RAPPORT DE LA COMMISSION AU PARLEMENT EUROPÉEN, AU CONSEIL, AU COMITÉ ÉCONOMIQUE ET SOCIAL EUROPÉEN ET AU COMITÉ DES RÉGIONS

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

sur l'application de la recommandation du Conseil du 24 septembre 1998 concernant la protection des mineurs et de la dignité humaine, et de la recommandation du Parlement européen et du Conseil du 20 décembre 2006 sur la protection des mineurs et de la dignité humaine et sur le droit de réponse en liaison avec la compétitivité de l'industrie européenne des services audiovisuels et d'information en ligne – PROTÉGER LES ENFANTS DANS LE MONDE NUMÉRIQUE –

referitor la aplicarea Recomandării Consiliului din 24 septembrie 1998 privind protecția minorilor și demnitatea umană și a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecția minorilor și a demnității umane, precum și dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii audiovizuale și de informare on-line - PROTECȚIA COPIILOR ÎN LUMEA DIGITALĂ -

INTRODUCTION

Introducere

L'objet des recommandations de 1998 et de 2006 sur la protection des mineurs[1] était de faire prendre conscience aux États membres et aux entreprises des nouveaux problèmes que posent les médias électroniques en la matière, en particulier l'adoption et l'importance croissante des services en ligne. Comme la réglementation ne peut pas toujours être en phase avec de telles évolutions, États membres et entreprises ont été invités à créer et promouvoir les conditions générales adéquates par des moyens autres que strictement législatifs, par exemple par la coopération des parties prenantes et l'autorégulation ou la corégulation[2].

Obiectivul recomandărilor din 1998 și 2006 privind protecția minorilor[1] a fost de a spori gradul de sensibilizare a statelor membre și a industriei de profil cu privire la noile provocări în ceea ce privește protecția minorilor în mediul electronic, în special cele legate de dezvoltarea și importanța tot mai mare a serviciilor on-line. Având în vedere faptul că legislația nu poate ține întotdeauna pasul cu aceste progrese, statelor membre și sectorului industrial li s-a solicitat să promoveze și să elaboreze condiții-cadru adecvate, prin mijloace altele decât cele pur juridice, de exemplu prin cooperarea părților implicate și prin coreglementare sau autoreglementare[2].

Entre-temps, la façon dont les particuliers, et notamment les mineurs, utilisent les médias a considérablement changé et évolue toujours plus vite. Les mineurs utilisent de plus en plus les médias, y compris les jeux vidéo (en ligne), à l'aide d'appareils mobiles et il y a de plus en plus de services à la demande sur Internet. Phénomène nouveau depuis la dernière recommandation, les réseaux sociaux en ligne ont pris une importance énorme, tant sur le plan individuel pour les utilisateurs que sur le plan sociétal, et il est probable que surviendront d'autres changements dont nous n'avons pas encore la moindre idée.

În acest timp, schimbările de comportament ale consumatorilor și în special ale minorilor cu privire la mass-media au fost semnificative și în continuă creștere. Mass-media este din ce în ce mai des folosită de către minori prin intermediul dispozitivelor mobile, inclusiv jocuri video (on-line), și există tot mai multe servicii media la cerere pe internet. Ca fenomen nou de la ultima recomandare, rețelele de socializare on-line au devenit extrem de importante, atât pentru utilizatorii individuali, cât și din punct de vedere societal. De asemenea, pot apărea și alte schimbări la care nici nu ne gândim încă.

Ces nouvelles évolutions offrent aux mineurs de nombreuses possibilités, mais elles posent certains problèmes concernant leur protection étant donné que les parents ont souvent des difficultés à assumer leurs responsabilités relativement à de nouveaux produits, services et technologies que leurs enfants connaissent généralement mieux qu'eux. Aussi devons-nous nous demander si les politiques actuelles sont toujours adaptées et propres à assurer un niveau élevé de protection des mineurs en Europe.

Aceste noi progrese oferă numeroase oportunități minorilor, dând naștere în același timp la provocări în ceea ce privește protecția lor, având în vedere că părinții întâmpină deseori dificultăți în îndeplinirea responsabilităților lor cu privire la noile produse și servicii tehnologice, care le sunt de obicei mai puțin cunoscute decât copiilor. Trebuie așadar să ne întrebăm dacă politicile actuale mai sunt potrivite și adecvate pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a minorilor în întreaga Europă.

Afin de donner une idée plus précise de ce qui a déjà été accompli et des nouvelles mesures qui pourraient être prises, le présent rapport – conformément au point 6 de la recommandation de 2006 – analyse comment les mesures spécifiées dans les recommandations de 1998 et 2006 sont appliquées dans les États membres et avec quels résultats.

Pentru a analiza mai bine ceea ce s-a realizat până acum și pașii care ar putea fi necesari în continuare, prezentul raport – ca răspuns la solicitarea de la punctul 6 din recomandarea din 2006 – analizează punerea în aplicare și eficacitatea în statele membre a măsurilor prevăzute în recomandările din 1998 și 2006.

Le rapport a été établi à partir des informations fournies par les États membres en réponse à un questionnaire, et complète diverses actions au titre de la stratégie numérique pour l'Europe[3].

Raportul a fost întocmit pe baza informațiilor furnizate de către statele membre prin răspunsurile la un chestionar. Acesta este complementar mai multor acțiuni prevăzute în Agenda digitală pentru Europa[3].

Le document de travail des services de la Commission qui l'accompagne contient des informations plus détaillées sur les réponses fournies et sur des exemples précis de mesures prises.

Pentru mai multe detalii cu privire la răspunsurile și exemplele specifice de măsuri luate, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta recomandare .

CONSTATATIONS

CONSTATăRI

Lutter contre le contenu illicite ou préjudiciable

Abordarea conținutului ilegal sau dăunător

Les fournisseurs de contenu et de services redoublent d'efforts pour lutter contre le contenu discriminatoire, illicite ou préjudiciable, notamment par des engagements ou codes de conduite qui existent dans 24 États membres[4]. En ce qui concerne Internet, certaines de ces initiatives prévoient que les sites puissent indiquer, par l'affichage d'un label approprié, qu'ils respectent un code de conduite.

Furnizorii de conținut și de servicii fac din ce în ce mai multe eforturi pentru a soluționa problema conținutului discriminatoriu, ilegal sau dăunător, în special prin autoangajamentele/codurile de conduită existente în 24 state membre[4] . În ceea ce privește conținutul on-line, conform unora dintre aceste inițiative, site-urile web pot semnala respectarea unui cod de conduită prin afișarea unei etichete adecvate.

En outre, les États membres déploient des efforts pour développer et faciliter l'accès à du contenu de qualité et convenant aux mineurs , par exemple par l'intermédiaire de sites spécialement destinés aux enfants et de moteurs de recherche spécifiques[5].

În plus, se fac eforturi în statele membre în vederea dezvoltării și facilitării accesului minorilor la conținuturi adecvate și de calitate , de exemplu prin intermediul site-urilor specifice pentru copii și al motoarelor de căutare specifice[5].

