21.2.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/11

---

DIRECTIVA 2008/7/CE A CONSILIULUI

din 12 februarie 2008

privind impozitarea indirectă a majorării de capital

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 93 și 94,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

întrucât:

(1)	Directiva 69/335/CEE a Consiliului din 17 iulie 1969 privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului (3) a fost modificată în mod substanțial în repetate rânduri (4). Deoarece urmează să aibă loc și alte modificări, din motive de claritate, aceasta ar trebui să fie reformată.

(2)

Impozitarea indirectă a majorării de capital, în special impozitul pe capital (impozitarea aporturilor la capitalul societăților comerciale și firmelor), taxa de timbru aplicată operațiunilor cu valori mobiliare și impozitarea operațiunilor de restructurare, indiferent dacă operațiunile respective presupun o majorare de capital, generează discriminări, dublă impozitare și neconcordanțe care afectează libera circulație a capitalurilor. Acest aspect se regăsește și în cazul altor impozite indirecte, similare impozitului pe capital și taxei de timbru aplicate operațiunilor cu valori mobiliare.

(3)	Prin urmare, este în interesul pieței interne să se asigure armonizarea legislației în domeniul impozitării indirecte a majorării de capital pentru a se elimina, pe cât posibil, factorii care pot distorsiona concurența ori pot restrânge libera circulație a capitalului.

(4)	Impozitul pe capital are efecte economice negative asupra regrupării și dezvoltării întreprinderilor. Astfel de efecte sunt dăunătoare mai ales în situația economică actuală în care stimularea investițiilor ar trebui să constituie o prioritate absolută.

(5)	Cea mai bună soluție în vederea atingerii acestor obiective ar reprezenta-o eliminarea impozitului pe capital.

(6)

Cu toate acestea, diminuarea veniturilor care ar rezulta din aplicarea imediată a unei astfel de măsuri este inacceptabilă pentru statele membre care aplică în prezent impozitul pe capital. Respectivele state membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica în continuare impozitul pe capital tuturor sau numai unora din operațiunile incidente, prin aceasta înțelegându-se că într-un stat membru se impune o cotă unică de impozitare. Odată ce un stat membru a optat pentru exonerarea tuturor sau a unora dintre operațiunile aflate sub incidența prezentei directive, nu ar mai trebui să existe posibilitatea reintroducerii unor astfel de impozite.

(7)

Perceperea de mai multe ori a impozitului pe majorarea capitalului unei societăți comerciale sau firme în cadrul pieței interne contravine conceptului de piață internă. Astfel, dacă un stat membru căruia îi revine dreptul de a impozita unele sau toate operațiunile aflate sub incidența prezentei directive nu percepe impozitul pe capital, respectivele operațiuni nu pot face obiectul dreptului de impozitare al altui stat membru.

(8)	Este oportun să se mențină condiții stricte în situațiile în care statele membre continuă să perceapă impozit pe capital, în special în ceea ce privește exonerările și reducerile.

(9)

Nu ar trebui să fie impuse niciun impozit indirect asupra majorării de capital, altul decât impozitul pe capital. Mai ales, nu ar trebui să fie impusă nicio taxă de timbru la operațiunile cu valori mobiliare, indiferent de proveniența acestora și indiferent dacă acestea reprezintă capitalul propriu sau un capital provenit din împrumuturi al unei societăți.

(10)	Lista societăților de capital prevăzută în Directiva 69/335/CEE este incompletă și, prin urmare, ar trebui să fie adaptată.

(11)

Deoarece obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de către statele membre și pot, așadar, să fie mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate să adopte măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propuse.

(12)	Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui să se limiteze la acele dispoziții care reprezintă o schimbare majoră în comparație cu directivele precedente. Obligația de a transpune dispozițiile care nu sunt modificate decurge din directivele anterioare.

(13)	Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre referitoare la termenele pentru transpunerea în dreptul intern a directivelor menționate în partea B din anexa II.

(14)	Având în vedere efectele negative ale impozitului pe capital, Comisia ar trebui să prezinte, la fiecare trei ani, un raport cu privire la funcționarea prezentei directive, în vederea eliminării acestui impozit,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

OBIECTUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE

Articolul 1

Obiectul

Prezenta directivă reglementează impozitarea indirectă a:

(a)	aporturilor la capitalul societăților de capital;

(b)	operațiunilor de restructurare a societăților de capital;

(c)	emiterii anumitor valori mobiliare și titluri de valoare.

