18.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/7

(1)

La 10 noiembrie 2006, Comisia a primit o plângere depusă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază din partea Tosoh Hellas AIC (denumit în continuare „reclamantul”) reprezentând o proporție importantă, în acest caz de peste 50 %, din producția comunitară totală a anumitor dioxizi de mangan.

(2)

Plângerea vizată conținea probe de dumping și prejudicii materiale rezultând din acestea, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La 21 decembrie 2006, procedura a fost deschisă prin publicarea unui aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(4)

Comisia a informat oficial pe reclamant, pe celălalt producător comunitar, pe producătorul-exportator, pe importator, pe utilizatorii interesați în mod notoriu, precum și pe reprezentanții Africii de Sud, cu privire la deschiderea procedurii. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit de avizul de deschidere.

(5)

Producătorul reclamant, producătorul-exportator, importatorul și utilizatorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(6)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor societăților comerciale care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri din partea producătorului-exportator în Africa de Sud, a producătorului reclamant, a importatorului produsului originar din Africa de Sud și din partea a patru utilizatori ai produsului vizat.

(7)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității și a efectuat verificări la sediul următoarelor companii:

(8)

Ancheta de dumping și prejudiciu a cuprins perioada de la 1 octombrie 2005 până la 30 septembrie 2006 („perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada de referință”).

(9)

Produsul în cauză este dioxidul de mangan prelucrat printr-un proces electrolitic, care nu a fost tratat termic după procesul electrolitic, (EMD) originar din Africa de Sud. În mod normal este declarat la codul NC ex 2820 10 00.

(10)

Produsul în cauză are două tipuri principale: carbon-zinc clasa EMD și alcalin clasa EMD. Ambele tipuri sunt produse printr-un proces electrolitic, cu o adaptare a anumitor parametri în procesul de obținere fie a carbon-zincului clasa EMD, fie a alcalinului clasa EMD. Ambele tipuri au o puritate ridicată a manganului și sunt utilizate, în general, ca produse intermediare pentru producția de elemente uscate pentru baterii.

(11)

Ancheta a relevat că, în ciuda câtorva diferențe în ceea ce privește anumite caracteristici fizice și chimice specifice, cum ar fi densitatea, dimensiunea medie a particulelor, aria suprafeței și potențialul alcalin Brunauer-Emmet-Teller (BET), ambele tipuri ale produsului în cauză au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și sunt folosite pentru aceleași scopuri. Prin urmare, se consideră că acestea constituie un singur produs în sensul prezentei proceduri.

(12)

Trebuie menționat că există și alte tipuri de dioxizi de mangan care nu au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice ca cele ale EMD și care au, în esență, utilizări diferite. Acestea nu fac parte din produsul în cauză. Aceste produse distincte includ: (i) dioxizi naturali de mangan, care conțin impurități semnificative și sunt clasificați sub un cod NC diferit, adică 2602 00 00; (ii) dioxizi chimici de mangan care sunt produși printr-un proces chimic și au o densitate semnificativ mai mică, precum și o arie a suprafeței BET semnificativ mai mare decât EMD; și (iii) dioxizi electrolitici de mangan tratați termic care, deși sunt fabricați printr-un proces electrolitic ca și EMD, se deosebesc de EMD printr-un număr de caracteristici esențiale cum ar fi conținutul de apă, structura cristalului și potențialul alcalin, ceea ce îi face propice pentru folosirea la baterile cu litiu, care au la bază sisteme neapoase și au anodul din litiul, dar nu și pentru bateriile carbon-zinc sau alcaline, care au la bază sisteme apoase și au anodul din zinc, ca și EMD.

(13)

De asemenea, trebuie menționat că niciuna din părțile interesate nu a contestat definiția de mai sus sau distincția făcută între cele două tipuri principale ale produsului în cauză.

(14)

Ancheta a relevat că EMD produs și vândut de către industria comunitară în Comunitate și EMD produs și vândut pe piața internă sud-africană și/sau importat în Comunitate din Africa de Sud au aceleași caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice și au aceleași utilizări.

(15)

S-a ajuns, prin urmare, la concluzia provizorie că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

În scopul determinării valorii normale, Comisia a stabilit mai întâi dacă vânzările totale de EMD ale societății Delta pe piața internă au fost reprezentative în raport cu totalul vânzărilor sale la export către Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările pe piața internă ale producătorului-exportator au fost considerate reprezentative, deoarece volumul lor total reprezenta mai mult de 5 % din volumul total al vânzărilor realizate de acesta la export către Comunitate.

