TABLE OF CONTENTS

CUPRINS

1........... Challenges and opportunities for Europe.......................................................................... 2

1........... Provocări și oportunități pentru Europa........................................................................ 2

2........... Making Europe resource efficient.................................................................................... 3

2........... Eficientizarea Europei din punct de vedere al resurselor.................................................... 3

3........... Transforming the Economy.............................................................................................. 4

3........... Transformarea economiei................................................................................................ 4

3.1........ Sustainable consumption and production......................................................................... 5

3.1........ Consumul și producția sustenabile................................................................................ 5

3.2........ Turning waste into a resource.......................................................................................... 5

3.2........ Transformarea deșeurilor în resurse................................................................................ 8

3.3........ Supporting research and innovation................................................................................. 5

3.3........ Sprijinirea cercetării și a inovării..................................................................................... 9

3.4........ Environmentally harmful subsidies and getting the prices right............................................ 5

3.4........ Subvențiile dăunătoare mediului și stabilirea corectă a prețurilor................................ 10

4........... Natural Capital and Ecosystem Services.......................................................................... 5

4........... Capitalul natural și serviciile de ecosistemice................................................................. 12

4.1........ Ecosystem services......................................................................................................... 5

4.1........ Servicii ecosistemice..................................................................................................... 12

4.2........ Biodiversity.................................................................................................................... 5

4.2........ Biodiversitate................................................................................................................ 13

4.3........ Minerals and metals........................................................................................................ 5

4.3........ Minerale și metale....................................................................................................... 14

4.4........ Water............................................................................................................................. 5

4.4........ Apă.............................................................................................................................. 14

4.5........ Air................................................................................................................................. 5

4.5........ Aer.............................................................................................................................. 15

4.6........ Land and soils................................................................................................................ 5

4.6........ Terenuri și soluri.......................................................................................................... 16

4.7........ Marine resources............................................................................................................ 5

4.7........ Resursele marine........................................................................................................... 17

5........... Key sectors.................................................................................................................... 5

5........... Sectoare cheie.............................................................................................................. 18

5.1........ Addressing food............................................................................................................. 5

5.1........ Abordarea problemei alimentare................................................................................... 19

5.2........ Improving buildings......................................................................................................... 5

5.2........ Îmbunătățirea clădirilor................................................................................................ 20

5.3........ Ensuring efficient mobility................................................................................................ 5

5.3........ Asigurarea mobilității eficiente..................................................................................... 21

6........... Governance and monitoring............................................................................................. 5

6........... Guvernanță și monitorizare......................................................................................... 21

6.1........ New pathways to action on resource efficiency................................................................ 5

6.1........ Noi modalități de acțiune privind eficiența resurselor................................................ 22

6.2........ Supporting resource efficiency internationally................................................................... 5

6.2........ Sprijinirea eficienței resurselor la nivel internațional..................................................... 24

6.3........ Improving the delivery of benefits from EU environmental measures................................. 5

6.3........ Îmbunătățirea beneficiilor provenind din măsurile de mediu ale UE................................ 25

7........... Conclusion..................................................................................................................... 5

7........... Concluzie..................................................................................................................... 26

Annex: Resource efficiency – the interlinks between sectors and resources, and EU policy initiatives 5

Anexă: Utilizarea eficientă a resurselor –Interconexiunile între sectoare și resurse, precum și inițiativele politice ale UE.................................................................................................................................................. 27

1. Challenges and opportunities for Europe

1. Provocări și oportunități pentru Europa

Europe has enjoyed many decades of growth in wealth and wellbeing, based on intensive use of resources. But today it faces the dual challenge of stimulating the growth needed to provide jobs and well-being to its citizens, and of ensuring that the quality of this growth leads to a sustainable future. To tackle these challenges and turn them into opportunities our economy will require a fundamental transformation within a generation – in energy, industry, agriculture, fisheries and transport systems, and in producer and consumer behaviour. Preparing that transformation in a timely, predictable and controlled manner will allow us to further develop our wealth and wellbeing, whilst reducing the levels and impact of our resource use.

Timp de multe decenii Europa s-a bucurat de creșterea prosperității și a bunăstării, pe baza utilizării intensive a resurselor. Astăzi însă, se confruntă cu dubla provocare a stimulării creșterii necesare pentru a asigura locurile de muncă și bunăstarea pentru cetățenii săi și cea a asigurării unui viitor sustenabil prin calitatea creșterii. Pentru a aborda aceste provocări și pentru a le transforma în oportunități, economia noastră va avea nevoie de o transformare fundamentală în decursul unei generații – a sistemelor energetic, industrial, agricol, de pescuit și de transporturi, precum și a comportamentului producătorilor și consumatorilor. Pregătirea acestei transformări în timp util și în mod previzibil și controlat ne va permite să dezvoltăm în continuare prosperitatea și bunăstarea, în același timp reducând volumul și impactul utilizării resurselor.

Over the 20th century, the world increased its fossil fuel use by a factor of 12, whilst extracting 34 times more material resources. Today in the EU, each person consumes 16 tonnes of materials annually, of which 6 tonnes are wasted, with half going to landfill. Trends show, however, that the era of plentiful and cheap resources is over. Businesses are facing rising costs for essential raw materials and minerals, their scarcity and price volatility are having a damaging effect on the economy. Sources of minerals, metals and energy, as well as stocks of fish, timber, water, fertile soils, clean air, biomass, biodiversity are all under pressure, as is the stability of the climate system. Whilst demand for food, feed and fibre may increase by 70% by 2050, 60% of the world’s major ecosystems that help produce these resources have already been degraded or are used unsustainably. If we carry on using resources at the current rate, by 2050 we will need, on aggregate, the equivalent of more than two planets to sustain us, and the aspirations of many for a better quality of life will not be achieved.

Pe parcursul secolului al XX-lea, consumul mondial de combustibili fosili a crescut de 12 ori, iar extracția de resurse materiale a crescut de 34 de ori. În prezent, în UE se utilizează 16 tone de materiale pe persoană în fiecare an, dintre care 6 tone sunt risipite, jumătate dintre acestea ajungând la depozitele de deșeuri. Tendințele arată, cu toate acestea, că epoca resurselor în cantități suficiente și ieftine a luat sfârșit. Întreprinderile se confruntă cu costuri mai ridicate pentru materiile prime esențiale și minerale, raritatea acestora și volatilitatea prețurilor având efecte negative asupra economiei. Sursele de minereuri, metale și energie, precum și stocurile de pește, lemn, apă, solurile fertile, aerul curat, biomasa, biodiversitatea sunt supuse unor presiuni, la care este supusă și stabilitatea sistemului climatic. În timp ce cererea de alimente, furaje și fibre ar putea crește cu 70% până în 2050, 60% din ecosistemele majore ale lumii care contribuie la producerea acestor resurse sunt deja degradate sau sunt utilizate într-un mod nesustenabil. Dacă vom continua să utilizăm resursele în ritmul actual, până în anul 2050 vom avea nevoie, în total, de echivalentul a mai mult de două planete, iar aspirațiile multora către o calitate mai bună a vieții nu se vor îndeplini.

Our economic system still encourages the inefficient use of resources by pricing some below true costs. The World Business Council for Sustainable Development estimates that by 2050 we will need a 4 to 10 fold increase in resource efficiency, with significant improvements needed already by 2020. Some dynamic businesses have recognised the benefits of a more productive use of resources, yet many enterprises and consumers have not yet realised the scale and urgency of the required transformations. Promoting efficient use of resources makes a lot of business sense and should help improve their competitiveness and profitability. It is therefore an integral part of the EU's agenda for global competitiveness. It also helps ensure a sustainable recovery from the economic crisis and it can boost employment.

Sistemul nostru economic încă încurajează utilizarea ineficientă a resurselor prin fixarea prețurilor unora dintre acestea sub costurile reale. Consiliul mondial de afaceri privind dezvoltarea continuă (World Business Council for Sustainable Development) estimează că, până în 2050, vom avea nevoie de o creștere de 4- 10 ori a eficienței utilizării resurselor, cu ameliorări semnificative necesare până în 2020. Unele întreprinderi dinamice au recunoscut avantajele unei utilizări mai productive a resurselor, cu toate acestea, multe întreprinderi și consumatori nu au realizat încă amploarea și urgența transformărilor necesare. Promovarea utilizării eficiente a resurselor prezintă multe avantaje economice și ar trebui să contribuie la ameliorarea competitivității și a profitabilității. Prin urmare, aceasta face parte din agenda UE de promovare a competitivității globale. Aceasta contribuie, de asemenea, la asigurarea unei recuperări sustenabile de pe urma crizei economice și poate stimula ocuparea locurilor de muncă.

Transformation will need a policy framework that creates a playing field, where innovation and resource efficiency are rewarded, creating economic opportunities and improved security of supply through product redesign, sustainable management of environmental resources, greater reuse, recycling and substitution of materials and resource savings. Decoupling growth from resource use and unlocking these new sources of growth needs coherence and integration in the policies that shape our economy and our lifestyles. Action on climate change has already led the way in helping to decouple growth from the use of carbon.

Transformarea va necesita un cadru politic care să creeze un mediu în care inovarea și utilizarea eficientă a resurselor sunt recompensate, crearea de oportunități economice și îmbunătățirea siguranței surselor de aprovizionare prin reproiectarea de produse, prin gestionarea sustenabilă a resurselor de mediu, printr-un mai amplu proces de reutilizare, reciclare, prin substituire a materialelor și economii de resurse. Decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor și deblocarea acestor noi surse de creștere economică necesită mai multă consecvență și integrare în politicile care ne determină economia și stilurile noastre de viață. Acțiunea privind schimbările climatice a ocupat deja un loc de frunte în procesul de decuplare a creșterii de utilizarea carbonului.

The Europe 2020 Strategy and its flagship initiative on "A Resource Efficient Europe"[1] set the EU on the path to this transformation. The flagship called for a roadmap "to define medium and long term objectives and means needed for achieving them". This Roadmap builds upon and complements the other initiatives under the flagship, in particular the policy achievements towards a low carbon economy, and takes into account progress made on the 2005 Thematic Strategy on the Sustainable Use of Natural Resources[2] and the EU's strategy on sustainable development. The Roadmap should also be seen in the context of worldwide efforts to achieve a transition towards a green economy[3]. It draws extensively on a range of sources which are referenced in the accompanying Staff Working Document, including the European Environment Agency's report on the state and outlook for the European Environment.

Strategia Europa 2020 și inițiativa emblematică intitulată „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”[1] au plasat UE pe calea acestei transformări. Inițiativa emblematică a solicitat o foaie de parcurs „pentru a defini obiective pe termen mediu și lung și mijloacele necesare pentru realizarea acestora”. Această foaie de parcurs valorifică și completează alte inițiative din cadrul inițiativei emblematice, în special realizările politice în direcția unei economii cu emisii scăzute de carbon și ține seamă de progresul realizat în ceea ce privește Strategia tematică privind utilizarea sustenabilă a resurselor naturale din 2005[2] și în ceea ce privește Strategia UE de dezvoltarea durabilă. Foaia de parcurs ar trebui, de asemenea, să fie privită în contextul eforturilor la nivel mondial în direcția realizării unei tranziții către o economie ecologică[3]. Aceasta se bazează în mare măsură pe o serie de surse care nu sunt menționate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare, inclusiv în raportul Agenției Europene de Mediu privind situația și perspectivele mediului european.

2. Making Europe resource efficient

2. Eficientizarea Europei din punct de vedere al resurselor

Designing the Roadmap

Proiectarea foii de parcurs

The Vision: By 2050 the EU's economy has grown in a way that respects resource constraints and planetary boundaries, thus contributing to global economic transformation. Our economy is competitive, inclusive and provides a high standard of living with much lower environmental impacts. All resources are sustainably managed, from raw materials to energy, water, air, land and soil. Climate change milestones have been reached, while biodiversity and the ecosystem services it underpins have been protected, valued and substantially restored.

Viziunea: Până în anul 2050, economia UE se dezvoltă într-un mod care să respecte constrângerile legate de resurse și în cadrul limitelor planetare, contribuind astfel la transformarea economică globală. Economia noastră este competitivă, incluzivă și oferă un nivel de trai ridicat cu un impact asupra mediului mult mai scăzut. Toate resursele sunt gestionate sustenabil, de la materii prime la energie, apă, aer, terenuri și sol. Obiectivele privind schimbările climatice au fost atinse, iar biodiversitatea și serviciile ecosistemice pe care le sprijină au fost protejate, valorizate și restabilite în mod substanțial.

Resource efficient development is the route to this vision. It allows the economy to create more with less, delivering greater value with less input, using resources in a sustainable way and minimising their impacts on the environment. In practice, this requires that the stocks of all environmental assets from which the EU benefits or sources its global supplies are secure and managed within their maximum sustainable yields. It will also require that residual waste is close to zero and that ecosystems have been restored, and systemic risks to the economy from the environment have been understood and avoided. A new wave of innovation will be required.

Dezvoltarea bazată pe utilizarea eficientă a resurselor reprezintă calea către această viziune. Ea permite economiei să creeze mai mult cu resurse mai puține, să furnizeze o valoare mai mare cu un input mai redus, să utilizeze resursele într-o manieră sustenabilă, reducând impactul acestora asupra mediului. În practică, aceasta necesită ca toate stocurile de resurselor naturale de care beneficiază UE sau din care provin rezervele sale globale să fie în siguranță și gestionate în limitele randamentului maxim sustenabil. Aceasta va necesita, de asemenea, ca nivelul deșeurilor reziduale să fie aproape nul, ecosistemele să fie restabilite, iar riscurile sistemice provenind din mediu la care este expusă economia să fie înțelese și evitate. Va fi necesar un nou val de inovare.

This Roadmap sets the milestones, which illustrate what will be needed to put us on a path to resource efficient and sustainable growth. Each section then describes the actions that are needed in the short term to start off this process.

Această foaie de parcurs stabilește etapele care arată ce va fi necesar pentru a ne plasa pe calea unei creșteri economice sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic. Fiecare secțiune descrie apoi acțiunile care sunt necesare, pe termen scurt, pentru a începe acest proces.

The Roadmap provides a framework explaining how policies interrelate and build on each other in which future actions can be designed and implemented coherently. The inter-linkages between key sectors and resources and their associated EU policy initiatives are outlined in the Annex Table. Impact assessments will be prepared for all significant actions and any potential targets before detailed proposals are presented[4].

Această foaie de parcurs oferă un cadru în care se explică modul în care politicile interacționează și se completează reciproc și în care viitoarele acțiuni pot fi concepute și puse în aplicare în mod coerent. Legăturile între sectoare și resursele cheie și inițiativele politice aferente ale UE sunt descrise în tabelul din anexă. Vor fi realizate evaluări de impact pentru toate acțiunile semnificative și orice obiective potențiale înaintea prezentării unor propuneri detaliate[4].

Making and measuring progress

Înregistrarea și măsurarea progreselor

Robust and easily understandable indicators will be necessary to provide signals and measure progress in improving resource efficiency.

Vor fi necesari indicatori robuști și ușor de înțeles, pentru a măsura progresul în îmbunătățirea eficienței resurselor.

This Roadmap proposes a new pathway to action on resource efficiency, with a process involving all key stakeholders, to discuss and agree on indicators and targets by the end of 2013. This process is described in more detail in chapter 6.

Această foaie de parcurs propune o nouă cale de acțiune privind eficiența resurselor, cu un proces care să implice toate părțile interesate importante, pentru a discuta și conveni asupra indicatorilor și obiectivelor respective până la sfârșitul anului 2013. Precizări suplimentare privind acest proces se găsesc la capitolul 6.

In order to launch this process, two levels of indicators are provisionally formulated[5]:

Pentru a lansa acest proces, vor fi stabilite provizoriu două niveluri de indicatori[5]:

(1) A provisional lead indicator - "Resource Productivity" - to measure the principal objective of this Roadmap, of improving economic performance while reducing pressure on natural resources;

(1) un indicator principal provizoriu - „productivitatea resurselor” - pentru măsurarea obiectivului principal al acestei foi de parcurs, de îmbunătățire a performanței economice și diminuare a presiunii asupra resurselor naturale;

(2) A series of complementary indicators on key natural resources such as water, land, materials and carbon, that will take account of the EU’s global consumption of these resources.

(2) o serie de indicatori complementari privind principalele resurse naturale, cum ar fi apa, solul, materiile și carbonul, care va avea ca scop indicarea consumului global al acestor resurse la nivelul UE.

Overcoming the barriers

Depășirea obstacolelor

The EU and its Member States should strive to remove barriers that hold back resource efficiency and so create the right set of incentives for production and consumption decisions. This will require:

UE și statele sale membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a elimina obstacolele care frânează eficiența utilizării resurselor și, astfel, să creeze o serie de stimulente pentru deciziile privind producția și consumul. Aceasta va presupune:

– Addressing markets and prices, taxes and subsidies that do not reflect the real costs of resource use and lock the economy into an unsustainable path;

– abordarea piețelor și a prețurilor, a impozitelor și subvențiilor care nu reflectă costurile reale ale utilizării resurselor și blochează economia pe o traiectorie nesustenabilă;

– Encouraging more long-term innovative thinking in business, finance and politics that leads to the uptake of new sustainable practices and stimulates breakthroughs in innovation, and develops forward thinking, cost effective regulation;

– încurajarea gândirii inovatoare pe termen lung în domeniul afacerilor, financiar și politic, care să conducă la asimilarea de noi practici sustenabile și stimularea progreselor în inovare și la elaborarea unui cadru de reglementare progresist;

– Carrying out the research to fill the gaps in our knowledge and skills and provide the right information and training;

– cercetări care să compenseze lacunele din aptitudinile și competențele noastre și să asigure informații și formare adecvate;

– Dealing with international competitiveness concerns, and seeking to get a consensus with international partners to move in a similar direction.

