cu dispozițiile articolului 32 alineatele (2)-(4) care reglementează procedura de alegere a președintelui și a prim-vicepreședintelui Comitetului.

(3)

Atunci când un membru încetează să mai facă parte din Comitet sau demisionează din postul de președinte sau de vicepreședinte al unei comisii, locul vacant se ocupă în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul articol.

(1)

Comisiile dezbat politici ale Uniunii, în conformitate cu competențele care le sunt atribuite de Adunarea Plenară, în temeiul articolului 45. Comisiile au sarcina de a asigura elaborarea proiectelor de avize, de rapoarte și de rezoluții, care vor fi ulterior supuse Adunării Plenare pentru adoptare.

(2)

Ele își elaborează proiectul de program de lucru anual în conformitate cu prioritățile politice ale Comitetului și îl supun spre adoptare Biroului.

(1)

Data și ordinea de zi a ședinței unei comisii sunt stabilite de către președintele comisiei respective, de comun acord cu prim-vicepreședintele.

(2)

Comisia se convoacă de către președintele său. Nota de convocare a unei adunări ordinare, împreună cu ordinea de zi, trebuie să ajungă la membri cel târziu cu patru săptămâni înainte de data fixată pentru desfășurarea acesteia.

(3)

La cererea scrisă a cel puțin o pătrime dintre membri, președintele unei comisii are obligația de a convoca o ședință extraordinară a comisiei, care trebuie să aibă loc în termen de patru săptămâni de la data depunerii cererii. Ordinea de zi a unei adunări extraordinare se stabilește de către membrii care au prezentat cererea. Aceasta se transmite membrilor în același timp cu convocarea.

(4)

Toate proiectele de aviz și alte documente spre dezbatere care trebuie traduse și puse la dispoziție înaintea ședinței trebuie să îi parvină secretariatului comisiei cu cel puțin cinci săptămâni înaintea datei ședinței. Acestea trebuie transmise membrilor prin e-mail cel târziu cu zece zile lucrătoare înaintea acestei date. În situații excepționale, președintele poate modifica termenele menționate anterior.

(1)

Ședințele comisiilor sunt deschise publicului, cu excepția cazului în care o comisie decide altfel cu privire la o întreagă ședință sau la un anumit punct de pe ordinea de zi a unei ședințe.

(2)

Reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei, precum și alte persoane pot fi invitați să participe la deliberările comisiilor și să răspundă la întrebările membrilor.

(1)

Comisiile își prezintă proiectele de aviz sau de raport în termenele prevăzute de calendarul interinstituțional. Numărul de ședințe prevăzute în vederea examinării unui proiect de aviz sau de raport este de cel mult două, prima ședință de organizare a lucrului neintrând în acest calcul.

(2)

În mod excepțional, Biroul poate autoriza ședințe suplimentare pentru examinarea unui proiect de aviz sau de raport sau poate proroga termenul stabilit pentru prezentarea acestuia.

(1)

Un aviz sau un raport al Comitetului expune opiniile și recomandările acestuia cu privire la problema în discuție, precum și, dacă este cazul, propuneri concrete de modificare a documentului în dezbatere.

(2)

Avizele Comitetului cuprind o referință explicită la aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

(3)

De asemenea, aceste avize și rapoarte trebuie să abordeze, de fiecare dată când este posibil, impactul preconizat la nivel regional și local din punct de vedere administrativ și financiar.

(4)

Dacă este cazul, elaborarea expunerii de motive este responsabilitatea raportorului. Aceasta nu se supune la vot. Ea trebuie să fie totuși în concordanță cu textul avizului, care se supune la vot.

(1)

În perioada care urmează adoptării unui aviz, președintele și raportorul comisiei desemnate pentru elaborarea proiectului de aviz monitorizează, cu sprijinul secretarului general, derularea procedurii aflate la originea consultării Comitetului.

(2)

Atunci când această comisie consideră că este necesar, ea poate solicita Biroului autorizația de a elabora un proiect de aviz revizuit pe aceeași temă și, în măsura posibilului, de către același raportor, pentru a ține seama și a reacționa la evoluția procedurii aflate la originea consultării Comitetului.

(3)

Comisia se reunește, în măsura în care este posibil, pentru dezbaterea și adoptarea proiectului de aviz revizuit, care este trimis sesiunii plenare următoare.