(17)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă, cu vânzări interne totale reprezentative, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(18)

Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs erau considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți pe perioada anchetei reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(19)

Pentru toate tipurile produsului, vândute la export în Comunitate, nu a fost găsit niciun tip de produs identic sau direct comparabil și care să fie vândut pe piața internă în cantități reprezentative. Prin urmare, valoarea normală a trebuit stabilită pentru toate tipurile exportate ale produsului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(20)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costurile de fabricare ale tipurilor exportate, adaptate acolo unde a fost cazul, a unei cantități acceptabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile generale și costurile administrative („SG&A”) și a unei sume de profit rezonabile. Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profiturile s-au stabilit potrivit metodelor prevăzute la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate și profiturile realizate de societatea Delta pe piața internă constituie date fiabile.

(21)

Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale interne reale au fost considerate fiabile deoarece volumul total al vânzărilor interne ale societății în cauză poate fi considerat ca reprezentativ în raport cu volumul vânzărilor la export către Comunitate, astfel cum a fost menționat mai sus.

(22)

Pentru a se evalua dacă profitul realizat de societatea Delta pe piața internă a reprezentat date fiabile, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările de pe piața internă ale fiecărui tip al produsului în cauză destinat consumului pe piața internă, în cantități reprezentative, ar putea să fie privite ca fiind făcute în cursul normal al operațiunilor comerciale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă a tipului de produs în cauză.

(23)

Deoarece nu a existat niciun tip al produsului pentru care volumul vânzărilor profitabile să reprezinte mai mult de 10 % din volumul total al vânzărilor al acelui tip pe piața internă, s-a considerat că prețurile de pe piața internă nu ar putea să furnizeze fundamente corespunzătoare pentru stabilirea marjei de profit care să fie folosită pentru constituirea valorii normale.

(24)

Deoarece Delta este singurul producător cunoscut de EMD din Africa de Sud, profitul rezonabil necesar pentru constituirea valorii normale ar putea să nu fie bazat pe profiturile reale determinate pentru alți exportatori sau producători care fac obiectul unei anchete în ceea ce privește producția și vânzările unui produs similar pe piața internă, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază.

(25)

De asemenea, deoarece EMD este singurul produs fabricat și vândut de societatea Delta, profitul rezonabil necesar pentru constituirea valorii normale nu ar putea să se bazeze pe profiturile reale aplicabile producției și vânzărilor, în cursul normal al acțiunilor comerciale, din aceeași categorie generală de produse pentru producătorul-exportator în cauză, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază.

(26)

Profitul rezonabil necesar pentru constituirea valorii normale a fost astfel determinat în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază.

(27)

În acest sens, au fost culese informații cu privire la rentabilitatea tuturor celorlalți producători cunoscuți de EMD din alte țări. Informații au fost culese din surse publice disponibile pentru un producător instalat în India, doi în Japonia și doi în Statele Unite ale Americii. Totuși, pentru un producător american și pentru doi producători japonezi nicio informație cu privire la rentabilitate nu a fost găsită pentru EMD sau pentru o divizie a societății în care EMD ar fi semnificativ.

(28)

A fost calculată o marjă medie a profitului pentru perioada de anchetă, bazată pe sursele publice disponibile, pentru un producător indian și pentru celălalt producător american și bazată, de asemenea, pe informațiile furnizate de societatea Delta în ceea ce privește rentabilitatea societății legate Delta EMD Australia Proprietary Ltd, cu sediul în Australia, pe piața sa internă. Marja medie de profit calculată era de 9,2 %. Metodologia, în funcție de informațiile disponibile, a fost considerată rezonabilă în sensul articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, iar rezultatul a fost considerat prudent. Informațiile publice disponibile au arătat că marja de profit nu a depășit profitul realizat de ceilalți producători cunoscuți ai aceleiași categorii generale de produse (adică substanțe chimice speciale) în Africa de Sud în perioada de anchetă.

(29)

Societatea Delta a realizat vânzări pentru export pentru Comunitate exclusiv prin intermediul unui agent independent, Traxys France SAS.

(30)

Prețurile la export s-au bazat pe prețurile efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză atunci când este vândut la export din Africa de Sud pentru Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(31)

Valoarea normală și prețurile la export au fost comparate pe bază franco-fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări corespunzătoare privind comisioanele, cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare și anexe, costurile de ambalare, de credit și cheltuielile bancare, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(32)

Valoarea normală medie ponderată a produsului în cauză exportat către Comunitate s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat al tipului de produs din categoria corespunzătoare, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(33)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată provizorie, exprimată în procent din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se ridică la:

(34)

În ceea ce privește marja de dumping aplicabilă la scară națională tuturor celorlalți exportatori din Africa de Sud, Comisia a stabilit în primul rând gradul de cooperare. A fost realizată o comparație între datele Eurostat și răspunsul la chestionarul primit de la exportatorul-producător din Africa de Sud care a cooperat. Această comparație a arătat că, din informațiile disponibile, exporturile societății Delta către Comunitate au reprezentat 100 % din exporturile produsului în cauză din Africa de Sud. Astfel, nivelul de cooperare a fost foarte ridicat iar marja de dumping aplicabilă la scară națională a fost stabilită la același nivel ca și marja de dumping calculată pentru societatea Delta.