– abordarea preocupărilor privind competitivitatea la nivel internațional și încercarea de a obține un consens cu partenerii internaționali în privința urmării unei direcții similare.

3. Transforming the Economy

3. Transformarea economiei

Transforming the economy onto a resource-efficient path will bring increased competitiveness and new sources of growth and jobs through cost savings from improved efficiency, commercialisation of innovations and better management of resources over their whole life cycle. This requires policies that recognise the interdependencies between the economy, well-being and natural capital and seeks to remove barriers to improved resource efficiency, whilst providing a fair, flexible, predictable and coherent basis for business to operate.

Transformarea economiei și plasarea acesteia pe o traiectorie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor va aduce o creștere a competitivității și noi surse de creștere și de locuri de muncă prin reducerea costurilor generată de eficientizarea utilizării resurselor, comercializarea inovărilor și o mai bună gestionare a resurselor pe durata întregului lor ciclu de viață. Pentru aceasta, este necesar ca politicile să recunoască interdependențele dintre economie, bunăstare și capitalul natural și să caute să elimine obstacolele în calea unei utilizări mai eficientă a resurselor, concomitent cu asigurarea unei baze corecte, flexibile, previzibile și coerente pentru funcționarea întreprinderilor.

Source: European Environment Agency

Sursă: Agenția Europeană de Mediu

3.1. Sustainable consumption and production

3.1. Consumul și producția sustenabile

3.1.1. Improving products and changing consumption patterns

3.1.1. Ameliorarea produselor și modificarea modelelor de consum

Changing the consumption patterns of private and public purchasers will help drive resource efficiency and can also frequently generate direct net cost savings. In turn it can help increase demand for more resource efficient services and products. Accurate information, based on the life-cycle impacts and costs of resource use, is needed to help guide consumption decisions. Consumers can save costs by avoiding waste themselves, and buying products that last, or that can be easily repaired or recycled. New entrepreneurial models, where products are leased rather than bought, can satisfy consumer needs with less life-cycle resource use.

Modificarea modelelor de consum ale cumpărătorilor privați și publici va contribui la utilizarea eficientă a resurselor și ar putea, de asemenea, genera frecvent economii de costuri nete directe. La rândul lor, acestea pot contribui la creșterea cererii de produse și servicii mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Sunt necesare informații exacte, bazate pe impactul ciclurilor de viață și pe costurile de utilizare a resurselor, pentru a orienta luarea de decizii în domeniul consumului. Consumatorii pot face economii de costuri prin evitarea risipei, și prin cumpărarea de produse care să poată fi ușor reparate sau reciclate. Noi modele antreprenoriale, atunci când produsele sunt închiriate mai degrabă decât cumpărate, pot satisface nevoile consumatorilor, cu utilizarea de mai puține resurse pe durata ciclului de viață.

The internal market and market based instruments have an important role in setting the framework for markets to reward greener products. An approach using both voluntary and mandatory measures – as in the EU’s Lead Market Initiatives and the Ecodesign Directive – should be considered for a wider range of products and services and include more resource relevant criteria.

Piața internă și instrumentele bazate pe piață au un rol important în stabilirea cadrului care să permită piețelor să recompenseze produsele mai ecologice pe piață. O abordare care să utilizeze atât măsuri voluntare, cât și obligatorii, precum cele din cadrul inițiativelor UE privind piețele-pilot și din Directiva privind proiectarea ecologică, ar trebui să fie luată în considerare pentru o gamă mai largă de produse și servicii și să includă criterii mai relevante privind resursele.

However, it has been shown that in some cases, cost savings made from improving the efficiency of a technology can actually induce people to consume more. This phenomenon, known as a "rebound effect" must be anticipated, and accounted for, in developing policy and setting targets.

Cu toate acestea, s-a constatat că, în unele cazuri, economiile de costuri realizate prin îmbunătățirea eficienței unei tehnologii, pot determina oamenii să consume mai mult. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „efect de recul” trebuie să fie anticipat și luat în considerare în elaborarea politicii și stabilirea obiectivelor.

Milestone: By 2020, citizens and public authorities have the right incentives to choose the most resource efficient products and services, through appropriate price signals and clear environmental information. Their purchasing choices will stimulate companies to innovate and to supply more resource efficient goods and services. Minimum environmental performance standards are set to remove the least resource efficient and most polluting products from the market. Consumer demand is high for more sustainable products and services.

Etapa: Până în 2020, cetățenii și autoritățile publice sunt încurajate în mod corespunzător să aleagă produsele și serviciile cele mai eficiente din punct de vedere al resurselor, prin tarife corespunzătoare și informații de mediu clare. Opțiunile de cumpărare ale acestora vor stimula întreprinderile să inoveze și să furnizeze bunuri și servicii mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Sunt stabilite standarde minime de performanță în domeniul mediului pentru a elimina produsele cel mai puțin eficiente din punct de vedere al resurselor și cele mai poluante de pe piață. Cererea consumatorilor pentru produse și servicii mai sustenabile este ridicată.

3.1.2. Boosting efficient production

3.1.2. Promovarea producției eficiente

Europe has the world's highest net imports of resources per person, and its open economy relies heavily on imported raw materials and energy. Secure access to resources has become an increasingly strategic economic issue, while possible negative social and environmental impacts on third countries constitute an additional concern. In 2007 the total amount of material directly used in the EU economy was more than 8 billion tonnes. We could reduce that amount whilst increasing production and competitiveness[6]. Moreover, Improving the re-use of raw materials through greater 'industrial symbiosis' (where the waste of some firms is used as a resource for others) across the EU could save €1.4bn a year and generate €1.6bn in sales[7].

Europa înregistrează cel mai mare volum de importuri nete de resurse pe persoană și economia sa deschisă depinde în mare măsură de importurile de materie primă și energie. Accesul sigur la resurse a devenit un aspect economic strategic tot mai important, în timp ce impacturile negative posibile sociale și de mediu asupra țărilor terțe constituie o preocupare suplimentară. În 2007, volumul total de materii utilizate în mod direct în economia UE a fost de peste 8 miliarde de tone. Am putea reduce acest volum, concomitent cu creșterea producției și a competitivității[6]. În plus, îmbunătățirea reutilizării materiilor prime printr-o mai mare „simbioză industrială” (în care reziduurile provenind de la unele societăți sunt utilizate ca o resursă pentru altele) pe tot cuprinsul UE ar putea economisi 1,4 miliarde de euro pe an și genera 1,6 miliarde de euro din vânzări[7].

Although many firms have already taken action to improve their resource efficiency, much scope for improvement remains. This applies especially to non-core business areas, for example where energy or water efficiency is not central to the firm's activity. Many fail to economise on longer-term resource use because of a short-term horizon encouraged by current corporate reporting practices. Firms which are already beginning to invest in resource efficiency need to benefit from advances in knowledge and innovation.

Deși multe întreprinderi au luat deja măsuri pentru a-și îmbunătăți eficiența resurselor, rămân multe îmbunătățiri care pot fi introduse. Acest lucru este valabil în special pentru domenii conexe, de exemplu în cazul în care eficiența energetică sau a utilizării apei nu este în centrul activității întreprinderii. Multe dintre acestea nu pot economisi în cazul utilizării pe termen mai lung a resurselor, din cauza unui orizont pe termen scurt încurajat de practicile actuale de raportare a întreprinderilor. Societățile care încep deja să investească în eficiența resurselor trebuie să beneficieze de progresele înregistrate în domeniul cunoașterii și inovării.

Exchanging information on routes to resource efficiency between partners in value chains and across sectors, including SMEs, can prevent waste, boost innovation and create new markets.

Schimbul de informații cu privire la căile de urmat către atingerea obiectivelor de eficiență a resurselor între parteneri în cadrul lanțurilor de valori și între sectoare, inclusiv IMM-uri, pot împiedica risipa, pot încuraja inovația și pot crea noi piețe.

Avoiding, wherever possible, the use of dangerous chemicals and promoting green chemistry can help protect key resources like soil and water, and make others, like materials, safer, easier and less costly to recycle and reuse. The approach to chemicals management promoted by fully implementing REACH will help identify opportunities for substituting dangerous chemicals with safer and technologically and economically viable alternatives.

Evitarea, în măsura în care este posibil, a utilizării de produse chimice periculoase și promovarea chimiei ecologice pot contribui la protejarea unor resurse esențiale precum solul și apa și pot contribui la îmbunătățirea siguranței și a facilității și costurilor de reutilizare a altor resurse, cum ar fi materiile prime. Abordarea gestionării substanțelor chimice, promovată prin implementarea completă a REACH va contribui la identificarea posibilităților de substituire a substanțelor chimice periculoase cu alternative mai sigure și viabile din punct de vedere economic și tehnologic.

Milestone: By 2020, market and policy incentives that reward business investments in efficiency are in place. These incentives have stimulated new innovations in resource efficient production methods that are widely used. All companies, and their investors, can measure and benchmark their lifecycle resource efficiency. Economic growth and wellbeing is decoupled from resource inputs and come primarily from increases in the value of products and associated services.

Etapa: Până în 2020 intră în vigoare stimulentele politice și de piață care recompensează investițiile de afaceri în domeniul eficienței. Aceste stimulente au încurajat noi inovații în domeniul metodelor de producție care permit o utilizare mai eficientă a resurselor și care sunt utilizate pe scară largă. Toate societățile și investitorii lor pot să măsoare și să evalueze comparativ eficiența resurselor utilizate pe durata ciclului de viață. Creșterea economică și bunăstarea sunt decuplate de inputul de resurse furnizate și provin în principal din creșterea valorii produselor și a serviciilor asociate.

In order to promote further sustainable consumption and production, the Commission will:

Pentru a promova în continuare producția și consumul sustenabile, Comisia:

· Strengthen the requirements on Green Public Procurement (GPP) for products with significant environmental impacts; assess where GPP could be linked to EU funded projects; and promote joint procurement, and networks of public procurement officers in support of GPP (in 2012);

· va consolida cerințele privind achizițiile publice ecologice (APE) în cazul produselor cu un impact semnificativ asupra mediului; va evalua cazurile în care APE ar putea fi legat de proiecte finanțate de UE; și va promova achizițiile publice comune și rețelele de responsabilii cu achizițiile publice în sprijinul APE (în 2012);

· Establish a common methodological approach to enable Member States and the private sector to assess, display and benchmark the environmental performance of products, services and companies based on a comprehensive assessment of environmental impacts over the life-cycle ('environmental footprint') (in 2012);

· va stabili o abordare metodologică comună pentru a permite statelor membre și sectorului privat să evalueze, să afișeze și să examineze comparativ performanța de mediu a produselor, serviciilor și societăților, pe baza unei evaluări complete a impactului asupra mediului pe toată durata ciclului de viață („amprenta ecologică”) (în 2012);

· Address the environmental footprint of products, building on an ongoing assessment due in 2012 and following a consultation with stakeholders, including through setting requirements under the Ecodesign directive, to boost the material resource efficiency of products (e.g. reusability/recoverability/recyclability, recycled content, durability), and through expanding the scope of the Ecodesign directive to non-energy related products (in 2012);

· va aborda chestiunea amprentei ecologice a produselor, pe baza unei evaluări care va fi emisă în 2012 și ca urmare a consultării părților interesate, inclusiv prin stabilirea de condiții în conformitate cu Directiva privind proiectarea ecologică, pentru a spori eficiența resurselor materiale (de exemplu, capacitatea de reutilizare/recuperare/reciclare, conținutul de material reciclat, sustenabilitate) și prin extinderea sferei de aplicare a directivei privind proiectarea ecologică la produsele fără impact energetic (în 2012);

· Ensure better understanding of consumer behaviour and provide better information on the environmental footprints of products, including preventing the use of misleading claims, and refining eco-labelling schemes (in 2012);

· va asigura o mai bună înțelegere a comportamentului consumatorilor, va oferi informații mai bune privind amprenta ecologică a produselor, va lua măsuri de prevenire a utilizării de declarații înșelătoare și de ameliorare a sistemelor de etichetare ecologică (în 2012);

· Support the networking and exchange of best practice between agencies running schemes on resource efficiency for SMEs (continuous).

· va sprijini crearea de rețele și schimbul de cele mai bune practici între agențiile care rulează sisteme privind eficiența resurselor pentru IMM-uri (continuu).

Member States, with the Commission should as of 2012, assess:

Statele membre, împreună cu Comisia, trebuie să analizeze, începând cu 2012:

· Options to increase market rewards for genuinely environmentally friendly products;

· opțiunile de creștere a beneficiilor de piață pentru produsele cu adevărat ecologice;

· Measures to extend producer responsibility to the full life-cycle of the products they make (including via new business models, through guidance on take-back and recycling schemes and support for repair services);

· măsurile de extindere a responsabilității producătorilor pentru durata ciclului complet de viață al produselor pe care le produc (inclusiv prin noi modele de afaceri, prin intermediul unor orientări privind sistemele de preluare și reciclare și prin sprijinirea serviciilor de reparații);

· Actions to optimise the resource efficiency of packaging.

· acțiunile în vederea optimizării eficienței resurselor în cazul ambalajelor.

Member States should:

Statele membre trebuie:

· Put in place incentives that stimulate a large majority of companies to measure, benchmark and improve their resource efficiency systematically (continuous);

· să pună în aplicare stimulente care să încurajeze o mare majoritate a întreprinderilor să măsoare, să standardizeze și să îmbunătățească eficiența resurselor în mod sistematic (continuu);

· Help companies work together to make the best use of the waste and by-products they produce (e.g. by exploiting industrial symbiosis) (continuous);

· să ajute întreprinderile să colaboreze pentru a asigura o utilizare optimă a deșeurilor și subproduselor pe care le produc (de exemplu, prin exploatarea simbiozei industriale) (continuu);

· Ensure that advice and support is available to help SMEs identify and improve their resource efficiency and sustainable use of raw materials (continuous);

· să se asigure că IMM-urile au la dispoziție servicii de consiliere și sprijin pentru a le ajuta să identifice și să-și îmbunătățească eficiența resurselor și utilizarea sustenabilă a materiilor prime (continuu);

· Work together with the Commission to ensure that, by 2020, all relevant Substances of Very High Concern are placed on the REACH Candidate List (continuous).

· să conlucreze cu Comisia pentru a se asigura că, până în 2020, toate substanțele extrem de preocupante relevante sunt introduse pe lista substanțelor candidate REACH (continuu).

3.2. Turning waste into a resource

3.2. Transformarea deșeurilor în resurse

Each year in the European Union we throw away 2.7 billion tonnes of waste, 98 million tonnes of which is hazardous. On average only 40% of our solid waste is re-used or recycled, the rest going to landfill or incineration. Overall waste generation is stable in the EU, however, generation of some waste streams like construction and demolition waste, to sewage sludge and marine litter is still increasing. Waste electrical and electronic equipment alone is expected to increase by roughly 11% between 2008 and 2014.

În fiecare an, numai în Uniunea Europeană aruncăm 2,7 miliarde de tone de deșeuri – din care 98 milioane de tone sunt deșeuri periculoase. În medie, numai 40% din volumul total de deșeuri solide se reutilizează sau se reciclează, restul ajungând la depozitele de deșeuri sau fiind incinerate. Volumul total de deșeuri generate în UE este stabil, cu toate acestea, anumite fluxuri de deșeuri precum cele din sectoarele de construcții și demolări, nămolul de epurare și deșeurile marine sunt încă în creștere. Se estimează că volumul de deșeuri de echipamente electrice și electronice va crește cu aproximativ 11% între 2008 și 2014.

In some Member States more than 80% of waste is recycled, indicating the possibilities of using waste as one of the EU’s key resources. Improving waste management makes better use of resources and can open up new markets and jobs, as well as encourage less dependence on imports of raw materials and lower impacts on the environment.

În unele state membre mai mult de 80% din deșeuri sunt reciclate, indicând posibilitățile de utilizare a deșeurilor ca una dintre resursele principale ale UE. Îmbunătățirea gestionării deșeurilor îmbunătățește utilizarea resurselor și poate deschide noi piețe și crea locuri de muncă și, în același timp, poate să încurajeze dependența mai redusă de importurile de materii prime și impactul mai redus asupra mediului.

If waste is to become a resource to be fed back into the economy as a raw material, then much higher priority needs to be given to re-use and recycling. A combination of policies would help create a full recycling economy, such as product design integrating a life-cycle approach, better cooperation along all market actors along the value chain, better collection processes, appropriate regulatory framework, incentives for waste prevention and recycling, as well as public investments in modern facilities for waste treatment and high quality recycling.

Dacă un tip de deșeu este pe cale de a deveni o resursă care să fie reintrodusă în economie ca materie primă, atunci trebuie să se acorde o prioritate mai ridicată reutilizării și reciclării. O combinație de politici va contribui la crearea unei economii complete de reciclare, cum ar fi proiectarea de produse care integrează o abordare bazată pe ciclul de viață, promovând cooperarea tuturor actorilor de pe piață de-a lungul lanțului valoric, procese de colectare mai bune, un cadru de reglementare adecvat, stimulente pentru prevenirea și reciclarea deșeurilor, precum și investiții publice în instalații moderne pentru tratarea deșeurilor și reciclare de înaltă calitate.