Articolul 2

Societate de capital

(1)   În înțelesul prezentei directive, „societate de capital” înseamnă:

(a)	orice societate constituită într-una din formele prevăzute în anexa I;

(b)	orice societate comercială, firmă, asociere sau persoană juridică care deține acțiuni de capital sau de active care pot fi tranzacționate la o bursă de valori;

(c)

orice societate comercială, firmă, asociație sau persoană juridică cu scop lucrativ, ai cărei membri au dreptul să transfere acțiunile lor unor părți terțe fără autorizație prealabilă și care sunt responsabili pentru datoriile societății comerciale, firmei, asociației sau persoanei juridice numai în limita numărului de acțiuni deținute.

(2)   În înțelesul prezentei directive, orice altă societate comercială, firmă, asociere sau persoană juridică cu scop lucrativ este considerată societate de capital.

Articolul 3

Aportul de capital

În înțelesul prezentei directive și sub rezerva articolului 4, nu vor fi considerate ca fiind „aporturi de capital”:

(a)	constituirea unei societăți de capital;

(b)	transformarea în societate de capital a unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice care nu este societate de capital;

(c)	o majorare a capitalului unei societăți de capital prin aporturi în natură de orice fel;

(d)	o majorare a activelor unei societăți de capital prin aporturi în natură de orice fel, realizată nu în virtutea acțiunilor de capital sau active, ci în virtutea unor drepturi similare drepturilor membrilor, cum ar fi drepturile de vot, o cotă din profit sau o cotă din surplusul după lichidare;

(e)	transferul, dintr-o țară terță într-un stat membru, al sediului administrativ al unei societăți de capital al cărei sediu social este situat într-o țară terță;

(f)	transferul, dintr-o țară terță într-un stat membru, al sediului social al unei societăți de capital al cărei sediu administrativ este situat într-o țară terță;

(g)	o majorare de capital a unei societăți de capital prin capitalizarea profiturilor sau a rezervelor permanente sau temporare;

(h)	o majorare a activelor unei societăți de capital prin prestarea de servicii de către un membru, care nu determină o majorare a capitalului societății, dar determină o modificare a drepturilor în cadrul societății sau poate spori valoarea acțiunilor societății;

(i)	un împrumut contractat de o societate de capital, în cazul în care creditorul are dreptul la un procent din profiturile societății;

(j)	un împrumut contractat de o societate de capital de la un membru sau de la soția sau copilul unui membru sau un împrumut contractat de la o parte terță, dacă este garantat de un membru, cu condiția ca un astfel de împrumutut să aibă efecte similare unei majorări de capital.

Articolul 4

Operațiuni de restructurare

(1)   În înțelesul prezentei directive, următoarele „operațiuni de restructurare” nu sunt considerate ca fiind aporturi de capital:

(a)

transferul de către una sau mai multe societăți de capital a tuturor activelor și pasivelor, a uneia sau mai multor ramuri de activitate către una sau mai multe societăți de capital care se află în curs de constituire sau care există deja, atunci când contravaloarea transferului constă cel puțin parțial în titluri de valoare reprezentând capitalul societății absorbante;

(b)

achiziția de către o societate de capital, care se află în curs de constituire sau care există deja, a acțiunilor reprezentând majoritatea drepturilor de vot ale altei societăți de capital, atunci când contravaloarea acțiunilor dobândite constă cel puțin parțial în valori mobiliare reprezentând capitalul fostei societății. În cazul în care majoritatea drepturilor de vot se obține în urma a două sau mai multe tranzacții, doar tranzacția în care se obține majoritatea drepturilor de vot și orice alte tranzacții ulterioare sunt considerate a fi operațiuni de restructurare.

(2)   „Operațiunile de restructurare” includ, de asemenea, transferul către o societate de capital a tuturor activelor și pasivelor unei alte societăți de capital care nu este integral deținută de fosta societate.