(35)

Ancheta a stabilit că la începutul perioadei de referință produsul similar a fost fabricat de către trei producători din Comunitate. Cu toate acestea, unul dintre producători și-a încetat producția în 2003; astfel, în perioada de anchetă, existau doar doi producători în Comunitate.

(36)

Plângerea a fost formulată doar de un singur producător, care a cooperat pe deplin pe perioada anchetei. Cu toate că celălalt producător nu a cooperat, acesta nici nu s-a opus plângerii. Dat fiind că numai o singură societate a trimis chestionarul completat în întregime, toate datele referitoare la industria comunitară sunt prezentate fie sub formă de index, fie sub formă de intervale, astfel încât să se garanteze confidențialitatea.

(37)

Prin urmare, volumul producției comunitare în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază s-a calculat în mod provizoriu, adunând producția producătorului comunitar care a colaborat pe deplin și volumul producției celuilalt producător, pe baza datelor furnizate în plângere. Producția comunitară totală în perioada de anchetă a fost stabilită într-un interval de 20 până la 30 de tone.

(38)

Producția producătorului comunitar care a cooperat a reprezentat mai mult de 50 % din EMD produs în Comunitate. Prin urmare, s-a admis că această societate reprezintă industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(39)

Consumul comunitar prezumat a fost stabilit pe baza volumului de vânzări pe piața CE a producătorului reclamant, a vânzărilor altor producători comunitari, stabilite pe baza achizițiilor raportate de utilizatori și a importurilor din țara în cauză bazate pe răspunsul verificat la chestionar și ale altor țări terțe obținut de la Eurostat.

(40)

Pe aceste baze, consumul comunitar a scăzut cu 7 % în perioada de referință. O creștere spectaculoasă specială a avut loc în 2003 și 2004, care a coincis cu cea mai mare creștere a volumului de EMD la prețuri foarte mici (– 35 %), importat din Africa de Sud și cu încetarea activității unui important producător comunitar. În 2005, consumul a revenit la nivelul său anterior și o altă scădere semnificativă s-a produs în perioada de anchetă. Tendința consumului pare să fi fost influențată de încetarea activității în 2003 a unui producător major, contabilizată la o treime din producția comunitară.

(41)

Volumul importurilor din Africa de Sud s-a bazat pe cifre verificate furnizate de singurul producător-exportator. Astfel cum s-a menționat anterior, din motive de confidențialitate, cum analiza privește o singură societate, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de index sau intervale.

(42)

În termeni de volum și de cotă de piață, importurile au evoluat după cum urmează:

(43)

În timp ce consumul de EMD a scăzut cu 7 % în cursul perioadei de referință, importurile din țara în cauză au crescut cu peste 69 % în cursul aceleiași perioade. Astfel, cota de piață a Africii de Sud a crescut în mod semnificativ în perioada de referință, cu aproximativ 81 % de la un interval de 30 la 40 % la un interval de 60 la 70 %.

(44)

În perioada de referință prețurile medii la import au scăzut cu 31 %, în ciuda creșterii prețului principalei materii prime.

(45)

Pentru a determina subcotarea prețurilor în perioada de referință, prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost cele către clienți independenți, ajustate în funcție de necesitate la un nivel franco-fabrică, adică excluzând costurile de navlu din Comunitate și după deducerea remizelor și rabaturilor. Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de producătorul-exportator sud-african, nete de orice reduceri și ajustate, după caz, la nivelul prețurilor CIF frontieră comunitară, ținând seama de cheltuielile de vămuire și de costurile ulterioare importului.

(46)

Comparația a subliniat faptul că în timpul perioadei de referință marja de subcotare medie ponderată a prețurilor, exprimată ca un procent din prețurile de vânzare ale industriei comunitare, a fost într-un interval de 11 la 14 %. Au existat chiar niveluri mai mari ale vânzărilor la un preț sub valoarea de producție deoarece industria comunitară a suferit pierderi semnificative în perioada de anchetă.

(47)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor originare din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a inclus o analiză a tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația acestei industrii între 2002 și perioada de anchetă. După cum s-a menționat anterior, din motive de confidențialitate, cum analiza privește doar o singură societate, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de index sau de intervale.

(48)

Producția, capacitățile de producție și utilizarea capacităților din industria comunitară au evoluat după cum urmează:

(49)

În timpul perioadei de referință, producția comunitară a crescut cu 30 %. Totuși, capacitatea de producție a fost stabilă pe toată perioada de referință. Nivelul de producție a culminat în 2005 după o creștere importantă a consumului pe piața CE în 2004, care a fost combinată cu încetarea activității unui producător major și cu creșterea cererii pe piața de export a industriei comunitare. Din 2004 până la perioada de anchetă, când s-a înregistrat o dublare a prețurilor materiei prime, industria comunitară a încercat să realizeze economii de scară și să reducă costul de producție unitar în perioada de anchetă.