Milestone: By 2020, waste is managed as a resource. Waste generated per capita is in absolute decline. Recycling and re-use of waste are economically attractive options for public and private actors due to widespread separate collection and the development of functional markets for secondary raw materials. More materials, including materials having a significant impact on the environment and critical raw materials, are recycled. Waste legislation is fully implemented. Illegal shipments of waste have been eradicated. Energy recovery is limited to non recyclable materials, landfilling is virtually eliminated and high quality recycling is ensured.

Etapa: Până în 2020, deșeurile sunt gestionate ca resurse. Deșeurile generate pe cap de locuitor sunt în declin absolut. Reciclarea și reutilizarea deșeurilor sunt opțiuni atractive din punct de vedere economic, pentru actorii publici și privați din cauza colectării separate pe scară largă și a dezvoltării unor piețe funcționale pentru materiile prime secundare. Mai multe materiale, inclusiv materialele care au un impact semnificativ asupra mediului și materiile prime critice, sunt reciclate. Legislația privind deșeurile este integral pusă în aplicare. Transporturile ilegale de deșeuri au fost eradicate. Recuperarea energiei este limitată la materialele nereciclabile, depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi este practic eliminată și reciclarea de înaltă calitate este asigurată.

The Commission will:

Comisia:

· Stimulate the secondary materials market and demand for recycled materials through economic incentives and developing end-of-waste criteria (in 2013/2014);

· va stimula piața de materiale secundare și cererea de materiale reciclate prin stimulente economice și elaborarea de criterii privind încetarea statutului de deșeu (în 2013/2014);

· Review existing prevention, re-use, recycling, recovery and landfill diversion targets to move towards an economy based on re-use and recycling, with residual waste close to zero (in 2014);

· va revizui actualele obiective privind prevenirea, reutilizarea, reciclarea și evitarea descărcării deșeurilor la depozite, pentru a se îndrepta către o economie bazată pe reutilizare și reciclare, cu un nivel al deșeurilor reziduale aproape nul (în 2014);

· Assess the introduction of minimum recycled material rates, durability and re-usability criteria and extensions of producer responsibility for key products (in 2012);

· va evalua introducerea unor cote minime de material reciclat, a criteriilor de sustenabilitate și de reutilizare și de extindere a responsabilității producătorului pentru principalele produse (în 2012);

· Assess areas where legislation on the various waste streams could be aligned to improve coherence (in 2013/2014);

· va evalua domeniile în care legislația privind diferitele fluxuri de deșeuri ar putea fi aliniată în vederea îmbunătățirii coerenței (în 2013/2014);

· Continue working within the EU and with international partners to eradicate illegal waste shipments with a special focus on hazardous waste;

· va continua să conlucreze cu partenerii din cadrul UE și internaționali în vederea eradicării transporturilor ilegale de deșeuri, cu un accent special pe deșeurile periculoase;

· Ensure that public funding from the EU budget gives priority to activities higher up the waste hierarchy as defined in the Waste Framework Directive (e.g. priority to recycling plants over waste disposal) (in 2012/2013);

· se va asigura că finanțarea din fonduri publice de la bugetul UE acordă prioritate activităților aflate pe o poziție superioară în ierarhia deșeurilor, astfel cum este definit în Directiva–cadru privind deșeurile (de exemplu, prioritate pentru instalațiile de reciclare în defavoarea eliminării deșeurilor) (în 2012/2013);

· Facilitate the exchange of best practice on collection and treatment of waste among Member States and develop measures to combat more effectively breaches of EU waste rules (in 2013/2014).

· va facilita schimbul de bune practici privind colectarea și tratarea deșeurilor între statele membre și va elabora măsuri pentru a combate mai eficient încălcările normelor UE privind deșeurile (în 2013/2014).

Member States should:

Statele membre trebuie:

· ensure full implementation of the EU waste acquis including minimum targets through their national waste prevention and management strategies (continuous).

· să asigure punerea integrală în aplicare a acquis-ului în domeniul deșeurilor, inclusiv a obiectivelor minime prin intermediul strategiilor naționale de prevenire și gestionare a deșeurilor (continuu).

3.3. Supporting research and innovation

3.3. Sprijinirea cercetării și a inovării

The transition to a green and low-carbon economy will require significant innovation, from small incremental changes to major technological breakthroughs.

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va impune inovări semnificative, de la mici schimbări treptate la progrese tehnologice majore.

At the same time we need a more comprehensive and credible knowledge base about how the natural systems react to the different pressures we exert on them. Basic and applied research should identify challenges and guide actions, including social sciences research to develop our understanding of behaviour.

În același timp, avem nevoie de o bază de cunoștințe mai cuprinzătoare și credibilă cu privire la modul în care reacționează diversele sisteme naturale la presiunile exercitate asupra lor. Cercetarea de bază și aplicată ar trebui să identifice provocările și să orienteze acțiunile, inclusiv cercetarea în domeniul științelor sociale pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a comportamentului.

To trigger this push in research and innovation, the right set of incentives needs to be in place so that the private sector invests more in resource efficient research and innovation. Demand side measures will help create incentives for green innovation by building markets. Clear framework conditions are needed to increase investor certainty and better access to finance for companies making green investments that are seen as riskier or that have longer payback times.

Pentru a declanșa acest progres în cercetare și inovare, trebuie să fie în vigoare stimulentele adecvate pentru ca sectorul privat să investească mai mult în cercetare și inovare privind eficientizarea utilizării resurselor. Măsurile bazate pe cerere vor contribui la crearea de stimulente pentru inovare ecologică prin crearea de piețe. Condițiile-cadru clare sunt necesare pentru creșterea gradului de siguranță a investitorilor și accesul mai bun la finanțare pentru întreprinderile care realizează investiții ecologice care sunt considerate mai riscante care au perioade de amortizare sau mai lungi.

Milestone: By 2020, scientific breakthroughs and sustained innovation efforts have dramatically improved how we understand, manage, reduce the use, reuse, recycle, substitute and safeguard and value resources. This has been made possible by substantial increases in investment, coherence in addressing the societal challenge of resource efficiency, climate change and resilience, and in gains from smart specialization and cooperation within the European research area.

Etapa: Până în 2020, descoperirile științifice și eforturile de inovare susținute au îmbunătățit simțitor modul în care înțelegem, gestionăm, reducem utilizarea, refolosim, reciclăm, substituim, protejăm și valorizăm resursele. Acest lucru a fost posibil datorită creșterii substanțiale a investițiilor, a coerenței în abordarea provocărilor societale ale eficienței resurselor, datorită schimbărilor climatice și rezilienței mediului, precum și datorită câștigurilor provenite din specializarea inteligentă și colaborarea mai intensă în cadrul Spațiului de Cercetare European.

Member States with the Commission will:

Statele membre, împreună cu Comisia:

· Establish an appropriate framework and set of incentives to boost private sector investment into research and innovation for resource efficiency (continuous).

· vor stabili un cadru adecvat și o serie de stimulente pentru a încuraja investițiile private în acțiuni de cercetare și inovare pentru utilizarea eficientă a resurselor (continue).

The Commission will:

Comisia:

· Develop 'Innovation Partnerships' for meeting resource efficiency goals, e.g. on water, raw materials and productive and sustainable agriculture (from 2011);

· va elabora „parteneriatele pentru inovare” pentru îndeplinirea obiectivelor de eficientizare a utilizării resurselor, de exemplu, în ceea ce privește resursele de apă, materiile prime și agricultura sustenabilă și productivă) (începând cu 2011);

· Develop Joint Technology Initiatives or other forms of private-public partnerships, as well as Joint Programming Initiatives that pool national research efforts in areas of resource efficiency (continuous);

· Va elabora inițiative tehnologice comune sau alte forme de parteneriate publice-private, precum și inițiative de planificare comune care să canalizeze eforturile naționale de cercetare în domeniile eficienței resurselor (continuu);

· Tackle barriers to eco-innovation (in 2011);

· va combate obstacolele în calea ecoinovării (în 2011);

· Focus Union research funding (EU Horizon 2020) on key resource efficiency objectives, supporting innovative solutions for: sustainable energy, transport and construction; management of natural resources; preservation of ecosystem services and biodiversity; resource efficient agriculture and the wider bio-economy; environmentally friendly material extraction; recycling, re-use, substitution of environmental impacting or rare materials, smarter design, green chemistry and lower impact, biodegradable plastics.

· va concentra finanțarea pentru cercetare a UE (Orizont 2020 UE) pentru obiectivele privind eficiența resurselor, sprijinind soluții inovatoare pentru: energie sustenabilă, transport și construcții; gestionarea resurselor naturale; conservarea serviciilor ecosistemice și a biodiversității; agricultură eficientă din punct de vedere al resurselor și o mai amplă dezvoltare a bioeconomiei; extracție ecologică a materiilor prime; reciclare, reutilizare, substituire a materialelor rare sau cu impact asupra mediului, design mai inteligent, chimie ecologică și materiale plastice biodegradabile, cu impact mai redus.

Member States should:

Statele membre trebuie:

· focus public research funding on key resource efficiency objectives (continuous).

· să concentreze finanțarea publică a activităților de cercetare pe obiectivele privind eficiența resurselor esențiale (continuu).

3.4. Environmentally harmful subsidies and getting the prices right

3.4.           Subvențiile dăunătoare mediului și stabilirea corectă a prețurilor

Market prices are the primary guide for purchasing choices and investment decisions but they do not necessarily reflect the true costs of using resources and their environmental impacts. In addition, prices may be deliberately distorted by Environmentally Harmful Subsidies (EHS) by governments which confer an advantage on certain consumers, users or producers, in order to supplement their income or lower their costs, but in doing so, discriminate against sound environmental practice[8].

Prețurile pieței constituie principala cale de orientare pentru opțiunile de cumpărare și deciziile de investiții, dar acestea nu reflectă, în mod necesar, costurile reale ale utilizării resurselor și impactul acestora asupra mediului. În plus, prețurile pot fi denaturate în mod deliberat prin subvențiile dăunătoare mediului (EHS) de către autoritățile publice care conferă un avantaj anumitor utilizatori, consumatori sau producători, în vederea completării veniturilor sau pentru reducerea costurilor acestora, dar în acest sens, discriminează bunele practici de mediu[8].

3.4.1. Phasing out inefficient subsidies

3.4.1. Eliminarea treptată a subvențiilor ineficiente

The scale of subsidies with potential negative impacts on the environment, notably in the areas of fossil fuels, transport and water, are estimated to be worth a global total of $1 trillion per year. EHS lead to higher levels of waste, emissions, resource extraction, or to negative impacts on biodiversity. They can lock in inefficient practices and hinder businesses from investing in green technologies. Such subsidies take different forms, with tax reductions or exemptions being one example.

Amploarea subvențiilor care pot avea efecte potențial negative asupra mediului, în special în ceea ce privește combustibilii fosili, transporturi și apă, este estimată la o valoare globală totală de 1 000 de miliarde de dolari pe an. EHS duce la niveluri mai mari de deșeuri, emisii, extracție a resurselor, sau la impacturi negative asupra biodiversității. Acestea pot promova practicile ineficiente și împiedică întreprinderile să investească în tehnologii ecologice. Aceste subvenții iau diferite forme, reducerile sau scutirile fiscale fiind un astfel de exemplu.

Moving away from EHS can deliver economic, social and environmental benefits, and allow for improved competitiveness. Member States have already been invited to eliminate EHS in the 2011 Annual Growth Survey[9] in order to support budget consolidation. In the process of EHS removal, alternative mitigating arrangements may be necessary for the most affected economic sectors, regions and workers, or for dealing with energy poverty, and the impact of possible displacement of production to other countries needs to be considered.

Renunțarea la EHS poate oferi beneficii economice, sociale și de mediu și permite o mai bună competitivitate. În Analiza anuală a creșterii din 2011[9], statele membre au fost deja invitate să elimine EHS, în vederea consolidării bugetare. În procesul de eliminare a EHS, trebuie avut în vedere faptul că pot fi necesare metode alternative de diminuare a efectelor pentru sectoarele economice, regiunile sau lucrătorii afectați, sau pentru soluționarea problemei penuriei energetice, precum și a posibilei delocalizări a producției către alte țări.

Milestone: By 2020 EHS will be phased out, with due regard to the impact on people in need.

Etapa: Până în 2020 EHS vor fi eliminate treptat, ținând seama de impactul asupra persoanelor nevoiașe.

3.4.2. Getting the prices right and reorienting the burden of taxation

3.4.2. Stabilirea corectă a prețurilor și reorientarea sarcinii de impozitare

The market already gives signals for the scarcity of some resources by means of rising commodity prices, and businesses increasingly face an urgent need to adjust in order to preserve their competitiveness, especially in the international context. However, the cost of externalities may still remain unaddressed, and for a number of resources such signals may come too late to prevent their unsustainable exploitation. The overall incidence of taxation often impacts prices in ways that favour resource use rather than increased employment in the economy.

Piață oferă deja semnale privind penuria anumitor resurse prin creșteri de prețuri, iar întreprinderile se confruntă tot mai mult cu necesitatea urgentă de a se adapta pentru a-și păstra competitivitatea, în special în contextul internațional. Cu toate acestea, costul externalităților rămâne în continuare o problemă nesoluționată, și pentru un număr de resurse astfel de semnale pot să apară prea târziu pentru a preveni exploatarea nesustenabilă. Incidența generală a taxelor are adesea impact asupra prețurilor în moduri care favorizează mai degrabă utilizarea resurselor decât creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în economie.

Market based instruments have a strong role to play in correcting market failures – for example by introducing environmental taxes, charges, tradable permit schemes, fiscal incentives for more environmentally-friendly consumption or other instruments. New policies should help to align the prices of resources that are not appropriately valued on the market, such as water, clean air, ecosystems, biodiversity, and marine resources. These may need to be part of a broader approach involving regulation for example where resources are common goods.

Instrumentele bazate pe mecanismele pieței au un rol important de jucat în corectarea disfuncționalităților pieței – de exemplu, prin introducerea de taxe de mediu, taxe, sisteme de certificate comercializabile, stimulente fiscale pentru consum mai ecologic sau alte instrumente. Noile politici ar trebui să alinieze prețurile resurselor care nu sunt evaluate în mod corespunzător pe piață, cum ar fi aerul curat, apa, ecosistemele, biodiversitatea și resursele marine. Acestea ar trebui să facă parte dintr-o abordare mai vastă care implică reglementarea, de exemplu, în cazul în care resursele sunt bunuri comune.

Shifting taxation away from labour to boost employment and economic growth is already emphasised in the Annual Growth Survey for 2011[10] and in the European Council Conclusions from March 2011[11]. "Green tax reforms", which consist of increasing the share of environmental taxes, while reducing others, have a role to play in this context. Environmental taxation can also align the efforts for fiscal consolidation with facilitating the restructuring towards a resource efficient economy. Nonetheless, the average share of environmental taxation in total tax revenues in the EU has generally been declining since 1999, reaching a level of 6.3% in 2009[12].

Transferul fiscalității din domeniul muncii pentru a stimula ocuparea forței de muncă și creșterea economică este subliniată deja în analiza anuală de creștere pentru 2011[10] și în concluziile Consiliului European din martie 2011[11]. Reformele fiscale „ecologice”, care constau în creșterea ponderii taxelor de mediu reducând, în același timp, altele, au un rol de jucat în acest context. Taxele de mediu pot, de asemenea, să armonizeze eforturile de consolidare fiscală, facilitând restructurarea către o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Cu toate acestea, ponderea medie a taxelor de mediu din totalul veniturilor fiscale în UE a fost în general în scădere începând din 1999, atingând un nivel de 6,3% în 2009[12].

Some Member States have achieved, through various steps of environmental tax reforms, a share of environmental tax revenues in total taxes of more than 10%, while at the same time preserving fiscal revenues and improving competitiveness and energy efficiency. This demonstrates that it is possible to shift taxation onto environmentally harmful activities within a sound economic framework. However, in order to measure more effectively the shift in the price signals needed to encourage greater investment in more efficient use of resources an additional indicator may be needed, such as the effective tax rate on environmental pollution or resource use.

Unele state membre au atins, prin diferite stadii ale reformelor impozitării de mediu, o pondere a taxelor de mediu de peste 10% din totalul taxelor colectate, păstrând în același timp veniturile fiscale și ameliorând competitivitatea și eficiența energetică. Aceasta demonstrează faptul că transferarea impozitării către activitățile care afectează mediul este posibilă, dacă există un cadru economic solid. Cu toate acestea, pentru a măsura mai eficient schimbarea semnalelor privind prețurile, necesară pentru a încuraja investiții mai mari în utilizarea eficientă a resurselor, ar putea fi necesar un indicator suplimentar, ca de exemplu rata efectivă a taxei pentru poluarea mediului sau utilizarea resurselor.

Milestone: By 2020 a major shift from taxation of labour towards environmental taxation, including through regular adjustments in real rates, will lead to a substantial increase in the share of environmental taxes in public revenues, in line with the best practice of Member States.

Etapa: Până în 2020 un transfer major de la impozitarea muncii la taxele de mediu, inclusiv prin ajustări regulate ale ratelor reale, va duce la o creștere substanțială a ponderii taxelor de mediu în veniturile publice, în conformitate cu cele mai bune practici din statele membre.

