EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32010L0026
Commission Directive 2010/26/EU of 31 March 2010 amending Directive 97/68/EC of the European Parliament and of the Council on the approximation of the laws of the Member States relating to measures against the emission of gaseous and particulate pollutants from internal combustion engines to be installed in non-road mobile machinery (Text with EEA relevance)
Directiva 2010/26/UE a Comisiei din 31 martie 2010 de modificare a Directivei 97/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de particule poluante provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere (Text cu relevanță pentru SEE)
Directiva 2010/26/UE a Comisiei din 31 martie 2010 de modificare a Directivei 97/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de particule poluante provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere (Text cu relevanță pentru SEE)
OJ L 86, 1.4.2010, p. 29–47
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 13 Volume 028 P. 289 - 307
No longer in force, Date of end of validity: 31/12/2016; abrogare implicită prin 32016R1628
|
1.4.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 86/29 |
DIRECTIVA 2010/26/UE A COMISIEI
din 31 martie 2010
de modificare a Directivei 97/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de particule poluante provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile nerutiere
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 97/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinație rutieră (1), în special articolele 14 și 14a,
întrucât:
|
(1) |
Articolul 14a din Directiva 97/68/CE stabilește criteriile și procedura de extindere a perioadei menționate la articolul 9a punctul 7 din directiva în cauză. Studiile efectuate în conformitate cu articolul 14a din Directiva 97/68/CE atestă prezența unor dificultăți tehnice considerabile în calea îndeplinirii exigențelor celei de a doua etape pentru anumite aparate profesionale multipoziționale portabile mobile, echipate cu motoare de clasele SH:2 și SH:3. În consecință, este necesar să se extindă perioada menționată la articolul 9a punctul 7 până la 31 iulie 2013. |
|
(2) |
De la modificarea Directivei 97/68/CE în 2004 până în prezent au fost realizate progrese tehnice în concepția motoarelor Diesel, în scopul punerii lor în conformitate cu limitele de emisii de gaze de eșapament stabilite pentru etapele III B și IV. Au fost elaborate motoare cu control electronic, care înlocuiesc în mare parte sistemele de comandă și de injecție de carburant cu control mecanic. Prin urmare, cerințele generale actuale corespunzătoare aprobării de tip din anexa I la Directiva 97/68/CE ar trebui să fie adaptate în consecință și ar trebui să se introducă cerințe generale de aprobări de tip pentru etapele III B și IV. |
|
(3) |
Anexa II la Directiva 97/68/CE specifică detaliile tehnice ale documentelor informative care trebuie să fie prezentate de către producător autorității competente care acordă aprobarea de tip odată cu cererea de aprobare de tip a motorului. Detaliile furnizate cu privire la dispozitivele antipoluare suplimentare sunt generice și ar trebui să fie adaptate la sistemele specifice de posttratare care trebuie să fie utilizate pentru a garanta faptul că motoarele respectă limitele de emisie de gaze de eșapament pentru etapele III B și IV. Pentru a permite autorităților competente care acordă aprobarea de tip să evalueze capacitatea motorului de a respecta valorile fixate pentru etapele III B și IV trebuie să se comunice informații mai detaliate privind dispozitivele de posttratare instalate pe motoare. |
|
(4) |
Anexa III la Directiva 97/68/CE stabilește metoda de testare a motoarelor și de determinare a nivelului lor de emisie de gaz și de particule poluante. Procedura de testare pentru aprobarea de tip a motoarelor, care este destinată să demonstreze conformitatea acestora cu limitele de emisie de gaze de eșapament corespunzătoare etapelor III B și IV, ar trebui să asigure demonstrarea simultană a conformității cu limitele de emisie de gaze (monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot) și de particule poluante. Testele NRSC (Non-Road Steady Cycle, ciclu în regimuri stabilizate pentru echipamente mobile nerutiere) și NRTC (Non-Road Transient Cycle, ciclu în regimuri tranzitorii pentru echipamente mobile nerutiere) ar trebui să fie adaptate în consecință. |
|
(5) |
Punctul 1.3.2 din anexa III la Directiva 97/68/CE prevede modificarea simbolurilor (punctul 2.18 din anexa I), a secvenței de testare (anexa III) și a ecuațiilor de calcul (apendicele III la anexa III) înainte de introducerea secvenței de testare combinată la rece/cald. Procedura de aprobare de tip menită să demonstreze conformitatea cu limitele de emisie de gaze de eșapament pentru etapele III B și IV solicită introducerea unei descrieri detaliate a ciclului de pornire la rece. |
|
(6) |
Punctul 3.7.1 din anexa III la Directiva 97/68/CE stabilește ciclul de testare pentru diferitele specificații ale echipamentelor. Ciclul de testare descris la punctul 3.7.1.1 (specificația A) trebuie să fie adaptat pentru a preciza care viteză a motorului trebuie utilizată în metoda de calcul a aprobării de tip. Este, de asemenea, necesar să se adapteze trimiterea la versiunea actualizată a standardului internațional de testare ISO 8178-4:2007. |
|
(7) |
Punctul 4.5 din anexa III la Directiva 97/68/CE descrie desfășurarea testului de măsurare a emisiilor. Acest punct trebuie să fie adaptat pentru a lua în considerare ciclul de pornire la rece. |
|
(8) |
Apendicele 3 din anexa III la Directiva 97/68/CE definește criteriile de evaluare și de calcul al datelor privind emisiile de gaz și de particule poluante pentru ambele teste NRSC și NRTC descrise în anexa III. Aprobarea de tip a motoarelor în conformitate cu etapele III B și IV necesită adaptarea metodei de calcul pentru testul NRTC. |
|
(9) |
