Protejarea drepturilor lucrătorilor în situația transferului de proprietate asupra unei întreprinderi

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2001/23/CE – privind protejarea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de proprietate asupra unei companii sau a unei unități

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Directiva stabilește drepturile de care se bucură lucrătorii în întreaga UE atunci când se transferă proprietatea asupra unei societăți sau a unei unități în care lucrează aceștia, precum și obligațiile cesionarului și ale cedentului.

ASPECTE-CHEIE

Domeniul de aplicare

Directiva se aplică tuturor tipurilor de relații de raporturi de muncă, indiferent de:

—	numărul de ore de muncă efectuate sau care urmează să fie efectuate;

—	tipul de contract de muncă (pe durată nedeterminată, pe durată determinată sau temporar).

Actul legislativ se aplică tuturor societăților, publice sau private, care exercită o activitate economică, indiferent dacă au sau nu scop lucrativ.

Transferul proprietății

—	Transferul proprietății poate fi rezultatul unui transfer juridic sau al unei fuziuni.

—	Persoana sau societatea beneficiară a transferului devine angajatorul societății care i-a fost transferată.

Transferul raporturilor de muncă

—	Transferul unei societăți comerciale nu constituie un motiv de concediere. Concedierea se poate face numai din motive economice, tehnice sau organizatorice.

—	Lucrătorii își păstrează drepturile și obligațiile prevăzute într-un contract de muncă existent sau în raporturile de muncă în situația transferării proprietății.

—	Condițiile de muncă referitoare la lucrători convenite printr-o convenție colectivă încheiată cu societatea transferată se mențin pe durata convenției respective. Cu toate acestea, guvernele naționale pot limita această perioadă, dar nu la mai puțin de un an.

—	Drepturile și obligațiile lucrătorilor conferite prin sistemele de protecție socială complementare nu se transferă. Cu toate acestea guvernele naționale pot lua măsuri de protejare a drepturilor la pensie dobândite în baza acestor sisteme.

—

Lucrătorii nu își păstrează drepturile și obligațiile în cazul în care transferul s-a realizat ca parte a unor proceduri de insolvabilitate sau de faliment. Guvernele naționale pot lua măsuri pentru a preveni folosirea abuzivă a procedurilor de insolvabilitate care au drept scop privarea lucrătorilor de drepturile ce le revin.

Reprezentanții lucrătorilor

—	Reprezentanții lucrătorilor trebuie să își îndeplinească în continuare rolul pe durata transferului, până când este posibilă noua desemnare a lor în funcție. Lucrătorii trebuie să fie reprezentați în continuare, inclusiv în cazul procedurilor de faliment sau de insolvabilitate.

—	Reprezentanții trebuie consultați înainte de adoptarea unor măsuri referitoare la lucrători.

—

Atât fostul angajator, cât și noul angajator trebuie să informeze lucrătorii sau reprezentanții acestora în timp util cu privire la: — data transferului sau data propusă pentru transfer; — motivele transferului; — consecințele juridice, economice și sociale ale transferului pentru lucrători; — măsurile preconizate cu privire la lucrători.

—	Dacă există o comisie de arbitraj în țara UE în cauză, aceste obligații privind informarea și consultarea pot fi limitate la cazurile în care transferul produce dezavantaje pentru un număr însemnat de salariați.

CONTEXT

Condițiile de muncă – transferul întreprinderilor.

ACT

Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități

Data ultimei actualizări: 06.10.2015