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 5

Tranzacții care nu sunt supuse impozitării indirecte

(1)   Statele membre nu impun societăților de capital nicio formă de impozitare indirectă în ceea ce privește:

(a)	aporturile de capital;

(b)	împrumuturile sau furnizarea de servicii sub formă de aporturi de capital;

(c)	înregistrarea sau orice altă formalitate necesară înainte de începerea activității pe care o societate de capital trebuie s-o îndeplinească în funcție de forma sa legală de constituire;

(d)

modificarea actului constitutiv sau a statutului unei societăți de capital, în special următoarele: (i) transformarea unei societăți de capital într-un alt tip de societate de capital; (ii) transferul, dintr-un stat membru într-un alt stat membru, al sediului administrativ sau al sediului social al unei societăți de capital; (iii) o modificare a obiectului de activitate al societății de capital; (iv) prelungirea duratei de existență a societății de capital;

(e)	restructurarea operațiunilor menționate la articolul 4.

(2)   Statele membre nu impun nicio formă de impozitare indirectă în ceea ce privește:

(a)	crearea, emiterea, admiterea în vederea cotării la bursa de valori, punerea în circulație sau tranzacționarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare de același tip sau a certificatelor reprezentând astfel de titluri de valoare, indiferent de emitent;

(b)

împrumuturile, inclusiv obligațiunile guvernamentale contractate prin emiterea de obligațiuni sau de alte titluri de valoare negociabile, indiferent de emitent sau alte formalități aferente, sau crearea, emiterea sau admiterea la bursa de valori, punerea în circulație sau tranzacționarea acestor obligațiuni sau a altor titluri de valoare negociabile.

Articolul 6

Taxa pe valoarea adăugată și alte taxe

(1)   Fără a aduce atingere articolului 5, statele membre pot impune următoarele impozite și taxe:

(a)	taxe la cesiunea titlurilor de valoare, impozitate sau nu la o cotă unică;

(b)	taxe de cesiune, inclusiv taxe de cadastru, la transferul unor activități sau imobile, situate pe teritoriul acestora, către o societate de capital;

(c)	taxe de cesiune la transferul activelor de orice fel cesionate unei societăți de capital, atât timp cât contravaloarea transferului de proprietate este alta decât părțile sociale deținute în cadrul societății;

(d)	taxe la constituirea, înregistrarea sau radierea ipotecilor sau alte taxe pe terenuri sau alte proprietăți;

(e)	taxe datorate sub forma unor onorarii sau speze;

(f)	taxa pe valoarea adăugată.

(2)   Cuantumul impozitelor și taxelor impuse enumerate la alineatul (1) literele (b)-(e) nu se modifică în funcție de situarea sau nu a sediului de administrare sau a sediului social al unei societăți de capital pe teritoriul statului membru care impune respectivele impozite sau taxe. Cuantumul acestora nu poate depăși cuantumul impozitelor sau al taxelor aplicabile unor operațiuni similare desfășurate în statul membru care le aplică.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII SPECIALE

Articolul 7

Aplicarea impozitului pe capital în anumite state membre

(1)   Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (1) litera (a), un stat membru care la 1 ianuarie 2006 aplică impozit pe aporturile de capital la societățile de capital, denumit în continuare „impozit pe capital”, poate continua să facă acest lucru în condițiile în care respectă articolele 8-14.

(2)   Dacă, la orice dată ulterioară celei de 1 ianuarie 2006, un stat membru încetează să aplice impozitul pe capital, acesta nu poate reintroduce, ulterior, impozitul respectiv.

(3)   Dacă, la orice dată ulterioară celei de 1 ianuarie 2006, un stat membru încetează să aplice impozitul pe capital la aporturile de capital menționate la articolul 3 literele (g)-(j), acesta nu poate reintroduce, ulterior, impozitul pe capital la aporturile de capital menționate, sub rezerva articolului 10 alineatul (2).

(4)   Dacă, la orice dată ulterioară celei de 1 ianuarie 2006, un stat membru încetează să aplice impozitul pe capital la aportul de capital fix sau circulant într-o sucursală, acesta nu poate reintroduce, ulterior, impozitarea unor astfel de aporturi de capital, sub rezerva articolului 10 alineatul (4).

(5)   Dacă, la orice dată ulterioară celei de 1 ianuarie 2006, un stat membru acordă exonerări în temeiul articolului 13, acesta nu poate aplica, ulterior, impozitul pe capital la aporturile de capital respective.