Anexa XIII la Directiva 97/68/CE stabilește dispozițiile aplicabile motoarelor puse pe piață în cadrul unui „regim de flexibilitate”. Pentru a asigura o punere în aplicare lină a etapei III B s-ar putea să fie necesară o utilizare sporită a acestui regim de flexibilitate. Prin urmare, adaptarea la progresul tehnic în scopul de a permite introducerea de motoare conforme valorilor fixate pentru faza III B trebuie să fie însoțită de măsuri care să evite ca recursul la regimul de flexibilitate să fie împiedicat de cerințe de notificare care nu mai sunt adaptate introducerii unor astfel de motoare. Aceste măsuri ar trebui să vizeze simplificarea cerințelor de notificare și a obligațiilor de raportare și să le facă mai specifice și mai bine adaptate necesității autorităților de supraveghere a pieței de a reacționa la recursul sporit la regimul de flexibilitate care va decurge din punerea în aplicare a etapei III B. |
|
(10) |
Dat fiind că Directiva 97/68/CE prevede aprobarea de tip a motoarelor conforme etapei III B (categoria L) de la 1 ianuarie 2010, este necesar să se prevadă posibilitatea de a acorda aprobarea de tip începând cu data respectivă. |
|
(11) |
Din motive de siguranță juridică, intrarea în vigoare a prezentei directive prezintă un caracter de urgență. |
|
(12) |
Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Directiva 97/68/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Modificări ale Directivei 97/68/CE
Directiva 97/68/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 9a punctul 7 se completează cu paragraful următor: „Fără a aduce atingere primului paragraf, se acordă o prelungire a perioadei de derogare până la 31 iulie 2013, în categoria de mașini echipate cu un mâner în partea superioară, pentru mașinile portative de tăiat gardul viu și fierăstraiele portative destinate îngrijirii arborilor, echipate cu un mâner în partea superioară, pentru uz profesional, multipoziționale, prevăzute cu motoare de clasele SH:2 și SH:3.” |
|
2. |
Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă. |
|
3. |
Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă. |
|
4. |
Anexa III se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta directivă. |
|
5. |
Anexa V se modifică în conformitate cu anexa IV la prezenta directivă. |
|
6. |
Anexa XIII se modifică în conformitate cu anexa V la prezenta directivă. |
Articolul 2
Dispoziții tranzitorii
Începând de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre pot acorda aprobare de tip pentru motoarele comandate electronic care îndeplinesc cerințele stabilite în anexele I, II, III, V și XIII la Directiva 97/68/CE, astfel cum este modificată prin prezenta directivă.
Articolul 3
Transpunere
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în cel mult 12 luni de la publicarea acesteia. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte.
Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 31 martie 2011.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 5
Destinatarii
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 31 martie 2010.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
ANEXA I
La anexa I la Directiva 97/68/CE se adaugă următoarea secțiune 8:
„8. CERINȚE PRIVIND APROBAREA DE TIP PENTRU ETAPELE III B ȘI IV
8.1. Prezenta secțiune se aplică aprobării de tip a motoarelor comandate electronic, care utilizează comanda electronică pentru a determina în același timp cantitatea și durata injecției de carburant (denumit în continuare «motor»). Prezenta secțiune se aplică indiferent de tehnologia utilizată în aceste motoare pentru a respecta valorile limită de emisie stabilite la punctele 4.1.2.5 și 4.1.2.6 din prezenta anexă.
8.2. Definiții
În sensul prezentei secțiuni, se aplică următoarele definiții:
8.2.1. «strategie de limitare a emisiilor» înseamnă combinația dintre un sistem de limitare a emisiilor cu o strategie de bază de limitare a emisiilor și un ansamblu de strategii auxiliare de limitare a emisiilor, integrată în concepția globală a unui motor sau a unui echipament mobil fără destinație rutieră în care este instalat motorul;
8.2.2. «reactiv» înseamnă un agent consumabil sau nerecuperabil cerut și utilizat pentru a asigura buna funcționare a sistemului de posttratare a gazelor de eșapament.
8.3. Prescripții generale
8.3.1. Cerințe referitoare la strategia de bază de limitare a emisiilor
8.3.1.1. Strategia de bază de limitare a emisiilor, activată de-a lungul întregii game operative de regim și de cuplu a motorului, este concepută pentru a permite conformitatea motorului cu dispozițiile prezentei directive.
8.3.1.2. Orice strategie de bază de limitare a emisiilor, care poate face distincția între o funcționare a motorului conform unui test standardizat de aprobare de tip și alte condiții de funcționare și reduce ulterior nivelul de limitare a emisiilor atunci când motorul nu funcționează în condiții substanțial incluse în procedura de aprobare de tip, este interzisă.
8.3.2. Cerințe referitoare la strategia auxiliară de control al emisiilor
8.3.2.1. O strategie auxiliară de limitare a emisiilor poate fi utilizată pentru un motor sau un echipament mobil nerutier, cu condiția ca aceasta, atunci când este activată, să modifice strategia de bază de limitare a emisiilor drept răspuns la un ansamblu specific de condiții ambiante și/sau de funcționare, dar să nu reducă în mod permanent eficacitatea sistemului de limitare a emisiilor.
|
(a) |
atunci când strategia auxiliară de limitare a emisiilor este activată în timpul testului de aprobare de tip, punctele 8.3.2.2 și 8.3.2.3 nu se aplică; |
|
(b) |
atunci când strategia auxiliară de limitare a emisiilor nu este activată în timpul testului de aprobare de tip, trebuie să se demonstreze că aceasta nu este activă decât în timpul perioadei necesare pentru scopurile menționate la punctul 8.3.2.3. |
8.3.2.2. Toate condițiile de control aplicabile prezentei secțiuni sunt următoarele:
|
(a) |
o altitudine sub 1 000 metri (sau o presiune atmosferică echivalentă de 90 kPa); |
|
(b) |
o temperatură ambiantă situată în intervalul 275-303 K (2-30 °C); |
|
(c) |
temperatura lichidului de răcire a motorului de peste 343 K (70 °C). |
Dacă strategia auxiliară de limitare a emisiilor este activată atunci când motorul funcționează în condițiile de control vizate la literele (a), (b) și (c), strategia este activată numai în mod excepțional.