S'il y a un consensus dans les États membres quant à l'utilité de promouvoir des mesures d'autorégulation (codes de conduite), le fait que le niveau de protection atteint dans ce domaine soit encore très variable reste un motif de préoccupation. À l'avenir, il conviendrait de soumettre les mesures actuelles de lutte contre le contenu illicite ou préjudiciable à un suivi constant afin d'assurer leur efficacité. Par exemple, des points de signalement de ce type de contenu sont en cours d'élaboration. Mis à disposition par le fournisseur de contenu et devant être utilisés par les enfants et les parents, ils sont étayés par des infrastructures administratives opérationnelles, mais toutes ces initiatives, faute de caractéristiques communes, ne permettent pas les économies d'échelle qui accroîtraient leur efficacité. |

Deși există convergență la nivelul statelor membre privind faptul că promovarea măsurilor de autoreglementare (codurile de conduită) este utilă, persistă preocupări constante privind faptul că nivelurile de protecție obținute în domeniu diferă în continuare semnificativ. Mai mult, măsurile existente împotriva conținuturilor ilegale sau dăunătoare trebuie monitorizate constant pentru a le asigura eficacitatea. De exemplu, punctele de raportare pentru acest tip de conținut, prevăzute de către furnizorii de conținut și destinate folosirii de către copii și părinți, sunt dezvoltate și susținute de infrastructuri interne funcționale, însă acestor inițiative le lipsesc trăsăturile comune și economiile de scară care ar putea să le sporească eficiența. |

Lignes directes

Linii de asistență telefonică ( Hotlines )

La stratégie numérique pour l'Europe invite les États membres à mettre pleinement en service, d'ici à 2013, des lignes directes de signalement du contenu en ligne choquant ou préjudiciable.

Agenda digitală pentru Europa solicită statelor membre să implementeze în totalitate până în 2013 liniile de asistență telefonică pentru raportarea conținutului on-line jignitor sau dăunător.

Celles-ci sont déjà largement mises en place et utilisées dans les États membres et en Norvège et leur cofinancement au titre du programme de la Commission européenne pour un Internet plus sûr constitue toujours un mécanisme de soutien essentiel.

Între timp, liniile de asistență telefonică au fost instituite și sunt utilizate pe scară largă în statele membre și în Norvegia. Cofinanțarea liniilor de asistență telefonică prin programul „Internet mai sigur” al Comisiei Europene rămâne un mecanism de sprijin esențial.

Certains États membres ont également évoqué INHOPE , association des lignes directes Internet[6], qui a été fondée en 1999 en vertu du précédent plan d'action de la CE pour un Internet plus sûr et est désormais financée au titre du programme pour un Internet plus sûr. Cette association comprend aussi des pays non européens[7] et a pour but de développer la coopération dans ce domaine. Les lignes directes membres d'INHOPE, parmi lesquelles des lignes de 24 États membres[8], doivent respecter le code de bonne pratique de l'association.

Unele state membre au făcut trimitere de asemenea la rețeaua de linii de asistență telefonică INHOPE [6], înființată în 1999 în temeiul planului de acțiune CE privind promovarea utilizării în condiții de mai mare siguranță a Internetului și care es te momentan finanțată prin programul „Internet mai sigur”. Rețeaua include de asemenea țări din afara Europei [7] și are ca obiectiv sporirea cooperării în domeniu. Liniile de asistență telefonică membre INHOPE trebuie să respecte Codul de practici INHOPE. Linii de asistență telefonică din 24 de state membre sunt membre INHOPE[8].

Plusieurs lignes directes ont adopté ce que l'on appelle des procédures de notification et de retrait [9] en application desquelles les fournisseurs de services Internet (FSI) s'engagent à retirer immédiatement tout contenu illicite qu'une personne aura signalé en appelant la ligne directe. 19 États membres[10] indiquent que des procédures de notification et de retrait ont été mises au point et sont appliquées sur leur territoire.

O serie de linii de asistență telefonică fac parte din așa-numitele „proceduri de notificare și retragere” [9], în temeiul cărora furnizorii de servicii on-line se angajează să elimine imediat conținutul ilegal raportat de către membrii publicului prin intermediul liniilor de asistență. 19 state membre[10] au raportat că procedurile de notificare și retragere au fost elaborate și sunt puse în aplicare.

Il y a toutefois de grandes différences de fonctionnement entre les lignes directes, notamment en ce qui concerne les procédures de notification et de retrait. Ces différences portent sur la décision établissant qu'un certain contenu est illicite, le réexamen de ces décisions, le repérage de l'origine du contenu et du fournisseur d'hébergement et, en particulier, la notification aux autorités compétentes[11]. Bien que cela ne fasse pas partie du questionnaire, la Bulgarie et la Slovénie ont évoqué le suivi des lignes directes[12].

Cu toate acestea, există diferențe considerabile în ceea ce privește funcționarea liniilor de asistență telefonică și în special a procedurilor de notificare și retragere. Diferențele privesc deciziile privind clasificarea anumitor conținuturi ca fiind ilegale, revizuirea acestor decizii, identificarea sursei și a furnizorilor de servicii de găzduire de pagini web și în special înștiințarea autorităților competente[11]. Deși acest subiect nu făcea parte din chestionar, Bulgaria și Slovenia au făcut referire la monitorizarea liniilor de asistență telefonică[12].

La généralisation des lignes directes et leur mise en réseau sont encourageantes mais pas suffisantes. Dans un souci d'efficacité et de plus grande cohérence au sein des États membres (meilleures pratiques de coopération avec les forces de l'ordre, par exemple), il faudrait réfléchir aux moyens de mieux faire connaître les lignes directes et de les rendre plus accessibles aux internautes, y compris aux enfants, ainsi que d'améliorer leur fonctionnement et de développer des synergies avec d'autres services en rapport (lignes d'assistance et centres de sensibilisation, numéros 116 000/116 111, par exemple). De plus, les lignes directes devraient faire l'objet d'un suivi plus rigoureux. |

Instituirea de linii și rețele de asistență telefonică la scară extinsă este încurajatoare, însă insuficientă. Atât pentru a le spori eficiența, cât și pentru a realiza o mai mare coerență în rândul statelor membre (de exemplu, cele mai bune practici privind interacțiunile cu autoritățile de aplicare a legii), ar trebui avute în vedere metode de promovare a acestor servicii și de facilitare a accesului în rândul utilizatorilor on-line (inclusiv copii), precum și de a le îmbunătăți funcționarea și a dezvolta sinergii cu alte servicii conexe (de exemplu, linii de asistență telefonică și centre de sensibilizare, numerele 116 000/116 111). De asemenea, liniile de asistență telefonică ar trebui să fie monitorizate mai îndeaproape. |

Fournisseurs de services Internet (FSI)

Furnizori de servicii internet (ISP)

En général, même s'ils bénéficient d'un régime de responsabilité limitée en vertu de la directive sur le commerce électronique[13], les FSI contribuent de plus en plus à la protection des mineurs. Cela se traduit par le respect de leurs obligations légales concernant le contenu illicite, mais en particulier par des engagements communs et l'adoption de codes de conduite .

