27.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 280/52

(1)

Directiva 2005/35/CE (3) și prezenta directivă urmăresc armonizarea definiției infracțiunilor de poluare cauzată de nave, săvârșite de persoane fizice sau juridice, a sferei răspunderii acestora și a naturii penale a sancțiunilor care pot fi aplicate în cazul unor astfel de infracțiuni săvârșite de persoane fizice.

(2)

La 23 octombrie 2007, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a anulat (4) Decizia-cadru 2005/667/JAI a Consiliului din 12 iulie 2005 de consolidare a cadrului penal de aplicare a legii împotriva poluării cauzate de nave (5), care a completat Directiva 2005/35/CE cu măsuri de drept penal. Prezenta directivă ar trebui să acopere vidul legislativ creat în urma hotărârii respective.

(3)

Sancțiunile penale, care demonstrează o dezaprobare socială de natură diferită în comparație cu sancțiunile administrative, consolidează considerabil respectarea legislației în vigoare împotriva poluării cauzate de nave și ar trebui să fie suficient de severe pentru a descuraja orice încălcări ale normelor în materie de către eventualii poluatori.

(4)

Pentru consolidarea siguranței maritime și prevenirea poluării cauzate de nave, a fost deja adoptat la nivelul UE un ansamblu unitar de măsuri legislative. Dispozițiile legislative respective se adresează statelor de pavilion, proprietarilor de nave și navlositorilor, societăților de clasificare, statelor portului și statelor de coastă. Se impune consolidarea în continuare a sistemului actual de sancționare a deversărilor ilegale de substanțe poluante de către nave, sistem care completează legislația respectivă, prin introducerea de sancțiuni penale.

(5)

Existența unor norme comune privind sancțiunile penale permite folosirea unor metode de investigație și de cooperare mai eficiente la nivel național și între statele membre.

(6)

Statele membre ar trebui să aplice sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare persoanelor juridice pe întreg teritoriul Comunității, deoarece infracțiunile frecvente de poluare cauzată de nave sunt săvârșite în interesul sau în beneficiul persoanelor juridice.

(7)

Aplicarea Directivei 2005/35/CE nu ar trebui să fie supusă altor excepții în afara celor prevăzute în prezenta directivă. Prin urmare, anumite categorii de persoane fizice și juridice, precum proprietarii de încărcături sau societățile de clasificare, ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare a directivei respective.

(8)

Prezenta directivă ar trebui să impună statelor membre stabilirea în legislația națională a unor sancțiuni penale pentru deversările de substanțe poluante cărora li se aplică prezenta directivă. Prezenta directivă nu ar trebui să creeze obligații privind aplicarea de astfel de sancțiuni sau a oricărui alt sistem disponibil de aplicare a legii în cazuri individuale.

(9)

În temeiul prezentei directive, deversările ilegale de substanțe poluante de către nave ar trebui să fie calificate drept infracțiuni în cazul în care au fost săvârșite cu intenție, din imprudență sau din neglijență gravă și au avut ca rezultat deteriorarea calității apei. Nu este necesar ca deversările ilegale mai puțin grave de substanțe poluante de către nave care nu determină deteriorarea calității apei să fie calificate drept infracțiuni. În conformitate cu prezenta directivă, astfel de deversări ar trebui să fie considerate „fapte minore”.

(10)

Având în vedere necesitatea de a asigura un nivel ridicat de siguranță și de protecție a mediului în sectorul transporturilor maritime, precum și de a asigura eficiența principiului conform căruia poluatorul plătește daunele aduse mediului, ar trebui calificate drept infracțiuni faptele minore repetate care în mod separat nu au un astfel de efect, dar care reunite conduc la deteriorarea calității apei.

(11)

Prezenta directivă nu aduce atingere altor regimuri de răspundere pentru prejudiciile provocate de poluarea cauzată de nave în temeiul legislației comunitare, naționale sau internaționale.

(12)

Competența jurisdicțională în ceea ce privește infracțiunile ar trebui stabilită în conformitate cu dreptul intern al statelor membre și cu obligațiile acestora în temeiul dreptului internațional.

(13)

Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive, pentru a permite Comisiei să evalueze efectele acesteia.

(14)

Deoarece obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual și, având în vedere caracterul transfrontalier al prejudiciilor care pot decurge din comportamentele menționate, precum și datorită amplorii și efectelor acțiunii propuse, pot fi, prin urmare, realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele respective.