8.3.2.3. O strategie auxiliară de limitare a emisiilor poate fi activată în special cu următoarele scopuri:
|
(a) |
prin semnale la bord, pentru a proteja de orice daune motorul (inclusiv protecția dispozitivului de control a admisiei de aer) și/sau echipamentul mobil fără destinație rutieră pe care este instalat motorul; |
|
(b) |
pentru a asigura securitatea și strategiile de funcționare; |
|
(c) |
pentru prevenirea emisiilor excesive, în timpul pornirii la rece, al încălzirii sau al opririi; |
|
(d) |
în cazul în care este utilizată pentru a compensa limitarea unui poluant determinat în anumite condiții de mediu sau operaționale, pentru păstrarea controlului asupra tuturor celorlalți poluanți determinați, în cadrul valorilor limită pentru emisii adecvate pentru motorul respectiv. Obiectivul este de a compensa fenomenele care apar în mod natural, astfel încât să se permită un control acceptabil al tuturor elementelor conținute în emisii. |
8.3.2.4. Producătorul demonstrează serviciului tehnic în momentul testului de aprobare de tip că funcționarea oricărei strategii auxiliare de limitare a emisiilor este conformă cu dispozițiile din punctul 8.3.2. Demonstrația constă într-o evaluare a documentelor menționate la punctul 8.3.3.
8.3.2.5. Orice funcționare a unei strategii auxiliare de limitare a emisiilor care nu este conformă cu punctul 8.3.2 este interzisă.
8.3.3. Cerințe privind documentația
8.3.3.1. În momentul prezentării cererii de aprobare de tip la serviciul tehnic, producătorul furnizează o documentație, care asigură accesul la orice element de concepție, la orice strategie de limitare a emisiilor și la mijloacele prin care strategia auxiliară controlează în mod direct sau indirect variabilele de ieșire. Documentația este compusă din două părți:
|
(a) |
dosarul de documente, anexat la cererea de aprobare de tip, conține o vedere de ansamblu asupra strategiei de limitare a emisiilor. Se furnizează proba că toate valorile de ieșire autorizate de o matriță obținută pornind de la gama de control a valorilor de intrare ale unităților individuale au fost identificate. Aceste probe sunt anexate la documentație, în conformitate cu anexa II; |
|
(b) |
elementele suplimentare, prezentate serviciului tehnic, dar neanexate cererii de aprobare de tip, includ toți parametrii modificați de orice strategie auxiliară de limitare a emisiilor și condițiile limită în care această strategie operează și, în special:
|
8.3.3.2. Elementele suplimentare menționate la litera (b) punctul 8.3.3.1 sunt tratate ca fiind strict confidențiale. Acestea sunt comunicate autorității de omologare de tip la cerere. Autoritatea care acordă aprobarea de tip respectă confidențialitatea acestor elemente.
8.4. Cerințe pentru asigurarea bunei funcționări a măsurilor de denitrificare
8.4.1. Producătorul furnizează informații care descriu integral caracteristicile de funcționare ale măsurilor de reducere a NOx, cu ajutorul documentelor prezentate în secțiunea 2 a apendicelui 1 la anexa II și în secțiunea 2 a apendicelui 3 la anexa II.
8.4.2. Dacă sistemul de limitare a emisiilor necesită utilizarea unui reactiv, caracteristicile acestui reactiv, în special tipul reactivului, informațiile referitoare la concentrația acestuia atunci când este în soluție, temperaturile sale de funcționare și trimiterea la standardele internaționale pentru compoziția și calitatea acestuia trebuie să fie precizate de producător la punctul 2.2.1.13 din apendicele 1 și la punctul 2.2.1.13 din apendicele 3 la anexa II.
8.4.3. Strategia de limitare a emisiilor motorului trebuie să fie operațională în toate condițiile de mediu întâlnite în mod normal pe teritoriul Comunității, în special la temperaturi ambiante joase.
8.4.4. Producătorul trebuie să demonstreze, în cazul utilizării unui reactiv, că emisiile de amoniac nu depășesc o valoare medie de 25 ppm în timpul ciclului de testare aplicabil la procedura de aprobare de tip.
8.4.5. Dacă rezervoare de reactiv separate sunt instalate sau conectate pe un echipament mobil nerutier, trebuie să se includă un mijloc de eșantionare a reactivului din rezervoare. Punctul de prelevare trebuie să fie ușor accesibil fără să solicite utilizarea unor instrumente sau dispozitive speciale.
8.4.6. Cerințe privind utilizarea și întreținerea
8.4.6.1. În conformitate cu articolul 4 alineatul (3), aprobarea de tip depinde de punerea la dispoziția fiecărui operator al unui echipament mobil nerutier de instrucțiuni tipărite, cuprinzând următoarele informații:
|
(a) |
avertismente detaliate care explică posibilele defecte de funcționare generate de operarea, utilizarea sau întreținerea incorectă a motorului instalat, însoțite de măsurile corective adecvate; |
|
(b) |
avertismente detaliate privind utilizarea incorectă a echipamentului, susceptibilă de a duce la posibile disfuncții ale motorului, însoțite de măsurile corective adecvate; |
|
(c) |
informații privind utilizarea corectă a reactivului, însoțite de instrucțiuni privind reîncărcarea reactivului între intervalele de întreținere periodică normale; |
|
(d) |
un avertisment clar care să indice că certificatul de aprobare de tip, eliberat pentru tipul de motor în cauză, este valabil numai atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
Instrucțiunile sunt redactate într-o formă clară și accesibilă nespecialiștilor și utilizează aceiași termeni cu cei utilizați în manualul de utilizare al echipamentului mobil fără destinație rutieră sau al motorului.