(4)

În cazul în care stadiul procedurii aflate la originea consultării Comitetului nu permite comisiei sau Biroului suficient timp pentru a se pronunța, președintele comisiei în cauză îl informează cu privire la aceasta direct pe președintele Comitetului, în vederea recurgerii la procedura de desemnare a unui raportor general, prevăzută la articolul 41.

(1)

Președintele Comitetului sau comisia desemnată pentru elaborarea unui proiect de aviz poate introduce o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității împotriva unui act legislativ pentru a cărui adoptare Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede consultarea Comitetului.

(2)

Comisia hotărăște cu majoritate de voturi, după ce verifică, în prealabil, întrunirea cvorumului prevăzut la articolul 59 alineatul (1). Propunerea comisiei este înaintată spre decizie fie Adunării Plenare, în conformitate cu articolul 13 litera (g), fie Biroului, în cazurile menționate la articolul 36 litera (j). Comisia își motivează propunerea într-un raport detaliat, inclusiv în ceea ce privește, dacă este cazul, caracterul urgent al deciziei adoptate pe baza articolului 36 litera (j).

(1)

În cazul în care Comitetul nu a fost consultat în cazurile prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, președintele Comitetului sau o comisie poate propune fie Adunării Plenare, în conformitate cu articolul 13 litera (g), fie Biroului, în cazurile menționate la articolul 36 litera (j), introducerea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(2)

Comisia hotărăște cu majoritatea voturilor exprimate, după ce verifică, în prealabil, întrunirea cvorumului prevăzut la articolul 59 alineatul (1). Comisia își motivează propunerea într-un raport detaliat, inclusiv în ceea ce privește, dacă este cazul, caracterul urgent al deciziei adoptate pe baza articolului 36 litera (j).

(1)

În vederea elaborării unui proiect de aviz sau de raport, fiecare comisie numește, la propunerea președintelui său, unul sau, în situații motivate corespunzător, doi raportori.

(2)

La desemnarea raportorilor, fiecare comisie asigură o repartizare echilibrată a avizelor și rapoartelor.

(3)

În caz de urgență, președintele comisiei poate recurge la o procedură scrisă pentru desemnarea unui raportor. Președintele adresează membrilor comisiei o comunicare prin care îi invită să îi comunice în scris, în termen de trei zile lucrătoare, eventualele obiecții la numirea raportorului propus. În cazul în care există obiecții, președintele și prim-vicepreședintele iau o hotărâre de comun acord.

(4)

Președintele sau un vicepreședinte desemnat raportor încredințează unui alt vicepreședinte sau, în lipsa acestuia, celui mai în vârstă dintre membrii prezenți conducerea ședinței în cadrul căreia se examinează proiectul de aviz sau de raport respectiv.

(5)

Atunci când un raportor își pierde calitatea de membru sau de membru supleant al Comitetului, se desemnează un alt raportor din același grup politic în cadrul comisiei respective, dacă este cazul prin utilizarea procedurii prevăzute la alineatul (3).

(1)

În cazuri bine întemeiate, comisiile pot institui, cu aprobarea Biroului, grupuri de lucru. Acestea pot cuprinde și membri ai altor comisii.

(2)

Un membru al unui grup de lucru care nu poate participa la o ședință poate cere să fie reprezentant de un membru sau un membru supleant din grupul său politic, care figurează pe lista înlocuitorilor acestui grup de lucru.

(3)

Fiecare grup de lucru poate numi, dintre membrii săi, un președinte și un vicepreședinte.

(1)

Membrii comisiilor pot solicita să fie asistați de un expert.

(2)

O comisie poate desemna experți, atât pentru a participa în cadrul lucrărilor sale cât și pentru a asista grupurile de lucru pe care le-a instituit. La invitația președintelui comisiei, acești experți pot participa la întrunirile comisiei respective sau la cele ale grupurilor de lucru pe care le asistă.

(3)

Numai experții raportorului sau experții invitați de comisie au dreptul la rambursarea cheltuielilor de deplasare și ședere.

(1)

Cvorumul unei comisii este întrunit atunci când mai mult de jumătate din numărul de membri sunt prezenți.

(2)

Cvorumul se verifică la solicitarea unui membru și cu condiția ca cel puțin zece membri să voteze în favoarea acestei solicitări. În cazul în care nu a fost solicitată verificarea întrunirii cvorumului, toate voturile se consideră valabile, indiferent de numărul de membri prezenți. Dacă se constată că nu a fost întrunit cvorumul, comisia poate examina punctele rămase pe ordinea de zi care nu necesită votare și amână pentru ședința următoare deliberările și votul asupra celorlalte puncte rămase de pe ordinea de zi.