În termeni generali, furnizorii de servicii internet (ISP) sunt din ce în ce mai implicați în protecția minorilor, în ciuda răspunderii și responsabilității lor limitate în temeiul Directivei privind comerțul electronic[13]. Directiva se aplică obligațiilor lor juridice privind conținutul ilegal, în special angajamentelor comune voluntare și adeziunii la codurile de conduită .

Toutefois, les associations de FSI n'ont généralement aucun mandat précis concernant la protection des mineurs et, pour leurs membres, la signature et le respect d'un code de conduite en la matière sont donc uniquement facultatifs[14].

Cu toate acestea, asociațiile ISP nu au în general un mandat specific privind protecția minorilor. Prin urmare, semnarea și respectarea codurilor de conduită pentru protecția minorilor este de obicei doar opțională pentru membrii unor astfel de asociații[14].

En outre, seulement 8 États membres[15] et la Norvège ont indiqué que, au cours de la période de référence, des codes de conduite ont été élaborés avec la participation de consommateurs ou de pouvoirs publics , et seulement 6 États membres[16] ont indiqué qu'il existe un système d'évaluation pour apprécier l'efficacité de ces codes.

Mai mult, doar opt state membre[15] și Norvegia au raportat participarea consumatorilor sau a autorităților publice la elaborarea de coduri de conduită în perioada analizată; în plus, doar șase state membre[16] au raportat că dispun de sisteme de evaluare pentru evaluarea eficienței codurilor.

En tout, seulement 11 États membres[17] et la Norvège estiment que le système d'autorégulation et les codes de conduite des FSI sont bien adaptés au nouvel environnement numérique.

În total, doar 11 state membre[17] și Norvegia estimează că sistemul de autoreglementare și codurile de conduită ale ISP-urilor sunt bine adaptate noului mediu digital.

Les FSI sont encouragés à prendre une part encore plus active dans la protection des mineurs. L'application de codes de conduite devrait être généralisée et étroitement contrôlée. Les associations de FSI sont encouragées à inclure la protection des mineurs dans leurs mandats et à exiger de leurs membres un engagement en la matière. De plus, une participation accrue des consommateurs et des pouvoirs publics à l'élaboration de codes de conduite permettrait de faire en sorte que l'autorégulation réponde vraiment à l'évolution rapide du monde numérique. |

ISP-urile sunt încurajate să se implice și mai activ în protecția minorilor. Aplicarea codurilor de conduită ar trebui să fie mult mai răspândită și monitorizată îndeaproape. Asociațiile ISP-urilor sunt încurajate să includă protecția minorilor în mandatele lor, iar membrii acestora să se angajeze în consecință în acest sens. De asemenea, o implicare mai activă a consumatorilor și a autorităților în elaborarea codurilor de conduită ar garanta că autoreglementarea răspunde într-adevăr cerințelor unei lumi digitale aflate într-o rapidă evoluție. |

Réseaux sociaux en ligne

Rețele de socializare on-line

Les réseaux sociaux en ligne offrent aux mineurs d'énormes possibilités. Bien qu'ils n'aient pris de l'importance qu'assez récemment, ces réseaux ont déjà transformé la façon dont les mineurs interagissent et communiquent entre eux.

Rețelele de socializare on-line oferă oportunități uriașe pentru minori. Deși au câștigat în importanță doar relativ recent, aceste rețele au transformat deja modul în care minorii interacționează și comunică între ei.

Toutefois, les réseaux sociaux en ligne présentent aussi des risques considérables qui peuvent être classés dans les catégories suivantes: «contenu illicite», «contenu ne convenant pas aux mineurs», «contact inapproprié» et «conduite inappropriée»[18]. Un moyen prometteur de limiter ces risques est constitué par les lignes directrices destinées aux fournisseurs et/ou utilisateurs de réseaux sociaux en ligne.

Cu toate acestea, rețelele de socializare on-line comportă de asemenea un potențial de risc considerabil, care poate fi rezumat în categoriile „conținut ilegal”, „conținut inadecvat vârstei”, „contact inadecvat” și „comportament inadecvat” [18]. O modalitate promițătoare de a contracara aceste riscuri sunt orientările adresate furnizorilor de rețele de socializare on-line și/sau utilizatorilor acestora.

Seulement 10 États membres[19] ont évoqué ces lignes directrices et moins encore ont indiqué qu'il existe un système d'évaluation pour apprécier leur efficacité[20]. Aussi les dispositions législatives non contraignantes sont-elles aujourd'hui plutôt inégalement appliquées. Cette lacune pourrait être partiellement comblée par les Safer Social Networking Principles for the EU [21](Principes pour des réseaux sociaux plus sûrs en Europe) auxquels 21 réseaux ont souscrit.

Doar 10 state membre[19] au făcut referire la astfel de orientări și încă și mai puține au raportat că dispun de sisteme de evaluare pentru a evalua eficiența acestora[20]; prin urmare, normele juridice neobligatorii suferă în prezent de o punere în aplicare mai curând fragmentară. Acest decalaj ar putea fi parțial soluționat de Principiile UE pentru rețele de socializare mai sigure [21], la care au subscris 21 de rețele sociale.

Vu le formidable essor des réseaux sociaux en ligne, les systèmes de contrôle des opérateurs ne parviennent pas à couvrir tous les risques potentiels de façon efficace et cohérente. Les parties prenantes sont encouragées à s'engager activement, notamment en entreprenant davantage d'actions de sensibilisation concernant les risques et les moyens de les limiter, en recourant plus largement aux lignes directrices et en contrôlant leur mise en œuvre. En outre, il y a de plus en plus de points de signalement, étayés par une infrastructure administrative performante, qui sont déployés sur les réseaux sociaux afin d'aider les enfants face à la séduction malintentionnée, la cyberintimidation et des problèmes similaires, mais les solutions sont mises au point au cas par cas. De plus, le recours aux paramètres «privé par défaut» pour les enfants qui s'inscrivent à des réseaux sociaux en ligne n'est pas généralisé. |

Având în vedere expansiunea masivă a rețelelor de socializare on-line, sistemele de control ale operatorilor nu reușesc să acopere toate riscurile potențiale într-o manieră eficientă și consecventă. Implicarea activă a părților interesate este încurajată, în special prin continuarea sensibilizării cu privire la riscuri și modalități de atenuare a acestora, printr-o mai amplă utilizare a orientărilor, cu monitorizarea punerii în aplicare. De asemenea, punctele de raportare cu o infrastructură internă care funcționează eficient sunt tot mai mult utilizate pentru rețelele sociale, cu scopul de a ajuta copiii în situațiile de ademenire (grooming), de hărțuire prin internet (cyber-bullying) și alte probleme similare, însă soluțiile sunt elaborate de la caz la caz. În plus, utilizarea setărilor de confidențialitate implicită (privacy by default) pentru copiii care se înscriu în rețelele de socializare on-line nu este larg răspândită. |

Contenu préjudiciable en provenance d'autres États membres / de pays tiers

Conținut problematic postat pe Internet în alte state membre/în afara Uniunii Europene

Pour la plupart des États membres, la proportion de contenu préjudiciable ayant son origine sur leur propre territoire est très faible, la proportion de contenu préjudiciable provenant d'autres États membres de l'UE est beaucoup plus élevée et la proportion de contenu préjudiciable provenant de pays tiers est la plus importante[22]. Concernant les améliorations possibles, certains États membres estiment qu'il serait plus facile d' harmoniser davantage la protection au niveau européen, ce qu'ils accueilleraient favorablement, qu'au niveau international[23]. Malgré cela, il est généralement jugé utile d'encourager les pays tiers à prendre des mesures au niveau national et une grande majorité d'États membres et la Norvège sont partisans de conclure de nouveaux accords avec les pays tiers [24].