(50)

Stocurile au crescut cu 32 % în cursul perioadei examinate, ceea ce dovedește dificultățile crescânde pe care le întâmpină industria pentru a-și vinde produsele pe piața comunitară datorită concurenței importurilor care fac obiectul unui dumping.

(51)

Cifrele de mai jos corespund vânzărilor realizate de industria comunitară clienților independenți din Comunitate.

(52)

Pe fundalul scăderii cu 7 % a consumului comunitar, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 3 %. În plus, în termeni absoluți, volumele de vânzări globale pe piața CE au scăzut în mod semnificativ cu 9 % pe perioada de referință, cu o scădere importantă particulară de 22 puncte de procentaj în perioada de anchetă.

(53)

În timp ce în 2004, industria comunitară a fost capabilă să profite pe termen scurt de creșterea consumului prin creșterea volumului său de vânzări cu 52 % și a cotei de piață cu 35 % în comparație cu anul 2002, în anii următori participarea sa pe piață a scăzut în același timp cu creșterea semnificativă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din Africa de Sud.

(54)

A existat o tendință de scădere a prețurilor medii de vânzare către cumpărătorii nelegați, pe piața comunitară până în 2004. Acest fapt ilustrează încercările industriei comunitare de a face concurență importurilor care fac obiectul unui dumping și de a rămâne pe piață. Totuși, în 2004, prețurile au atins un nivel scăzut neviabil. Apoi, acestea au crescut cu patru puncte de procentaj în 2005. Totuși, în ciuda acestei mici creșteri a prețurilor în 2005, care s-a confirmat în perioada de anchetă, industria comunitară s-a dovedit incapabilă să reflecte prin intermediul prețurilor sale evoluția prețului minereului de mangan, principala materie primă, care a crescut rapid, cu aproape 100 % între 2004 și 2005.

(55)

Nivelurile profiturilor și fluxul de lichidități care rezultă din vânzarea EMD de către industria comunitară au fost semnificativ negative.

(56)

Rentabilitatea a scăzut semnificativ cu – 172 % în cursul perioadei de referință. Aceasta a atins nivelul cel mai scăzut în 2003 în momentul celei mai importante scăderi a prețurilor de import (– 30 %). Aceasta s-a ameliorat în 2004 și în 2005, cu o creștere a cantităților vândute. În perioada de anchetă profitabilitatea a coborât la cel mai scăzut nivel al său datorită presiunii prețului și a costului în creștere a materiilor prime.

(57)

Fluxurile de lichidități s-au deteriorat, de asemenea, în cursul perioadei examinate, urmând astfel scăderea rentabilității.

(58)

Investițiile au crescut cu 7 % în perioada de referință. La mijlocul acestei perioade industria comunitară a înregistrat un anumit nivel al investițiilor pentru a reduce costul de producție și pentru întreținerea utilajelor noi. În anii următori investițiile au continuat dar la un nivel mai scăzut.

(59)

Randamentul investițiilor provenind din producerea și vânzările produsului similar au urmat tendința vânzărilor și rentabilității și a fost negativ în 2003 și la sfârșitul perioadei de referință.

(60)

Capacitatea industriei comunitare de a obține capital nu pare că a fost grav afectată în cursul perioadei examinate, dat fiind mărimea investițiilor, care au fost suficiente pentru a acoperi necesarul de investiții de capital.

(61)

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și costul mâinii de lucru din industria comunitară au evoluat după cum urmează:

(62)

Numărul angajaților a scăzut cu 33 % între 2002 și perioada de anchetă. Aceasta a fost urmarea atât a scăderii vânzărilor, cât și a eforturilor industriei comunitare de a ameliora productivitatea. Într-adevăr, rezultatele acestui proces de raționalizare din cadrul industriei comunitare s-au reflectat în rata productivității, care a afișat o netă tendință de creștere pe durata perioadei de referință.

(63)

Totalul costurilor cu forța de muncă au fost reduse în mod semnificativ cu 18 %. Costul mediu pe salariat a crescut în termeni relativi, ținând cont de evoluția inflației. Totuși, în general, partea de costuri cu forța de muncă a fost redusă semnificativ demonstrându-se o ameliorare clară a eficienței.

(64)

Marja de dumping este prezentată anterior, în partea privind dumpingul. Această marjă este net superioară nivelului de minimis. De asemenea, date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping reale nu poate fi considerat neglijabil.

(65)

Nu există niciun indiciu că Comunitatea se redresează după efectele dumpingurilor precedente sau ale finanțărilor.