8.4.7. Controlul reactivului (după caz)
8.4.7.1. În conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (3), aprobarea de tip depinde de furnizarea de indicatori sau de alte mijloace adecvate, în funcție de configurația echipamentului mobil nerutier, care comunică operatorului:
|
(a) |
cantitatea de reactiv restantă în rezervorul de stocare al reactivului și, printr-un semnal specific suplimentar, faptul că volumul de reactiv restant este sub 10 % din conținutul total al rezervorului; |
|
(b) |
faptul că rezervorul de reactiv este pe punctul de a se goli sau este aproape gol; |
|
(c) |
faptul că reactivul din rezervorul de stocare nu corespunde caracteristicilor declarate și înregistrate în anexa II apendicele 1 punctul 2.2.1.13 și apendicele 3 punctul 2.2.1.13, conform mijloacelor de evaluare instalate; |
|
(d) |
faptul că dozarea reactivului este întreruptă, în cazuri diferite de cele executate de către modulul electronic de comandă al motorului sau de dispozitivul de control al dozării, ca o consecință a condițiilor de funcționare a motorului atunci când dozarea nu este necesară, cu condiția ca aceste condiții de funcționare să fie comunicate autorității competente care acordă aprobarea de tip. |
8.4.7.2. La alegerea producătorului, cerințele privind conformitatea reactivului cu caracteristicile declarate și cu toleranța de emisie de NOx asociată se îndeplinesc prin unul dintre mijloacele următoare:
|
(a) |
un mijloc direct, cum este utilizarea unui captor de calitate a reactivului; |
|
(b) |
un mijloc indirect, precum utilizarea unui detector de NOx în eșapament, pentru a evalua eficacitatea reactivului; |
|
(c) |
orice alt mijloc, cu condiția ca eficacitatea sa să fie cel puțin egală cu cea care rezultă din utilizarea unui mijloc menționat la litera (a) sau (b) și ca exigențele principale ale acestei secțiuni să fie respectate.” |
ANEXA II
Anexa II la Directiva 97/68/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Secțiunea 2 din apendicele 1 se înlocuiește cu următorul text: „2. MĂSURI ADOPTATE ÎMPOTRIVA POLUĂRII ATMOSFERICE 2.1. Dispozitiv de reciclare a gazelor de carter: da/nu (1) … 2.2. Dispozitive antipoluare suplimentare (în cazul în care există și nu se încadrează la altă rubrică) 2.2.1. Convertizor catalitic: da/nu (1) 2.2.1.1. Marcă (mărci): … 2.2.1.2. Tip (tipuri): … 2.2.1.3. Numărul de convertizoare catalitice și de elemente: … 2.2.1.4. Dimensiunile și volumul convertizorului (convertizoarelor) catalitic(e): … 2.2.1.5. Tip de acțiune catalitică: … 2.2.1.6. Cantitatea totală de materiale prețioase: … 2.2.1.7. Concentrația relativă: … 2.2.1.8. Substrat (structură și material): … 2.2.1.9. Densitatea celulei: … 2.2.1.10. Tipul de carcasă pentru convertizorul (convertizoarele) catalitic(e): … 2.2.1.11. Amplasamentul convertizorului (convertizoarelor) catalitic(e) și distanța (distanțele) minimă (minime)/maximă (maxime) față de motor: … 2.2.1.12. Gama normală de funcționare (K): … 2.2.1.13. Reactiv consumabil (după caz): … 2.2.1.13.1. Tipul și concentrația reactivului necesar pentru acțiunea catalitică: … 2.2.1.13.2. Temperaturile normale de funcționare ale reactivului: … 2.2.1.13.3. Standardul internațional (după caz): … 2.2.1.14. Detector de NOx: da/nu (1) 2.2.2. Detector de oxigen: da/nu (1) 2.2.2.1. Marcă (mărci): … 2.2.2.2. Tipul: … 2.2.2.3. Amplasare: … 2.2.3. Injecție de aer: da/nu (1) 2.2.3.1. Tip (aer pulsat, pompă de aer, etc.): … 2.2.4. Recircularea gazului de evacuare: da/nu (1) 2.2.4.1. Caracteristici (răcit/nerăcit, presiune înaltă/presiune joasă etc.): … 2.2.5. Filtru de particule poluante: da/nu (1) 2.2.5.1. Dimensiunile și capacitatea filtrului de particule poluante: … 2.2.5.2. Tipul și structura filtrului de particule poluante: … 2.2.5.3. Amplasamentul (amplasamentele) și distanța (distanțele) maximă (maxime)/minimă (minime) față de motor: … 2.2.5.4. Metoda sau sistemul de regenerare, descrierea și/sau schița acestuia: … 2.2.5.5. Temperaturile (K) și presiunile (kPa) normale de funcționare: … 2.2.6. Alte sisteme: da/nu (1) 2.2.6.1. Descriere și funcționare: … |
|
2. |
Secțiunea 2 din apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text: „2. MĂSURI ADOPTATE ÎMPOTRIVA POLUĂRII ATMOSFERICE 2.1. Dispozitiv de reciclare a gazelor de carter: da/nu (2) … 2.2. Dispozitive antipoluare suplimentare (în cazul în care există și nu se încadrează la altă rubrică) 2.2.1. Convertizor catalitic: da/nu (2) 2.2.1.1. Marcă (mărci): … 2.2.1.2. Tip (tipuri): … 2.2.1.3. Numărul de convertizoare catalitice și de elemente: … 2.2.1.4. Dimensiunile și volumul convertizorului (convertizoarelor) catalitic(e): … 2.2.1.5. Tip de acțiune catalitică: … 2.2.1.6. Cantitatea totală de materiale prețioase: … 2.2.1.7. Concentrația relativă: … 2.2.1.8. Substrat (structură și material): … 2.2.1.9. Densitatea celulei: … 2.2.1.10. Tipul de carcasă pentru convertizorul (convertizoarele) catalitic(e): … 2.2.1.11. Amplasamentul convertizorului (convertizoarelor) catalitic(e) și distanța (distanțele) minimă (minime)/maximă (maxime) față de motor: … 2.2.1.12. Gama normală de funcționare (K): … 2.2.1.13. Reactiv consumabil (după caz): … 2.2.1.13.1. Tipul și concentrația reactivului necesar pentru acțiunea catalitică: … 2.2.1.13.2. Temperaturile normale de funcționare ale reactivului: … 2.2.1.13.3. Standardul internațional (după caz): … 2.2.1.14. Detector de NOx: da/nu (2) 2.2.2. Detector de oxigen: da/nu (2) 2.2.2.1. Marcă (mărci): … 2.2.2.2. Tipul: … 2.2.2.3. Amplasare: … 2.2.3. Injecție de aer: da/nu (2) 2.2.3.1. Tip (aer pulsat, pompă de aer etc.): … 2.2.4. Recircularea gazului de evacuare: da/nu (2) 2.2.4.1. Caracteristici (răcit/nerăcit, presiune înaltă/presiune joasă etc.): … 2.2.5. Filtru de particule poluante: da/nu (2) 2.2.5.1. Dimensiunile și capacitatea filtrului de particule poluante: … 2.2.5.2. Tipul și structura filtrului de particule poluante: … 2.2.5.3. Amplasamentul (amplasamentele) și distanța (distanțele) maximă (maxime)/minimă (minime) față de motor: … 2.2.5.4. Metoda sau sistemul de regenerare, descrierea și/sau schița acestuia: … 2.2.5.5. Temperaturile (K) și presiunile (kPa) normale de funcționare: … 2.2.6. Alte sisteme: da/nu (2) 2.2.6.1. Descriere și funcționare: … |
(1) Se elimină mențiunile inutile.”