Majoritatea statelor membre consideră cota de conținut dăunător care provine de pe teritoriul lor ca fiind foarte scăzută, ponderea conținutului dăunător din alte state membre UE semnificativ mai mare, iar cota conținutului dăunător din afara Uniunii drept cea mai mare[22]. În ceea ce privește posibilele ameliorări, unele state membre consideră că ar fi mai ușor să se realizeze o protecție armonizată la nivel european, pe care ar primi-o favorabil, mai curând decât la nivel internațional[23]. În ciuda acestui fapt, se consideră în general utilă încurajarea țărilor terțe să ia măsuri pe plan intern, iar o mare majoritate a statelor membre și Norvegia favorizează încheierea altor acorduri cu țările terțe [24].

Il semble souhaitable de renforcer la coopération et d'harmoniser la protection contre le contenu préjudiciable. Bien que ce contenu ait principalement son origine hors de l'UE, certains États membres jugent plus réaliste d'adopter une telle approche au niveau européen que d'y associer des pays tiers. |

Cooperarea consolidată și protecția armonizată în ceea ce privește conținutul problematic de pe Internet par a fi dezirabile. Deși acest conținut provine în mare parte din afara Uniunii, unele state membre consideră că o astfel de abordare este mai realistă la nivel european decât prin implicarea țărilor terțe. |

Éducation aux médias et sensibilisation

Competență mediatică și sensibilizare

Tous les États membres se sont engagés à promouvoir l'éducation aux médias et à davantage sensibiliser aux risques inhérents aux médias en ligne et aux outils de protection existants qui constituent des moyens efficaces de prévention.

Toate statele membre se angajează să promoveze competența mediatică și să sporească

En particulier, il y a un nombre croissant d'initiatives en la matière qui sont prises dans les États membres sous la forme de partenariats public-privé . D'après les informations fournies par les États membres, le programme de la Commission européenne pour un Internet plus sûr et le projet EU Kids Online se sont avérés des cadres précieux dans ces domaines[25].

sensibilizare cu privire la riscurile mass-mediei on-line și la instrumentele de protecție existente ca mijloace eficiente de prevenție.

Les initiatives d'éducation aux médias et de sensibilisation sont partiellement intégrées à l'enseignement officiel et des efforts sont également déployés pour sensibiliser les parents et les enseignants. Toutefois, il est ressorti d'une évaluation réalisée par la Commission en 2009 que, même si le sujet est inscrit dans les programmes éducatifs nationaux dans 23 pays européens, dans la pratique cet enseignement est dispensé de façon fragmentaire et sans cohérence[26].

În special, există un număr tot mai mare de inițiative relevante în statele membre, care iau forma unor parteneriate public-private . Potrivit răspunsurilor din partea statelor membre, programul Comisiei Europene „ Internet mai sigur ” și proiectul european „ Copiii on-line ” s-au dovedit a forma un valoros cadru de acțiune în domeniu[25].

Bien que l'intégration accrue de l'éducation aux médias et de la sensibilisation dans l'enseignement scolaire constitue un point positif, parvenir à sensibiliser tous les enfants et leurs parents et à assurer une cohérence dans tous les établissements et les États membres représente toujours un défi de taille. |

Competența mediatică și inițiativele de sensibilizare sunt parțial integrate în educația formală și se fac eforturi pentru a sensibiliza de asemenea părinții și profesorii. Cu toate acestea, o evaluare efectuată de către Comisie în 2009 a arătat că, deși subiectul este inclus în programele de învățământ naționale în 23 de țări europene, furnizarea unei astfel de educații este fragmentată și inconsecventă[26].

Restrictions d'accès au contenu

Deși integrarea tot mai mare în educația școlară a competenței mediatice și a sensibilizării este un lucru pozitiv, includerea tuturor copiilor și părinților și coerența între școli și statele membre rămân provocări semnificative. |

Limiter l'accès des mineurs au contenu qui convient à leur âge implique deux choses: d'une part, disposer de classifications en fonction de l'âge et du contenu et, d'autre part, faire en sorte que ces classifications soient respectées. La dernière tâche relève en premier lieu de la responsabilité des parents, mais des moyens techniques – filtrage, systèmes de vérification de l'âge, systèmes de contrôle parental, etc. – fournissent une aide précieuse.

Restricționarea accesului la conținut

Classifications en fonction de l'âge et du contenu

Limitarea accesului minorilor la conținutul adecvat pentru vârsta lor presupune două aspecte: pe de o parte, rating-ul în funcție de vârstă și clasificarea conținutului și, pe de altă parte, respectarea acestor rating-uri și clasificări. Cea de a doua sarcină revine în primul rând părinților, însă sistemele tehnice – sisteme de filtrare, sisteme de verificare a vârstei, sisteme de control parental etc. – oferă un sprijin important.

Les systèmes actuels de classification du matériel audiovisuel en fonction de l'âge et du contenu sont a priori considérés comme suffisants et efficaces par 12 États membres[27] tandis que 13 États membres[28] et la Norvège estiment qu'ils devraient être améliorés .

Rating-ul în funcție de vârstă și clasificarea conținutului

16 États membres[29] et la Norvège ont répondu qu'ils disposent de classifications en fonction de l'âge et du contenu différentes selon le type de média. 10 États membres[30] et la Norvège estiment que cela pose un problème. 8 États membres[31] et la Norvège signalent que des mesures ou initiatives sont envisagées pour instaurer une plus grande cohérence dans ce domaine.

Sistemele existente de rating pe categorii de vârstă și de clasificare a conținutului audiovizual sunt considerate în principiu ca fiind suficiente și eficiente de către 12 state membre[27], în timp ce 13 state membre[28] și Norvegia consideră că acestea ar trebui îmbunătățite .

En tout, 15 États membres[32] et la Norvège estiment que des systèmes multimédias et/ou paneuropéens de classification du contenu seraient utiles et réalisables . Cela est contredit par 9 États membres[33] qui invoquent les différences culturelles.

16 state membre[29] și Norvegia au răspuns că au diferite sisteme de rating și clasificări pe categorii de vârstă pentru diverse tipuri de media. Zece state membre[30] și Norvegia consideră că această situație reprezintă o problemă. Opt state membre[31] și Norvegia subliniază că se au în vedere măsuri și inițiative în vederea asigurării unei mai mari coerențe în acest domeniu.

Il s'agit d'un domaine caractérisé par des approches extrêmement diverses: la définition de ce qui est nécessaire et utile varie considérablement d'un État membre à l'autre et dans les États membres. |

În total, 15 state membre[32] și Norvegia consideră că sistemele paneuropene de clasificare a conținutului media adresate tuturor tipurilor de media sunt utile și fezabile . Acest punct de vedere este contrazis de nouă state membre[33], care invocă diferențele culturale.