(66)

Se reamintește că importurile din Africa de Sud au crescut considerabil, atât în termeni absoluți cât și în ceea ce privește cota de piață. Într-adevăr, în perioada de referință importurile au crescut cu 69 % în termeni absoluți și cu aproximativ 81 % în ceea ce privește consumul comunitar, atingându-se o cotă de piață de 60 la 70 %.

(67)

De asemenea, tot în cursul perioadei de anchetă, prețurile de vânzare ale importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping sunt mult mai mici decât cele practicate de industria comunitară. Pe o bază medie ponderată, subcotarea prețurilor în perioada de anchetă s-a situat între 11 și 14 %.

(68)

În timp ce în perioada de referință consumul comunitar a scăzut cu 7 %, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 9 % iar cota de piață cu 3 %. O deteriorare foarte importantă a acestor indicatori s-a produs în perioada de anchetă, cu o scădere de 22 de puncte de procentaj la vânzări și 13 puncte de procentaj la cota de piață, în comparație cu 2005.

(69)

Datorită scăderii volumului vânzărilor, a cotei de piață și a prețurilor, industria comunitară s-a dovedit incapabilă să transfere creșterea globală a prețurilor materiei prime clienților săi. Aceasta a condus la o situație negativă din punct de vedere al rentabilității (pierdere).

(70)

În ciuda investițiilor considerabile realizate de industria comunitară în perioada de referință și a eforturilor sale constante de a ameliora productivitatea și competitivitatea, rentabilitatea sa, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au suferit o scădere considerabilă, atingând niveluri foarte scăzute.

(71)

Deteriorarea situației industriei comunitare în cursul perioadei de referință se confirmă, de asemenea, prin evoluția negativă a ocupării forței de muncă.

(72)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(73)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping, originare din Africa de Sud, și prejudiciul important suferit de industria comunitară. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping și care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare, au fost examinați, de asemenea, alți factori cunoscuți, astfel încât eventualul prejudiciu cauzat de acești factori să nu fie atribuit importurilor în cauză.

(74)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 43 și 44, importurile au crescut constant și semnificativ în perioada de referință cu 69 % în ceea ce privește volumul și cu 81 % în ceea ce privește cota de piață. Prețul unitar de vânzare a importurilor din Africa de Sud a scăzut cu 31 % în timpul perioadei de referință. În perioada de anchetă prețurile la importurile originare din Africa de Sud au fost mai mici decât prețurile comunitare cu 11 până la 14 %.

(75)

Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping sunt ilustrate în mod clar de decizia câtorva utilizatori importanți, reprezentând mai mult de 60 % din consumul total, de a schimba produsul industriei comunitare cu produsul sud-african. În timp ce la începutul perioadei de referință acești utilizatori au cumpărat doar cantități marginale din Africa de Sud, către sfârșitul acestei perioade și în timpul perioadei de anchetă, aceștia cumpărau până la 70 și 100 % din necesarul lor din Africa de Sud.

(76)

În același timp, industria comunitară a trebuit să reducă drastic prețurile pentru a păstra contractele sale de vânzare cu ceilalți utilizatori.

(77)

Scăderea cotei de piață a industriei comunitare în perioada de referință trebuie analizată în corelație cu creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor din Africa de Sud. Mai mult, în 2005 și în perioada de anchetă, când consumul comunitar a scăzut cu 18 % în comparație cu creșterea importantă a acestuia din 2004, importurile din Africa de Sud au crescut cu 8 % în termeni absoluți și cu aproximativ 31 % în ceea ce privește cota de piață. În același timp, industria comunitară a pierdut 28 % din cota de piață și 40 % din vânzări.

(78)

Prin urmare, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că presiunea exersată de importurile care fac obiectul unui dumping, care au crescut în mod semnificativ în volum și în cota de piață începând cu 2002 și care au fost realizate la prețuri de dumping și la niveluri semnificative de subcotare și sub nivelul valorii acestora, au jucat un rol determinant în scăderea vânzărilor industriei comunitare și, în consecință, a rentabilității, a evoluției fluxului de lichidități și a situației negative în randamentul investițiilor și a creșterii stocurilor.

(79)

Importurilor din alte state terțe, în conformitate cu datele Eurostat, au evoluat după cum urmează:

(80)

La începutul perioadei de referință, importurile de EMD din alte țări terțe reprezentau 15 % din cota de piață. În anii următori aceste importuri au scăzut semnificativ, reprezentând doar 8 % din cota de piață la sfârșitul perioadei de anchetă. Prețurile acestor importuri au rămas semnificativ la un nivel mai ridicat decât prețurile sud-africane și chiar au crescut cu 1 %.