In order to address the issues of environmentally harmful subsidies and better price signals, the Commission will:

În vederea soluționării problemelor legate de subvențiile dăunătoare mediului și a asigurării unor semnale de prețuri mai corecte, Comisia:

· Monitor via the European Semester Member States' follow-up to country-specific recommendations on fiscal reform that favours a shift from the taxation of labour to environmental impacts and the phasing out of EHS from 2012;

· va monitoriza, prin intermediul acțiunilor statelor membre ca urmare a Semestrului european, aplicarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind reforma fiscală care favorizează o trecere de la fiscalitatea în domeniul muncii la cea în domeniul impactului asupra mediului și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului începând din 2012;

· Promote regular exchange of best practices and peer reviews on the reform of EHS and on market based instruments between the Member States, in particular under the Market Based Instruments Forum and the Taxation Policy Group (continuous);

· va promova schimbul periodic de bune practici și evaluări inter pares privind reforma EHS și a instrumentelor bazate pe piață între statele membre, în special în cadrul Forumului privind instrumentele bazate pe piață și a grupului de politică fiscală (continuu);

· Assess how state aid for measures aiming at increasing resource efficiency has been implemented and to what extent resource efficiency objectives should be strengthened in the revisions of the relevant state aid guidelines as of 2013;

· va evalua modul în care a fost implementat ajutorul de stat pentru măsurile menite să sporească eficiența resurselor și în ce măsură obiectivele privind eficiența resurselor ar trebui consolidate cu ocazia revizuirilor orientărilor relevante în materie de ajutoare de stat, în 2013;

· Continue working on improving indicators on the use of taxes on pollution and resources.

· va continua eforturile pentru îmbunătățirea indicatorilor privind utilizarea taxelor privind poluarea și resursele.

Member States should:

Statele membre trebuie:

· Identify the most significant EHS pursuant to established methodologies (by 2012);

· să identifice cele mai importante EHS în conformitate cu metodologiile stabilite (până în 2012);

· Prepare plans and timetables to phase out EHS and report on these as part of their National Reform Programmes (by 2012/2013);

· să elaboreze planuri și calendare de eliminare treptată a EHS și să raporteze în legătură cu acestea ca parte a programelor lor naționale de reformă (până în 2012/2013);

· Shift taxation away from labour to environmental impacts (continuous);

· să transfere fiscalitatea din domeniul muncii către impactul asupra mediului (continuu);

· Review their fiscal policies and instruments with a view to supporting resource efficiency more effectively, and in this context reflect on incentives to support consumer choices and producer action in favour of resource efficiency (by 2013).

· să își revizuiască politicile fiscale și instrumentele în vederea sprijinirii eficienței resurselor într-un mod mai eficient și, în acest context, să reflecteze asupra stimulentelor pentru sprijinirea alegerilor consumatorilor și acțiunilor producătorilor în favoarea utilizării eficiente a resurselor (până în 2013).

4. Natural Capital and Ecosystem Services 4.1. Ecosystem services

4. Capitalul natural și serviciile de ecosistemice 4.1. Servicii ecosistemice

Our economic prosperity and wellbeing depend on our natural capital, including ecosystems that provide us with a flow of essential goods and services – from fertile soil to productive land and seas, from fresh water and clean air to pollination, flood control and climate regulation. Many of these ecosystem services are used almost as if their supply is unlimited. They are treated as "free" commodities, their economic value is not properly accounted for on the market, and therefore they continue to be overly depleted or polluted, threatening our long-term sustainability and resilience to environmental shocks.

Prosperitatea și bunăstarea noastră economică depind de capitalul nostru natural, inclusiv ecosistemele care ne asigură un flux de bunuri și servicii esențiale - de la sol fertil la terenuri și mări productive, de la apă dulce și aer curat la polenizare, combaterea inundațiilor și reglare a climei. Multe dintre aceste servicii ecosistemice sunt utilizate ca și cum ar fi nelimitate. Acestea sunt considerate produse „gratuite”, valoarea lor economică nu este contabilizată în mod adecvat pe piață și, prin urmare, acestea sunt în continuare sărăcite sau poluate, amenințând sustenabilitatea și capacitatea de adaptare la șocuri de mediu.

60% of the Earth’s ecosystem services have been degraded in the last 50 years. In the EU, 88% of fish stocks are fished beyond maximum sustainable yields and only 11% of protected ecosystems are in a favourable state.

60% din serviciile ecosistemice ale Terrei s-au degradat în ultimii 50 de ani. În UE, 88% din stocurile de pește sunt exploatate peste limitele randamentului maxim sustenabil și numai 11% din ecosistemele protejate sunt într-o stare favorabilă.

Ensuring a long-term supply of essential ecosystem goods and services implies we must properly value out natural capital. Investing in natural capital – like green infrastructure – often brings higher returns than constructed or manufactured alternatives, with lower up-front costs.

Asigurarea unei aprovizionări pe termen lung cu bunuri și servicii ecosistemice esențiale necesită valorizarea corectă a capitalului nostru natural. Investițiile în capitalul natural – cum ar fi infrastructura ecologică – oferă adesea un randament mai ridicat decât alternativele construite sau fabricate, cu costuri inițiale reduse.

Milestone: By 2020 natural capital and ecosystem services will be properly valued and accounted for by public authorities and businesses.

Etapa: Până în 2020, capitalul natural și serviciile ecosistemice vor fi valorizate și luate în seamă în mod corect de autoritățile publice și întreprinderi.

The Commission will:

Comisia:

· Promote the use of innovative financial and market-based instruments and explore their wider potential, including a possible establishment of a biodiversity financing facility and payments for ecosystems services, to address challenges to ecosystems and biodiversity at national, EU and international level, in particular in cooperation with the European Investment Bank and through Public Private Partnerships (continuous);

· promovează utilizarea de instrumente de piață și financiare inovatoare și explorează potențialele acestora pe scară mai largă, inclusiv o posibilă instituire a unui mecanism de finanțare a biodiversității și plăți pentru serviciile ecosistemice, pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă serviciile ecosistemice și biodiversitatea la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional, în special în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și prin intermediul parteneriatelor publice-private (continuu);

· Put forward proposals to foster investments in natural capital, to seize the full growth and innovation potential of Green Infrastructure and the 'restoration economy', through a Communication on Green Infrastructure (in 2012), and a "No Net Loss" initiative (in 2015).

· prezintă propuneri pentru a încuraja investițiile în capitalul natural, valorificarea pe deplin a potențialului de creștere și de inovare a infrastructurii ecologice și a „economiei de restaurare”, prin intermediul unei comunicări privind infrastructura ecologică (în 2012) și a inițiativei „fără pierderi nete” (în 2015).

Member States, with the Commission, should:

Statele membre și Comisia trebuie:

· Map the state of ecosystems and their services (by 2014);

· să evalueze starea ecosistemelor și a serviciilor acestora (până în 2014);

· Assess their economic value, and promote the integration of these values into accounting and reporting systems at EU and national level (continuous);

· să evalueze valoarea lor economică și să promoveze integrarea acestor valori în sistemele de contabilitate și raportare la nivelul UE și la nivel național (continuu);

· Work with key stakeholders to encourage businesses to assess their dependency on ecosystem services building upon the EU Business & Biodiversity Platform (continuous).

· să conlucreze cu principalele părți interesate pentru a încuraja întreprinderile să își evalueze dependența de serviciile ecosistemice, pornind de la Platforma UE pentru mediul de afaceri și biodiversitate (continuu).

4.2. Biodiversity

4.2. Biodiversitate

Biodiversity underpins many of our ecosystems and is vital to their resilience. Its loss can weaken an ecosystem, compromising the delivery of ecosystem services and making it more vulnerable to environmental shocks. Restoring degraded ecosystems is costly, and in some cases, change can become irreversible.

Biodiversitatea stă la baza multora dintre ecosistemele noastre și este vitală pentru rezistența acestora. Pierderea sa poate slăbi un ecosistem, compromițând furnizarea de servicii ecosistemice și făcându-l mai vulnerabil la șocuri de mediu. Restaurarea ecosistemelor degradate este costisitoare și, în unele cazuri, schimbarea poate deveni ireversibilă.

It has been estimated that by 2050, the global business opportunities dependent on biodiversity and the ecosystem services it underpins, could have a value of between $800-2.300 billion per year. In practice however, at the operational level, the value of biodiversity is only starting to be taken into account in decision making. If biodiversity is to be conserved this has to become common practice.

S-a estimat că până în 2050, oportunitățile de afaceri la nivel mondial care depind de biodiversitate și de serviciile ecosistemice la baza cărora stă aceasta, ar avea o valoare între 800-2 300 miliarde de dolari pe an. Cu toate acestea, în practică, la nivel operațional, valoarea biodiversității abia începe să fie luată în considerare în procesul de luare a deciziilor. Dacă se dorește ca biodiversitatea să fie păstrată, aceasta trebuie să devină o practică curentă.

The new 2020 EU Biodiversity Strategy sets out the main policy tools for achieving this objective, and for reversing the trends in loss of biodiversity we have seen in recent generations.

Noua strategie 2020 a UE în privința biodiversității stabilește principalele instrumente politice pentru a realiza acest obiectiv și pentru inversarea tendințelor de diminuare a biodiversității pe care le-am observat de-a lungul ultimelor generații.

Milestone: By 2020 the loss of biodiversity in the EU and the degradation of ecosystem services will be halted and, as far as feasible, biodiversity will be restored.

Etapa: Până în 2020, pierderea biodiversității în UE și degradarea serviciilor ecosistemice vor fi oprite și, în măsura în care acest lucru este realizabil, biodiversitatea va fi restabilită.

The Commission will:

Comisia:

· Significantly strengthen its efforts to integrate biodiversity protection and ecosystem actions in other Community policies with a particular focus on agriculture and fisheries (continuous).

· își amplifică considerabil eforturile de a integra protejarea biodiversității și acțiunile de protejare a ecosistemului în alte politici comunitare, cu un accent special pe agricultură și pescuit (continuu).

Member States, with the Commission, will:

Statele membre și Comisia:

· Work towards the objectives of the Biodiversity Strategy by integrating the value of ecosystem services into policymaking (continuous).

· vor conlucra în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei pentru biodiversitate prin integrarea valorii serviciilor ecosistemice în elaborarea politicilor (continuu).

4.3. Minerals and metals

4.3. Minerale și metale

Improved efficiency of natural resources such as metals and minerals are essential aspects of resource efficiency. Their specific risks, including security of supply, are addressed in the Raw Materials Initiative, as well as the climate and energy policies under the Resource Efficiency Flagship, so they will not be treated extensively in this section, although the interaction between their use and other resources is recognised.

Îmbunătățirea eficienței resurselor naturale precum metalele și mineralele este un aspect esențial din punct de vedere al eficienței resurselor. Riscurile specifice ale acestora, inclusiv siguranța furnizării, sunt abordate în Inițiativa privind materiile prime, precum și în cadrul politicilor privind schimbările climatice și energia, în conformitate cu Inițiativa emblematică privind utilizarea eficientă a resurselor, de aceea acestea nu vor fi tratate amplu în prezenta secțiune, deși interacțiunea între utilizarea acestora și a unor alte resurse este recunoscută.

As we move towards a genuinely consumption based, sustainable materials management or a "circular economy", where waste becomes a resource, a more efficient use of minerals and metals will result. The steps outlined in section 3 of this roadmap will have a direct impact on the efficiency of minerals and metal resources, through measures to take life-cycle impacts more into account, to avoid waste, reuse and recycle more, improved research and innovation and other measures to improve market structures.

Pe măsură ce avansăm către o veritabilă economie bazată pe consum, gestionare sustenabilă a materialelor sau „circulară”, în care deșeurile devin o resursă, va rezulta o utilizare mai eficientă a minereurilor și metalelor. Măsurile descrise în secțiunea 3 a prezentei foi de parcurs vor avea un impact direct asupra eficienței resurselor minerale și metalifere, prin măsuri care țin seama mai mult de impactul ciclului de viață, prin evitarea producerii de deșeuri, refolosirea și reciclarea mai ample, consolidarea cercetării și inovării și alte măsuri care să amelioreze structurile piețelor.

4.4. Water

4.4. Apă

Water is a vital resource for human health and an essential input for agriculture, tourism, industry, transport and energy. Reduced water availability has a critical impact on hydropower and cooling of nuclear and thermal power stations.

Apa este o resursă vitală pentru sănătatea umană și un element esențial pentru agricultură, turism, industrie, transporturi și energie. Gradul redus de disponibilitate a apei are un impact critic asupra energiei hidroelectrice și asupra răcirii centralelor termice și nucleare.

Good environmental status and citizens' health depend on the quality and availability of fresh water. However, they are decreasing. Climate change is projected to increase water shortages as well as the intensity and frequency of floods. Many European river basins and waters have been altered by water abstraction, land drainage and dams, leading often to poor water quality with major adverse ecological effects, possible health impacts and leaving limited space for natural habitats.

Starea bună a mediului și a sănătății cetățenilor depinde de calitatea și disponibilitatea apei proaspete. Totuși, acestea sunt în scădere. Se preconizează că schimbările climatice vor provoca creșterea deficitului de apă, precum și intensitatea și frecvența inundațiilor. Multe bazine hidrografice din Europa au fost afectate de captarea apei, drenarea terenurilor și baraje, conducând adesea la o slabă calitate a apei cu efecte ecologice deosebit de nefaste, posibilele efecte asupra sănătății și un spațiu limitat pentru habitatele naturale.

20% to 40% of Europe’s water is wasted and water efficiency could be improved by 40% through technological improvements alone[13]. An improved approach for a sustainable management of water resources requires close coordination with agriculture, transport, regional development and energy policies as well as effective and fair water pricing as required by the Water Framework Directive (WFD). Changes in ecosystems, land use, in production and water consumption and re-use patterns could cost-effectively reduce scarcity and ensure water quality.

20% până la 40% din apa din Europa, se irosește, iar utilizarea eficientă a apei ar putea fi îmbunătățită cu 40% numai prin îmbunătățiri tehnologice[13]. O abordare ameliorată pentru o gestionare sustenabilă a resurselor de apă necesită o coordonare strânsă cu agricultura, transportul, dezvoltarea regională și politicile energetice, precum și de tarifare eficientă și echitabilă a apei, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa (DCA). Schimbări ale ecosistemelor, ale utilizării terenurilor, în producția și consumul de apă, precum și practicile de reutilizare ar putea reduce în mod puțin costisitor deficitul și asigura calitatea apei.

Milestone: By 2020, all WFD River Basin Management Plans (RBMPs) have long been implemented. Good status – quality, quantity and use - of waters was attained in all EU river basins in 2015. The impacts of droughts and floods are minimised, with adapted crops, increased water retention in soils and efficient irrigation. Alternative water supply options are only relied upon when all cheaper savings opportunities are taken. Water abstraction should stay below 20% of available renewable water resources.

Etapa: Până în 2020, toate planurile de gestionare a bazinelor hidrografice aflate sub incidența DCA (RBMP) au fost puse în aplicare. Starea bună – calitatea, cantitatea și utilizarea – apelor a fost atinsă în toate bazinele hidrografice în 2015. Efectele secetei și ale inundațiilor sunt reduse la minimum, cu culturi adaptate, creșterea capacității de stocare a apei în sol și irigație eficientă. Opțiuni alternative de alimentare cu apă sunt utilizate numai atunci când toate posibilitățile de economisire ieftină au fost utilizate. Captările de apă nu ar trebui să depășească 20% din resursele regenerabile de apă.

The Commission will: · Further integrate resource-efficiency considerations into water policy, with a Blueprint to safeguard Europe's water defining a cost-effective strategy (on-going); · Assess Member States' RBMPs, with a view to identifying areas where additional action is needed (in 2011); · Assess and propose (in 2012): – Water efficiency targets and improved water efficiency measures (e.g. smart metering, mandatory requirements on water using devices; guidelines for water re-use, reduction of leakage in water infrastructure, water saving in irrigation, etc.); – Better demand management through economic instruments (pricing, water allocation) and use of labelling and certification schemes measuring life-cycle impact and virtual water content of products; – A candidate European Innovation Partnership on water. Member States should: · Set water efficiency targets for 2020 at River Basin level, with appropriate complementary measures, based on a common EU methodology that takes into account the variety of situations across economic sectors and geographic areas

Comisia: · continuă integrarea considerațiilor privind eficiența utilizării resurselor în politicile privind apa, cu un plan de salvgardare a apelor europene care să definească o strategie cu costuri mici (în curs); · evaluează planurile de gestionare a bazinelor hidrografice ale statelor membre, în vederea identificării domeniilor în care sunt necesare acțiuni suplimentare (în 2011); · evaluează și propune (în 2012): – obiective privind utilizarea eficientă a apei și măsuri de ameliorare a acesteia (de exemplu, îmbunătățirea contorizării inteligente, cerințe obligatorii cu privire la dispozitivele consumatoare de apă; orientări pentru reutilizarea apei, reducerea scurgerilor din infrastructura de transport a apei, economisirea apei în irigații etc.); – o gestionare îmbunătățită a cererii prin instrumente economice (tarifare, alocarea apei) și utilizarea unor sisteme de etichetare și de certificare care măsoară impactul ciclului de viață și conținutul virtual în apă al produselor; – un parteneriat european pentru inovare în domeniul apei. Statele membre trebuie: · să stabilească, pentru 2020, obiective privind utilizarea eficientă a apei la nivelul bazinelor hidrografice, cu măsuri complementare adecvate, bazate pe o metodologie comună a UE, care să ia în considerare diversitatea de situații din toate ramurile economice și zonele geografice

4.5. Air

4.5. Aer

Clean air is a precious resource. Several air quality standards are widely exceeded in the EU's most densely populated areas, especially from the most problematic pollutants such as particulate matter, ground-level ozone, and nitrogen dioxide. Despite significant efforts to reduce polluting emissions, current concentrations of fine particles cause 500 000 premature deaths each year[14] in the EU and immediate neighbourhood. Other studies have shown that the number of working days lost due to air pollution induced illnesses is higher than the working days required to pay for additional pollutant abatement measures.