Articolul 8

Cota taxei pe majorarea capitalului

(1)   Impozitul pe capital se aplică ca o cotă unică.

(2)   Cota impozitului pe capital aplicat de un stat membru nu poate depăși cota aplicată de statul membru respectiv la 1 ianuarie 2006.

Atunci când, ulterior respectivei date, statul membru reduce cota aplicată, acesta nu poate reintroduce o cotă mai mare.

(3)   Cota impozitului pe capital nu poate depăși 1 %.

Articolul 9

Excluderea anumitor entități din domeniul de aplicare

În vederea aplicării impozitului pe capital, statele membre pot opta să nu considere entitățile menționate la articolul 2 alineatul (2) ca fiind societăți de capital.

Articolul 10

Tranzacții supuse impozitului pe capital și repartizarea drepturilor de impozitare

(1)   Atunci când, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1), un stat membru continuă să aplice impozitul pe capital, acesta aplică impozitul pe capital la aporturile de capital menționate la articolul 3 literele (a)-(d), dacă, la data realizării aportului de capital, sediul de administrare al societății de capital este situat pe teritoriul respectivului stat membru.

De asemenea, acesta aplică impozitul pe capital la aporturile de capital menționate la articolul 3 literele (e) și (f).

(2)   În cazul în care un stat membru continuă să aplice impozitul pe capital, acesta poate aplica acest impozit la aporturile de capital menționate la articolul 3 literele (g)-(j) dacă, la data realizării aportului de capital, sediul de administrare al societății de capital este situat pe teritoriul respectivului stat membru.

(3)   În cazul în care sediul de administrare este situat într-o țară terță, iar sediul său social este situat într-un stat membru care continuă să aplice impozitul pe capital, se aplică impozitul pe capital la aporturile de capital în statul membru respectiv.

(4)   În cazul în care sediul social și sediul de administrare al unei societăți de capital sunt situate într-o țară terță, aportului de capital fix sau circulant într-o sucursală situată într-un stat membru care continuă să aplice impozitul pe capital poate să îi fie aplicat impozitul pe capital în statul membru respectiv.

Articolul 11

Baza de impunere pentru taxa pe majorarea capitalului

(1)   În cazul aporturilor de capital menționate la articolul 3 literele (a), (c) și (d), baza de impunere pentru impozitul pe capital o constituie valoarea actuală a activelor de orice fel cu care au contribuit sau vor contribui membrii, după deducerea obligațiilor de plată asumate și a cheltuielilor suportate de societate în urma fiecărei contribuții.

Aplicarea impozitului pe capital poate fi amânată până la efectuarea aporturilor.

(2)   În cazul aporturilor de capital menționate la articolul 3 literele (b), (e) și (f), baza de impunere pentru impozitul pe capital o constituie valoarea actuală a activelor de orice fel care aparțin societății la data conversiei sau a transferului, după deducerea obligațiilor și a cheltuielilor care îi revin societății la data respectivă.

(3)   În cazul aporturilor de capital menționate la articolul 3 litera (g), baza de impunere pentru impozitul pe capital o constituie valoarea nominală a majorării respective.

(4)   În cazul aporturilor de capital menționate la articolul 3 litera (h), baza de impunere pentru impozitul pe capital o constituie valoarea actuală a serviciilor furnizate, după deducerea obligațiilor de plată asumate și a cheltuielilor suportate de societate ca urmare a prestării serviciilor respective.

(5)   În cazul aporturilor de capital menționate la articolul 3 literele (i) și (j), baza de impunere pentru impozitul pe capital o constituie valoarea nominală a împrumutului contractat.

(6)   În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), valoarea actuală a acțiunilor în societate repartizate sau deținute de fiecare membru poate fi folosită drept bază pentru evaluarea impozitului pe capital, cu excepția cazurilor în care contribuția a fost efectuată exclusiv în numerar.

Valoarea la care se aplică impozitul nu poate fi în niciun caz mai mică decât valoarea nominală a acțiunilor repartizate fiecărui asociat sau deținute de fiecare asociat din societate.