(81)

Prin unele observații s-a pretins că importurile de EMD din China, care nu este o țară vizată de anchetă, au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de producătorul comunitar. Totuși, importurile din China în perioada de anchetă, deși la prețuri medii mai mici decât produsul sud-african, au reprezentat doar 0,6 % din totalitatea importurilor originare din țări terțe și deci nu poate fi considerat că au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul efectiv suferit de către industria comunitară.

(82)

De asemenea, s-a examinat dacă exporturile către țări din afara UE ar fi contribuit la prejudiciul suferit în cursul perioadei examinate.

(83)

S-a constatat că volumele de exporturi ale industriei comunitare au crescut cu 9 % în perioada de referință, și deși prețul de export a scăzut cu 14 %, acesta a fost semnificativ mai ridicat decât costul unitar de producție. În consecință, performanța la export a industriei comunitare nu ar fi putut să contribuie la prejudiciu în această perioadă.

(84)

După cum s-a menționat anterior, au existat alți doi producători în Comunitate la începutul perioadei de referință.

(85)

Unul dintre producători, stabilit în Irlanda, și-a încetat producția în 2003, datorită dificultăților financiare datorate unei scăderi semnificative a vânzărilor sub presiunea puternică a prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping. Celălalt, stabilit în Spania, nu a cooperat pe perioada procedurii. Ca urmare a acestei lipse de cooperare, datele cu privire la vânzările altor producători pe piața comunitară au fost obținute prin chestionarele adresate utilizatorilor. În conformitate cu constatările anchetei, ultima societate era implicată atât în producția de baterii, cât și în producția de EMD. Majoritatea EMD produs de această societate a fost utilizat în aparență în propria producție de baterii. Totuși, această societate a jucat, de asemenea, un rol din ce în ce mai important pe piața EMD din Comunitate.

(86)

Este evident că situația generală a celorlalți producători CE este influențată de faptul că unul dintre aceștia și-a încetat activitatea în 2003 și că altul nu a vândut nicio cantitate substanțială pe piața CE în perioada de referință. Totuși, din datele obținute în timpul anchetei se poate concluziona că acești producători comunitari au fost de asemenea afectați de presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile din Africa de Sud și de evoluțiile de pe piață, din moment ce cota lor de piață a scăzut de la un interval de 10 la 25 % la un interval de 4 la 10 %. În consecință, vânzările celorlalți producători comunitari nu pot fi responsabile de prejudiciul suferit de industria comunitară.

(87)

De asemenea, s-a examinat dacă scăderea cererii pe piața comunitară ar fi contribuit la prejudiciul suferit în cursul perioadei de referință. Acest lucru nu a fost constatat. Astfel cum s-a stabilit în considerentele 52 și 77, vânzările industriei comunitare au scăzut cu mai mult decât consumul total comunitar, în timp ce cota de piață corespunzătoare deținută de importurile originare din Africa de Sud a crescut semnificativ.

(88)

S-a susținut că prejudiciul a fost cauzat în principal de creșterea mondială a prețului materiei prime de bază, minereul de mangan. Prețurile minereului de mangan care rămăseseră stabile până în 2004 s-au dublat brusc în 2005 și au scăzut puțin în perioada de anchetă. Acest lucru a condus la creșterea costului unitar de producție al industriei comunitare cu 19 %.

(89)

Totuși, cum prețurile importurilor din Africa de Sud au crescut cu doar 1 punct de procent în aceeași perioadă (2004/2005), industria comunitară, care a încercat să concureze cu importurile care fac obiectul unui dumping și să rămână pe piață, nu ar fi putut să transfere creșterea totală a costului utilizatorilor din aval. Industria comunitară a fost capabilă doar să-și ridice prețurile cu 4 puncte de procent, care, astfel, au rămas sub prețul de producție.

(90)

În aceste circumstanțe, s-a considerat că creșterea prețului nu a fost ca atare factorul care a cauzat prejudiciul, ci faptul că industria comunitară nu a reușit să transfere creșterile costului clienților săi, datorită presiunii tendinței de scădere a prețului, exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping din Africa de Sud, care nu reflectă creșterea prețurilor materiilor prime. Prin urmare, cererea a trebuit respinsă.

(91)

S-a susținut de anumite părți că oferta mondială excedentară de EMD cauzată de creșterea capacității de producție în China a determinat scăderea prețurilor EMD și este astfel cauza prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(92)

Totuși, dat fiind volumul scăzut al importurilor originare din China și în ciuda prețurilor relativ scăzute în perioada de referință, această afirmație nu a fost declarată validă.

(93)

În continuare, anumite părți au susținut că scăderea prețurilor de vânzare ale EMD în industria comunitară a fost rezultatul concurenței din ce în ce mai mari între producătorii de baterii și presiunea prețurilor a fost influențată mai mult de aceștia originare din Africa de Sud decât de importurile care fac obiectul unui dumping.