Aerul curat este o resursă prețioasă. Mai multe standarde de calitate a aerului sunt în mare măsură depășite în zonele mai dens populate, în special de la poluanți problematici, cum ar fi pulberile în suspensie, ozonul de la nivelul solului și dioxidul de azot. În ciuda unor eforturi semnificative pentru a reduce emisiile poluante, concentrațiile actuale de particule fine cauzează 500 000 de decese premature în fiecare an[14] în UE și în imediata vecinătate. Alte studii au arătat că numărul de zile de lucru pierdute din cauza bolilor cauzate de poluarea aerului este mai mare decât zilele lucrătoare necesare pentru a plăti pentru măsuri suplimentare de reducere a emisiilor poluante.

Significantly, ecosystems and agriculture also suffer damage from airborne impacts such as acidification, eutrophication and ozone damage to vegetation. The annual economic cost in 2020 has been estimated at €537 bn[15].

În mod semnificativ, ecosistemele și agricultura suferă, de asemenea, pagube din cauza impacturilor atmosferice, cum ar fi acidifierea, eutrofizarea și ozonul, care afectează vegetația. Costurile economice anuale în 2020 au fost estimate la 537 miliarde EUR[15].

Better implementation of existing legislation and new, science-based standards would help address these problems and steer innovation. With appropriate lead-times, these can ensure air quality benefits from transition to a low-carbon economy, and by other actions in this Roadmap, for example through reductions in waste, through more efficient production methods, as well as action in agricultural policy and the transport sector.

O mai bună punere în aplicare a legislației existente și noi standarde, fondate pe baze științifice ar contribui la combaterea acestor probleme și la orientarea inovării. Cu termene adecvate, acestea pot garanta ameliorarea calității aerului prin tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și prin alte acțiuni din această foaie de parcurs, de exemplu prin reducerea deșeurilor, prin metode de producție mai eficiente, precum și prin luarea unor măsuri în domeniul politicii agricole și în sectorul transporturilor.

Milestone: By 2020, the EU's interim air quality standards will have been met, including in urban hot spots, and those standards will have been updated and additional measures defined to further close the gap to the ultimate goal of achieving levels of air quality that do not cause significant impacts on health and the environment.

Etapa: Până în 2020, vor fi îndeplinite standardele intermediare ale UE de calitate a aerului, inclusiv în punctele sensibile din mediul urban, iar aceste standarde vor fi actualizate și măsuri suplimentare stabilite pentru a suplini lacunele până la îndeplinirea obiectivului final de atingere a unor niveluri de calitate a aerului care să nu producă un impact semnificativ asupra sănătății și a mediului.

The Commission will: · Undertake a comprehensive review of all EU air pollution policies (by 2013); · Propose an upgraded strategy looking beyond 2020, assessing the scope for the use of air quality and emission standards and further measures to reduce emissions from key sources (in 2013); · Support implementation of existing measures to help resolve persistent air quality problems. Member States should: · Step up their implementation of EU air quality legislation (continuous).

Comisia: · întreprinde o reexaminare aprofundată a tuturor politicilor UE privind poluarea aerului până în 2013); · propune o strategie actualizată cu perspectivă dincolo de anul 2020, evaluând sfera de utilizare a standardelor de calitate a aerului și de emisii, precum și unele măsuri suplimentare de reducere a emisiilor provenite de la surse-cheie (în 2013); · sprijină punerea în aplicare a măsurilor existente pentru a contribui la rezolvarea problemelor persistente privind calitatea aerului. Statele membre trebuie: · să își intensifice punerea în aplicare a legislației UE privind calitatea aerului (continuu).

4.6. Land and soils

4.6. Terenuri și soluri

In the EU, more than 1,000 km² are subject to 'land take' every year for housing, industry, roads or recreational purposes. About half of this surface is actually 'sealed'[16]. The availability of infrastructure varies considerably between regions, but in aggregate, every ten years we pave over a surface area equivalent to Cyprus. If we are to reach the state of no net land take by 2050, following a linear path, we would need to reduce land take to an average of 800 km² per year in the period 2000-2020. In many regions soil is irreversibly eroded, or has a low content of organic matter. Soil contamination is also a serious problem.

În UE, peste 1 000 km² fac obiectul „ocupării de terenuri” în fiecare an pentru locuințe, industrie, drumuri sau în scopuri recreative. Aproximativ jumătate din această suprafață este de fapt „impermeabilă”[16]. Disponibilitatea infrastructurii diferă considerabil între regiuni, dar în total, la fiecare zece ani se construiește pe o suprafață echivalentă cu insula Cipru. Dacă dorim să ajungem în poziția de a nu exista nicio ocupare de terenuri până în 2050, urmând o traiectorie liniară, ar trebui să reducem ocuparea terenurilor la o medie de 800 km² pe an în perioada 2000-2020. În numeroase regiuni, solurile sunt erodate în mod ireversibil, sau au un conținut redus de materie organică. Contaminarea solului este, de asemenea, o problemă gravă.

The use of land is nearly always a trade-off between various social, economic and environmental needs (e.g. housing, transport infrastructure, energy production, agriculture, nature protection). Decisions on land use are long term commitments which are difficult or costly to reverse. At the moment, these decisions are often taken without proper prior analysis of such impacts, for example through a Strategic Environmental Assessment. The EU agricultural, energy, transport and cohesion policy reforms will provide the opportunity to set the framework and the right incentives for public authorities and land owners to achieve this objective.

Utilizarea terenurilor este aproape întotdeauna un compromis între diverse nevoi sociale, economice și de mediu (de exemplu, locuințe, infrastructura de transport, producția de energie, agricultură, protecția naturii). Deciziile privind utilizarea terenurilor sunt angajamente pe termen lung a căror revocare este dificilă sau costisitoare. În prezent, aceste decizii sunt adesea luate fără o bună analiză prealabilă a impactului, de exemplu printr-o evaluare strategică de mediu. Reformarea politicilor UE în domeniile agricol, de energie, transport și coeziune vor oferi posibilitatea de a stabili cadrul și stimulentele adecvate pentru autoritățile publice și proprietarii de terenuri pentru a atinge acest obiectiv.

Milestone: By 2020, EU policies take into account their direct and indirect impact on land use in the EU and globally, and the rate of land take is on track with an aim to achieve no net land take by 2050; soil erosion is reduced and the soil organic matter increased, with remedial work on contaminated sites well underway.

Etapa: Până în 2020, politicile UE țin seama de impactul direct și indirect asupra utilizării terenurilor în UE și la nivel mondial, iar rata de ocupare a terenurilor este pe drumul cel bun, cu un obiectiv de a atinge până în 2050 zero ocupări nete de teren; eroziunea solului este redusă iar cantitatea de materii organice din sol a crescut, cu lucrări de remediere a siturilor contaminate în plină desfășurare.

The Commission will:

Comisia:

· Further develop the scientific knowledge-base on biotic material, land-use effects and trends, and spatial planning, including impacts at global level and effects on trading partners, and highlight best practices in the Member States, leading to a Communication on land use (in 2014);

· continuă dezvoltarea bazei de cunoștințe științifice privind materialele biotice, efectele și tendințele utilizării terenurilor și planificarea spațială, inclusiv consecințele la nivel global și efectele asupra partenerilor comerciali, și pune în evidență cele mai bune practici din statele membre, ducând la o Comunicare privind utilizarea terenului (în 2014);

· Address the indirect land use change resulting notably from the renewable energy policy (continuous);

· abordează schimbările indirecte ale utilizării terenurilor care rezultă în special din politica privind energia regenerabilă (continuu);

· Publish guidelines on best practice to limit, mitigate or compensate soil sealing (in 2012);

· publică orientări privind cele mai bune practici, pentru a limita, atenua sau compensa impermeabilizarea solurilor (în 2012);

· Include broader resource efficiency considerations in the review of the Environmental Impact Assessment (EIA) Directive (in 2012).

· include considerente mai ample privind eficiența resurselor în revizuirea Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) (în 2012).

· Propose a candidate European Innovation Partnership (in 2011) on agricultural productivity and sustainability aiming, inter alia, at securing soil functionality at a satisfactory level (by 2020).

· propune un parteneriat european pentru inovare (în 2011) privind productivitatea și sustenabilitatea agriculturii care își propune, printre altele, să asigure funcționalitatea solului la un nivel satisfăcător (până în 2020).

Member States should:

Statele membre trebuie:

· Better integrate direct and indirect land-use and its environmental impacts in their decision making and limit land take and soil sealing to the extent possible (continuous);

· să integreze mai bine utilizarea directă și indirectă a terenurilor în procesul de luare a deciziilor și să limiteze ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului în măsura în care este posibil (continuu);

· Implement the actions needed for reducing erosion and increasing soil organic matter (continuous);

· să pună în aplicare acțiunile necesare pentru reducerea eroziunii și sporirea cantității de materie organică din sol (continuu);

· Set up an inventory of contaminated sites, and a schedule for remedial work (by 2015).

· să instituie un inventar al siturilor contaminate, precum și o planificare a lucrărilor de remediere (până în 2015).

4.7. Marine resources

4.7. Resursele marine

The marine environment holds economic opportunities in a wide range of sectors such as minerals extraction, pharmaceuticals, biotechnology and energy. The marine environment also provides key ecosystem services like the natural regulatory functions that help combat climate change or slow coastal erosion. Pressures on these systems, including from the discharge into the sea of pollutants in freshwater, are still severe, even if in some cases declining. There is a lack of coherent management of sea space which is already affecting our possibilities to benefit from maritime activities. The use of spatial planning instruments in marine areas would contribute to resource efficiency.

Mediul marin deține oportunități economice pentru o gamă largă de sectoare, cum ar fi extracția de minerale, produse farmaceutice, biotehnologie și energie. Mediul marin asigură, de asemenea, principalele servicii ecosistemice, cum ar fi funcțiile de reglare naturale care contribuie la combaterea schimbărilor climatice sau pentru încetinirea eroziunii costiere. Presiunile exercitate asupra acestor sisteme, inclusiv prin deversări de substanțe poluante din apele dulci în mare, sunt încă grave, chiar dacă în anumite cazuri în scădere. Nu există o gestiune coerentă a spațiului maritim, ceea ce ne afectează deja posibilitățile de a beneficia de pe urma activităților maritime. Utilizarea instrumentelor de amenajare a spațiului în zonele marine ar contribui la utilizarea eficientă a resurselor.

The depletion of fish stocks has severe economic and social consequences for coastal zones and contributes to other biodiversity loss by disrupting systems, while marine pollution and climate change pose other challenges (e.g. acidification). The EU Common Fisheries Policy and the EU Integrated Maritime Policy are putting sustainability at the heart of their aims, in order to ensure an efficient and sustainable use of marine resources by all operators of the value chain.

Epuizarea stocurilor de pește are consecințe economice și sociale grave pentru zonele costiere și contribuie la pierderea biodiversității în sensul tulburării sistemelor, iar poluarea marină și schimbările climatice reprezintă alte provocări (de exemplu, acidifiere). Politica comună a UE în domeniul pescuitului și Politica maritimă integrată a UE plasează sustenabilitatea în centrul obiectivelor lor, pentru a asigura utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor marine de către toți operatorii din lanțul de valori.

Over 1 million birds and 100,000 marine mammals and sea turtles die each year as a result of plastic waste and other marine debris. Factors such as marine litter and urban waste water treatment seriously aggravate pollution in some seas around Europe. In order to address such pressures, the Marine Strategy Framework Directive provides for achieving good environmental status in marine waters.

Peste 1 milion de păsări și 100 000 de mamifere marine și țestoase marine mor în fiecare an ca urmare a deșeurilor din plastic și a altor resturi din mări. Factori cum ar fi deșeurile din mări și tratarea apelor urbane reziduale, agravează mult poluarea în unele mări din Europa. În vederea remedierii unor astfel de presiuni, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin prevede realizarea unei condiții ecologice bune a apelor marine.

Milestone: By 2020, good environmental status of all EU marine waters is achieved, and by 2015 fishing is within maximum sustainable yields.

Etapa: Până în 2020, este atinsă o condiție ecologică bună a tuturor apelor marine ale UE și, până în 2015, pescuitul se desfășoară în limitele randamentelor sustenabile.

The Commission will: · Within the context of the latest Commission proposals for the reform of the Common Fisheries Policy, aim to ensure sustainable management of fishery resources; · Make further proposals to phase out all fisheries subsidies that could be environmentally harmful; · Contribute to safeguarding natural coastal and marine capital by proposing policy measures on management and planning (in 2012) as well as continued support for knowledge and demonstration projects; · Promote eco-system based strategies and integrate climate risk into maritime activities (Communication "Climate change adaptation in the Coast and the Sea" 2012); · Support the sustainable use of marine resources, and identify innovative business opportunities in the maritime and coastal economy (Communication on "Blue Growth", 2012). · Contribute to marine litter strategies in all four EU marine regions in close collaboration with coastal Member States or in the respective Regional Seas Convention (in 2012); · Support Member States by developing measures to achieve good environmental status in marine waters by 2020 and to establish an extensive network of protected areas (in 2020). Member States should: · Implement the Marine Strategy Framework Directive and designate marine protected areas.

Comisia: · în contextul celor mai recente propuneri ale Comisiei referitoare la reforma Politicii comune în domeniul pescuitului, are ca scop asigurarea gestionării sustenabile a resurselor pescărești; · face propuneri ulterioare pentru a elimina toate subvențiile în domeniul pescuitului care ar putea fi dăunătoare din punct de vedere ecologic; · contribuie la protejarea capitalului natural costier și marin prin propunerea unei serii de măsuri strategice privind gestionarea și planificarea (în 2012), precum și prin sprijinirea continuă a proiectelor privind cunoștințele și de demonstrație; · promovează strategiile bazate pe ecosistem și integrează riscurile climatice în activitățile maritime (Comunicare intitulată „Adaptarea la schimbările climatice în zonele de coastă și maritime” 2012); · sprijină utilizarea sustenabilă a resurselor marine și identifică oportunitățile antreprenoriale inovatoare în economia maritimă și costieră (Comunicare privind „Creșterea economică maritimă”, 2012). · contribuie la strategiile privind deșeurile marine, în toate cele patru regiuni maritime ale UE, în colaborare strânsă cu statele membre de coastă sau în cadrul Convenției maritime regionale respective (în 2012); · sprijină statele membre la elaborarea măsurilor în scopul atingerii condiției ecologice bune a apelor marine până în 2020 și în stabilirea unei rețele vaste de zone protejate (în 2020). Statele membre trebuie: · să pună în aplicare Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și să desemneze zonele marine protejate.

5. Key sectors

5. Sectoare cheie

In industrialized countries nutrition, housing and mobility are typically responsible for 70-80% of all environmental impacts. These sectors are also key to addressing the challenges in energy and climate change dealt with in complementary long term strategies, which combine together with the measures in this paper to maximise synergies under the Resource Efficiency Flagship[17].

În țările industrializate, nutriția, locuințele și mobilitatea sunt de obicei responsabile de 70­80% din ansamblul efectelor asupra mediului. Aceste sectoare sunt esențiale, de asemenea, pentru a răspunde provocărilor în materie de energie și schimbări climatice, abordate în strategiile complementare pe termen lung, care se combină cu măsurile din acest document pentru a maximiza sinergiile, în conformitate cu Inițiativa emblematică privind utilizarea eficientă a resurselor[17].

5.1. Addressing food

5.1. Abordarea problemei alimentare

The food and drink value chain in the EU causes 17% of our direct greenhouse gas emissions and 28% of material resource use, with our consumption patterns having global impacts, in particular related to the consumption of animal proteins. It is a major user of high-quality water, which is essential for its success. However, in the EU alone, we waste 90 million tonnes of food every year or 180 kg per person. Much of this is food, which is still suitable for human consumption.

Lanțul valoric al alimentelor și băuturilor în UE este responsabil de 17% din emisiile directe de gaze cu efect de seră și de utilizarea a 28% din resursele noastre materiale, modelele noastre de consum având impacturi globale, în special legate de consumul de proteine animale. Acest lanț este un utilizator major de apă de calitate superioară, care este esențială pentru reușita sa. Cu toate acestea, numai în UE, 90 de milioane de tone de alimente sunt risipite în fiecare an, fie 180 kg de persoană. O mare parte din acestea sunt alimente, care sunt încă adecvate pentru consumul uman.

A combined effort by farmers, the food industry, retailers and consumers through resource-efficient production techniques, sustainable food choices (in line with the WHO recommendations on the amount of animal proteins, including meat and dairy products, consumed per person) and reduced food waste can contribute to improving resource efficiency and food security at a global level.