Systèmes techniques (filtrage, systèmes de vérification de l'âge, systèmes de contrôle parental, etc.)

Acesta este un domeniu extrem de fragmentat – concepțiile cu privire la ceea ce este necesar și util diferă semnificativ în cadrul și în rândul statelor membre. |

Globalement, il semble être admis que les mesures techniques ne peuvent, à elles seules, protéger les mineurs d'un contenu préjudiciable et qu'elles constituent seulement un élément dans un ensemble de mesures.

Sisteme tehnice (sisteme de filtrare, sisteme de verificare a vârstei, sisteme de control parental etc.)

Concernant les mesures techniques destinées à éviter tout contenu potentiellement préjudiciable en garantissant que les classifications applicables sont respectées, les États membres sont partagés quant à leur utilité , adéquation (compte tenu du droit à l'information et du risque d'utilisation abusive à des fins de censure), faisabilité technique et fiabilité [34]. En outre, tous ont insisté sur le besoin de transparence concernant l'inscription d'un contenu sur liste noire et la possibilité de l'en retirer.

În general, se pare că există un consens asupra faptului că doar măsurile tehnice nu pot proteja minorii de conținutul dăunător și că acestea nu pot reprezenta decât un element dintr-un complex de măsuri.

20 États membres [35]indiquent que les entreprises ou les pouvoirs publics ont fait des efforts afin de mettre au point un système de filtrage et de classification pour Internet. 24 États membres[36] et la Norvège indiquent que des outils de contrôle parental sont utilisés . Ces derniers sont disponibles gratuitement dans 15 États membres et contre paiement dans 4 États membres[37].

În ceea ce privește măsurile tehnice care vizează evitarea conținutul potențial dăunător prin asigurarea respectării rating-urilor și clasificărilor relevante, statele membre sunt divizate în ceea ce privește utilitatea , adecvarea lor (cu privire la dreptul la informare și posibilul abuz de cenzură), fezabilitatea tehnică și fiabilitatea [34]. De asemenea, a existat un consens cu privire la sublinierea nevoii de transparență în includerea unui anumit conținut pe o listă neagră și posibilitatea eliminării acestuia.

De plus, les efforts s'intensifient pour informer les abonnés de l'existence de systèmes de filtrage et de classification et de logiciels de vérification de l'âge qui sont obligatoires – de par la loi ou aux termes des codes de conduite applicables aux FSI ou opérateurs de téléphonie mobile – dans 16 États membres[38].

20 de state membre[35] raportează că autoritățile publice sau industria de profil au făcut eforturi în vederea dezvoltării unui sistem de filtrare și rating on-line. 24 de state membre[36] și Norvegia raportează că sunt folosite instrumente de control parental . Acestea sunt disponibile gratuit în 15 state membre și contra cost în patru state membre[37].

Si la plupart des États membres voient des possibilités d'améliorer leurs systèmes de classification, il n'y a pas de consensus quant à l'utilité et à la faisabilité de systèmes multimédias et/ou paneuropéens de classification du contenu. Cependant, comme le contenu en ligne a un caractère transnational de plus en plus marqué, il faudrait étudier les moyens de mieux harmoniser ces systèmes. Il existe de plus en plus de dispositifs Internet comportant des outils de contrôle parental, mais leur combinaison avec l'utilisation d'un contenu approprié dépend de solutions au cas par cas qui varient considérablement d'un État membre à l'autre et dans les États membres. Dans ce contexte, il semble utile de réfléchir à des systèmes innovants de classification du contenu qui pourraient être plus largement utilisés dans le secteur des TIC (fabricants, fournisseurs d'hébergement et de contenu, etc.) tout en ménageant la souplesse nécessaire aux interprétations locales de l'«adéquation» et en reprenant les approches instaurées relativement à la responsabilité des différents acteurs Internet. |

De asemenea, se fac eforturi tot mai mari pentru a informa abonații cu privire la sistemele de filtrare și rating disponibile și la soft-urile de verificare a vârstei , care sunt obligatorii – conform legii sau codurilor de conduită relevante pentru ISP-uri sau operatorii de telefonie mobilă – în 16 state membre[38].

Services audiovisuels

Deși majoritatea statelor membre consideră că este necesară în continuare ameliorarea sistemelor de rating în funcție de vârstă și de clasificare, în mod clar nu există un consens cu privire la utilitatea și fezabilitatea pentru conținutul media a sistemelor pan-europene de clasificare adresate tuturor tipurilor de media. Totuși, având în vedere natura conținutului on-line, care tinde tot mai mult să depășească granițele, ar trebui explorate în continuare modalități de a alinia mai bine astfel de sisteme. Dispozitivele pe bază de internet dotate cu instrumente de control parental sunt din ce în ce mai disponibile, însă corelarea acestora cu utilizarea de conținut adecvat se bazează pe soluții de la caz la caz, care variază foarte mult în cadrul și în rândul statelor membre. În acest context, se pare că merită avute în vedere sisteme inovatoare de rating și de clasificare a conținutului, care ar putea fi folosite la scară mai largă în cadrul sectorului TIC (producători, furnizori de servicii de găzduire de pagini web și de conținut etc.), oferind în același timp flexibilitatea necesară pentru interpretări locale privind „adecvarea” și reflectând abordările stabilite privind răspunderea diferitelor părți implicate din domeniul on-line. |

En ce qui concerne les systèmes de corégulation et d'autorégulation pour protéger les mineurs d'un contenu préjudiciable, les services audiovisuels à la demande (pour lesquels il existe de tels systèmes dans 8 États membres dont 7 disposent d'un code de conduite) sont en retard par rapport aux programmes télévisés pour lesquels il existe de tels systèmes dans 14 États membres dont 11 disposent d'un code de conduite[39].

Servicii media audiovizuale

Les techniques les plus courantes pour signaler aux parents la présence de contenu préjudiciable et la nécessité d'en limiter l'accès sont les pictogrammes à l'écran et/ou les signaux sonores immédiatement avant la diffusion du contenu potentiellement préjudiciable. Cela vaut pour les émissions télévisées comme pour les services audiovisuels à la demande.

În ceea ce privește sistemele de coreglementare/autoreglementare pentru protecția minorilor față de conținutul dăunător, serviciile media audiovizuale la cerere (pentru care astfel de sisteme sunt puse în aplicare în opt state membre, șapte dintre acestea având un cod de conduită) rămân în urma programelor de televiziune , în cazul cărora sistemele sunt în vigoare în 14 state membre, 11 dintre acestea având implementat un cod de conduită[39].

La plupart des États membres jugent ces signaux utiles et certains exigent qu'ils soient imposés par la loi ou que leur utilisation soit stipulée dans des codes de conduite. Les dispositifs techniques ou logiciels de filtrage , parmi lesquels les systèmes de verrouillage et les codes personnels , sont moins utilisés. Les classifications en fonction de l'âge et les limitations de la durée de transmission pour les services audiovisuels à la demande ne sont appliquées que dans un petit nombre d'États membres[40].

Cele mai des întâlnite tehnici pentru a semnala părinților prezența conținutului dăunător și necesitatea ca aceștia să restricționeze accesul sunt pictogramele pe ecran și/sau avertizările sonore care apar imediat înainte de difuzarea conținutului potențial dăunător. Acestea sunt valabile atât pentru emisiunile de televiziune, cât și pentru serviciile media audiovizuale la cerere.