(94)

Ancheta a arătat că într-adevăr producătorii de baterii din CE au făcut obiectul unei presiuni a prețurilor care a rezultat din creșterea globală a costurilor materiilor prime și a concurenței sporite. Totuși, s-a constat că, dat fiind numărul scăzut de producători de EMD care operează pe piața comunitară, aceștia au avut o putere semnificativă de negociere a prețurilor produsului în cauză cu producătorii de baterii. S-a considerat, prin urmare, că scăderea prețurilor de vânzare ale EMD din industria comunitară este o consecință directă a importurilor care fac obiectul unui dumping și a subcotării practicate de producătorul-exportator sud-african de la începutul perioadei de referință și nu datorită presiunii invocate a prețului exersată de către producătorii de baterii. În sensul celor menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că creșterea concurenței între producătorii de baterii nu a rupt legătura de cauzalitate între importurile originare din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping, și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(95)

Analiza menționată anterior a arătat ca a existat o creștere foarte semnificativă a volumului și a cotei de piață a importurilor originare din Africa de Sud pe întreaga perioadă de referință, dublată de o scădere considerabilă a prețurilor acestora și cuplată cu o subcotare semnificativă a prețurilor în perioada de anchetă. Această creștere în cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a coincis cu o scădere importantă a volumului de vânzări și a cotei de piață a industriei comunitare. Aceasta, împreună cu presiunea tendinței de scădere asupra prețurilor, a condus, inter alia, la pierderi substanțiale pentru industria comunitară în timpul perioadei de anchetă.

(96)

În plus, o examinare a altor factori care ar fi putut să prejudicieze industria comunitară a relevat că niciunul dintre aceștia nu ar fi putut să aibă un impact atât de negativ asupra industriei ca în cazul importurilor originare din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping.

(97)

Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(98)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, în ciuda concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, s-a examinat dacă există motive întemeiate care să conducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să se instituie măsuri antidumping la importurile din țara în cauză.

(99)

Comisia a trimis un chestionar singurului importator de EMD originar din Africa de Sud și tuturor utilizatorilor industriali cunoscuți sau potențial interesați de măsuri. S-au primit răspunsuri la chestionar din partea importatorului și din partea a patru utilizatori importanți ai produsului în cauză din Comunitate.

(100)

Este necesar să se reamintească că industria comunitară este compusă dintr-un producător ale cărui instalații de producție se află în Grecia și ale cărui vânzări și rentabilitate au scăzut semnificativ în cursul perioadei de referință, ceea ce s-a repercutat negativ asupra cotei sale de piață, a ocupării forței de muncă, a randamentului investițiilor și a fluxului de investiții.

(101)

Dacă nu sunt luate măsuri, este posibil că, drept urmare a presiunii prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, lipsa rentabilității va obliga industria comunitară să-și înceteze producția de EMD în Comunitate. Este de reamintit că unul din producătorii comunitari și-a încetat producția în perioada de referință. Acest lucru a coincis cu o presiune din ce în ce mai mare a importurilor originare din Africa de Sud asupra pieței comunitare. Mai mult, producătorul comunitar reclamant a fost obligat să-și înceteze temporar producția pentru o lună în 2003 și a informat Comisia cu privire la o situație similară pentru o perioadă mai lungă în 2007.

(102)

S-a menționat că, la fel ca producătorul-exportator sud-african, industria comunitară produce doar EMD și liniile de producție nu pot fi utilizate pentru a produce alte produse.

(103)

Totuși, ca urmare a impunerii de măsuri antidumping, se așteaptă că volumele vânzărilor și prețurile industriei comunitare vor crește pe piața comunitară, ameliorându-se, astfel, rentabilitatea industriei comunitare și prevenindu-se închiderea.

(104)

Prin urmare, este evident că măsurile antidumping ar sprijini interesul industriei comunitare.

(105)

Singura industrie care utilizează EMD este reprezentată de producătorii de componente alcaline și baterii carbon-zinc.

(106)

După cum s-a menționat anterior, chestionarele au fost trimise tuturor producătorilor cunoscuți de baterii din Comunitate. Au fost primite răspunsuri din partea a patru companii care reprezintă 93 % din consumul comunitar; trei răspunsuri au fost verificate la fața locului.