(1)

Deciziile sunt luate cu majoritatea voturilor exprimate. Se aplică dispozițiile articolului 22 alineatul (2).

(2)

Dacă o comisie a întrerupt votul asupra unui aviz, ea poate decide, cu majoritatea sufragiilor exprimate, votarea din nou a amendamentelor deja votate în momentul în care se pronunță asupra ansamblului textului.

(1)

Amendamentele trebuie să ajungă la secretariatul comisiei cu cel puțin șapte zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru ședință. Acest termen poate fi modificat, în cazuri excepționale, de către președinte.

În comisie, nu pot fi depuse amendamente decât de către membri sau membri supleanți cu mandate corespunzătoare care fac parte din acea comisie, în condițiile prevăzute de articolul 5 alineatul (2), precum și, strict în ceea ce privește propriul raport, de către orice membru supleant fără mandat care este numit raportor.

Dreptul de a depune amendamente pentru o ședință de comisie nu poate fi exercitat în mod exclusiv decât de către un membru sau membru supleant mandatat corespunzător care face parte din acea comisie. Amendamentele valabil depuse înainte de pierderea calității de membru sau de membru supleant al Comitetului sau înainte de acordarea sau retragerea unei delegații de vot rămân valabile.

Amendamentele se traduc cu prioritate și se comunică raportorului, pentru a-i permite acestuia să-și transmită propriile amendamente Secretariatului General cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de deschiderea sesiunii plenare. Amendamentele raportorului trebuie să se refere în mod explicit la unul sau mai multe dintre amendamentele menționate în primul paragraf și trebuie să poată fi consultate în format electronic de îndată ce au fost traduse și trebuie să fie distribuite pe hârtie cel târziu la deschiderea sesiunii plenare.

Dispozițiile articolului 24 alineatele (1)-(5) se aplică mutatis mutandis.

(2)

Votarea amendamentelor urmează ordinea paragrafelor din proiectul de aviz sau de raport dezbătut. Se trece apoi la votul final pe ansamblul textului.

(3)

După adoptarea în comisie, avizul sau raportul se transmite de către președintele comisiei președintelui Comitetului Regiunilor.

(1)

În situații excepționale, președintele unei comisii poate recurge la o procedură scrisă pentru adoptarea unei decizii care privește funcționarea comisiei sale.

(2)

Președintele le adresează membrilor propunerea spre decizie și îi invită să îi comunice în scris, în termen de trei zile lucrătoare, eventualele obiecții.

(3)

În cazul în care nu există obiecții, decizia se consideră adoptată.

(1)

În cazul sesizărilor la care este de dorit un răspuns al Comitetului, dar, având în vedere anumite priorități și/sau dat fiind că, în trecutul apropiat, s-au adoptat deja avize relevante pe aceeași temă și nu se consideră necesar un nou aviz, comisia responsabilă poate decide să nu mai formuleze un aviz. În acest caz, Comitetul poate răspunde instituțiilor Uniunii Europene printr-o scrisoare semnată de președintele Comitetului.

(2)

Scrisoarea va fi elaborată de președintele comisiei responsabile, cu consultarea raportorilor avizelor anterioare pe aceeași temă.

(3)

În limita termenelor stabilite, scrisoarea se prezintă spre dezbatere în prima ședință a comisiei relevante, înainte de a fi prezentată președintelui Comitetului pentru a fi semnată.

(1)

Comitetul este asistat de un Secretariat General.

(2)

Secretariatul General este condus de un secretar general.

(3)

Biroul, la propunerea secretarului general, stabilește organizarea Secretariatului General în așa fel încât acesta să fie în măsură să asigure funcționarea Comitetului și a organelor sale și să le ofere asistență membrilor Comitetului în exercitarea mandatului lor. În cadrul procesului de organizare, se stabilesc serviciile pe care Secretariatul General trebuie să le furnizeze membrilor, delegațiilor naționale, grupurilor politice și membrilor neafiliați.

(4)

Secretariatul General redactează procesele-verbale ale deliberărilor din cadrul organelor Comitetului.

(1)

Secretarul general are sarcina de a asigura punerea în aplicare a deciziilor Biroului sau ale președintelui, în conformitate cu prezentul regulament de procedură și cu respectarea cadrului juridic în vigoare. Secretarul general participă cu vot consultativ la reuniunile Biroului, pentru care redactează procesele-verbale.