(2) Se elimină mențiunile inutile.”
ANEXA III
Anexa III la Directiva 97/68/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Punctul 1.1 se înlocuiește cu următorul text: 1.1. Prezenta anexă descrie metoda determinării emisiilor de poluanți gazoși sau de particule poluante provenind de la motorul supus testării. Se aplică următoarele cicluri de testare:
|
|
2. |
Punctul 1.3.2 se înlocuiește cu următorul text: „1.3.2. Testul NRTC: Ciclul de testare tranzitoriu prescris, care este bazat în mod riguros pe condițiile de funcționare ale motoarelor Diesel instalate pe echipamentele nerutiere, este executat de două ori:
În cursul acestei secvențe de testare sunt examinați poluanții menționați anterior. Secvența de testare constă într-un ciclu de pornire la rece după o răcire naturală sau forțată a motorului, o perioadă de impregnare la cald și un ciclu de pornire la cald, rezultând într-un calcul al emisiilor combinate. Folosind semnalele de reacție privind cuplul și turația provenite de la dinamometrul motorului, puterea se calculează în relație cu timpul ciclului, care indică activitatea motorului pe parcursul întregului ciclu. Concentrațiile componentelor gazoase sunt determinate pe toată durata ciclului, fie în gazele de eșapament brute integrând semnalul transmis de analizor, în conformitate cu apendicele 3 din prezenta anexă, fie în gazele de eșapament diluate ale unui sistem CVS de diluare în circuit principal, integrând semnalul analizorului sau prelevând probe în saci de prelevare, în conformitate cu apendicele 3 din prezenta anexă. În ceea ce privește particulele poluante, se colectează un eșantion proporțional de gaze de eșapament diluate într-un filtru specificat, prin diluare în circuit parțial sau în circuit principal. În funcție de metoda folosită, debitul gazelor de eșapament diluate sau nediluate se măsoară pe toată durata ciclului pentru a calcula valorile de emisie masică ale poluanților. Valorile de emisie masică se introduc în ecuație cu activitatea motorului pentru a obține gramele pentru fiecare poluant emis per kilowatt/oră. Emisiile (g/kWh) sunt măsurate în cursul ambelor cicluri de pornire, la cald și la rece. Emisiile combinate ponderate sunt calculate prin ponderarea de 10 % a rezultatelor pornirii la rece și prin ponderarea de 90 % a rezultatelor pornirii la cald. Emisiile combinate ponderate trebuie să respecte limitele.” |
|
3. |
Punctul 3.7.1 se înlocuiește cu următorul text: 3.7.1. Specificațiile echipamentelor în conformitate cu anexa I secțiunea 1.A: 3.7.1.1. Pentru motoarele prevăzute în anexa I secțiunea 1.A punctele (i) și (iv), se efectuează următorul ciclu de opt moduri (3) cu dinamometrul montat pe motorul supus testării:
3.7.1.2. Pentru motoarele prevăzute în anexa I secțiunea 1.A punctul (ii), se efectuează următorul ciclu de cinci moduri (5) cu dinamometrul montat pe motorul supus testării:
Cifrele sarcinii sunt valori în procente ale cuplului corespunzătoare puterii în regim de bază, definită ca fiind puterea maximă disponibilă în cursul unei secvențe de exploatare variabile, a cărei durată poate atinge un număr nelimitat de ore pe an, între intervale declarate de întreținere și în condiții ambiante declarate, întreținerea efectuându-se în conformitate cu instrucțiunile constructorului. 3.7.1.3. Pentru motoarele de propulsie (6) destinate vaselor de navigație interioară, se aplică procedura de testare ISO specificată în norma ISO 8178-4:2002 și în anexa VI (cod NOx) a convenției MARPOL 73/78 a OMI. Motoarele de propulsie care funcționează pe o curbă a unei elice cu pas constant sunt testate pe un dinamometru utilizând următorul ciclu de 4 moduri în regim stabilizat (7), elaborat pentru a reprezenta funcționarea motoarelor Diesel marine comerciale în condiții normale de funcționare.