Articolul 12

Excluderea din baza de impozitare pentru impozitul pe capital

(1)   În cazul unei majorări de capital, baza de impunere pentru impozitul pe capital nu include următoarele:

(a)	valoarea activelor aparținând societății de capital care sunt alocate majorării de capital și pentru care s-a plătit deja impozitul pe capital;

(b)	valoarea împrumuturilor contractate de societatea de capital care sunt convertite în acțiuni ale societății și pentru care s-a plătit deja impozitul pe capital.

(2)   Un stat membru poate exclude din baza de impunere pentru impozitul pe capital suma reprezentând majorarea capitalului de către un membru cu răspundere nelimitată privind obligațiile unei societăți de capital, precum și cota deținută de acel membru în activele societății.

În cazul în care un stat membru își exercită acel drept, orice tranzacție în urma căreia răspunderea unui membru este limitată la cota sa de capital deținută în societate, în special dacă limitarea răspunderii este determinată de transformarea unei societăți de capital într-un alt tip de societate de capital, este supusă impozitului pe capital.

Impozitul pe capital se aplică, în toate aceste cazuri, la valoarea părților sociale deținute în activele firmei aparținând membrilor cu răspundere nelimitată privind obligațiile societății.

(3)   În cazul aportului de capital menționat la articolul 3 litera (c), ca urmare a reducerii capitalului social determinată de pierderile înregistrate, cota de aport de capital care corespunde pierderii de capital poate fi exclusă din baza de impozitare, cu condiția ca respectivul aport de capital să survină în termen de patru ani de la reducerea capitalului.

Articolul 13

Exonerarea de impozitul pe capital pentru aporturilede capital în anumite societăți de capital

Statele membre pot exonera de plata impozitului pe capital aporturile de capital efectuate în:

(a)

societăți de capital care furnizează servicii publice, cum ar fi întreprinderile de transport public, autoritățile portuare sau întreprinderile furnizoare de apă, gaz sau curent electric, în cazurile în care statul sau autoritățile regionale sau locale dețin cel puțin jumătate din capitalul societății;

(b)	societăți de capital care, în conformitate cu regulamentele lor și în fapt, urmăresc exclusiv și direct obiective culturale, sociale, de ajutorare sau educaționale.

Statele membre care exonerează astfel de aporturi de capital din impozitul pe capital aplică această exonerare și pentru aportul de capital fix sau circulant într-o sucursală aflată pe teritoriul său, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4).

Articolul 14

Procedura de derogare

Anumite tipuri de aporturi de capital sau de societăți de capital pot face obiectul unor exonerări sau reduceri de cotă pentru a se realiza o impozitare echitabilă sau din considerente sociale, ori pentru a permite unui stat membru să facă față unor situații speciale.

Statul membru care propune aplicarea unei astfel de măsuri prezintă chestiunea, în timp util, Comisiei, având în vedere aplicarea articolului 97 din tratat.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

Transpunerea

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolelor 3, 4, 5, 7, 8, 12, 13 și 14 până la 31 decembrie 2008. Statele membre comunică, de îndată, Comisiei conținutul acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între dispozițiile respective și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă dispozițiile menționate, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Dispozițiile includ, de asemenea, o mențiune potrivit căreia trimiterile din cadrul actelor cu putere de lege și al actelor administrative în vigoare la directivele abrogate prin prezenta directivă trebuie interpretate ca fiind trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitățile de efectuare a acestei trimiteri și formularea acestei mențiuni.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 16

Abrogarea

Cu începere de la 1 ianuarie 2009, se abrogă Directiva 69/355/CEE, modificată prin directivele menționate în partea A din anexa II, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire la termenele pentru transpunerea în dreptul intern a directivelor prevăzute în partea B din anexa II.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 17

Reexaminarea

Comisia prezintă Consiliului, la fiecare trei ani, un raport cu privire la funcționarea prezentei directive, în special în vederea eliminării impozitului pe capital. Pentru a sprijini Comisia în procesul de reexaminare, statele membre pun la dispoziția Comisiei informații referitoare la venitul obținut din impozitul pe capital.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 1, 2, 6, 9, 10 și 11 se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Articolul 19

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

---

(1)  Avizul Parlamentului European din 12 decembrie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 126, 7.6.2007, p. 6.

(3)  JO L 249, 3.10.1969, p. 25. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/98/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 129).

(4)  A se vedea partea A din anexa II.

---

---

---

---