(107)

După cum s-a menționat mai sus, s-a constatat că producătorii de baterii din CE se aflau sub o presiune considerabilă care rezulta din creșterea mondială a prețurilor materiilor prime (zinc, nichel, cupru, oțel) și din concurența mondială din ce în ce mai mare pe piața de baterii. Aceștia au sugerat că impunerea de măsuri antidumping pentru importurile originare din Africa de Sud ar conduce la creșterea presiunii prețului existent și ar provoca pierderi, din moment ce aceștia nu vor putea să transfere clienților lor nicio creștere a prețului. Totuși, s-a constatat că aceștia încă aveau o situație financiară bună, cu profituri substanțiale înainte de prelevarea impozitelor în perioada de anchetă și că volumul lor de vânzări a crescut în perioada de referință, datorită bunei imagini publice a mărcilor acestora. Pe baza informațiilor primite, a fost posibil să se verifice că costul EMD pentru producerea bateriilor poate varia între 10 și 15 % (în funcție de mărimea bateriei) din costurile totale și a fost posibil să se estimeze că impunerea taxei antidumping la nivelul propus nu va conduce la creșterea nivelului estimat al prețului bateriilor cu mai mult de 0,01 EUR la 0,02 EUR. Creșterea prețurilor bateriilor care ar putea rezulta din impunerea unor taxe antidumping a fost obținută prin aplicarea nivelului propus al taxei costurilor de producție pentru diferitele mărimi de baterii.

(108)

În general, împotriva impunerii de măsuri, anumiți utilizatori au admis că dispariția industriei ar avea probabil un efect negativ asupra situației lor și asupra concurenței pe piața CE, deoarece industria comunitară este un producător de EMD de calitate înaltă, corespunzător producției de baterii de calitate. Astfel, dacă industria comunitară ar dispărea, utilizatorii ar risca să devină dependenți de doar EMD originar din Africa de Sud.

(109)

În sensul celor menționate anterior, se poate concluziona provizoriu că impunerea oricărei măsuri antidumping este puțin probabil să afecteze în mod serios situația industriei utilizatoare.

(110)

Singurul importator comunitar de EMD originar din Africa de Sud a cooperat în perioada anchetei. Pe baza informațiilor furnizate, s-a constatat că acest importator era agentul exclusiv și independent al societății Delta. Toate importurile de EMD originare din Africa de Sud au fost vândute în Comunitate de această societate. Activitățile sale comerciale au reprezentat mai puțin de 20 % din cifra sa de afaceri. Acest importator și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila impunere de măsuri. Totuși, chiar dacă vânzările sale s-au diminuat după impunerea măsurilor și comisioanele agentului s-au redus, este de așteptat ca acesta să rămână profitabil din punct de vedere financiar și este puțin probabil că importatorul ar fi afectat în mod semnificativ de măsuri. Astfel, este evident că impactul taxei antidumping ar fi suferit de către utilizatori.

(111)

În funcție de aceste elemente, s-a concluzionat în mod provizoriu că stabilirea de măsuri antidumping nu riscă să afecteze în mod grav situația importatorilor din Comunitate.

(112)

Se poate aștepta ca stabilirea de măsuri să permită industriei comunitare să recâștige vânzările și cotele de piață pe care le-a pierdut și să-și îmbunătățească rentabilitatea. Ținând seama de deteriorarea situației industriei comunitare, există un risc important ca, în absența măsurilor, aceasta să fie obligată să-și închidă instalațiile de producție și să recurgă la concedieri.

(113)

Dată fiind utilizarea produsului în cauză în producția de baterii, unde costul EMD nu este semnificativ atunci când este comparat cu valoarea produselor finale, impactul pentru utilizatori nu ar trebui să fie important, astfel cum este explicat în considerentul 107.

(114)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat că nu există niciun motiv întemeiat de a nu se institui drepturi antidumping la importurile anumitor dioxizi de mangan originari din Africa de Sud.

(115)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, trebuie impuse măsuri provizorii, pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(116)

Aceste măsuri trebuie instituite la un nivel suficient pentru eliminarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de aceste importuri, fără să depășească marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră că orice măsuri ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să obțină, înainte de impozitare, un profit global din vânzarea produsului similar în Comunitate, profit pe care această industrie l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de plata impozitelor folosită pentru acest calcul corespunde profitului realizat de către industria comunitară la începutul perioadei de referință, într-un moment în care prețurile EMD originar din Africa de Sud erau la același nivel ca acela al produsului similar vândut de către industria comunitară.

(117)

Majorarea necesară a prețurilor a fost determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat, utilizat pentru stabilirea subcotării (a se vedea considerentul 45), cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața Comunității. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzări al industriei comunitare cu raportul efectiv pierdere/profit realizat pe durata PA și prin adăugarea marjei de profit menționate mai sus. Orice diferență rezultând din această comparație a fost exprimată ca un procent din totalul valorii de import CIF.

(118)

Marja prejudiciului a fost semnificativ mai mare decât marja de dumping constatată.

(119)

Prin sensul celor de mai sus, se consideră că o taxă antidumping provizorie trebuie să fie impusă la nivelul marjei de dumping, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, atâta vreme cât aceasta este mai mică decât marja prejudiciului calculată mai sus.

(120)

În baza celor de mai sus, ratele provizorii propuse ale taxei sunt:

(121)

În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în limita de timp specificată în avizul de inițiere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că hotărârile privind impunerea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror măsuri definitive,