(15)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și reflectate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

(16)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (6), statele membre sunt încurajate să stabilească, în interesul lor și în interesul Comunității, propriile tabele care să ilustreze, pe cât posibil, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

(17)

Prin urmare, Directiva 2005/35/CE ar trebui modificată în consecință,

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

2.

Articolul 1 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Prezenta directivă urmărește includerea în dreptul comunitar a standardelor internaționale privind poluarea cauzată de nave, precum și asigurarea faptului că persoanele responsabile pentru deversări de substanțe poluante sunt supuse unor sancțiuni corespunzătoare, inclusiv de natură penală, în scopul îmbunătățirii siguranței maritime și al îmbunătățirii protecției mediului marin împotriva poluării cauzate de nave.”

3.

La articolul 2 se adaugă următorul punct:

4.

Articolele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 4

Încălcări

(1)   Statele membre se asigură că deversările de substanțe poluante de către nave, inclusiv faptele minore de astfel de deversări, într-una dintre zonele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) sunt considerate încălcări, în cazul în care au fost săvârșite cu intenție, din imprudență sau din neglijență gravă.

(2)   Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele fizice sau juridice care au săvârșit o încălcare în înțelesul alineatului (1) răspund pentru aceste încălcări.

Articolul 5

Excepții

(1)   O deversare de substanțe poluante într-una dintre zonele menționate la articolul 3 alineatul (1) nu se consideră încălcare în cazul în care îndeplinește condițiile menționate în anexa I Regulile 15, 34, 4.1 sau 4.3 sau în anexa II Regulile 13, 3.1.1 sau 3.1.3 la Convenția Marpol 73/78.

(2)   O deversare de substanțe poluante în zonele menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (c), (d) și (e) nu se consideră încălcare săvârșită de proprietar, de comandant sau de echipajul navei în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în anexa I Regula 4.2 sau în anexa II Regula 3.1.2 la Convenția Marpol 73/78.”

5.

După articolul 5 se introduc următoarele articole:

„Articolul 5a

Infracțiuni

(1)   Statele membre se asigură că încălcările în înțelesul articolelor 4 și 5 sunt considerate infracțiuni.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică faptelor minore, în care acțiunea săvârșită nu provoacă o deteriorare a calității apei.

(3)   Faptele minore repetate care în mod separat nu au un astfel de efect, dar care reunite conduc la deteriorarea calității apei sunt calificate drept infracțiuni în cazul în care sunt săvârșite cu intenție, din imprudență sau din neglijență gravă.

Articolul 5b

Instigarea și complicitatea

Statele membre se asigură că orice act de instigare sau de complicitate la o infracțiune săvârșită cu intenție, menționată la articolul 5a alineatele (1) și (3), este pasibil de aplicarea unor sancțiuni penale.”

6.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

Sancțiuni

Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a garanta că încălcările în înțelesul articolelor 4 și 5 sunt pasibile de aplicarea unor sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.”

7.

După articolul 8 se introduc următoarele articole:

„Articolul 8a

Sancțiuni împotriva persoanelor fizice

Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că încălcările menționate la articolul 5a alineatele (1) și (3) și la articolul 5b sunt pasibile de aplicarea unor sancțiuni penale eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

Articolul 8b

Răspunderea persoanelor juridice

(1)   Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru ca persoanele juridice să poată răspunde pentru infracțiunile menționate la articolul 5a alineatele (1) și (3) și la articolul 5b, săvârșite în beneficiul lor de orice persoană fizică, acționând fie individual, fie ca membru al unui organ al persoanei juridice, care deține o poziție de conducere în cadrul acesteia, pe baza:

(2)   Fiecare stat membru se asigură, de asemenea, că o persoană juridică poate fi considerată răspunzătoare în cazul în care lipsa supravegherii sau a controlului din partea unei persoane fizice menționate la alineatul (1) a făcut posibilă săvârșirea unei infracțiuni menționate la articolul 5a alineatele (1) și (3) și la articolul 5b, în beneficiul persoanei juridice respective, de către o persoană fizică aflată sub autoritatea acesteia.

(3)   Răspunderea unei persoane juridice în temeiul alineatelor (1) și (2) nu exclude procedurile penale împotriva persoanelor fizice care sunt autori, instigatori sau complici la săvârșirea infracțiunilor menționate la articolul 5a alineatele (1) și (3) și la articolul 5b.

Articolul 8c

Sancțiuni împotriva persoanelor juridice

Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că o persoană juridică considerată răspunzătoare în temeiul articolului 8b este pasibilă de aplicarea unor sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.”