Motoarele de propulsie cu turație fixă destinate vaselor de navigație interioară funcționând cu elice cu pas variabil sau cuplate electric sunt testate pe un dinamometru utilizând următorul ciclu de 4 moduri în regim stabilizat (8) caracterizat prin aceeași sarcină și aceiași factori de ponderare ca și ciclul de mai sus, dar cu motorul funcționând în regim nominal în fiecare mod:
3.7.1.4. Pentru motoarele prevăzute în anexa I secțiunea 1.A punctul (v), se efectuează următorul ciclu de trei moduri (9) cu dinamometrul montat pe motorul supus testării:
|
|
4. |
Punctul 4.3.1 se înlocuiește cu următorul text: „4.3.1. Turația de referință Turația de referință (nref) corespunde valorilor de turație normalizate la 100 %, specificate în programul dinamometrului motorului (anexa III apendicele 4). Ciclul real al motorului rezultând din denormalizare la turația de referință depinde în mare măsură de alegerea turației de referință corespunzătoare. Turația de referință se determină prin următoarea formulă: nref = turația inferioară + 0,95 x (turația superioară – turația inferioară) [Turația superioară este cea mai mare turație a motorului la care se furnizează 70 % din puterea nominală, în timp ce turația inferioară este turația cea mai mică a motorului la care se furnizează 50 % din puterea nominală.] Dacă turația de referință măsurată se încadrează între +/– 3 % față de turația de referință declarată de către constructor, turația de referință declarată poate fi utilizată pentru testul de emisii. Dacă se depășește această toleranță, se utilizează pentru testul de emisii turația de referință măsurată (10). |
|
5. |
Punctul 4.5 se înlocuiește cu următorul text: „4.5. Parcursul testării pentru măsurarea emisiilor Diagrama prezentată în continuare descrie diferitele etape ale testării:
Înainte de ciclul de măsurători, se pot executa unul sau mai multe cicluri practice, după caz, pentru verificarea motorului, a camerei de încercări și a sistemelor de emisii. 4.5.1. Pregătirea filtrelor de prelevare a probelor Cu cel puțin o oră înaintea testării, fiecare filtru se introduce într-un vas Petri, care este protejat împotriva contaminării cu praf, dar care permite schimbul de aer și care este amplasat într-o cameră de cântărire pentru stabilizarea filtrului. După perioada de stabilizare, fiecare filtru se cântărește și greutatea acestuia se înregistrează. Filtrul se păstrează apoi într-un vas Petri închis sau într-un portfiltru închis ermetic până la momentul testării. Filtrul se utilizează în termen de opt ore de la scoaterea sa din camera de cântărire. Se înregistrează greutatea cântărită în laborator a acestuia. 4.5.2. Instalarea echipamentelor de măsurare Instrumentele și sondele de prelevare a probelor se instalează conform instrucțiunilor. În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, țeava de eșapament din spate se conectează la acest sistem. 4.5.3. Punerea în funcțiune a sistemului de diluare Sistemul de diluare se pune în funcțiune. Debitul total al gazului de eșapament diluat al unui sistem de diluare totală a debitului sau debitul gazului de eșapament diluat printr-un sistem de diluare parțială a debitului se reglează pentru a elimina condensarea apei din sistem și pentru a obține o temperatură la suprafața filtrului între 315 K (42 °C) și 325 K (52 °C). 4.5.4. Punerea în funcțiune a sistemului de prelevare a probelor de particule poluante Sistemul de prelevare a probelor de particule poluante se pune în funcțiune și trebuie să funcționeze în derivație. Concentrația de fond a particulelor poluante în aerul de diluare se poate determina prin prelevarea de probe din aerul de diluare înaintea intrării gazelor de eșapament în tunelul de diluare. Este de preferat ca proba de particule poluante de fond să se colecteze în timpul ciclului tranzitoriu, dacă se utilizează un alt sistem de prelevare a probelor de particule poluante. În caz contrar, se poate utiliza sistemul de prelevare a probelor de particule poluante utilizat pentru colectarea particulelor în ciclul tranzitoriu. În cazul în care se utilizează aer de diluare filtrat, este suficientă efectuarea unei singure măsurători înainte sau după testare. În cazul în care aerul de diluare nu este filtrat, măsurătorile trebuie să se efectueze înaintea inițierii și după încheierea ciclului și se calculează media valorilor. 4.5.5. Verificarea analizoarelor Analizoarele de emisii se aduc la zero și se etalonează. Dacă se utilizează saci pentru probe, aceștia trebuie să fie goliți. 4.5.6. Cerințe în materie de răcire Se poate aplica o procedură de răcire naturală sau forțată. Pentru răcirea forțată, se va folosi buna judecată inginerească pentru stabilirea unor sisteme de trimitere a aerului de răcire peste motor, de trimitere a uleiului rece prin sistemul de lubrifiere al motorului, de eliminare a căldurii din lichidul de răcire prin sistemul de răcire al motorului și de eliminare a căldurii dintr-un sistem de posttratare a evacuării. În cazul unei răciri forțate a sistemului de posttratare, nu se aplică un aer de răcire înainte ca sistemul de posttratare să fi ajuns la o temperatură mai joasă decât temperatura sa de activare catalitică. Nu se permite nicio procedură de răcire care rezultă din emisii nereprezentative. Testarea de măsurare a emisiilor de eșapament în ciclu de pornire la rece nu poate începe după o răcire decât atunci când temperatura uleiului de motor, a lichidului de răcire și a sistemului de posttratare s-a stabilizat între 20 °C și 30 °C pentru un interval de timp minim de cincisprezece minute. 