Un efort comun al agricultorilor, industriei alimentare, comercianților cu amănuntul și consumatorilor prin intermediul tehnicilor de producție cu utilizare eficientă a resurselor, opțiunilor alimentare sustenabile (în conformitate cu recomandările OMS privind cantitatea de proteine de origine animală, inclusiv carnea și produsele lactate, consumată per persoană), precum și reducerea risipei de alimente pot contribui la îmbunătățirea eficienței resurselor și a securității alimentare la nivel global.

The Commission has proposed in its Budget for Europe 2020 communication the measures that a reformed Common Agricultural Policy will need to undertake to become more resource-efficient[18]. An additional issue for long term global food security is the sustainable supply of phosphorus, a key resource for soil fertilisation that cannot be substituted. Further research is needed in order to identify how improvements to the fertiliser, food production and bio-waste issues could reduce our dependence on mined phosphate.

În comunicarea sa intitulată „Un buget pentru strategia Europa 2020”, Comisia a propus măsurile pe care o Politică Agricolă Comună reformată ar trebui să le întreprindă pentru a deveni mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor[18]. O problemă suplimentară pentru securitatea alimentară globală pe termen lung este aprovizionarea sustenabilă cu fosfor, o resursă cheie pentru fertilizarea solului care nu poate fi înlocuită. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica modul în care îmbunătățirile aduse îngrășământului, producției alimentare și problemelor deșeurilor biologice ar putea reduce dependența noastră de fosfatul extras din mine.

Milestone: By 2020, incentives to healthier and more sustainable food production and consumption will be widespread and will have driven a 20% reduction in the food chain's resource inputs. Disposal of edible food waste should have been halved in the EU.

Etapa: Până în 2020, stimulentele pentru producția și consumul de alimente mai sustenabile și mai sănătoase vor fi răspândite pe scară largă și vor duce la o reducere de 20% a cantităților de resurse utilizare în lanțul alimentar. Eliminarea deșeurilor alimentare comestibile ar fi redusă la jumătate în UE.

The Commission will:

Comisia:

· Further assess how best to limit waste throughout the food supply chain, and consider ways to lower the environmental impact of food production and consumption patterns (Communication on sustainable food, by 2013);

· va evalua în continuare modalitățile optime de limitare a cantităților de deșeuri de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și va lua în considerare modalități de a reduce impactul de mediu al produselor alimentare (Comunicarea privind alimentele sustenabile, până în 2013);

· Develop a methodology for sustainability criteria for key food commodities (by 2014);

· va elabora o metodologie de stabilire a criteriilor de sustenabilitate pentru principalele produse alimentare (până în 2014);

· Further assess the security of supply of phosphorus and potential actions towards its sustainable use (Green Paper on sustainable use of phosphorus by 2012).

· va evalua în continuare securitatea aprovizionării cu fosfor și acțiunile potențiale privind utilizarea sustenabilă a acestuia (Cartea Verde privind utilizarea sustenabilă a fosforului - până în 2012).

Member States are invited to:

Statele membre sunt invitate:

· Address food wastage in their National Waste Prevention Programs (2013).

· să abordeze problema risipei de alimente în cadrul unor programe naționale de prevenire a producerii deșeurilor (2013).

5.2. Improving buildings

5.2. Îmbunătățirea clădirilor

Better construction and use of buildings in the EU would influence 42% of our final energy consumption, about 35% of our greenhouse gas emissions[19] and more than 50% of all extracted materials; it could also help us save up to 30% water[20]. Existing policies for promoting energy efficiency and renewable energy use in buildings therefore need to be further strengthened and complemented with policies for resource efficiency, which look at a wider range of environmental impacts across the life-cycle of buildings and infrastructure. Life-time costs of buildings should increasingly be considered rather than just the initial costs, including construction and demolition waste. Better infrastructure planning is a prerequisite in achieving resource efficiency of buildings and also mobility.

Ameliorarea construcției și a utilizării clădirilor în UE ar influența 42% din consumul nostru final de energie, aproximativ 35% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră[19] și mai mult de 50% din totalitatea materialelor extrase; ar putea, de asemenea, contribui la economisirea a până la 30% din cantitatea de apă[20]. Politicile existente pentru promovarea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri trebuie, prin urmare, să fie consolidate și completate cu politici pentru utilizarea eficientă a resurselor, care să ia în considerare o gamă mai largă de tipuri de impact asupra mediului pe întreaga durată a ciclului de viață a clădirilor și a infrastructurii. Costurile clădirilor pe întreaga durată a ciclului ar trebui să fie luate în considerare din ce în ce mai mult mai degrabă decât costurile inițiale, inclusiv deșeurile rezultate în urma construirii și a demolării. O mai bună planificare a infrastructurii este o condiție prealabilă pentru atingerea eficienței resurselor în cazul clădirilor și, de asemenea, mobilitatea.

Significant improvements in resource and energy use during the life-cycle – with improved sustainable materials, higher waste recycling, and improved design – will contribute to a competitive construction sector and the development of a resource efficient building stock. This requires the active engagement of the whole value chain in the construction sector. Specific policies are needed to stimulate SMEs, which make up the vast majority of construction companies – to train and invest in resource efficient building methods and practices.

Îmbunătățiri semnificative în utilizarea resurselor și în consumul de energie pe durata ciclului de viață – cu materiale sustenabile îmbunătățite, o mai bună reciclare a deșeurilor, și o proiectare îmbunătățită – vor contribui la ameliorarea competitivității sectorului de construcții și dezvoltarea unui parc imobiliar eficient din punct de vedere al utilizării resurselor. Acest lucru necesită angajamentul activ al întregului lanț valoric din sectorul construcțiilor. Sunt necesare politici specifice pentru a stimula IMM-urile – care reprezintă marea majoritate a societăților de construcții – să participe la activități de formare și să investească în metode și practici de construcție eficiente din punct de vedere al resurselor.

Milestone: By 2020 the renovation and construction of buildings and infrastructure will be made to high resource efficiency levels. The Life-cycle approach will be widely applied; all new buildings will be nearly zero-energy[21]and highly material efficient, and policies for renovating the existing building stock will be in place[22] so that it is cost-efficiently refurbished at a rate of 2% per year. 70% of non-hazardous construction and demolition waste will be recycled[23].

Etapa: Până în 2020, renovarea și construirea de clădiri și infrastructuri se va face la un nivel ridicat de eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor. Abordarea bazată pe ciclul de viață va fi utilizată pe scară largă; toate clădirile noi vor avea un consum de energie aproape egal cu zero[21] și construite cu materiale foarte eficiente, iar politicile pentru renovarea patrimoniului edilitar existent vor fi funcționale[22], astfel încât să fie recondiționat în mod rentabil, într-un ritm de 2% pe an. 70% din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări vor fi reciclate[23].

The Commission, with Member States, will:

Comisia, împreună cu statele membre:

· Assess how to support skills investment plans, apprentice schemes and communication on the best resource efficiency practices in the industry (continuous);

· vor evalua modul în care poate sprijini planurile de investiții în competențe, sistemele de ucenicie și comunicarea privind cele mai bune practici privind eficiența resurselor din domeniu (continuu);

· Take measures, using an 'SME test' where appropriate, to stimulate demand and uptake of resource efficient building practices through life-cycle costing and suitable financing arrangements; to further widen the scope of the Eurocodes to design criteria related to sustainability; to develop incentives to reward resource efficient buildings, and to promote the sustainable use of wood in construction, (Communication on the sustainable competitiveness of the construction sector, 2011, Communication on sustainable buildings, 2013);

· vor lua măsuri, utilizând un „test IMM”, după caz, pentru a stimula cererea și adoptarea de practici de construcție eficiente din punctul de vedere al resurselor și prin măsuri de evaluare a costului pe ciclu de viață și de finanțare corespunzătoare; pentru a extinde domeniul de aplicare a Eurocodurilor pentru elaborarea de criterii legate de sustenabilitate; pentru a dezvolta stimulente care să recompenseze clădirile eficiente din punctul de vedere al resurselor și să promoveze utilizarea sustenabilă a lemnului în construcții, (Comunicare asupra competitivității sustenabile din sectorul construcțiilor, 2011, Comunicare privind construirea unor clădiri sustenabile, 2013);

· Asses how best to encourage private sector innovation in construction (continuous).

· vor evalua cele mai bune modalități de a încuraja inovarea în sectorul privat în construcții (continuu).

5.3. Ensuring efficient mobility

5.3. Asigurarea mobilității eficiente

A modern, resource efficient mobility system, serving both passengers and freight can contribute significantly to competitiveness and sustainability. The Transport White Paper[24] puts forward a wide range of options for pursing the required holistic transport policy.

Un sistem de mobilitate modern, eficient din punct de vedere al resurselor, care servește atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri poate contribui în mod semnificativ la competitivitate și sustenabilitate. Cartea Albă privind transporturile[24] oferă o gamă largă de opțiuni pentru continuarea politicii globale necesare în domeniul transporturilor.

Milestone: By 2020 overall efficiency in the transport sector will deliver greater value with optimal use of resources like raw materials, energy, and land, and reduced impacts on climate change, air pollution, noise, health, accidents, biodiversity and ecosystem degradation. Transport will use less and cleaner energy, better exploit a modern infrastructure and reduce its negative impact on the environment and key natural assets like water, land and ecosystems. There will be on average a 1% yearly reduction, beginning in 2012, in transport GHG emissions.

Etapa: Până în 2020, eficiența totală în sectorul transporturilor va furniza o mai mare valoare prin utilizarea optimă a resurselor, cum ar fi materiile prime, energia și solul, precum și efectele reduse asupra schimbărilor climatice, poluării aerului, zgomotului, sănătății, accidentelor, biodiversității și degradării ecosistemelor. În practică, transporturile trebuie să utilizeze energie mai puțină și mai curată, să exploateze mai bine o infrastructură modernă și să reducă impactul negativ pe care îl au asupra mediului și asupra unor componente fundamentale ale patrimoniului natural precum apa, solul și ecosistemele. În medie, va exista o reducere anuală de 1%, începând din 2012, a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor.

The Commission will ensure that the initiatives in the Transport White Paper are implemented consistently with resource efficiency objectives, particularly by moving towards internalisation of external costs.

Comisia se va asigura că inițiativele din Cartea albă privind transporturile sunt puse în aplicare în conformitate cu obiectivele de eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor, în special prin orientarea către internalizarea costurilor externe.

6. Governance and monitoring

6. Guvernanță și monitorizare

Transforming the EU into a more resource efficient economy will require concerted action across a wide range of policies. The Commission will launch a joint effort with stakeholders to work on defining the right indicators and targets for guiding actions and monitoring progress. These will only have the transformational effect that is required if they play their full part in the Europe 2020 Strategy, with resource efficiency integrated into the European Semester on economic policy coordination.

Transformarea UE într-o economie mai eficientă din punctul de vedere al resurselor va necesita o acțiune concertată în cadrul unei game largi de politici. Comisia va lansa un efort comun cu părțile interesate pentru a colabora la definirea indicatorilor și obiectivelor adecvate pentru orientarea acțiunilor și monitorizarea progreselor. Aceste eforturi vor avea efectul de transformare necesar numai dacă acestea își joacă pe deplin rolul în strategia Europa 2020, iar eficiența utilizării resurselor este integrată în semestrul european privind coordonarea politicii economice.

6.1. New pathways to action on resource efficiency

6.1. Noi modalități de acțiune privind eficiența resurselor

Enhancing dialogue: Policy makers, at EU, Member State and regional level, need to engage in active discussion with business and civil society about the policy conditions necessary to overcome the barriers to resource efficiency.

Consolidarea dialogului: Factorii de decizie politică la nivelul UE, al statelor membre și la nivel regional, trebuie să se angajeze în discuții cu întreprinderile și societatea civilă cu privire la condițiile de politică necesare care să permită depășirea obstacolelor din calea eficienței resurselor.

Investing in the transition: Resource efficiency can reduce costs, but often requires initial investments. UNEP estimate that the annual financing needs for making the world economy more resource efficient are between US$1.05-2.59 trillion[25], mainly from private sources. This will require not only spending for green solutions, but greening of all public and private investments. The proposal for a Multiannual Financial Framework 2014-2020 has already made major steps towards integrating resource efficiency in the EU budget. The rapid growth of global financing for clean energy shows how this shift in mindset is possible. However, unfamiliarity of financiers with risks and returns on investments in resource efficiency presents an obstacle to investment, uncertainty on policy direction and credibility adds financial risk, and the longer-term investments are often not favoured by the financial markets geared to short-term performance.

Investirea în tranziție: Utilizarea eficientă a resurselor poate reduce costurile, dar necesită adesea investiții inițiale. UNEP estimează că nevoile de finanțare anuală pentru a face ca economia mondială să fie mai eficientă din punctul de vedere al resurselor se situează între 1,05 și 2,59 de mii de milioane de dolari americani[25], în principal din surse private. Acest lucru necesită nu doar cheltuieli pentru soluții ecologice, ci și pentru a ecologiza toate investițiile publice și private. Propunerea pentru un cadru financiar multianual 2014-2020 a făcut deja pași importanți spre integrarea eficienței resurselor în bugetul UE. Creșterea rapidă a finanțării globale pentru energie nepoluantă arată modul cum această schimbare de mentalitate este posibilă. Cu toate acestea, faptul că finanțatorii nu sunt familiarizați cu riscurile la care pot fi supuși investitorii și cu rentabilitatea investițiilor în domeniul eficienței resurselor reprezintă un obstacol pentru investiții, incertitudinea cu privire la direcția politică și credibilitatea se adaugă riscului financiar, iar investițiile pe termen lung sunt rareori preferate de piețele financiare, orientate spre performanță pe termen scurt.

Developing indicators and potential targets: Setting indicators and defining a process for broad resource efficiency targets will help trace the path to the 2050 resource efficiency vision: public policy can be better designed to take into account the costs and benefits of using resources more efficiently and the private sector will benefit from better signals for their investment plans, the necessary predictability and transparency to take long-term decisions.

Dezvoltarea unor indicatori și obiective potențiale: Stabilirea indicatorilor și definirea unui proces pentru eficiența pe scară largă în utilizarea resurselor va contribui la urmărirea obiectivelor viziunii pentru 2050: politica publică poate fi mai bine elaborată, astfel încât să se țină seama de costurile și beneficiile utilizării mai eficiente a resurselor, iar sectorul privat va beneficia de semnale mai bune pentru planurile de investiții, a previzibilității și transparenței necesare pentru a lua decizii pe termen lung.

The sustainable growth objective of the Europe 2020 Strategy sets specific targets related to green house gas emissions, energy efficiency and renewable energy, which are relevant for achieving the resource efficiency objectives. Achieving these targets is vital for protecting natural resources, and action in this Roadmap will also contribute to reaching them. However, they do not capture some important adverse consequences to our economy, health and quality of life, for example factors such as inefficient land use, low water quality and availability, waste, air pollution, and losses of ecosystem services, fish stocks and biodiversity. Taking these into account would reinforce exploiting new sources of sustainable growth and strengthening competitiveness in the longer term.

Obiectivul de creștere sustenabilă al strategiei Europa 2020 stabilește obiective specifice privind emisiile de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și energia regenerabilă, care sunt relevante pentru atingerea obiectivelor de eficiență a resurselor. Atingerea acestor obiective este esențială pentru protejarea resurselor naturale, iar acțiunea din prezenta foaie de parcurs va contribui, de asemenea, la atingerea acestora. Totuși, acestea nu acoperă unele consecințe negative importante pentru economia noastră, pentru sănătatea și calitatea vieții, de exemplu factori precum utilizarea ineficientă a terenurilor, nivelul redus al calității și disponibilității apei, deșeurilor, poluarea aerului, precum și pierderi ale serviciilor ecosistemice, ale stocurilor de pește și a biodiversității. Luarea în considerare a acestora va întări exploatarea de noi surse de creștere sustenabilă și va consolida competitivitatea pe termen lung.

Important progress is already being made to integrate environmental economic and social accounting systems, but there are several competing ideas on what indicators need to be used, improved or developed to guide better policy or investment decisions. Such indicators will need to be robust, easily understandable and widely accepted in order to continuously measure progress in improving resource efficiency. This is why the Commission proposes to engage with all key stakeholders to develop such indicators and potential targets.

Se fac deja progrese semnificative pentru integrarea sistemelor contabile economic și social de mediu, dar există câteva idei concurente cu privire la indicatori care trebuie utilizați, îmbunătățiți sau elaborați pentru a orienta politicile sau deciziile de investiții mai bune. Astfel de indicatori trebuie să fie fiabili, ușor de înțeles și acceptați pe scară largă, pentru a măsura continuu progresul în îmbunătățirea eficienței resurselor. Din acest motiv, Comisia își propune să se angajeze cu toate părțile interesate importante pentru dezvoltarea unor astfel de indicatori și obiective potențiale.

However, recognizing the need to start measuring progress immediately, the Commission proposes using, as a provisional lead indicator, resource productivity, measured by the ratio of GDP to Domestic Material Consumption (expressed in Euro/tonne). A higher ratio would indicate better performance, with growth consuming relatively fewer resources[26]. This, however, only captures the material resources aspects and does not deal with other resources or the potential shift of burden across countries.