(2)

Secretarul general își exercită atribuțiile sub autoritatea președintelui, care reprezintă Biroul.

(1)

Biroul angajează secretarul general prin decizie cu o majoritate de două treimi din numărul de voturi exprimate și după verificarea întrunirii cvorumului menționat la articolul 37 alineatul (2) prima teză, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 și cu dispozițiile corespunzătoare din Regimul aplicabil altor agenți ai Comunităților Europene.

(2)

Secretarul general este angajat pe o perioadă de cinci ani. Condițiile specifice ale contractului său sunt stabilite de Birou.

Mandatul secretarului general poate fi reînnoit o singură dată, pentru o perioadă de maximum cinci ani.

(3)

În ceea ce îl privește pe secretarul general, competențele acordate autorităților abilitate să încheie contracte de angajare în conformitate cu dispozițiile Regimului aplicabil altor agenți ai Comunităților Europene sunt exercitate de către Birou.

(1)

Competențele acordate, prin Statutul funcționarilor Comunităților Europene, autorităților de numire sunt exercitate:

(2)

Competențele acordate prin Regimul aplicabil altor agenți ai Comunităților Europene autorității abilitate să încheie contracte de angajare se exercită:

Agenții temporari angajați la cabinetul președintelui sau al prim-vicepreședintelui sunt angajați până la sfârșitul mandatului acestora.

(1)

Biroul instituie, în conformitate cu articolul 36, o comisie consultativă pentru afaceri financiare și administrative, prezidată de un membru al Biroului.

(2)

Comisia pentru afaceri financiare și administrative are următoarele atribuții:

(3)

Președintele Comisiei pentru afaceri financiare și administrative reprezintă Comitetul în fața autorităților bugetare ale Uniunii.

(1)

Comisia pentru afaceri financiare și administrative prezintă Biroului anteproiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului pentru exercițiul financiar următor. Biroul supune proiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor Adunării Plenare spre adoptare.

(2)

Adunarea Plenară adoptă proiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului și îl transmite Comisiei, Consiliului și Parlamentului European, în timp util pentru a asigura respectarea termenelor impuse de dispozițiile bugetare.

(3)

Președintele Comitetului, după consultarea Comisiei pentru afaceri financiare și administrative, inițiază sau dispune inițierea execuției bugetului de venituri și cheltuieli, în conformitate cu normele financiare interne adoptate de Birou. Președintele îndeplinește aceste atribuții în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene.

(1)

Avizele și rapoartele Comitetului, precum și toate comunicările referitoare la aplicarea unei proceduri simplificate în conformitate cu articolul 26 sau la decizia de a nu elabora un aviz sau un raport în conformitate cu articolul 62 se adresează Consiliului, Comisiei sau Parlamentului European. Acestea se transmit de către președinte, la fel ca și rezoluțiile.

(2)

Avizele, rapoartele și rezoluțiile se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1)

Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică rezidentă sau având sediul social într-un stat membru au drept de acces la documentele Comitetului, în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, sub rezerva principiilor, condițiilor și limitelor definite prin Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și în conformitate cu normele stabilite de Biroul Comitetului. Accesul la documentele Comitetului se acordă, în măsura posibilului, în același mod și altor persoane fizice sau juridice.

(2)

Comitetul creează un registru al documentelor sale. În acest sens, Biroul adoptă normele interne de reglementare a accesului și stabilește lista documentelor accesibile în mod direct.

(a)

Dezbaterile Comitetului sunt accesibile în toate limbile oficiale, cu excepția cazului în care Biroul decide altfel.

(b)

Toți membrii au dreptul de a se exprima la sesiunea plenară în limba oficială în care doresc. Orice intervenție într-una dintre limbile oficiale se traduce simultan în toate celelalte limbi oficiale, precum și în orice altă limbă pe care Biroul o consideră necesară.

(c)

La ședințele Biroului, comisiilor și grupurilor de lucru, se asigură interpretare în și din limbile utilizate de membrii care au confirmat participarea la ședința respectivă.

(1)

Adunarea Plenară decide, cu votul majorității membrilor săi, dacă este necesară revizuirea prezentului regulament de procedură, fie parțial, fie în ansamblul său.

(2)

Aceasta însărcinează o comisie ad-hoc cu elaborarea unui raport și a unui proiect de text pe baza cărora inițiază adoptarea noilor dispoziții, prin votul majorității membrilor. Noile dispoziții intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.