En ce qui concerne la fiabilité des systèmes de signalétique et d'avertissement, certains États membres ont souligné l'importance de la responsabilité parentale et le fait que ces systèmes ne peuvent fonctionner que si les parents en garantissent l'efficacité en contrôlant ce que leurs enfants regardent.

Majoritatea statelor membre consideră că astfel de semnale sunt utile, iar unele state solicită astfel de semnale prin lege sau utilizarea lor este prevăzută de codurile de conduită. Mai puțin utilizate sunt dispozitivele de filtrare tehnice sau software , inclusiv sistemele de pre-blocare ( pre-locking systems ) și codurile PIN . Rating-urile în funcție de vârstă și restricțiile privind orele de difuzare pentru serviciile media audiovizuale la cerere sunt aplicate numai într-un număr redus de state membre[40].

La diversité des actions menées dans ce domaine reflète les distinctions établies dans la directive sur les services de médias audiovisuels, mais traduit aussi la difficulté d'apporter des réponses politiques consensuelles à ce problème. Il y a une grande diversité de moyens techniques, disponibles partout, permettant d'offrir aux enfants un accès sélectif au contenu sur Internet, comme les outils de contrôle parental associés à du contenu classifié en fonction de l'âge et catégorisé, mais les solutions mises au point pour la diffusion linéaire/télévisuelle (durées de transmission, par exemple) semblent souvent inadaptées à Internet et à d'autres services audiovisuels à la demande. |

În ceea ce privește fiabilitatea sistemelor de etichetare și de avertizare, unele state membre au subliniat importanța răspunderii părintești , precum și faptul că aceste sisteme pot funcționa numai dacă părinții se asigură de eficacitatea acestora controlând programele vizionate de copiii lor.

Jeux vidéo

Varietatea acțiunilor desfășurate în domeniu reflectă distincțiile făcute în Directiva privind serviciile media audiovizuale, dar și dificultatea de a ajunge la răspunsuri comune de politică pentru această provocare. Mijloacele tehnice universal disponibile pentru a oferi copiilor un acces selectiv la conținutul on-line, precum instrumentele de control parental privind conținutul clasificat și etichetat în funcție de vârstă, sunt foarte diverse; soluțiile elaborate pentru emisia liniară/TV (de exemplu, orele de difuzare) par deseori inadecvate pentru internet și alte servicii media audiovizuale la cerere. |

Au total, 17 États membres et la Norvège considèrent que le fonctionnement de leurs systèmes de classification en fonction de l'âge est satisfaisant [41]. À l'exception de l'Allemagne, les États membres recourent au système PEGI ( Pan-European Games Information System – Système paneuropéen d'information sur les jeux)[42] et à PEGI Online [43].

Jocuri video

En ce qui concerne les jeux en ligne, PEGI Online est considéré comme une bonne solution de principe, mais la participation encore limitée des entreprises au système est un motif de préoccupation pour un certain nombre d'États membres.

17 state membre și Norvegia consideră funcționarea sistemelor lor de rating pe categorii de vârstă ca fiind satisfăcătoare [41]. Cu excepția Germaniei, statele membre utilizează sistemul PEGI (Informații despre jocuri la nivel pan-european)[42] și PEGI On-line [43].

Les systèmes d'évaluation des éventuels effets positifs ou négatifs des jeux vidéo sur le développement ou la santé des mineurs n'existent que dans 5 États membres[44] et en Norvège.

În ceea ce privește jocurile on-line, PEGI On-line este considerat în principiu o soluție bună, însă o serie de state membre sunt preocupate de participarea încă limitată a industriei de profil la acest sistem.

Concernant les autres mesures possibles pour protéger les mineurs des jeux vidéo préjudiciables, les plus fréquemment citées sont l' éducation aux médias et la sensibilisation , en particulier afin de mieux signaler les risques des jeux vidéo et de promouvoir les outils de protection existants. Toutefois, de telles mesures ne sont intégrées dans l' enseignement scolaire que dans 8 États membres et en Norvège.

Sistemele de evaluare pentru estimarea posibilelor efecte pozitive sau negative ale jocurilor video asupra dezvoltării sau sănătății minorilor sunt în vigoare în doar cinci state membre[44] și în Norvegia.

Les réponses données par les États membres confirment aussi la nécessité d'agir davantage sur la vente au détail des jeux vidéo en boutique afin d'éviter que certains jeux n'y soient vendus à des mineurs. En la matière, des mesures de sensibilisation n'ont été prises que dans 6 États membres et en Norvège[45] et les détaillants ont instauré des codes de conduite dans seulement 4 États membres[46].

În ceea ce privește posibilele măsuri suplimentare pentru protejarea minorilor împotriva jocurilor video dăunătoare, cel mai frecvent menționate au fost competența mediatică și sensibilizarea , în special pentru a atrage mai bine atenția asupra riscurilor prezentate de jocurile video și pentru a promova instrumentele de protecție existente. Cu toate acestea, doar în opt state membre și în Norvegia astfel de măsuri sunt integrate în educația școlară .

Si les systèmes de classification en fonction de l'âge (notamment PEGI) fonctionnent bien dans la plupart des États membres, certains problèmes sont signalés, comme le fait que ces systèmes soient peu appliqués aux jeux en ligne et la vente de jeux à des mineurs sur le marché de détail. En outre, multiplier les mesures de sensibilisation (éducation aux médias à l'école, par exemple) aurait des effets préventifs utiles. |

În plus, răspunsurile statelor membre confirmă necesitatea de a lua mai multe măsuri cu privire la vânzarea cu amănuntul a jocurilor video în magazine pentru a soluționa problema vânzării de jocuri video către minori. Doar în șase state membre și în Norvegia[45] s-au luat măsuri relevante de sensibilizare și numai în patru state membre[46] vânzătorii cu amănuntul au implementat coduri de conduită relevante.

Droit de réponse dans les médias en ligne

Deși sistemele de rating în funcție de vârstă (în special PEGI) funcționează bine în majoritatea statelor membre, provocările raportate includ aplicarea lor limitată la jocurile on-line și comercializarea de jocuri către minori pe piața de vânzări cu amănuntul. De asemenea, măsurile suplimentare de sensibilizare (de exemplu, competența mediatică în școli) ar putea avea efecte preventive utile. |

Le droit de réponse couvre les journaux et périodiques en ligne dans 16 États membres[47], les services d'information sur Internet dans 13 États membres[48], les services de télévision en ligne dans 17 États membres[49], les services de radio en ligne dans 15 États membres[50] et les autres services en ligne dans 9 États membres[51].

Dreptul la replică în media on-line

Les États membres jugent le niveau de protection contre l'allégation de faits[52] dans les médias en ligne et l'efficacité des systèmes mis en place à cet effet «suffisants et efficaces» et «insuffisants» dans des proportions égales.

16 state membre[47] prevăd un drept de replică pentru ziarele/periodicele on-line; în 13 state membre[48], acest drept se aplică serviciilor de informare pe internet; în 17 state membre[49], dreptul la replică se aplică serviciilor de televiziune on-line; în 15 state membre[50], acesta se aplică serviciilor radio on-line, iar în nouă state membre[51], altor servicii media on-line.