Cu toate acestea, recunoscând necesitatea de a se începe măsurarea progreselor imediat, Comisia propune să se utilizeze, ca un indicator principal provizoriu, productivitatea resurselor, măsurată prin raportul între PIB și consumul material intern (exprimate în EUR/tonă). O proporție mai mare ar indica o performanță mai bună, cu o creștere care are un consum de resurse relativ mai mic[26]. Totuși, aceasta ține seama numai de aspectele privind resursele materiale și nu se referă la alte resurse sau la potențialul transfer de sarcină între țări.

Because this provisional lead indicator only gives a partial picture, it should be complemented by a 'dashboard' of indicators on water, land, materials and carbon and indicators that measure environmental impacts and our natural capital or ecosystems as well as seeking to take into account the global aspects of EU consumption. On a third level, thematic indicators will be used to monitor progress towards existing targets in other sectors, as detailed in the Staff Working Paper accompanying this Roadmap.

Deoarece acest indicator principal provizoriu indică numai o imagine parțială, acesta ar trebui completat cu un „tablou de bord” cu indicatori privind apa, solul, materialele și carbonul, indicatori care să măsoare impactul asupra mediului și capitalul nostru natural sau ecosistemele, precum și indicatori care să încerce să ia considerare aspectele globale ale consumului UE. La un al treilea nivel, indicatorii tematici se vor folosi pentru monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor existente în alte sectoare, astfel cum este detaliat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește această foaie de parcurs.

Milestone: By 2020 stakeholders at all levels will be mobilised to ensure that policy, financing, investment, research and innovation are coherent and mutually reinforcing. Ambitious resource efficiency targets and robust, timely indicators will guide public and private decision-makers in the transformation of the economy towards greater resource efficiency.

Etapa: Până în 2020, părțile interesate de la toate nivelurile vor fi mobilizate pentru a se asigura că politicile, finanțarea, investițiile, cercetarea și inovarea sunt în coerente și se consolidează reciproc. Obiectivele ambițioase de eficiență a resurselor și indicatorii fiabili și rapizi, vor ajuta factorii de decizie publici și privați în procesul de transformare a economiei în direcția unei mai mari eficiențe a resurselor.

The Commission, with Member States, will:

Comisia, împreună cu statele membre:

· Integrate resource efficiency considerations in the European Semester from 2012, focusing on prioritising sustainable growth friendly measures;

· vor integra considerațiile de eficiență a resurselor în semestrul european din 2012, concentrându-se inițial pe prioritizarea măsurilor favorabile creșterii sustenabile;

· Bring together business, scientists, NGOs, local and national authorities to examine the opportunities and the challenges and recommend new pathways to action on sustainable resource-efficient growth (in 2012);

· vor reuni întreprinderi, oameni de știință, organizații neguvernamentale, autorități locale și naționale pentru a examina oportunitățile și provocările și pentru a recomanda noi căi de acțiune către o creștere eficientă din punct de vedere a resurselor (în 2012);

· Reach broad agreement with these stakeholders on how to measure progress and to set the targets needed to meet the challenge (by 2013).

· vor ajunge la un consens larg cu aceste părți interesate privind modalitatea de a evalua progresele înregistrate și de a stabili obiectivele necesare pentru a face față provocării (până în 2013).

The Commission will:

Comisia:

· Launch an "EU Resource Efficiency Transition Platform"(2012), building upon the work of existing platforms;

· va lansa o „Platformă UE de tranziție către eficiența resurselor” (2012), plecând de la platformele existente;

· Set up a Resource Efficiency Finance Round Table, including representatives from private and institutional banks (such as the EIB, EBRD), insurance companies and venture capital companies, to identify opportunities to develop adapted finance and use innovative financial instruments for resource-efficiency (2012);

· va institui o masă rotundă de finanțare pentru eficiența resurselor, care va cuprinde reprezentanți ai băncilor din sectorul privat și instituțional (cum ar fi BEI, BERD), societăți de asigurări și societăți cu capital de risc, pentru a se identifica posibilitățile de a dezvolta o finanțare adaptată și instrumente financiare inovatoare pentru eficiența resurselor (2012);

· Develop an EU Skills Panorama and a European Sector Council on skills for green and greener jobs;

· va elabora o Panoramă UE de competențe și un Consiliu sectorial european privind competențele pentru locuri de muncă ecologice și mai ecologice;

· Continue work on indicators, including the quality of the data, taking stock of existing assessment frameworks, such as iGrowGreen, with a view to inclusion in the mid-term review of the Europe 2020 strategy (2013);

· va continua activitatea de elaborare a indicatorilor, inclusiv privind calitatea datelor, ținând seama de cadrele de evaluare existente, precum iGrowGreen, în vederea includerii în cadrul evaluării intermediare a strategiei Europa 2020 (2013);

· Propose a new lead indicator on natural capital and environmental impacts of resource use (end of 2013);

· va propune un nou indicator principal pentru capitalul natural și impacturile de mediu ale folosirii resurselor (sfârșitul anului 2013);

· Continue its efforts under the "GDP and beyond" road map to measure societal and economic progress more comprehensively, inter alia by continuing the development of the system of environmental accounts, further integrating environmental externalities into national accounting and developing a composite index on environmental pressures;

· va continua eforturile în cadrul foii de parcurs „Dincolo de PIB” pentru a măsura progresul economic și social în mod mai cuprinzător, inter alia, prin continuarea dezvoltării Sistemului de conturi de mediu, prin integrarea externalităților de mediu în contabilitatea națională și prin dezvoltarea unui indice compozit privind presiunile asupra mediului;

· Consider how best to include resource efficiency considerations in the impact assessments of future policy proposals.

· va examina cele mai bune modalități de a include considerațiile privind eficiența resurselor în evaluările de impact ale viitoarelor propuneri de politici.

Member States should:

Statele membre trebuie:

· Develop or strengthen existing national resource efficiency strategies, and mainstream these into national policies for growth and jobs (by 2013);

· să elaboreze sau să consolideze strategiile naționale de eficiență a resurselor existente și să integreze aceste elemente în politicile naționale pentru creștere și locuri de muncă (până în 2013);

· Report their progress on resource efficiency as part of their national reform programmes.

· să raporteze progresele realizate în utilizarea eficientă a resurselor, ca parte a programelor lor naționale de reformă.

6.2. Supporting resource efficiency internationally

6.2. Sprijinirea eficienței resurselor la nivel internațional

A number of countries are implementing policies to reap the gains of greater resource efficiency, not only within the EU but also Japan, Korea, the United States, China and others. There is also a strong interest in dialogue and cooperation on these issues in EU's neighbouring countries. Such initiatives can be seen in the context of efforts around the globe to promote a transition towards a green economy. The EU can learn from experience of others, and participates actively in helping to influence the path that our partner countries take, specifically the enlargement countries who are invited to start aligning their policies.

O serie de țări, nu numai din cadrul UE, ci și Japonia, Coreea, Statele Unite, China și altele, pun în aplicare politici prin care să beneficieze de pe urma unei mai mari eficiențe a resurselor. Există, de asemenea, un interes deosebit în procesul de dialog și cooperare privind aceste aspecte în țările vecine ale UE. Astfel de inițiative pot fi văzute în contextul eforturilor depuse în întreaga lume pentru a promova tranziția spre o economie ecologică. UE poate învăța din experiența altora și participă în mod activ în influențarea căii pe care țările partenere o urmează, în special țările implicate în procesul de aderare, care sunt invitate să înceapă alinierea politicilor.

As a basis for further discussion at the June 2012 Rio+20 Conference, the European Commission has recently proposed a wide range of possible actions, including new international initiatives on water, energy, agriculture, land use, forests, chemicals and marine resources, skills training programmes, mobilising private and public financing and investment, as well as moving towards a more effective global, multilateral governance system[27].

Ca bază pentru continuarea discuțiilor la conferința Rio+20 din iunie 2012, Comisia Europeană a propus recent o gamă largă de acțiuni posibile, inclusiv noile inițiative internaționale în domeniul apei, energiei, agriculturii, al utilizării terenurilor, forestier, al produselor chimice, al competențelor și resurselor marine, al programelor de formare, al mobilizării finanțării publice și private și al investițiilor, precum și privind trecerea la un sistem de guvernanță multilateral eficace, la nivel global[27].

Milestone: By 2020 resource efficiency will be a shared objective of the international community, and progress will have been made towards it based on the approaches agreed in Rio.

Etapa: Până în 2020, eficiența resurselor va fi un obiectiv comun al comunității internaționale, iar orice progres în acest domeniu va fi fost realizat pe baza abordărilor convenite la Rio.

The Commission, with Member States will (continuous):

Comisia, împreună cu statele membre (continuu):

· Promote a successful outcome of the RIO+20 summit in 2012 and concrete progress towards the green economy and a more efficient use of natural resources;

· vor promova succesul summitului Rio+20 din 2012 și progresele concrete în direcția economiei ecologice și a unei utilizări mai eficiente a resurselor naturale;

· Improve dialogue with strategic partner countries in order to exchange experience and good practice on resource efficiency;

· vor îmbunătăți dialogul cu țările partenere strategice pentru schimbul de experiență și de bune practici privind eficiența resurselor;

· Undertake joint initiatives with candidate countries, potential candidates and other neighbours, who share with us many environmental resources;

· vor întreprinde inițiative comune cu țările candidate, potențial candidate și alte țări vecine care împărtășesc cu noi multe resurse de mediu;

· Support the conclusion and effective implementation of international agreements to make global consumption and production patterns more sustainable;

· vor sprijini încheierea și punerea în aplicare eficientă a acordurilor internaționale pentru a face consumul mondial și sistemele de producție mai sustenabile;

· Use development aid to support efforts by less developed countries to improve resource efficiency in the context of sustainable development and poverty eradication;

· prin intermediul ajutorului pentru dezvoltarea țărilor mai puțin dezvoltate, vor sprijini eforturile de îmbunătățire a eficienței resurselor în contextul dezvoltării sustenabile și al eradicării sărăciei;

· Cooperate with international partners on research and innovation on resource efficiency;

· vor coopera cu parteneri internaționali în materie de cercetare și inovare, în vederea utilizării eficiente a resurselor;

· Work towards stronger multilateral mechanisms for a global governance of public goods.

· vor depune eforturi în vederea unor mecanisme multilaterale mai puternice pentru o guvernanță globală a bunurilor publice.

6.3. Improving the delivery of benefits from EU environmental measures

6.3. Îmbunătățirea beneficiilor provenind din măsurile de mediu ale UE

Progress on resource efficiency depends on making improvements in the way our natural resources and ecosystems are managed. There are still important gaps in the performance of Member States in implementing measures, especially in nature conservation, waste and water management. The costs of not implementing current legislation are estimated around €50 billion per year[28].

Progresele înregistrate în domeniul eficienței resurselor depind de îmbunătățirea modului în care sunt gestionate resursele noastre naturale și ecosistemele. Există încă diferențe mari între rezultatele obținute de statele membre în cadrul măsurilor de punere în aplicare, în special în ceea ce privește conservarea naturii, gestionarea deșeurilor și a apei. Costurile nepunerii în aplicare a legislației actuale sunt estimate la aproximativ 50 de miliarde de euro pe an[28].

Milestone: By 2020 the benefits from EU environmental legislation will be fully delivered.

Etapa: Până în 2020, beneficiile legislației UE în domeniul mediului vor fi complete.

The Commission will:

Comisia:

· Propose measures to enhance knowledge, raise awareness and better mobilise key actors in order to improve delivery of environmental measures throughout the EU.

· propune măsuri pentru a spori cunoștințele, de sensibilizare și pentru o mai bună mobilizare a actorilor cheie pentru a îmbunătăți aplicarea măsurilor de mediu în UE.

The Member States should:

Statele membre ar trebui:

· Address gaps in their performance in delivering the benefits from EU legislation.

· să soluționeze carențele de performanță ale acestora în asigurarea beneficiilor legislației UE.

7. Conclusion

7. Concluzie

Previous patterns of growth have brought increased prosperity, but through intensive and often inefficient use of resources. The role of biodiversity, ecosystems and their services is largely undervalued, the costs of waste are often not reflected in prices, current markets and public policies cannot fully deal with competing demands on strategic resources such as minerals, land, water and biomass. This calls for a coherent and integrated response over a wide range of policies in order to deal with expected resource constraints and to sustain our prosperity in the long run.

Modelele de creștere anterioare au dus la creșterea nivelului de prosperitate, dar prin utilizarea intensivă și, adeseori, ineficientă a resurselor. Rolul biodiversității, al ecosistemelor și al serviciilor acestora, este în mare parte subestimat, costurile deșeurilor sunt rareori reflectate în prețuri, piețele actuale și politicile publice nu pot aborda integral cerințele concurente privind resursele strategice precum mineralele, apa, solul și biomasa. Acest lucru necesită un răspuns coerent și integrat într-o gamă largă de politici în vederea soluționării unor constrângeri potențiale legate de resurse și pentru a ne susține prosperitatea pe termen lung.

The present road map is not the ultimate response to all challenges. It is a first step towards designing a coherent action framework that cuts across different policy areas and sectors. Its objective is to provide a stable perspective for transforming the economy. The Commission will prepare policy and legislative proposals to implement this Roadmap. Without the engagement of other public and private actors we will not achieve our resource efficiency objectives.

Prezenta foaie de parcurs nu este răspunsul final la toate provocările. Este un prim pas către elaborarea unui cadru de acțiune coerent care pentru diferite domenii și sectoare. Obiectivul acesteia este de a oferi o perspectivă stabilă pentru transformarea economiei. Comisia va pregăti propuneri politice și legislative pentru implementarea acestei foi de parcurs. Fără angajarea altor actori publici și privați nu vom atinge obiectivele privind eficiența resurselor noastre.

The Commission invites the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions to endorse this roadmap and contribute to the further development of the EU's actions to achieve a resource-efficient Europe.

Comisia invită Consiliul, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor să aprobe prezenta foaie de parcurs și să contribuie la dezvoltarea în continuare a acțiunilor UE pentru a ajunge la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Annex: Resource efficiency – the interlinks between sectors and resources, and EU policy initiatives

Anexă: Utilizarea eficientă a resurselor –Interconexiunile între sectoare și resurse, precum și inițiativele politice ale UE

Resource/ sector || Fossil fuels || Materials and minerals || Water || Air || Land || Soils || Ecosystems: Biodiversity || Marine resources || Waste || EU Policy Initiatives

Resursă/ sector || Combustibili fosili || Materiale și minerale || Apă || Aer || Terenuri || Soluri || Ecosisteme: Biodiversitate || Resurse marine || Deșeuri || Inițiative politice ale UE

Circular Economy || Reduce, reuse, recycle, substitute, safeguard, value || Review of SCP (2012)

Economia circulară || Reducere, reutilizare, reciclare, substituire, salvgardare, valoare || Reexaminare a CPD (2012)

Energy || Reduce fossil fuels use via: -increased energy efficiency (20% by 2020); -substituting for renewable resources (20% by 2020, and 10% in transport). || -Ensure security of supply of critical raw materials (for renewables and electrification) -Reduce energy intensity of materials extraction, production & consumption. || -Use efficiently as renewable energy source; -Reduce cooling needs of power plants; -Reduce energy intensity of water treatment; -Reduce use of hot water via better appliances & water infrastructure. || -Reduce pollution with harmful substances, in particular via reduced use of fossil fuels; -20% reduction of GHG emissions by 2020 (30% if the conditions are right); - 80-95% GHG emission reduction by 2050. || -Reduce land take for biofuels; -Optimise energy infrastructure. || -Prevent soil damage by SO2 and NOx emissions; -Mitigate soil impacts of new infrastructure/ energy solutions; -Preserve peatlands. || -Reduce acidification via reduced fossil fuels use; -Avoid ecosystem damage from energy carriers extraction/ exploitation. || -Use as a renewable energy source; -Ensure sustainable use of algae for biofuels; -Prevent risks of oil spills & disasters; - Reduce acidification resulting from GHG emissions. || -Ensure energy recovery of non-recyclable waste; -Reduce energy intensity of waste treatment; - Increase use of biodegradable waste for bioenergy and bioproducts. || -Energy 2020: A strategy for competitive, sustainable and secure energy (2011) - Strategic Energy Technology Plan for Europe; -Energy infrastructure priorities for 2020 and beyond - A Blueprint for an integrated European energy network (2011) -European Energy Efficiency Plan 2020 (2011) -Revision of the Energy Taxation Directive (2011) -Energy infrastructure package (2011) -Energy Roadmap 2050 (2011) -Smart grids (2011) -Security of energy supply and international cooperation (2011)