4.5.7. Parcursul ciclului 4.5.7.1. Secvența de testare începe prin ciclul de pornire la rece, la încheierea procesului de răcire și atunci când sunt respectate toate cerințele specificate la punctul 4.5.6. Motorul trebuie demarat în conformitate cu procedura de demarare recomandată de constructor în manualul de utilizare, folosindu-se fie un motor de pornire de serie, fie un dinamometru. De îndată ce motorul este pus în funcțiune, se pornește un cronometru de «ralanti în gol». Se lasă motorul să funcționeze la ralanti în gol fără sarcină timp de 23 ± 1 s, apoi se începe ciclul motorului în mod tranzitoriu, astfel încât prima înregistrare a ciclului în afara modului ralanti are loc la 23 ± 1 s. Intervalul de timp de ralanti în gol este inclus în cele 23 ± 1s. Testarea se efectuează în conformitate cu ciclul de referință definit în anexa III apendicele 4. Punctele de reglare a turației și a cuplului motorului se setează la o frecvență de minimum 5 Hz (se recomandă 10 Hz). Punctele de reglare se calculează prin interpolare liniară între punctele de reglare din ciclul de referință, distribuite la 1 Hz. Turația și cuplul de reacție ale motorului se înregistrează cel puțin o dată la fiecare secundă pe durata ciclului de testare și semnalele pot să fie filtrate electronic. 4.5.7.2. Punerea în funcțiune a echipamentului de măsurare se face concomitent cu punerea în funcțiune a motorului:
Pentru măsurarea gazelor de eșapament brute, concentrațiile emisiilor (HC, CO și NOx) și debitul masic al gazelor de eșapament se măsoară în mod continuu și se înregistrează, la o frecvență de cel puțin 2 Hz, într-un sistem computerizat. Toate celelalte date se pot înregistra cu o frecvență de cel puțin 1 Hz. Pentru analizoarele analogice se înregistrează răspunsul, iar datele de etalonare se pot utiliza fie prin conectare la rețea, fie fără conectare, în timpul evaluării datelor. În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, hidrocarburile (HC) și NOx se măsoară în mod continuu în tunelul de diluare cu o frecvență de cel puțin 2 Hz. Concentrațiile medii se determină prin integrarea semnalelor analizorului pe toată durata ciclului de testare. Timpul de răspuns al sistemului nu trebuie să fie mai mare de 20 de secunde și trebuie să fie coordonat cu fluctuațiile debitului volumic al probei cu volum constant și cu abaterile de la timpul de prelevare a probelor/de la durata ciclului de testare, dacă este cazul. Cantitățile de CO și CO2 se determină prin integrare sau prin analiza concentrațiilor din sacul de probe colectate pe durata unui ciclu. Concentrațiile poluanților gazoși din aerul de diluare se determină prin integrarea sau prin analiza aerului de diluare colectat într-un sac de prelevare. Toți ceilalți parametri care trebuie să fie măsurați se înregistrează cu o frecvență de cel puțin o măsurătoare pe secundă (1 Hz). 4.5.7.3. La pornirea motorului, sistemul de prelevare a probelor de particule poluante se comută de la modul de derivație la modul de colectare a particulelor poluante. În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, pompa sau pompele pentru prelevarea probelor se reglează astfel încât în sonda de prelevare a probelor de particule poluante sau în tubul de transfer să se asigure un debit proporțional cu debitul masic al gazelor de eșapament. În cazul în care se utilizează un sistem de diluare în circuit principal, pompa sau pompele pentru prelevarea probelor se reglează astfel încât în sonda de prelevare a probelor de pulberi sau în tubul de transfer să se asigure un debit în limitele a ± 5 % din debitul reglat. Dacă se procedează la compensarea debitului (respectiv controlul proporțional al debitului de probă), trebuie să de demonstreze că raportul dintre debitul în tunelul principal și debitul probei de pulberi nu variază cu mai mult de ± 5 % față de valoarea sa reglată (cu excepția probelor prelevate în primele 10 secunde). NOTĂ: În cazul unei duble diluări, debitul probei este dat de diferența netă dintre debitul prin filtrele pentru prelevarea probelor și debitul de aer de diluare secundară. Trebuie să se înregistreze valorile medii ale temperaturii și presiunii la contorul (contoarele) de gaze sau la intrarea în instrumentele de măsurare a debitului. Dacă debitul reglat nu poate fi menținut pe durata întregului ciclu (în limitele a ± 5 %) din cauza cantității mari de particule poluante depuse pe filtru, testarea se anulează. Testarea se reia cu un debit mai mic și/sau un filtru cu diametru mai mare. 4.5.7.4. Dacă motorul se calează în orice moment în timpul ciclului de pornire la rece, se procedează la precondiționarea motorului și la repetarea procedurii de răcire; în final, motorul trebuie repornit și testarea repetată. Testarea se anulează în cazul în care apar defecțiuni la oricare dintre echipamentele de testare necesare în timpul ciclului de testare. 4.5.7.5. La încheierea ciclului de pornire la rece al testului, se opresc măsurarea debitului masic de gaze de eșapament, a volumului de gaze de eșapament diluate, a debitului de gaze în sacii de colectare a probelor, precum și pompa pentru prelevarea probelor de particule poluante. În cazul unui analizor integrator, eșantionarea continuă până la scurgerea timpilor de răspuns ai sistemului. Concentrațiile sacilor colectori, în cazul în care aceștia se utilizează, se analizează cât mai curând și, în orice caz, în maximum 20 de minute de la încheierea ciclului de testare. După testul de emisii, analizorii se verifică din nou cu ajutorul unui gaz zero și al aceluiași tip de gaz de control. Testarea se consideră acceptabilă în cazul în care diferența dintre rezultatele obținute înainte și după testare este mai mică de 2 % din valoarea gazului de control. Filtrele pentru reținerea particulelor poluante sunt duse înapoi în camera de cântărire în termen de maximum o oră după încheierea testării. Se condiționează timp de cel puțin oră într-un vas Petri protejat împotriva contaminării cu praf și care permite schimbul de aer, apoi se cântăresc. Se înregistrează greutatea brută a filtrelor. 