Il n'y a pas de cohérence dans l'instauration d'un droit de réponse couvrant les médias en ligne dans les États membres, lequel diffère selon le type de média. De plus, il est possible d'accroître l'efficacité des systèmes existants. |

În timp ce aproximativ jumătate dintre statele membre evaluează nivelul de protecție pentru o expunere de fapte[52] din media on-line și eficiența sistemului/sistemelor respectiv(e) ca fiind suficiente și eficiente, cealaltă jumătate le consideră nesatisfăcătoare.

CONCLUSIONS

Introducerea dreptului la replică aplicabil mass-mediei on-line în statele membre nu este coerentă de la un stat la altul și diferă pentru fiecare tip de media on-line. De asemenea, se poate îmbunătăți eficiența sistemelor în vigoare. |

Comme conclusion générale positive, on peut dire que l'enquête auprès des États membres sur les différents aspects des recommandations de 1998 et 2006 montre que tous les États membres sont conscients des problèmes posés par la protection des mineurs en ligne et font de plus en plus d'efforts pour y répondre. Une combinaison de mesures politiques, avec une part importante de mesures d'autorégulation, semble être le moyen le plus adapté de maîtriser, de la façon la plus souple et la plus réactive possible, la convergence des plateformes (télévision, ordinateur personnel, téléphone intelligent, console, etc.) et du contenu audiovisuel.

CONCLUZII

Toutefois, l'analyse détaillée des réponses politiques que les États membres ont apportées aboutit à un tableau composé d'actions très diverses – voire divergentes dans plusieurs cas – à travers l'Europe. Cela est particulièrement vrai s'agissant de traiter le contenu illicite et préjudiciable, de rendre les réseaux sociaux plus sûrs et de rationaliser les systèmes de classification du contenu.

Ca rezultat pozitiv general, studiul efectuat asupra statelor membre cu privire la diferitele dimensiuni ale recomandărilor din 1998 și 2006 arată că toate statele membre sunt conștiente de provocările pentru protecția minorilor în mediul on-line și fac din ce în ce mai multe eforturi pentru a răspunde acestor provocări. Un mix de politici, cuprinzând o serie semnificativă de măsuri de autoreglementare, pare a fi cel mai adecvat pentru a aborda, în cel mai flexibil și mai activ mod posibil, convergența dintre platforme (TV, PC-uri, smartphone-uri, console etc.), precum și conținutul audiovizual.

Très souvent, les mesures réglementaires ou d'autorégulation trahissent aussi un manque d'ambition et de cohérence par rapport aux mesures analogues prises dans les autres États membres ou ne sont tout bonnement pas appliquées dans la pratique. La diversité des mesures à travers l'Europe ne peut que conduire à un morcellement du marché intérieur et susciter la confusion des parents et enseignants qui essaient de savoir ce qu'il faut faire et ne pas faire pour protéger et responsabiliser les enfants dans un environnement en ligne.

Cu toate acestea, evaluarea detaliată a măsurilor de politică elaborate de către statele membre oferă o imagine de ansamblu alcătuită din acțiuni diverse – și în unele cazuri, chiar divergente – în Europa. Acest lucru este valabil în special pentru abordarea conținutului ilegal și dăunător, sporirea siguranței rețelelor de socializare și optimizarea programelor de clasificare a conținutului.

Il ressort du présent rapport et des réponses détaillées recueillies lors de l'enquête auprès des États membres[53] qu'il est possible d'envisager des mesures supplémentaires, au niveau européen, reposant sur les meilleures pratiques des États membres et de réaliser ainsi des économies d'échelle dans le secteur des TIC, ce qui permettra aux enfants de tirer parti, en toute sécurité, d'un monde numérique en constante évolution.

Destul de frecvent, măsurilor de reglementare sau de autoreglementare le lipsește de asemenea ambiția și coerența cu măsuri similare aplicate în alte state membre sau, pur și simplu, acestea nu sunt puse eficient în aplicare în practică. Un mozaic de măsuri în întreaga Europă nu poate conduce decât la fragmentarea pieței și la crearea de confuzie pentru părinții și profesorii care încearcă să identifice ce trebuie și ce nu trebuie făcut pentru a-și proteja copiii și a le oferi acestora competențele necesare în mediul on-line.

[1] 1998: recommandation du Conseil du 24 septembre 1998 concernant le développement de la compétitivité de l'industrie européenne des services audiovisuels et d'information par la promotion de cadres nationaux visant à assurer un niveau comparable et efficace de protection des mineurs et de la dignité humaine (98/560/CE, JO L 270 du 7.10.1998, p. 48,http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31998H0560:FR:NOT);2006: recommandation du Parlement européen et du Conseil du 20 décembre 2006 sur la protection des mineurs et de la dignité humaine et sur le droit de réponse en liaison avec la compétitivité de l'industrie européenne des services audiovisuels et d'information en ligne (2006/952/CE, JO L 378 du 27.12.2006, p. 72, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32006H0952:FR:NOT).

Prezentul raport, precum și răspunsurile detaliate ale statelor membre[53] sintetizate în cadrul acestui studiu demonstrează că măsurile suplimentare la nivel european se pot baza pe cele mai bune practici din statele membre și pot ajunge la economii de scară pentru sectorul TIC, ajutând copiii să folosească în condiții de siguranță beneficiile lumii digitale în continuă evoluție.

[2] En même temps, il faut veiller à ce que toutes les mesures de corégulation ou d'autorégulation prises soient conformes au droit de la concurrence.

[1] 1998: Recomandarea Consiliului din 24 septembrie 1998 privind dezvoltarea competitivității industriei europene de servicii audiovizuale și de informare prin promovarea unor cadre naționale menite să asigure un nivel comparabil și eficace de protecție a minorilor și a demnității umane [98/560/CE, JO L 270, 7.10.1998, p. 48–55 ( http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31998H0560:EN:NOT)2006: Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecția minorilor și a demnității umane, precum și dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii audiovizuale și de informare on-line (2006/952/CE, JO L 378, 27.12.2006, p. 72–77 ( http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32006H0952:EN:NOT)].

[3] COM(2010) 245 final/2, communication de la Commission au Parlement européen, au Conseil, au Comité économique et social européen et au Comité des régions – Une stratégie numérique pour l'Europe (version corrigée du 26 août 2006)(http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52010DC0245R(01):FR:NOT).

[2] În același timp, măsurile de coreglementare și de autoreglementare trebuie să fie conforme cu legislația privind concurența.

[4] Voir document de travail, page 7 et note de bas de page 27.

[3] COM(2010) 245 final/2: Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Agendă digitală pentru Europa (26 august 2010 – versiune corectată) ( http://ec.europa.eu/information_society/digital-agenda/index_en.htm).

[5] Voir document de travail, pages 7 et 8 et notes de bas de page 31 et 32.

[4] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 7 și nota de subsol 27.

[6] http://www.inhope.org/gns/home.aspx

[5] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, paginile 7, 8 și notele de subsol 31, 32.