Energie || Reducerea utilizării combustibililor fosili prin: -o mai mare eficiență energetică (20% până în 2020); -substituirea cu resurse regenerabile (20% până în 2020, și 10% în cazul transporturilor). || Asigurarea siguranței aprovizionării cu materii prime critice (pentru energii regenerabile și electrificare) -reducerea intensității energetice a extracției de materiale, producției și consumului. || -utilizarea eficientă ca sursă de energie regenerabilă; -reducerea necesităților de răcire a centralelor electrice; -reducerea intensității energetice a tratării apei; -reducerea utilizării de apă caldă, printr-o mai bună utilizare a infrastructurilor hidraulice și prin aparate mai bune. || -reducerea poluării cu substanțe nocive, în special prin reducerea utilizării combustibililor fosili; -reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (cu 30% în cazul în care condițiile sunt favorabile); -reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95% până în 2050. || -reducerea ocupării terenurilor pentru biocarburanți; -optimizarea infrastructurii energetice. || -prevenirea daunelor aduse solului de emisiile de SO2 și NOx; -diminuarea impactului noilor infrastructuri/soluții energetice asupra solului; -conservarea turbăriilor. || -reducerea acidificării prin reducerea utilizării combustibililor fosili; -evitarea deteriorării ecosistemului prin extracția/exploatarea agenților energetici. || -utilizarea ca sursă de energie regenerabilă; -asigurarea utilizării sustenabile a algelor pentru producerea de biocarburanți; -prevenirea riscurilor de catastrofe și accidente petroliere; -reducerea acidificării care rezultă în urma emisiilor de gaze cu efect de seră. || Asigurarea recuperării energiei din deșeurile nereciclabile; -reducerea intensității energetice a tratării deșeurilor; -intensificarea utilizării deșeurilor biodegradabile / pentru bioenergie și bioproduse. || -Energia 2020: O strategie pentru energie competitivă, sustenabilă și sigură (2011) - Plan strategic privind tehnologia energetică pentru Europa; -Priorități în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020 - Plan de realizare a unei rețele energetice europene integrate (2011). -Planul de eficiență energetică europeană 2020 (2011) -Revizuire a directivei privind impozitarea energiei (2011) -Pachetul pentru infrastructura energetică (2011) Foaie de parcurs privind politica energetică până în 2050 (2011) -Rețelele inteligente (2011) -Securitatea aprovizionării cu energie și cooperarea internațională (2011)

Food || -Reduce fossil fuels use via-improved energy efficiency of food production; -Avoid adverse impacts from the substitution of fossil fuels with biofuels. || -Optimise use of minerals & materials (eg phosphorous); -Improve packaging for better preservation & recyclability. || -Optimize water use in agriculture; -Prevent flooding & droughts, i.e. by fighting climate change; -Ensure clean water availability for quality products; -Avoid pollution from fertilizers and pesticides. || -Reduce GHG emissions; -Reduce SO2 & NOx emissions. || -Optimise land use to reconcile with other uses; -Use taken fertile land for agriculture; -Reduce land take (e.g. via optimal animal protein intake). || - Reverse soil loss; -Restore organic matter content in soils; -Prevent soil damage by SO2 and NOx emissions; -Avoid pollution from fertilizers and pesticides. || -Restore and preserve ecosystems to ensure pollination, water retention, etc.; -Avoid eutrophication from fertilizers and reduce the use of pesticides; - Increase biodiversity through good farming practices.. || -Restore fish stocks and eliminate by-catch and discards; -Eliminate destructive fishing techniques; -Develop sustainable aquaculture; -Reduce pollution of coastal areas from fertilizers - Avoid marine litter. || -Reduce food waste; -Use recyclable/ biodegradable packaging; -develop composting of biowaste. || -CAP Reform (2011) -Proposal for an Innovation. partnership on agricultural productivity and sustainability (2011) -Green Paper on phosphorous (2012) -Communication on sustainable food (2013)

Alimente || -reducerea utilizării combustibililor fosili prin eficiență energetică îmbunătățită în producția alimentară; -evitarea efectelor negative din substituirea combustibililor fosili cu biocarburanți. || -optimizarea utilizării de minerale și materiale (de exemplu, fosfor); -îmbunătățirea ambalajelor pentru o mai bună conservare și reciclare. || -optimizarea utilizării apei în agricultură; -prevenirea inundațiilor și a secetei, prin combaterea schimbărilor climatice; Asigurarea disponibilității de apă curată pentru produse de calitate; -evitarea poluării cauzate de îngrășăminte și pesticide. || -reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; -reducerea emisiilor de SO2 și NOx. || -optimizarea utilizării solurilor pentru a reconcilia aceasta cu alte utilizări; -utilizarea terenurilor fertile ocupate pentru agricultură; -reducerea ocupării terenurilor (de exemplu, prin intermediul aportului optim de proteine animale). || -inversarea pierderilor de sol; -refacerea conținutului de materie organică în sol; -prevenirea daunelor aduse solului de emisiile de SO2 și NOx; -evitarea poluării cauzate de îngrășăminte și pesticide. || -refacerea și conservarea ecosistemelor pentru asigurarea polenizării, a retenției de apă etc.; -evitarea eutrofizării din cauza îngrășămintelor și reducerea utilizării de pesticide; -creșterea biodiversității prin bune practici agricole. || -refacerea stocurilor de pește și eliminarea capturilor accidentale și a capturilor aruncate înapoi în mare; -eliminarea tehnicilor distructive de pescuit; - dezvoltarea unei acvaculturi durabile; -reducerea poluării zonelor costiere provenind de la îngrășăminte -evitarea problemei deșeurilor marine. || -reducerea cantității de deșeuri alimentare; -utilizarea de ambalaje reciclabile/ biodegradabile; -dezvoltarea compostării deșeurilor biologice. || -Reforma PAC (2011) -propunere pentru un Parteneriat pentru inovare în domeniul productivității și sustenabilității agriculturii (2011) -Cartea Verde privind fosforul (2012) -Comunicarea privind alimentele sustenabile (2013)

Buildings || -Reduce fossil fuels use via better energy efficiency and renewable energy use in buildings; -Build zero energy buildings and increase the renovation rate of existing buildings. || -Optimise material use; -Use sustainable materials. || -Improve water efficiency of buildings and appliances || -Reduce GHG emissions from buildings; -Improve indoor air quality; || -Avoid additional land take (e.g. for urban sprawl); -Remediate contaminated sites. || -Avoid urban sprawl on fertile soil; - Minimize soil sealing || -Ensure sufficient and connected green spaces as part of green infrastructures. || -Reduce acidification resulting from GHG emissions. || -Recycle construction and demolition waste (70% till 2020). || -Strategy for the sustainable competitiveness of the EU construction sector (2011) -Communication on sustainable buildings (2013) -Initiative on water efficiency in buildings (2012)

Operațiuni imobiliare || -reducerea utilizării de combustibili fosili prin creșterea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri; -construirea de clădiri cu consum zero de energie și creșterea procentului de renovări de clădiri existente. || -optimizarea utilizării de materiale; -utilizarea de materiale sustenabile. || -ameliorarea eficienței utilizării apei la clădiri și echipamente || -reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenind de la clădiri; -ameliorarea calității aerului din interior; || -evitarea ocupării terenurilor suplimentare (de exemplu, extindere urbană); -remedierea siturilor contaminate. || -evitarea extinderii necontrolate a aglomerărilor urbane pe terenuri fertile; - diminuarea la minimum a impermeabilizării solului || -asigurarea de spații verzi suficiente și conectate ca parte a infrastructurilor ecologice. || -reducerea acidificării care rezultă în urma emisiilor de gaze cu efect de seră. || -reciclarea deșeurilor din construcții și demolări (70% până în 2020). || -Strategia pentru competitivitatea durabilă a sectorului construcțiilor din UE (2011) -Comunicarea privind construirea unor clădiri sustenabile (2013) -Inițiativa privind utilizarea eficientă a apei în clădiri (2012)

Mobility || -Reduce dependency on fossil fuels by: improved fuel efficiency, renewable energy use, phasing out conventionally-fuelled cars in cities by 2050, improved multimodal logistics, better transport networks; more efficient vehicles. || - Increase resource efficiency of infrastructures; -Optimise logistics of materials transportation; -Ensure security of supply of critical materials (needed for batteries). || -Use the potential of water transport to reduce emissions; -Reduce pollution from water transport. || -Reduce pollution from transport: 60% less GHG by 2050; less ground-level ozone, particulate matter, NO2; less sulphur content in marine fuels. || -Minimise impacts of transport infrastructure on land fragmentation. || - Minimise impacts of transport infrastructure on land sealing. || -Minimise impacts of land sealing, fragmentation, pollution; -Avoid invasive alien species spread. || -Use the potential of maritime transport to reduce emissions; -Avoid marine litter, including from ships || -Ensure efficient reuse and recycling of end-of life vehicles (85-95% by 2015) and ships. || -White Paper on the future of transport (2011) -Revision of TEN-T (2011) -Strategic Transport Technology Plan

Mobilitate || -reducerea dependenței de combustibilii fosili prin: îmbunătățirea eficienței utilizării combustibililor, utilizarea energiei din surse regenerabile, eliminarea treptată a autoturismelor cu combustibili convenționali din orașe până în 2050, îmbunătățirea logisticii multimodale, mai bune rețele de transport; vehicule mai eficiente. || - sporirea eficienței resurselor infrastructurilor; -optimizarea logisticii transportului de materiale; - asigurarea siguranței aprovizionării cu materiale critice (necesare pentru baterii). || -utilizarea potențialului de transport pe apă pentru a se reduce emisiile; -reducerea poluării cauzate de transportul pe apă. || -reducerea poluării cauzate de transport: cu 60% mai puține gaze cu efect de seră până în 2050; mai puțin ozon la nivelul solului, pulberi în suspensie, NO2; conținut mai mic de sulf al combustibililor marini. || -diminuarea la minimum a impactului infrastructurii de transport asupra fragmentării terenurilor. || -diminuarea la minimum a impactului infrastructurii de transport asupra impermeabilizării solurilor. || -diminuarea la minimum a impactului impermeabilizării, a fragmentării și a poluării solurilor și terenurilor; -evitarea răspândirii speciilor alogene invazive. || -utilizarea potențialului de transport maritim pentru a se reduce emisiile; -evitarea deșeurilor marine, inclusiv de la nave || -asigurarea refolosirii și reciclării eficiente a vehiculelor și a navelor scoase din uz (85-95% până în 2015). || -Cartea albă privind viitorul transporturilor (2011) -revizuirea TEN-T (2011) -Planul strategic pentru tehnologiile de transport

EU policy initiatives || State Aid framework (2013); Fuel quality directive; etc. || -Tackling the challenges in commodity markets and on raw materials (2011) -Proposal for an Innovation Partnership on raw materials || -Blueprint on water (2012) -Innovation partnership on water efficiency -Revision of the EQS Directive (priority substances) (2011) -Revision of the Ground Water Directive (2012) || -Low Carbon economy 2050 roadmap (2011) -Revision of the legislation on monitoring and reporting of GHG -Review of EU air quality policy (2013) || -Communication on land use (2014) -Communication on LULUCF in the EU climate change commitments (2011) [ || -Guidelines on best practice to limit, mitigate or compensate soil sealing || -2020 EU biodiversity strategy (2011) -Communication on Green Infrastructure and Restoration (2012) -No Net Loss Initiative (2015) || - Reform of Common Maritime and fisheries policy (2011)[AGRI] -Climate Change adaptation in the coast and the sea (2012) -Blue Growth (2013) -Integrated Coastal Zone Management (2012) -Maritime Spatial Planning (2012) || -Review of prevention, reuse, recycling and landfill of waste targets (2014) || -Roadmap to a resource efficient Europe (2011) -Multiannual Financial Framework 2014-2020 -Cohesion Policy post 2013 (2011)[REGIO] -Action Plan towards a sustainable bio-based economy by 2020 (2011) -Eco-Innovation Action Plan(2011) -EU Horizon 2020 (2011) -Review of EIA Directive

Inițiative politice ale UE || Cadrul de ajutoare de stat (2013); Directiva privind calitatea carburanților: etc. || -Abordarea provocărilor în ceea ce privește piețele de mărfuri și materiile prime (2011) -propunere a unui parteneriat în domeniul inovării pentru materiile prime || -Model privind apa (2012) - parteneriat în domeniul inovării pentru eficiența utilizării apei -reexaminarea Directivei SCM (substanțe prioritare) (2011) -reexaminarea Directivei privind apele subterane (2012) || -Foaia de parcurs Economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon – 2050 (2011) -reexaminarea legislației privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră -reexaminarea politicii UE privind calitatea aerului (2013) || -Comunicarea privind utilizarea terenurilor (2014) -Comunicarea privind LULUCF în angajamentele UE în materie de schimbări climatice (2011) [ || -orientări privind cele mai bune practici, pentru a limita, atenua sau compensa impermeabilizarea solurilor; || -strategia 2020 a UE privind biodiversitatea (2011) -Comunicarea privind infrastructura ecologică și restaurarea (2012) -inițiativa Fără pierdere netă (2015) || -Reforma politicii comune maritime și din domeniul pescuitului (2011) [AGRI] - adaptarea la schimbările climatice în zonele de coastă și pe mare (2012) -Blue Growth (2013) - Managementul integrat al zonelor costiere (PEGASO) -Amenajarea teritoriului maritim (2012) || -reexaminarea prevenirii, reutilizării, reciclării și a obiectivelor privind depozitele de deșeuri (2014) || -Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor (2011) -Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 -Politica de coeziune după 2013 (2011) [REGIO] -Planul de acțiune către o economie ecologică sustenabilă până în 2020 (2011) -Planul de acțiune privind ecoinovarea (2011) Orizont UE 2020 (2011) -reexaminarea Directivei EIA

[1]               COM(2011) 21.

[1]               COM (2011) 21.

[2]               COM(2005) 670.

[2]               COM (2005) 670.

[3]               As for instance reflected in the OECD's Green Growth Strategy and UNEP's Green Economy report, as well as work by the European Environment Agency.

[3]               Astfel cum este invocată, de exemplu, în cadrul Strategiei pentru o creștere economică ecologică a OCDE și al Raportului UNEP privind economia ecologică, precum și lucrările Agenției Europene de Mediu.

[4]               http://ec.europa.eu/governance/impact/index_en.htm

[4]               http://ec.europa.eu/governance/impact/index_en.htm

[5]               As set out in the accompanying COM(2011) 571.

[5]               Astfel cum sunt stabiliți în documentul de însoțire COM(2011) 571.

[6]               In Germany alone a study suggests that resource-efficiency gains in manufacturing could generate cost savings of between 20% and 30% and up to 1 million jobs for the country. Another recent study estimates at £23 billion the savings from low or no-cost resource efficiency measures businesses could make in the UK.

[6]               Un studiu sugerează că, în Germania, rentabilitatea eficienței resurselor în procesul de fabricație ar putea genera economii de costuri între 20% și 30% și până la 1 milion de locuri de muncă în țară. Un alt studiu recent estimează la 23 miliarde GBP economiile pe care întreprinderile din Regatul Unit le-ar putea face prin luarea de măsuri de utilizare eficientă a resurselor cu costuri scăzute sau absente.

[7]               See the Staff Working Document for details.

[7]               Pentru detalii, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

[8]               OECD, Environmentally harmful subsidies: challenges for reform, 2005

[8]               OCDE, subvențiile dăunătoare mediului: provocări pentru reformă, 2005

[9]               COM(2011) 11 final.

[9]               COM(2011) 11 final.

[10]             COM(2011) 11 final.

[10]             COM(2011) 11 final.

[11]             EUCO 10/1/11 REV1.

[11]             EUCO 10/1/11 REV1.

[12]             Taxation trends in the European Union, European Union 2011.

[12]             Tendințele impozitării în Uniunea Europeană, Uniunea Europeană 2011.

[13]             EU Water saving potential, Ecologic, 2007.

[13]             Potențialul de economisire a apei în UE, Ecologic, 2007.

[14]             EEA, SOER 2010

[14]             SEE, SOER 2010

[15]             Assessment of Health-Cost Externalities of Air Pollution at the National Level using the EVA Model System, J. Brandt et al., CEEH 2011.

[15]             Assessment of Health-Cost Externalities of Air Pollution at the National Level using the EVA Model System (Evaluare a externalităților costurilor de sănătate ale poluării aerului la nivel național, folosind sistemul-model EVA), J. Brandt et al., CEEH 2011.

[16]             Report on best practices for limiting soil sealing and mitigating its effects, Prokop et al, European Communities 2011.

[16]             Report on best practices for limiting soil sealing and mitigating its effects (Raport privind cele mai bune practici pentru a limita impermeabilizarea solului și atenuarea efectelor sale), Prokop et al, Comunitățile Europene 2011.

[17]             COM(2011) 112, COM(2011) 109, COM(2010) 639.

[17]             COM(2011) 112, COM(2011) 109, COM(2010) 639.

[18]             COM(2011) 500.

[18]             COM(2011) 500.

[19]             COM(2007) 860 final.

[19]             COM(2007) 860 final.

[20]             COM(2007) 414 final.

[20]             COM(2007) 414 final.

[21]             Directive 2010/31/EU.

[21]             Directiva 2010/31/UE.

[22]             In line with Art. 9 of Directive 2010/31/EU of 19 May 2010.

[22]             În conformitate cu articolul 9 din Directiva 2010/31/UE din 19 mai 2010.

[23]             In line with Art 11 of Directive 2008/98/EC.

[23]             În conformitate cu articolul 11 din Directiva 2008/98/CE.

[24]             COM(2011) 144.

[24]             COM(2011) 144.

[25]             UNEP Green Economy Synthesis 2010

[25]             UNEP Green Economy Synthesis 2010 (Sinteza UNEP - economia ecologică 2010)

[26]             To illustrate the indicator, the EU average was around 1.30 €/tonne in 2007, ranging from below 0.3 to around 2.5.

[26]             Pentru a ilustra indicatorul, media din UE era de circa 1.30 €/tonă în 2007, această proporție variază de la sub 0,3 la aproximativ 2,5.

[27]             COM(2011) 363.

[27]             COM (2011) 363.

[28]             The cost of not implementing the environmental acquis, COWI, forthcoming

[28]             The cost of not implementing the environmental acquis, COWI, forthcoming (Costul neimplementării acquis-ului de mediu, COWI, urm.)