4.5.7.6. Imediat după oprirea motorului, se opresc, în cazul în care erau utilizate, ventilatorul (ventilatoarele) de răcire a motorului, precum și suflanta CVS (sau se deconectează sistemul de eșapament de la CVS). Se lasă motorul să se impregneze timp de 20 ± 1 minute. Motorul și dinamometrul sunt pregătite pentru testarea de pornire la cald. Sacii de prelevare goliți sunt conectați la sistemele de colectare de probe de gaze de eșapament diluate și de aer de diluare. Se pornește sistemul CVS (dacă se utilizează sau dacă nu este deja pus în funcțiune) sau se conectează sistemul de eșapament la CVS (dacă este deconectat). Se pun în funcțiune pompele de prelevare (cu excepția pompei sau pompelor de prelevare a particulelor poluante), ventilatorul (ventilatoarele) de răcire a motorului și sistemul de colectare a datelor. Schimbătorul de căldură al sistemului de prelevare de probe cu volum constant (dacă este utilizat) și componentele încălzite ale oricărui sistem continuu de prelevare de probe (dacă este cazul) sunt preîncălzite la temperaturile lor de funcționare prescrise înainte de a începe testarea. Debitele probelor sunt ajustate la debitul dorit și dispozitivele de măsurare a debitului gazelor din CVS sunt aduse la zero. Se instalează cu grijă un filtru de pulberi curat în fiecare dintre portfiltre și portfiltrele asamblate sunt instalate pe linia de flux a probei. 4.5.7.7. De îndată ce motorul este pus în funcțiune, se pornește un cronometru de «ralanti în gol». Se lasă motorul să funcționeze la ralanti în gol fără sarcină timp de 23 ± 1 s, apoi se începe ciclul motorului în mod tranzitoriu, astfel încât prima înregistrare a ciclului în afara modului ralanti are loc la 23 ± 1 s. Intervalul de timp de ralanti în gol este inclus în cele 23 ± 1s. Testarea se efectuează în conformitate cu ciclul de referință definit în anexa III apendicele 4. Punctele de reglare a turației și a cuplului motorului se setează la o frecvență de minimum 5 Hz (se recomandă 10 Hz). Punctele de reglare se calculează prin interpolare liniară între punctele de reglare din ciclul de referință, distribuite la 1 Hz. Turația și cuplul de reacție ale motorului se înregistrează cel puțin o dată la fiecare secundă pe durata ciclului de testare și semnalele pot să fie filtrate electronic. Procedura descrisă la punctele 4.5.7.2 și 4.5.7.3 de mai sus este apoi repetată. 4.5.7.8. Dacă motorul se calează în orice moment în timpul ciclului de pornire la cald, acesta poate fi oprit și lăsat să se reimpregneze timp de 20 de minute. Ciclul de pornire la cald poate fi apoi reînceput. Este autorizată o singură reimpregnare la cald și o singură repetiție a ciclului de pornire la cald. 4.5.7.9. La încheierea ciclului de pornire la cald, măsurarea debitului masic al gazului de eșapament, a volumului gazului de eșapament diluat sau a debitului gazului, curgerea gazului în sacii colectori, precum și pompa de eșantionare a particulelor se opresc. În cazul unui analizor integrator, eșantionarea continuă până la scurgerea timpilor de răspuns ai sistemului. Concentrațiile sacilor colectori, în cazul în care aceștia se utilizează, se analizează cât mai curând și, în orice caz, în maximum 20 de minute de la încheierea ciclului de testare. După testul de emisii, analizorii se verifică din nou cu ajutorul unui gaz zero și al aceluiași tip de gaz de control. Testarea se consideră acceptabilă în cazul în care diferența dintre rezultatele obținute înainte și după testare este mai mică de 2 % din valoarea gazului de control. Filtrele pentru reținerea particulelor poluante sunt duse înapoi în camera de cântărire în termen de maximum o oră după încheierea testării. Se condiționează timp de cel puțin o oră într-un vas Petri protejat împotriva contaminării cu praf și care permite schimbul de aer, apoi se cântăresc. Se înregistrează greutatea brută a filtrelor.” |
|
6. |
Apendicele 3 se modifică după cum urmează:
|
(1) MARPOL: Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave.
(2) OMI: Organizația Maritimă Internațională”
(3) Identic cu ciclul C1 descris la punctul 8.3.1.1 al normei ISO 8178-4:2007 (versiunea corectată din 1.7.2008).
(4) Turația de referință este definită în anexa III punctul 4.3.1.
(5) Identic cu ciclul D2 descris la punctul 8.4.1 al normei ISO 8178-4: 2002(E).
(6) Motoarele auxiliare cu turație constantă trebuie să fie certificate utilizând ciclul de teste ISO D2, respectiv ciclul de 5 moduri în regim stabilizat specificat la punctul 3.7.1.2, în timp ce motoarele auxiliare cu turație variabilă trebuie să fie certificate utilizând ciclul de testare ISO C1, respectiv ciclul de 8 moduri în regim stabilizat specificat la punctul 3.7.1.1.
(7) Identic cu ciclul E3 descris la punctele 8.5.1, 8.5.2 și 8.5.3 ale normei ISO 8178-4: 2002(E). Cele patru moduri presupun o curbă de elice medie bazată pe măsurători în curs de utilizare.
(8) Identic cu ciclul E2 descris la punctele 8.5.1, 8.5.2 și 8.5.3 ale normei ISO 8178-4: 2002(E).
(9) Identic cu ciclul F al normei ISO 8178-4: 2002(E).”
(10) Aceste valori sunt în conformitate cu norma ISO 8178-11:2006”
ANEXA IV
Anexa V se modifică după cum urmează:
Cel de al doilea rând din tabelul anexei, intitulat „CARBURANT DE REFERINȚĂ PENTRU MOTOARE CU ARDERE PRIN COMPRESIE UTILIZATE ÎN ECHIPAMENTELE MOBILE NERUTIERE APROBATE PENTRU VALORILE LIMITĂ ALE FAZELOR III B ȘI IV” se modifică după cum urmează:
|
„Densitatea la 15 °C |
kg/m3 |
833 |
865 |
EN-ISO 3675” |
ANEXA V
Anexa XIII se modifică după cum urmează:
|
1. |
Punctele 1.5 și 1.6 se înlocuiesc cu următorul text:
|
|
2. |
Se elimină punctul 1.7. |