[7] Des lignes directes de 35 pays dans le monde sont membres d'INHOPE.

[6] http://www.inhope.org/gns/home.aspx

[8] Voir document de travail, note de bas de page 35.

[7] Linii de asistență telefonică din 35 de țări din întreaga lume sunt membre ale INHOPE.

[9] Voir document de travail, pages 8 et 9. En ce qui concerne la responsabilité limitée des FSI conformément à la directive sur le commerce électronique, voir la note de bas de page 13 du présent rapport.

[8] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 35.

[10] Voir document de travail, note de bas de page 39.

[9] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, paginile 8, 9. Pentru răspunderea și responsabilitatea limitată a ISP-urilor în temeiul Directivei privind comerțul electronic, a se vedea nota de subsol 13 din prezentul raport.

[11] Voir document de travail, page 9.

[10] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 39.

[12] Voir document de travail, page 9.

[11] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 9.

[13] Conformément à la directive sur le commerce électronique [directive 2000/31/CE du Parlement européen et du Conseil du 8 juin 2000 relative à certains aspects juridiques des services de la société de l'information, et notamment du commerce électronique, dans le marché intérieur («directive sur le commerce électronique») (JO L 178 du 17.7.2000, p. 1,http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0031:FR:NOT)], les FSI n'ont pas d'«obligation générale de surveiller les informations qu'ils transmettent ou stockent, ou une obligation générale de rechercher activement des faits ou des circonstances révélant des activités illicites» (article 15, paragraphe 1). Les FSI bénéficient d'un régime de responsabilité limitée en ce qui concerne les informations transmises (article 12, paragraphe 1), le stockage automatique, intermédiaire et temporaire de ces informations (article 13, paragraphe 1) et les informations stockées à la demande d'un destinataire du service (article 14, paragraphe 1).

[12] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 9.

[14] Voir document de travail, note de bas de page 46.

[13] În conformitate cu Directiva privind comerțul electronic [Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (Directiva privind comerțul electronic)] ( JO L 178, 17.7.2000, p. 1–16) ( http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0031:en:NOT), ISP-urile nu au nicio obligație generală de a monitoriza informațiile transmise sau stocate și nicio obligație generală de a căuta în mod activ faptele sau circumstanțele care indică activități ilegale [articolul 15 alineatul (1)]. ISP-urile beneficiază de răspundere limitată pentru informațiile transmise [articolul 12 alineatul (1)], pentru stocarea automată, intermediară și temporară a informațiilor [articolul 13 alineatul (1)] și pentru informațiile stocate la cererea unui destinatar al serviciului [articolul 14 alineatul (1)].

[15] Voir document de travail, note de bas de page 48.

[14] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 46.

[16] Voir document de travail, note de bas de page 49.

[15] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 48.

[17] Voir document de travail, note de bas de page 50.

[16] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 49.

[18] Voir document de travail, note de bas de page 52.

[17] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 50.

[19] Voir document de travail, note de bas de page 58.

[18] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 52.

[20] Voir document de travail, page 12.

[19] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 58.

[21] http://ec.europa.eu/information_society/activities/social_networking/docs/sn_principles.pdf

[20] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 12.

[22] Voir document de travail, note de bas de page 60.

[21] http://ec.europa.eu/information_society/activities/social_networking/docs/sn_principles.pdf.

[23] Voir document de travail, page 13.

[22] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 60.

[24] Voir document de travail, page 13 et note de bas de page 63. Pour ce qui est de la diffusion en ligne de matériel pédopornographique, le programme pour un Internet plus sûr met l'accent sur la coopération internationale et européenne, en particulier par le soutien au réseau INHOPE de lignes directes.

[23] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 13.

[25] Voir document de travail, page 14.

[24] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 13 și nota de subsol 63. În ceea ce privește lupta împotriva distribuției on-line de materiale pornografice cu minori, programul „Internet mai sigur” se concentrează asupra cooperării internaționale și europene, în special prin susținerea rețelei de linii de asistență telefonică INHOPE.

[26] Voir document de travail, note de bas de page 65.

[25] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 14.

[27] Voir document de travail, note de bas de page 81.

[26] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 65.

[28] Voir document de travail, note de bas de page 82.

[27] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 81.

[29] Voir document de travail, note de bas de page 83.

[28] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 82.

[30] Voir document de travail, note de bas de page 85.

[29] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 83.

[31] Voir document de travail, note de bas de page 86.

[30] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 85.

[32] Voir document de travail, note de bas de page 87.

[31] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 86.

[33] Voir document de travail, note de bas de page 88.

[32] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 87.

[34] Dans le cadre du programme pour un Internet plus sûr, il a été commandé une étude comparative de l'efficacité des solutions de filtrage disponibles en Europe. Les premiers résultats ont été publiés en janvier 2011. http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/projects/filter_label/sip_bench2/index_en.htm

[33] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 88.

[35] Voir document de travail, page 16.

[34] În cadrul programului „Internet mai sigur” s-a comandat un studiu de evaluare comparativă a eficacității soluțiilor de filtrare disponibile în Europa. Primele rezultate au fost publicate în ianuarie 2011. http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/projects/filter_label/sip_bench2/index_en.htm

[36] Voir document de travail, note de bas de page 77.

[35] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 16.

[37] Voir document de travail, page 16 et note de bas de page 78.

[36] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 77.

[38] Voir document de travail, note de bas de page 76.

[37] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, pagina 16 și nota de subsol 78.

[39] Voir document de travail, pages 20 à 22 et notes de bas de page 93, 94, 99 et 100.

[38] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 76.

[40] Voir document de travail, pages 20 à 22.

[39] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, paginile 20-22 și notele de subsol 93, 94, 99, 100.

[41] Voir document de travail, note de bas de page 107.

[40] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, paginile 20-22.

[42] http://www.pegi.info/fr/

[41] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 107.

[43] http://www.pegionline.eu/fr/

[42] http://www.pegi.info/en/

[44] Voir document de travail, note de bas de page 118.

[43] http://www.pegionline.eu/en/

[45] Voir document de travail, pages 24 et 25 et note de bas de page 119.

[44] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 118.

[46] Voir document de travail, note de bas de page 120.

[45] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, paginile 24, 25 și nota de subsol 119.

[47] Voir document de travail, note de bas de page 128.

[46] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 120.

[48] Voir document de travail, note de bas de page 129.

[47] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 128.

[49] Voir document de travail, note de bas de page 130.

[48] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 129.

[50] Voir document de travail, note de bas de page 131.

[49] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 130.

[51] Voir document de travail, note de bas de page 132.

[50] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 131.

[52] Au sens de la recommandation de 2006, annexe I – Orientations indicatives pour la mise en œuvre, au niveau national, de mesures dans le droit ou les pratiques nationales en vue de garantir le droit de réponse ou des voies de droit équivalentes pour les médias en ligne.

[51] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, nota de subsol 132.

[53] Voir le document de travail des services de la Commission.

[52] În sensul recomandării din 2006, anexa 1 – Orientări indicative pentru punerea în aplicare, la nivel național, de măsuri în legislația internă sau în practică, astfel încât să se asigure dreptul la replică sau la despăgubiri echivalente în ceea ce privește mass-media on-line.

[53] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei.