I – Inledning

I – Introducere

1. I förevarande begäran om förhandsavgörande enligt artikel 267 FEUF har Consiglio di Stato (nedan kallad den hänskjutande domstolen) hänskjutit en fråga till domstolen avseende tolkningen av Europaparlamentets och rådets direktiv 2004/18/EG av den 31 mars 2004 om samordning av förfarandena vid offentlig upphandling av byggentreprenader, varor och tjänster.(2)

1. În prezenta procedură de pronunțare a unei hotărâri preliminare declanșată în temeiul articolului 267 TFUE, Consiglio di Stato (denumit în continuare „instanța de trimitere”) adresează Curții de Justiție o întrebare cu privire la interpretarea Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii(2) .

2. Begäran om förhandsavgörande har framställts i ett mål mellan Azienda Sanitaria Locale di Lecce (nedan kallad ASL Lecce) och en rad ingenjörs- och arkitektsamfund avseende ett avtal som ASL Lecce och Università del Salento (nedan kallat universitetet) slutit beträffande verksamhet med ekonomiska villkor som avsåg genomförande av utredning och bedömning av sjukhusen i provinsen Lecces utsatthet ur seismisk synvinkel. Nämnda ingenjörs- och arkitektsamfund, vilka inte deltar i detta projekt, hävdar att ASL Lecce gav universitetet uppdraget utan att genomföra ett offentligt upphandlingsförfarande och sålunda rättsstridigt. ASL Lecce hävdar däremot att överenskommelsen omfattas av samarbete och koordinering mellan offentliga myndigheter, eftersom den har slutits för att uppnå ett mål av allmänintresse.

2. Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare își are originea într‑un litigiu între Azienda Sanitaria Locale di Lecce (denumită în continuare „ASL Lecce”) și o serie de asociații ale inginerilor și ale arhitecților, ca urmare a încheierii unei convenții între ASL Lecce și Università del Salento (denumită în continuare „Universitatea”) pentru realizarea, cu titlu oneros, a activității de studiere și de evaluare a vulnerabilității seismice a unităților spitalicești din provincia Lecce. Asociațiile inginerilor și arhitecților menționate, care nu au participat la acest proiect, reproșează ASL Lecce faptul că a atribuit nelegal contractul Universității întrucât nu a organizat o procedură de achiziție publică. ASL Lecce invocă însă faptul că respectiva convenție se încadrează în domeniul cooperării și coordonării dintre autoritățile publice, întrucât a fost încheiată în vederea atingerii unui obiectiv de interes general.

3. Genom föreliggande mål får domstolen än en gång tillfälle att vidareutveckla sin praxis beträffande reglerna om offentlig upphandling. Mot bakgrund av domen i målet kommissionen mot Tyskland(3) ska domstolen avgöra huruvida det synes motiverat att tillämpa lagstiftningen om offentlig upphandling i en situation som den i målet vid den nationella domstolen, i vilken ett offentligrättsligt universitet av en offentlig myndighet erhåller ett kontrakt som avser konsultverksamhet. I detta avseende ska flera aspekter beaktas, till exempel universitets rätt att uppträda som en ekonomisk aktör och att den erhållna ersättningen enbart täcker kostnaderna.

3. Prin intermediul prezentei cauze, Curții de Justiție i se oferă din nou ocazia să își dezvolte jurisprudența privind dreptul achizițiilor publice. Pornind de la Hotărârea sa Comisia/Germania(3), Curtea de Justiție este chemată să decidă dacă este justificată aplicarea normelor privind dreptul contractelor de achiziții publice într‑o situație precum cea din acțiunea principală, în care o universitate constituită în temeiul dreptului public obține contractul pentru o activitate de consultanță din partea unei autorități publice. În această privință, trebuie luate în considerare mai multe aspecte, de exemplu, dreptul Universității de a acționa ca operator economic, precum și funcția de compensare a costurilor pe care o prezintă remunerația primită.

II – Tillämpliga bestämmelser

II – Cadrul normativ

A – Unionslagstiftningen

A – Dreptul Uniunii

4. Artikel 1.2, 1.8 och 1.9 i direktiv 2004/18 har följande lydelse:

4. Articolul 1 alineatele (2), (8) și (9) din Directiva 2004/18 prevăd:

”2 a) offentliga kontrakt: skriftliga kontrakt med ekonomiska villkor som slutits mellan en eller flera ekonomiska aktörer och en eller flera upphandlande myndigheter och som avser utförande av byggentreprenad, leverans av varor eller tillhandahållande av tjänster i den mening som avses i detta direktiv.

„(2) (a) «Contractele de achiziții publice» sunt contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în sensul prezentei directive.

…

[…]

d) offentliga tjänstekontrakt: andra offentliga kontrakt än offentliga byggentreprenad- eller varukontrakt som avser utförande av sådana tjänster som anges i bilaga II.

(d) «Contractele de achiziții publice de servicii» sunt contracte de achiziții publice, altele decât contractele de achiziții publice de lucrări sau de bunuri, care au ca obiect prestarea de servicii prevăzute în anexa II.

…

[…]

8. entreprenör, varuleverantör och tjänsteleverantör: beteckningar för varje fysisk eller juridisk person, offentlig enhet eller grupp av sådana personer och/eller organ som på marknaden erbjuder sig att utföra byggentreprenader och/eller tillhandahåller byggentreprenader, varor eller tjänster.

(8) Termenii «executant de lucrări», «furnizor» și «prestator de servicii» înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau orice entitate publică sau grup de astfel de persoane și/sau organisme care prezintă pe piață o ofertă de realizare a unor lucrări și opere, produse sau servicii.

Termen ekonomisk aktör betecknar såväl en varuleverantör som en tjänsteleverantör och en entreprenör. Den används enbart i syfte att förenkla texten.

Termenul «operator economic» se referă atât la noțiunea de executant de lucrări, cât și la noțiunile de furnizor și prestator de servicii. Acesta este utilizat exclusiv în scopul simplificării.

…

[…]

9. upphandlande myndigheter: statliga, regionala eller lokala myndigheter och offentligrättsliga organ samt sammanslutningar av en eller flera sådana myndigheter eller ett eller flera sådana organ.

(9) «Autorități contractante» înseamnă statul, colectivitățile teritoriale, organismele de drept public și asociațiile formate din una sau mai multe din aceste colectivități sau unul sau mai multe organisme de drept public.

Med offentligrättsliga organ avses alla organ

«Organism de drept public» înseamnă orice organism:

a) som särskilt har inrättats för att tillgodose behov i det allmännas intresse, förutsatt att behovet inte har industriell eller kommersiell karaktär,

(a) constituit pentru a îndeplini în mod expres cerințe de interes general, de altă natură decât industrial sau comercial;

b) som är juridiska personer, och

(b) care are personalitate juridică;

c) vars verksamhet till största delen finansieras av statliga, regionala eller lokala myndigheter, eller av andra offentligrättsliga organ, eller vars verksamhet står under kontroll av sådana organ, eller i vars förvaltningsorgan, styrelseorgan eller kontrollorgan mer än hälften av ledamöterna utses av statliga, regionala eller lokala myndigheter, eller av andra offentligrättsliga organ.

(c) a cărui activitate este finanțată în cea mai mare parte de stat, de colectivitățile teritoriale sau de alte organisme de drept public sau a cărui gestionare face obiectul controlului acestora din urmă sau al cărui consiliu de administrare, de conducere sau de supraveghere este alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50 % de către stat, de colectivitățile teritoriale sau de alte organisme de drept public.

…”

[…]”

5. Direktivet ska i enlighet med artikel 7 tillämpas på offentliga kontrakt vars värde exklusive mervärdesskatt beräknas uppgå till minst ett tröskelvärde på 206 000 euro, om det är fråga om offentliga varu- och tjänstekontrakt som tilldelas av andra upphandlande myndigheter än de som anges i bilaga IV. Enligt artikel 9 i direktivet ska beräkningen av det uppskattade värdet av ett offentligt kontrakt grunda sig på det totala beloppet efter avdrag för mervärdesskatt som ska betalas enligt den upphandlande myndighetens egen uppskattning. Vid denna beräkning ska det uppskattade totalbeloppet beaktas, inbegripet varje form av eventuell optionsrätt och eventuella klausuler om förlängning av kontraktet.

5. Conform articolului 7 din directiva menționată anterior, aceasta se aplică contractelor de achiziții publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (denumită în continuare „TVA”) depășește pragul de 206 000 de euro, cu condiția să fie vorba despre contracte de achiziții publice de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile contractante, altele decât cele prevăzute în anexa IV. Conform articolului 9 din această directivă, calcularea valorii estimate a unui contract de achiziții publice se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă. Acest calcul ține seama de valoarea totală estimată, inclusiv orice formă de opțiune posibilă și eventualele reînnoiri ale contractului.

6. Enligt artikel 16 f i direktivet ska det inte tillämpas på offentliga tjänstekontrakt som avser forsknings- och utvecklingstjänster med undantag av sådana vars resultat endast tillkommer en upphandlande myndighet i dess egen verksamhet, förutsatt att den tillhandahållna tjänsten helt och hållet betalas av den upphandlande myndigheten.

6. Conform articolului 16 litera (f) din directivă, aceasta nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca obiect servicii de cercetare și de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin exclusiv autorităților contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activități, cu condiția ca serviciul prestat să fie integral remunerat de către autoritatea contractantă.

7. Det framgår av artikel 20 i direktivet att kontrakt avseende tjänster förtecknade i bilaga II A ska tilldelas enligt artiklarna 23–55. I artikel 28 föreskrivs att en upphandlande myndighet vid offentlig upphandling ska tillämpa nationella förfaranden som anpassats i enlighet med detta direktiv. I bilaga II A räknas bland annat följande kategorier upp: ”Forsknings- och utvecklingstjänster” (kategori 8) och ”Arkitekttjänster, tekniska konsulttjänster och integrerade tekniska tjänster, stadsplanering och landskapsarkitektur, därmed sammanhängande vetenskapliga och tekniska konsulttjänster, teknisk provning och analys” (kategori 12).

7. Conform articolului 20 din directivă, contractele care au ca obiect serviciile prevăzute în anexa II A se atribuie în conformitate cu articolele 23-55. Articolul 28 prevede că pentru atribuirea contractelor de achiziții publice, autoritățile contractante aplică proceduri de drept intern, adaptate în sensul prezentei directive. Anexa II A prevede, printre altele, următoarele categorii de servicii: „Servicii de cercetare și de dezvoltare” (categoria 8), precum și „Servicii de arhitectură: servicii de inginerie și servicii integrate de inginerie; planificare urbană și servicii de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanță științifică și tehnică; servicii de testare și analiză tehnică” (categoria 12).

B – Nationell lagstiftning

B – Dreptul național

8. I artikel 15.1 i lag nr 241 av den 7 augusti 1990, genom vilken nya bestämmelser har införts både i fråga om administrativa förfaranden och i fråga om tillgång till administrativa handlingar (nuove norme in materia di procedimento amministrativo e di diritto di accesso ai documenti amministrativi),(4) föreskrivs att offentliga myndigheter alltid har rätt att sinsemellan sluta avtal i syfte att reglera samarbete beträffande bedrivandet av verksamhet av allmänintresse.

8. Articolul 15 alineatul 1 din Legea nr. 241 din 7 august 1990, care instituie norme noi atât în materia procedurii administrative, cât și a accesului la documente administrative (nuove norme in materia di procedimento amministrativo e di diritto di accesso ai documenti amministrativi)(4), prevede că administrațiile publice pot încheia întotdeauna acorduri între ele pentru a reglementa colaborarea privind desfășurarea activităților de interes comun.

9. I artikel 66 i presidentdekret nr 382/1980 föreskrivs följande:

9. Articolul 66 din Decretul Președintelui Republicii (decreto del Presidente della Repubblica) nr. 382/1980 prevede:

”Universiteten har, förutsatt att det inte utgör hinder för deras vetenskapliga och didaktiska verksamhet, rätt att bedriva forsknings- och konsultverksamhet genom kontrakt och överenskommelser med offentliga och privata organ. Normalt sett svarar avdelningarna, eller om några sådana inte har bildats, instituten, universitetsklinikerna eller enskilda heltidsanställda docenter, för genomförandet av sådana kontrakt och överenskommelser.

„Universitățile pot desfășura activități de cercetare și consultanță stabilite prin contracte și convenții cu entități publice și private, cu condiția ca acest lucru să nu împiedice îndeplinirea funcției lor științifice și didactice. Executarea acestor contracte și convenții va fi încredințată, de regulă, departamentelor sau, în cazul în care acestea nu sunt constituite, institutelor, clinicilor universitare sau profesorilor cu normă întreagă.

Inkomsterna från de tjänster som utförts mot bakgrund av de kontrakt och överenskommelser som nämnts i föregående stycke fördelas enligt särskilda bestämmelser.

Veniturile obținute din executarea contractelor și a convențiilor menționate la paragraful precedent vor fi distribuite în conformitate cu un regulament.

…

[…]

Såväl undervisningspersonal som annan personal som deltar i utförandet av nämnda tjänster kan erhålla ersättning upp till ett belopp som per år inte får överstiga 30 procent av deras lön. Det belopp som utbetalas till personalen får under inga omständigheter överstiga 50 procent av de totala inkomsterna för tjänsterna.

Personalul didactic și nedidactic care colaborează la aceste prestații poate fi recompensat cu o sumă anuală totală care nu depășește 30 % din retribuția totală. În orice caz, suma plătită personalului nu poate depăși 50 % din veniturile globale obținute din prestațiile efectuate.

Av de bestämmelser som avses i andra stycket framgår hur stort belopp som ska avsättas för universitetets utgifter av allmän karaktär och de kriterier som ska vara uppfyllda när sådan ersättning som anges i tredje stycket utbetalas till personalen.

Regulamentul menționat la al doilea paragraf stabilește suma care urmează să fie alocată pentru cheltuielile generale suportate de universitate și criteriile în funcție de care se atribuie personalului suma menționată la al treilea paragraf.

…

[…]

De inkomster som härrör från sådan verksamhet som avses i föregående stycke utgör inkomster i universitetets redovisning.”

Veniturile obținute din activitatea prevăzută la paragraful precedent constituie venituri la bugetul universității.”

10. Det framgår vidare av begäran om förhandsavgörande att universiteten enligt den särskilda lagstiftning som reglerar deras verksamhet utgör den viktigaste platsen för vetenskaplig forskning.

10. Din decizia de trimitere reiese de asemenea că, în conformitate cu dispozițiile care reglementează activitatea universităților, acestea sunt centre primare ale cercetării științifice.

III – Faktiska omständigheter, målet vid den nationella domstolen och tolkningsfrågan

III – Situația de fapt, acțiunea principală și întrebarea preliminară

11. Mot bakgrund av det förfrågningsunderlag som generaldirektören för ASL Lecce godkände genom beslut av den 7 oktober 2009 och den efterföljande överenskommelsen som betecknades som ”konsultavtal”, slöt ovannämnda ASL Lecce och universitetet ett skriftligt kontrakt. Detta kontrakt avsåg utredning och bedömning med ekonomiska villkor av sjukvårdsanläggningar i provinsen Lecces utsatthet ur seismisk synvinkel mot bakgrund av de senaste nationella bestämmelserna om anläggningars säkerhet och särskilt strategiska byggnader.

11. Între ASL Lecce și Universitate s‑a încheiat un acord scris prin caietul de sarcini aprobat de directorul general al ASL Lecce prin decizia din 7 octombrie 2009 și convenția ulterioară, denumită „contract de consultanță”. Acest acord avea ca obiect studierea și evaluarea, cu titlu oneros, a vulnerabilității seismice a unităților spitalicești din provincia Lecce, în conformitate cu cele mai recente reglementări naționale cu privire la siguranța infrastructurilor, îndeosebi a clădirilor strategice.

12. I förfrågningsunderlaget beskrevs det uppdrag som skulle utföras på följande sätt:

12. Caietul de sarcini definește serviciile care urmează să fie prestate în conformitate cu următoarele elemente:

– identifiering av anläggningarnas typologi, materialval vid uppförandet av dem och de beräkningsmetoder som tillämpats, översiktlig undersökning av deras faktiska skick i förhållande till den projektdokumentation som hålls tillgänglig,

– identificarea tipului structural, a materialelor folosite pentru construcție și a metodelor de calcul adoptate; verificarea sumară a stării de fapt în comparație cu documentația proiectului pusă la dispoziție;

– kontroll av att anläggningarna överensstämmer med gällande normer, översiktlig analys av byggnadernas globala reaktion vid en jordbävning, eventuella analyser på plats av byggnadstekniska beståndsdelar eller subsystem som är av betydelse för den globala reaktionen vid en jordbävning,

– verificarea conformității structurale, analiza sumară a răspunsului seismic global al clădirii, eventualele analize locale asupra unor elemente sau subsisteme structurale semnificative pentru determinarea răspunsului seismic global;

– utvärdering av de resultat som erhållits efter de kontroller och analyser som avses i föregående strecksats och redigering av en uppställning med tekniska uppgifter med avseende på den byggnadstekniska bedömningen, särskilt uppgifter om anläggningarnas konstaterade typologi, byggnadsmaterial och faktiska skick och då framför allt uppgifter om sådant som i hög grad inverkar på hur anläggningarna reagerar med avseende på risken för jordbävning vid den plats där anläggningen är belägen; tekniska uppgifter för klassificering av hur utsatta sjukhusen är ur seismisk synvinkel; byggnadstekniska uppgifter om beståndsdelar eller subsystem som bedöms som kritiska med avseende på bedömningen av utsattheten ur seismisk synvinkel; preliminära förslag och en kortfattad beskrivning av möjliga åtgärder för anpassning eller förbättring ur seismisk synvinkel, och särskilt en redogörelse för fördelar med och begränsningar vad beträffar olika möjliga tekniska lösningar i tekniskt och ekonomiskt hänseende.

– elaborarea rezultatelor menționate la liniuța anterioară și întocmirea fișelor tehnice de diagnoză structurală, în special: rapoarte cu privire la tipul structural prevăzut, la materialele și la starea de conservare a structurii, cu referire în special la aspectele care influențează în mai mare măsură răspunsul structural în raport cu riscul seismic al amplasamentului lucrării; fișe tehnice de clasificare a vulnerabilității seismice a spitalelor; rapoarte tehnice cu privire la elementele sau subsistemele structurale considerate ca fiind critice în ceea ce privește verificarea vulnerabilității seismice; recomandări preliminare și o descriere sumară a lucrărilor de adaptare sau de îmbunătățire seismică care pot fi adoptate, cu referire în special la avantajele și limitele diferitelor tehnologii posibile, în termeni tehnico‑economici.

13. I enlighet med konsultavtalet skulle uppdraget utföras av den arbetsgrupp som utsetts av ASL Lecce i nära samarbete med arbetsgruppen på universitetet, i förekommande fall med hjälp av högkvalificerad extern arbetskraft. Två personer utsågs såsom vetenskapligt ansvariga av uppdragsgivaren respektive av avdelningen vid universitetet i fråga. Äganderätten till eventuella resultat av provningsverksamheten skulle tillkomma ASL Lecce. ASL Lecce förband sig emellertid att uttryckligen omnämna nämnda avdelning för det fall att resultaten skulle offentliggöras i ett tekniskt-ekonomiskt sammanhang. För tjänsten skulle ASL Lecce genom fyra delbetalningar sammantaget betala universitet ett belopp om 200 000 euro exklusive mervärdesskatt. Om kontraktet avslutades i förtid skulle universitetet ha rätt till ett belopp som motsvarade omfattningen av det arbete som hittills utförts och de kostnader som uppkommit.

13. Potrivit contractului de consultanță, activitatea urma să se desfășoare în strânsă colaborare între grupul de lucru instituit de ASL Lecce și grupul de lucru universitar, eventual cu ajutorul unui personal extern cu înaltă calificare; responsabilitatea științifică ar fi revenit celor două persoane desemnate de comitent și, respectiv, de departamentul de specialitate al Universității; proprietatea asupra oricărui rezultat obținut din activitatea experimentală ar fi revenit ASL Lecce, care se angaja totuși ca, în cazul publicării rezultatelor în cercurile tehnico‑științifice, să menționeze în mod explicit departamentul de specialitate. Pentru întreaga prestare a serviciului, ASL Lecce urma să plătească Universității o sumă de 200 000 de euro fără TVA, scadentă în patru rate. În cazul rezilierii anticipate a contractului, Universitatea ar fi avut dreptul la o sumă care să acopere volumul serviciilor prestate până în acel moment și costurile suportate.

14. Ordine degli Ingegneri della Provincia di Lecce, Associazione delle Organizzazioni di Ingegneri, di Architettura e di Consultazione Tecnico-economica (OICE) – i förening med bolagen Etacons srl, Vito Prato Engeneering srl, Barletti – del Grosso & associati srl – respektive Ordine degli Architetti della Provincia di Lecce, väckte talan vid TAR Puglia. TAR Puglia fastslog i samtliga fall att den direkta tilldelningen av ovanbeskrivna kontrakt till universitetet var rättsstridig, eftersom förfarandena för offentlig upphandling inte hade tillämpats.

14. În urma sesizării cu trei acțiuni formulate de Ordine degli Ingegneri della Provincia di Lecce, de Associazione delle Organizzazioni di Ingegneri, di Architettura e di Consultazione Tecnico‑economica (denumită în continuare „OICE”) – împreună cu societățile Etacons srl, Vito Prato Engeneering srl, Barletti – del Grosso & Associati srl –, și, respectiv, de Ordine degli Architetti della Provincia di Lecce, TAR Puglia a declarat nelegală atribuirea directă a contractului mai sus menționat Universității, întrucât nu s‑a recurs la procedura de licitație.

15. ASL Lecce och universitetet överklagade de olika avgörandena till den hänskjutande domstolen. I sin begäran om förhandsavgörande hänvisar denna domstol till att ingåendet av ett sådant kontrakt som det här aktuella skulle kunna strida mot direktiv 2004/18. Mot denna bakgrund frågar den huruvida det omtvistade kontraktet uppfyller de rättsliga krav som ställs på ett samarbete mellan offentliga myndigheter som har utvecklats i EU-domstolens praxis. Det föreligger flera omständigheter som talar för en sådan slutsats, men, med tanke på att andra aspekter talar för motsatsen, kan detta inte med säkerhet fastställas. Eftersom den hänskjutande domstolen inte anser att det av EU-domstolens praxis med säkerhet kan utläsas hur detta ska tolkas, har den vilandeförklarat förfarandet och hänskjutit följande fråga till EU-domstolen med begäran om förhandsavgörande:

15. Împotriva hotărârilor respective, ASL Lecce și Universitatea au formulat apel la instanța de trimitere. În cadrul deciziei sale de trimitere, această instanță are îndoieli în privința problemei dacă încheierea unui contract precum cel care constituie obiectul litigiului este contrară Directivei 2004/18. Astfel, instanța se întreabă dacă acordul în litigiu îndeplinește cerințele juridice ale unui parteneriat public‑public, astfel cum au fost dezvoltate acestea în jurisprudența Curții de Justiție. Această concluzie poate fi susținută într‑adevăr de anumite elemente, însă nu poate fi confirmată cu precizie, atât timp cât alte aspecte conduc la concluzia contrară. Întrucât, în opinia Consiglio di Stato, jurisprudența Curții de Justiție nu oferă indicii decisive de interpretare, acesta a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

”Utgör direktiv 2004/18 och särskilt artiklarna 1.2 a och d, 2 och 28 och kategorierna 8 och 12 i bilaga II, hinder för nationella bestämmelser enligt vilka två upphandlande myndigheter har rätt att sluta kontrakt avseende utredning och bedömning av sjukvårdsanläggningars utsatthet ur seismisk synvinkel mot bakgrund av nationella bestämmelser om säkerhet för anläggningar och särskilt strategiska byggnader, mot en ersättning som inte får överstiga kostnaderna för tillhandahållandet av tjänsten, om den myndighet som utför tjänsten kan anses utgöra en ekonomisk aktör?”

„Directiva 2004/18, în special articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (d), articolul 2, articolul 28, precum și anexa II, categoriile 8 și 12, se opun unei dispoziții naționale care permite încheierea de acorduri în scris între două autorități contractante pentru studierea și evaluarea vulnerabilității seismice a unităților spitalicești, activități care trebuie să fie efectuate în conformitate cu reglementările naționale privind siguranța infrastructurilor și, în special, a clădirilor strategice, în schimbul unei remunerații care nu depășește costurile suportate pentru prestarea serviciului, în cazul în care autoritatea executantă poate avea calitatea de operator economic?”

IV – Förfarandet vid domstolen

IV – Procedura în fața Curții

16. Begäran om förhandsavgörande av den 9 november 2010 inkom till domstolens kansli den 1 april 2011.

16. Decizia de trimitere din data de 9 noiembrie 2010 a fost primită la grefa Curții la 1 aprilie 2011.

17. ASL Lecce, universitetet, Consiglio Nazionale degli Ingegneri (CNI), Associazione delle Organizzazioni di Ingegneri, di Architettura e di Consultazione T ecnico-economica (OICE), Consiglio Nazionale degli Architetti Pianificatori Paesaggisti e Conservatori (CNAPPC), den italienska, den tjeckiska, den polska, den svenska regeringen och Europeiska kommissionen har inkommit med skriftliga yttranden inom den frist som föreskrivs i artikel 23 i domstolens stadga.

17. ASL Lecce, Universitatea, Consiglio Nazionale degli Ingegneri (denumit în continuare „CNI”), Associazione delle Organizzazioni di Ingegneri, di Architettura e di Consultazione Tecnico‑economica (denumită în continuare „OICE”), Consiglio Nazionale degli Architetti, Pianificatori, Paesaggisti e Conservatori (denumit în continuare „CNAPPC”), guvernele italian, ceh, polonez și suedez, precum și Comisia Europeană au depus observații scrise în termenul prevăzut la articolul 23 din Statutul Curții de Justiție.

18. Företrädarna för ASL Lecce, universitetet, CNI, OICE, CNAPPC, den italienska, den polska och den svenska regeringen samt kommissionen har yttrat sig vid den muntliga förhandlingen den 27 mars 2012.

18. La ședință, care a avut loc la 27 martie 2012, au participat și au prezentat observații reprezentanții ASL Lecce, ai Universității, ai CNI, ai OICE, ai CNAPPC, ai guvernelor italian, polonez și suedez, precum și ai Comisiei.

V – Parternas huvudsakliga argument

V – Principalele argumente ale părților

19. Jag ska nedan beakta parternas argument i relevanta delar.

19. În cadrul analizei noastre, se va face referire la argumentele părților în măsura în care aceasta prezintă relevanță.

VI – Rättslig bedömning

VI – Apreciere juridică

A – Allmänna påpekanden

A – Generalități

20. Det framgår av tolkningsfrågans formulering att den hänskjutande domstolen i princip söker klarhet i huruvida de gällande nationella bestämmelserna kan anses vara förenliga med direktiv 2004/18 i det avseendet att de tillåter sådana kontrakt som beskrivs i tolkningsfrågan. Vid en samlad bedömning av rättsproblemen i förevarande mål ska det emellertid konstateras att den centrala fråga med vilken domstolen huvudsakligen måste befatta sig avser huruvida det aktuella kontraktet är förenligt med direktiv 2004/18. För att kunna ge den nationella domstolen ett användbart svar på de frågor som den har ställt, synes det ändamålsenligt att förflytta prövningens tyngdpunkt till denna aspekt. Följaktligen ska jag i min analys behandla frågan huruvida bestämmelserna i direktiv 2004/18 har åsidosatts. Jag anser dock inte att det krävs en omformulering av tolkningsfrågan i detta avseende, särskilt som en fastställelse av ett eventuellt åsidosättande indirekt ger besked huruvida den gällande nationella lagstiftningen är förenlig med unionslagstiftningen. Om det vid prövningen framkommer att det aktuella kontraktet inte är förenligt med bestämmelserna i direktiv 2004/18, kan den rättsliga situation som råder i Italien inte heller anses vara förenlig med unionsrätten.

20. Din formularea întrebării preliminare rezultă că instanța de trimitere dorește să afle, în principiu, dacă legislația națională în vigoare poate fi considerată ca fiind compatibilă cu Directiva 2004/18, în măsura în care permite încheierea de acorduri de tipul celor descrise în întrebarea preliminară. În cazul în care aspectele juridice ridicate în prezenta cauză sunt însă privite din perspectiva întregului context, trebuie să se constate că problema principală, pe care Curtea de Justiție va trebui să o soluționeze în mod prioritar, se referă la compatibilitatea acordului în discuție cu Directiva 2004/18. Pentru a oferi instanței naționale un răspuns util la întrebarea sa care să îi permită să soluționeze litigiul principal, pare a fi util ca analiza să se concentreze asupra acestui aspect. De aceea, în cadrul analizei noastre ne vom concentra asupra problemei dacă în acțiunea principală au fost încălcate prevederile Directivei 2004/18. Nu considerăm a fi absolut necesară o reformulare a întrebării preliminare în acest scop, cu atât mai mult cu cât constatarea unei eventuale încălcări oferă în mod indirect un indiciu cu privire la compatibilitatea legislației naționale în vigoare cu dreptul Uniunii. Dacă, în urma analizei, ar rezulta că acordul în discuție nu corespunde prevederilor Directivei 2004/18, nici situația normativă existentă în Italia nu va putea fi considerată ca fiind conformă cu dreptul Uniunii.

21. Direktiv 2004/18 utgör hinder mot ett kontrakt som det som har slutits mellan ASL Lecce och universitetet om uppdraget att genomföra verksamhet som avser utredning och bedömning av vissa sjukhus utsatthet ur seismisk synvinkel ska omfattas av ett förfarande för offentlig upphandling enligt unionslagstiftningen, eftersom någon sådan upphandling inte har genomförts i målet vid den nationella domstolen. Såsom framgår av beslutet att begära förhandsavgörande, tilldelades universitetet i stället direkt det aktuella kontraktet. Om det bekräftas att en offentlig upphandling skulle ha genomförts ska det vidare prövas huruvida det om så är fallet föreligger ett tillämpligt undantag, enligt vilket det är tillåtet att avstå från en offentlig upphandling. I målet vid den nationella domstolen kommer i detta avseende såväl de rekvisit som kodifierats i direktiv 2004/18 som rättsfiguren samarbete mellan offentliga myndigheter för att uppfylla en uppgift av allmänintresse som har utvecklats i EU-domstolens praxis i fråga.

21. Directiva 2004/18 s‑ar opune unui acord precum cel încheiat între ASL Lecce și Universitate în cazul în care contractul de realizare a activității de studiere și evaluare a vulnerabilității seismice a anumitor spitale ar face, conform dreptului Uniunii, obiectul obligației de a organiza o procedură de achiziție publică, întrucât în acțiunea principală nu s‑a organizat o cerere de ofertă. Astfel cum reiese din decizia de trimitere, contractul în discuție a fost atribuit direct Universității. În cazul în care se confirmă existența unei obligații de a organiza o procedură de achiziție publică, trebuie analizat în continuare dacă este eventual aplicabilă o excepție care să permită renunțarea la o achiziție publică, caz în care, în acțiunea principală, sunt pertinente atât excepțiile codificate chiar în Directiva 2004/18, cât și noțiunea juridică de parteneriat între autorități publice în vederea îndeplinirii unei misiuni de interes general, dezvoltată în jurisprudența Curții de Justiție.

B – Frågan huruvida direktiv 2004/18 är tillämpligt

B – Aplicabilitatea Directivei 2004/18

22. Detta gäller dock endast under förutsättning att direktiv 2004/18 överhuvudtaget är tillämpligt avseende det aktuella kontraktet. Detta utgör den första frågan som jag ska behandla.

22. Acest lucru presupune însă ca acordul în discuție să intre în domeniul de aplicare al Directivei 2004/18. Acesta reprezintă primul aspect al analizei, asupra căruia ne vom referi de îndată.

1. Frågan huruvida det föreligger ett offentligt kontrakt

1. Existența unui contract de achiziție publică

a) Tillhandahållande av tjänster

a) Prestarea de servicii

23. För att direktivets materiella tillämpningsområde ska anses tillämpligt måste det föreligga ett ”offentligt kontrakt”. Eventuellt kan det aktuella kontraktet hänföras till en av de kategorier av offentliga kontrakt som räknas upp i artikel 1.2 i direktivet. Enligt min mening skulle det mot bakgrund av den information som är tillgänglig om de faktiska omständigheterna kunna vara aktuellt med en klassificering som ”offentligt tjänstekontrakt” i den mening som avses i legaldefinitionen i artikel 1.2 d. Offentliga tjänstekontrakt beskrivs i denna artikel som ”andra offentliga kontrakt än offentliga byggentreprenad- eller varukontrakt som avser utförande av sådana tjänster som anges i bilaga II”. Föremålet för de arbeten som universitetet enligt kontraktet ska utföra motsvarar det slags tjänster som räknas upp under kategori 12 i bilaga II A (”Arkitekttjänster, tekniska konsulttjänster och integrerade tekniska tjänster, stadsplanering och landskapsarkitektur, besläktade vetenskapliga och tekniska konsulttjänster, teknisk provning och analys.”) Det är nämligen fråga om komplexa tekniska arbeten som omfattar såväl kontroll av att anläggningarna överensstämmer med gällande normer som huruvida byggnaderna är utsatta ur seismisk synvinkel. Arbetena har ett uppenbart samband med arkitektur och det föreskrivs en omfattande konsultverksamhet på detta område genom personal från universitetet som har en motsvarande kvalificering.

23. Pentru ca directiva să fie aplicabilă ratione materiae , trebuie să existe un „contract de achiziții publice”. Acordul în discuție s‑ar putea încadra eventual în unul dintre tipurile de contracte de achiziții publice prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din directivă. În opinia noastră, având în vedere informațiile disponibile în legătură cu situația de fapt, este posibilă o calificare în cadrul „contractelor de achiziții publice de servicii” în sensul definiției legale prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (d). Contractele de achiziții publice de servicii sunt definite la acest articol ca fiind „contracte de achiziții publice, altele decât contractele de achiziții publice de lucrări sau de bunuri, care au ca obiect prestarea de servicii prevăzute în anexa II”. Ținând seama de obiectul lor, activitățile care ar fi urmat să fie realizate de Universitate în temeiul acordului corespund tipului de servicii prevăzute în categoria 12 din anexa II A („Servicii de arhitectură: servicii de inginerie și servicii integrate de inginerie; planificare urbană și servicii de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanță științifică și tehnică; servicii de testare și analiză tehnică”). Este vorba astfel despre servicii tehnice complexe care au ca obiect atât verificarea conformității cu normele în materia construcțiilor, cât și vulnerabilitatea seismică a clădirilor. Ele prezintă o legătură evidentă cu arhitectura și prevăd o activitate amplă de consultanță în acest domeniu, efectuată de personalul calificat corespunzător al Universității.

b) Kontrakt mellan en upphandlande myndighet och en ekonomisk aktör

b) Contract încheiat între o autoritate contractantă și un operator economic

24. Vidare förutsätts det enligt definitionen av ”offentligt tjänstekontrakt” att det föreligger ett skriftligt kontrakt mellan en upphandlande myndighet och en ekonomisk aktör, eftersom det bygger på begreppet offentligt kontrakt i artikel 1.2 a i direktivet.

24. Definiția „contractului de achiziții publice de servicii” presupune, în plus, în măsura în care se întemeiază pe noțiunea de contract de achiziții publice prevăzută la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din directivă, un contract scris, încheiat între o autoritate contractantă și un operator economic.

25. Det lagstadgade kravet på ett skriftligt kontrakt är uppfyllt, eftersom ”konsultavtalet” som ingicks den 29 oktober 2009 är skriftligt.

25. Cerința legală a formei scrise este îndeplinită întrucât „contractul de consultanță” încheiat la 29 octombrie 2009 a fost stabilit în scris.

26. Med ”upphandlande myndighet” avses enligt artikel 1.9 i direktivet ”statliga, regionala eller lokala myndigheter och offentligrättsliga organ samt sammanslutningar av en eller flera sådana myndigheter eller ett eller flera sådana organ”. I egenskap av del av den offentliga förvaltningen uppfyller ASL Lecce villkoren för att klassificeras som upphandlande myndighet i den mening som avses i direktivet.

26. Conform articolului 1 alineatul (9) din directivă, sunt considerate „autorități contractante” „statul, colectivitățile teritoriale, organismele de drept public și asociațiile formate din una sau mai multe din aceste colectivități sau unul sau mai multe organisme de drept public”. În calitate de parte a administrației publice, ASL Lecce îndeplinește condițiile pentru a fi calificată ca autoritate contractantă în sensul directivei.

27. Vad avser en eventuell klassificering av universitet som ”ekonomisk aktör”, ska det konstateras att detta begrepp enligt artikel 1.9 i direktivet även omfattar ”tjänsteleverantörer”. Med detta förstås ”varje fysisk eller juridisk person, offentlig enhet eller grupp av sådana personer och/eller organ som på marknaden … tillhandahåller … tjänster”. Università del Salento utgör, såsom framgår av dess skriftliga yttranden,(5) självt ett offentligrättsligt organ. I detta avseende är bestämmelsen i artikel 66 i presidentdekret nr 382/1980 av betydelse, eftersom universiteten genom denna bestämmelse erhåller rätt att ingå avtal med offentliga och privata organ för att utöva forsknings- och konsultverksamhet. Av detta framgår att universiteten enligt nationell lagstiftning inte enbart har rätt att fungera som plats för undervisning och forskning, utan även som ekonomisk aktör i den mening som avses i ovannämnda definition.

27. În ceea ce privește o eventuală calificare a Universității ca „operator economic”, trebuie să se constate că această noțiune cuprinde, conform articolului 1 alineatul (9) din directivă, și „prestatorii de servicii”. Aceștia înseamnă „orice persoană fizică sau juridică sau orice entitate publică sau grup de astfel persoane și/sau organisme care prezintă pe piață o ofertă de realizare a unor […] servicii”. Università del Salento este constituită în temeiul dreptului public, astfel cum reiese din observațiile sale scrise(5) . În acest context, este relevantă dispoziția articolului 66 din Decretul Președintelui Republicii nr. 382/1980, întrucât împuternicește universitățile să încheie contracte și convenții cu entități publice și private în vederea desfășurării activităților de cercetare și de consultanță. De aici se poate concluziona că, în temeiul legislației naționale, universitățile pot să funcționeze nu doar ca unități didactice și științifice, ci și să acționeze ca operatori economici în sensul definiției menționate mai sus.

28. Jag vill i detta avseende hänvisa till domen i målet CoNISMa,(6) i vilken domstolen har slagit fast att universitet har rätt att delta i upphandlingsförfaranden som ekonomiska aktörer. I denna dom har domstolen uttalat att ställningen som ekonomisk aktör inte nödvändigtvis enbart omfattar aktörer som är organiserade som företag.(7) Tvärtom får varje person eller enhet som är lämpad att säkerställa att kontraktet genomförs anmäla sig som anbudssökande oberoende av om den har ställning som privat- eller offentligrättsligt subjekt och oberoende av om personen eller enheten är stadigvarande verksam på marknaden eller inte och om den får bidrag av allmänna medel eller inte.(8) Dessutom har domstolen slagit fast att en restriktiv tolkning av begreppet ekonomisk aktör skulle få till följd att de kontrakt som sluts mellan upphandlande myndigheter och organ som inte huvudsakligen bedriver verksamhet med vinstsyfte inte anses utgöra offentliga kontrakt, och de upphandlande myndigheterna skulle därmed kunna tilldela dem efter ömsesidig överenskommelse utan att tillämpa unionsbestämmelserna avseende likabehandling och insyn, i strid med syftet med dessa bestämmelser.

28. În acest context, facem trimitere la Hotărârea CoNISMa(6), în care Curtea de Justiție a confirmat că universitățile pot participa în calitate de operatori economici la procedurile de achiziție publică. În această hotărâre, Curtea a precizat că noțiunea de operator economic nu este rezervată neapărat prestatorilor de servicii care au o organizare de întreprindere(7) . Dimpotrivă, se poate prezenta în calitate de candidat orice persoană sau entitate care se consideră aptă să asigure executarea acestui contract, indiferent de statutul său, de drept privat sau de drept public, precum și de aspectul dacă aceasta este activă pe piață în mod sistematic sau dacă intervine numai cu titlu ocazional ori dacă aceasta este sau nu este subvenționată din fonduri publice(8) . Curtea de Justiție a stabilit, în plus, că o interpretare restrictivă a noțiunii operator economic ar avea drept consecință faptul că acele contracte încheiate între autorități contractante și organisme care nu acționează în principal în scop lucrativ nu ar fi considerate contracte de achiziții publice, ar putea fi atribuite în mod informal și nu ar intra astfel sub incidența normelor Uniunii în materia egalității de tratament și a transparenței, contrar scopului acestor norme.

29. Följaktligen ska det kontrakt som ASL Lecce och universitetet har slutit anses utgöra ett skriftligt kontrakt mellan en upphandlande myndighet och en ekonomisk aktör.

29. Prin urmare, convenția încheiată între ASL Lecce și Universitate trebuie considerată ca fiind un contract scris între o autoritate contractantă și un operator economic.

c) Huruvida det är fråga om en tjänst med ekonomiska villkor

c) Caracterul oneros al serviciului

30. Ytterligare ett villkor för att ett kontrakt ska anses utgöra ett ”offentligt kontrakt” i den mening som avses i artikel 1.2 a i direktivet är att det innehåller ekonomiska villkor. Begreppet ”ekonomiska villkor” innefattar ett krav att anbudsgivarens tillhandahållande av tjänsten även motsvaras av en skyldighet för uppdragsgivaren att betala ersättning. Förutom att två personer deltar avses här även en ömsesidighet i form av ett materiellt utbyte av prestationer. Det krävs en sådan ömsesidighet för att det ska föreligga en skyldighet att vidta en upphandling.

30. O altă condiție pentru calificarea unui acord drept „contract de achiziții publice” în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (a) din directivă este caracterul oneros al acestuia. Noțiunea „caracter oneros” presupune ca prestării serviciului de către ofertant să îi corespundă o obligație de remunerare a autorității contractante. În afară de participarea a două persoane, reciprocitatea este avută în vedere în acest caz sub forma unui schimb concret de prestații. Acest caracter sinalagmatic al relației contractuale este necesar în cadrul unei proceduri de achiziții publice.

31. I målet vid den nationella domstolen var ASL Lecce visserligen skyldig att betala ersättning till universitetet enligt det aktuella kontraktet. Det var emellertid speciellt i detta mål att den utlovade ersättningen var beräknad så, att den inte översteg de uppkomna kostnaderna. Mot denna bakgrund uppkommer frågan huruvida även ersättning som enbart motsvarar kostnaderna uppfyller kraven på ”ekonomiska villkor”. Enligt min mening föreligger det flera argument som talar för en extensiv tolkning av detta begrepp till att omfatta all slags ersättning som har ett ekonomiskt värde.

31. În acțiunea principală, conform acordului în discuție, ASL Lecce are într‑adevăr o obligație de remunerare față de Universitate. În acest caz, contraprestația promisă are însă particularitatea că a fost calculată astfel încât să nu depășească costurile. În aceste condiții, se ridică întrebarea dacă și remunerațiile care nu acoperă decât costurile îndeplinesc cerințele noțiunii „caracter oneros”. În opinia noastră, există mai multe argumente în favoarea unei interpretări extinse a acestei noțiuni, și anume în sensul includerii oricărui fel de remunerație care poate avea o valoare pecuniară.

32. Såsom den hänskjutande domstolen med rätta har angett i sitt beslut att begära förhandsavgörande,(9) medför inte enbart avsaknaden av vinst att kontraktet saknar ekonomiska villkor. Ekonomisk sett innehåller kontraktet trots detta ekonomiska villkor, eftersom mottagaren trots allt erhåller en prestation av ekonomiskt värde(10) och sålunda i princip kan omfattas av tillämpningsområdet för direktiv 2004/18. Det kan dessutom hävdas att enbart en extensiv tolkning av begreppet ”ekonomiska villkor” medför att syftet med direktiven om offentlig upphandling, vilket består i en öppning av marknaderna för en verklig konkurrens, uppnås.(11) Enbart på detta sätt kan det säkerställas att direktiven om offentlig upphandling är effektiva och ett kringgående av upphandlingslagstiftningen förhindras, exempelvis genom att parterna avtalar om andra former av ersättning av vilka det inte omedelbart framgår att det föreligger ett vinstsyfte, som till exempel byteshandel eller genom ett avstående från bestående, mellan avtalsparterna ömsesidiga, anspråk.(12)

32. Astfel cum a precizat în mod întemeiat instanța de trimitere în decizia de trimitere(9), simpla lipsă a profitului nu transformă ca atare acordul în unul cu titlu gratuit. Privit dintr‑o perspectivă economică, acesta rămâne cu titlu oneros, din moment ce destinatarul obține o prestație evaluabilă în bani(10), și ar putea intra astfel, în principiu, în domeniul de aplicare al Directivei 2004/18. În plus, se poate susține într‑adevăr că doar o interpretare în sens larg a noțiunii „caracter oneros” îndeplinește obiectivul directivelor privind contractele de achiziții publice, și anume deschiderea piețelor pentru o concurență reală(11) . Numai astfel se poate garanta efectul util al directivelor privind contractele de achiziții publice și se poate împiedica o eludare a dispozițiilor din dreptul contractelor de achiziții publice, de exemplu, prin convenirea unor alte forme de plată care nu permit recunoașterea imediată a scopului lucrativ, cum ar fi vânzările prin troc sau renunțarea la pretenții reciproce existente între partenerii contractuali(12) .

33. En sådan tolkning av begreppet ekonomiska villkor överensstämmer även med domstolens extensiva tolkning av definitionen av ersättning vad gäller friheten att tillhandahålla tjänster i artikel 56 FEUF.(13) Mot bakgrund av det faktum att direktiv 2004/18, såsom framgår av dess rättsliga grund i artikel 95 EG (nu artikel 114 FEUF), syftar till att förverkliga de grundläggande friheterna på den inre marknaden, vilket kommer till uttryck i skäl 2, synes det konsekvent med en extensiv tolkning av begreppet ”med ekonomiska villkor”. I enlighet med denna extensiva tolkning får det inte nödvändigtvis krävas att den som tillhandahåller tjänsten gör en vinst. Tvärtom är det även tillräckligt för att kravet på ekonomiska villkor ska anses uppfyllt att den som tillhandahåller tjänsten enbart erhåller en ersättning som täcker kostnaderna i form av en kostnadsersättning. Sålunda ska begreppet ekonomiska villkor även omfatta så kallad ren kompensation.(14)

33. O astfel de interpretare a noțiunii de remunerație este în concordanță cu definiția largă a remunerației oferită de Curtea de Justiție în ceea ce privește libera prestare a serviciilor prevăzută la articolul 56 TFUE(13) . O interpretare în sens larg a noțiunii „caracter oneros” pare a fi logică, având în vedere că Directiva 2004/18, potrivit temeiului său juridic cuprins la articolul 95 CE (în prezent articolul 114 TFUE), are drept obiectiv realizarea libertăților fundamentale în cadrul pieței interne, aspect care rezultă și din considerentul (2) al acesteia. Conform acestei interpretări extinse, nu se poate impune ca prestatorul de servicii să realizeze un beneficiu. Dimpotrivă, pentru îndeplinirea cerinței legate de caracterul oneros, este deja suficient dacă prestatorul de servicii obține numai o remunerație care să acopere costurile sub forma unei rambursări. Noțiunea de remunerație ar trebui să cuprindă, așadar, și așa‑numitele despăgubiri(14) .

34. Följaktligen har det aktuella kontraktet ekonomiska villkor, och det föreligger ett ”offentligt tjänstekontrakt” i den mening som avses i definitionen i artikel 1.2 d i direktivet i målet vid den nationella domstolen.

34. Prin urmare, acordul în discuție are un caracter oneros, iar acțiunea principală are ca obiect un „contract de achiziții publice de servicii” în sensul definiției prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din directivă.

2. Huruvida det aktuella tröskelvärdet har uppnåtts

2. Atingerea pragului corespunzător

a) Huruvida det aktuella tröskelvärde har underskridits

a) Pragul relevant este depășit?

35. Direktiven om offentlig upphandling med deras stränga krav med avseende på förfarandet är inte tillämpliga på varje litet uppdrag. Tvärtom måste det aktuella uppdragets ekonomiska värde uppnå ett visst tröskelvärde för att omfattas av bestämmelserna om offentlig upphandling. Redan av proportionalitetshänsyn ska dessa upphandlingsförfaranden som delvis kräver en stor arbetsinsats inte tillämpas på varje litet uppdrag. Dessutom kan det inte anses föreligga något allvarligt gränsöverskridande handelsintresse om uppdraget har ett ringa värde.

35. Cerințele procedurale stricte ale directivelor privind contractele de achiziții publice nu se aplică oricăror contracte cu valoare redusă. Dimpotrivă, contraprestația în numerar a contractului respectiv trebuie să atingă un anumit prag pentru a intra în domeniul de aplicare al normelor privind contractele de achiziții publice. Pentru motive de proporționalitate, procedurile privind contractele de achiziții publice, care sunt parțial foarte complicate, nu trebuie aplicate fiecărui contract cu valoare redusă. Pe de altă parte, o valoare contractuală redusă nu prezintă un interes comercial transfrontalier relevant.

36. Genom tröskelvärdena delas bestämmelserna om offentlig upphandling sålunda in i två klasser. Om tröskelvärdena överskrids föreligger det detaljerade direktivbestämmelser som ska beaktas. Om dessa tröskelvärden inte uppnås är enbart unionens primära upphandlingslagstiftning tillämplig med de oskrivna principer som kan härledas ur domstolens praxis. Denna tudelning är av betydelse i förevarande mål, eftersom tröskelvärdena i målet vid den nationella domstolen eventuellt har underskridits, vilket ska prövas i sak.

36. Astfel, prin aceste praguri se realizează o divizare în două categorii în materia dreptului contractelor de achiziții publice. Deasupra acestor praguri trebuie respectate dispozițiile detaliate ale directivelor. Sub aceste praguri este aplicabil doar dreptul primar al Uniunii în materie împreună cu principiile nescrise deduse din jurisprudența Curții de Justiție. Această diviziune prezintă relevanță în speță, întrucât este posibil ca în acțiunea principală să nu se fi atins pragul, aspect care va trebui verificat în detaliu.

37. Enligt artikel 9.1 i direktiv 2004/18 ska beräkningen av det uppskattade värdet av ett offentligt kontrakt grunda sig på det totala beloppet efter avdrag för mervärdesskatt som ska betalas enligt den upphandlande myndighetens egen uppskattning. Vid beräkningen ska det uppskattade totalbeloppet beaktas, inbegripet varje form av eventuell optionsrätt och eventuella klausuler om förlängning av kontraktet. Det framgår av handlingarna att ASL Lecce har åtagit sig att betala ersättning med 200 000 euro exklusive mervärdesskatt. Om detta belopp läggs till grund som uppskattat värde för den avtalade tjänsten, kan det konstateras att det underskrider tröskelvärdet på 206 000 euro som föreskrivs i artikel 7.1 b i direktiv 2004/18 i dess lydelse av den 29 oktober 2009, det vill säga den lydelse som var tillämplig när det aktuella kontraktet ingicks. I så fall skulle det aktuella kontraktets förenlighet med unionens upphandlingslagstiftning följaktligen inte heller prövas mot bakgrund av direktiv 2004/18. Prövningen skulle enbart företas mot bakgrund av primärrätten, framför allt bestämmelserna om de grundläggande friheterna.

37. Conform articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2004/18, baza pentru calcularea valorii estimate a unui contract de achiziții publice o constituie valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă. Calculul ține seama de valoarea totală estimată, inclusiv orice formă de opțiune posibilă și eventualele reînnoiri ale contractului. Din dosar reiese că ASL Lecce s‑a obligat la plata unei contraprestații în valoare de 200 000 de euro fără TVA. În cazul în care această sumă este considerată valoarea estimată a serviciilor contractuale convenite, trebuie să se constate astfel că aceasta se situează sub pragul de 206 000 de euro, astfel cum a fost stabilit prin articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2004/18, în versiunea aplicabilă la 29 octombrie 2009, și anume la momentul încheierii acordului în discuție. Prin urmare, compatibilitatea acordului în discuție cu dreptul Uniunii privind contractele de achiziții publice nu poate fi verificată nici în raport cu Directiva 2004/18. Criteriul de verificare l‑ar putea constitui astfel numai dreptul primar, în special dispozițiile referitoare la libertățile fundamentale.

38. Det ska dock, såsom kommissionen har påpekat i sitt skriftliga yttrande,(15) beaktas att tröskelvärdet en kort tid därefter sänktes till 193 000 euro genom kommissionens förordning nr 1177/2009 av den 30 november 2009,(16) nämligen med verkan från den 30 november 2009. Följaktligen skulle det uppskattade värdet överstiga det nya tröskelvärdet. Det är sålunda frågan vilket tröskelvärde som är tillämpligt i målet vid den nationella domstolen. Detta beror i sin tur på vilken version av direktiv 2004/18 som är tillämplig i målet vid den nationella domstolen. För att kunna besvara denna fråga måste det fastställas vilken tidpunkt som är avgörande för att ett av direktiven om offentlig upphandling ska vara tillämpligt.

38. Pe de altă parte, astfel cum arată Comisia în observațiile sale scrise(15), nu se poate omite faptul că pragul a fost redus la 193 000 de euro la scurt timp după aceea, și anume prin Regulamentul (CE) nr. 1177/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010(16) . Astfel, valoarea estimată a serviciilor s‑ar afla deasupra noului prag. Prin urmare, trebuie stabilit pragul la care ne vom referi în acțiunea principală. Acest aspect depinde, la rândul său, de versiunea Directivei 2004/18, care se aplică în acțiunea principală. Pentru a putea răspunde la această întrebare, trebuie să se stabilească momentul relevant pentru aplicabilitatea unei directive privind contractele de achiziții publice.

39. Direktiv 2004/18 innehåller en mängd bestämmelser som ska hjälpa tillämparen att fastställa den tillämpliga tidpunkten för beräkningen av uppdragets värde. I artikel 9.2 i direktivet föreskrivs exempelvis att uppskattningen ska gälla vid den tidpunkt då meddelandet om upphandling skickas ut eller, om ett sådant meddelande inte krävs, vid den tidpunkt då upphandlingsförfarandet inleds. I princip skulle det sålunda vara möjligt att utgå från dessa bestämmelser för att fastställa vilken lydelse av direktiv 2004/18 som är tillämplig i tiden. Det ska emellertid konstateras att utgångspunkten för dessa bestämmelser är en situation i vilken ett upphandlingsförfarande faktiskt har ägt rum. Av bestämmelserna framgår emellertid inte vad som gäller om, såsom i målet vid den nationella domstolen, oberoende av anledningen, någon upphandling inte har genomförts. Eftersom det saknas uttryckliga bestämmelser i sistnämnda situation, ska jag företa några principiella överväganden för att hitta en lösning som tar tillräcklig hänsyn till denna situation.

39. Directiva 2004/18 conține o serie de dispoziții destinate să îl ajute pe practicianul dreptului să stabilească momentul relevant pentru calcularea valorii contractului. Astfel, articolul 9 alineatul (2) din directivă prevede, de exemplu, că momentul relevant pentru calcul îl reprezintă momentul expedierii anunțului de participare sau, în cazul în care un astfel de anunț nu este necesar, momentul în care se inițiază procedura. În principiu, ar fi, așadar, posibilă invocarea acestor norme în vederea stabilirii aplicabilității în timp a versiunii relevante a Directivei 2004/18. Pe de altă parte, trebuie observat că aceste dispoziții au în vedere situații în care a avut loc efectiv o procedură de achiziție publică. Ele nu indică însă modul în care trebuie să se procedeze în situațiile în care, indiferent de motiv, nu a fost organizată o cerere de ofertă, astfel cum este cazul în acțiunea principală. Întrucât nu există reglementări exprese privind ultima situație menționată, se impune formularea unor considerații de principiu în vederea găsirii unei soluții care să țină seama în mod suficient de particularitățile acestui caz.

40. Jag framhöll i mitt förslag till avgörande i målet kommissionen mot Tyskland(17) att de tröskelvärden som har fastställts i upphandlingsdirektiven regelbundet anpassas. Mot denna bakgrund krävs det klara regler för att fastställa vilket tröskelvärde som är tillämpligt. Av denna anledning har jag föreslagit att den avgörande tidpunkten för fastställandet av det aktuella tröskelvärdet och indirekt även för ett upphandlingsdirektivs tillämplighet i tiden ska vara tidpunkten för avtalsförhandlingarna.(18) Detta förefaller ändamålsenligt med tanke på att det är väsentligt att utgå från en tidpunkt vid vilken uppdragets totala omfattning med tillräcklig tillförlitlighet kan fastställas samt det preliminära kontraktsvärdet. Den ovannämnda bestämmelsen i artikel 9.2 i direktiv 2004/18 bygger på samma grundläggande princip. Eftersom det kan antas att det senast vid avtalets ingående förelåg slutgiltig tillförlitlighet i fråga om uppdragets värde, ska detta anses utgöra den avgörande tidpunkten. Detta innebär att direktiv 2004/18 i dess äldre lydelse är tillämpligt i målet vid den nationella domstolen. Eftersom den avtalade tjänstens värde inte överskrider det där fastställda tröskelvärdet, måste, såsom konstaterats ovan, prövningen huruvida det aktuella kontraktet är förenligt med unionens upphandlingslagstiftning enbart göras mot bakgrund av primärrätten.

40. În concluziile noastre prezentate în cauza Comisia/Germania(17), am atras atenția asupra aspectului că pragurile stabilite în directivele privind contractele de achiziții publice fac obiectul unor adaptări periodice. Având în vedere acest lucru, sunt necesare reglementări clare în vederea determinării pragurilor aplicabile. De aceea, în aceste concluzii am propus ca, în cazul în care nu există o cerere de ofertă, momentul relevant pentru determinarea pragului aplicabil și, în mod indirect, și pentru stabilirea aplicabilității în timp a unei directive privind contractele de achiziții publice să aibă în vedere momentul negocierii contractelor(18) . Acest lucru pare a fi util, cu atât mai mult cu cât este important să se țină seama de un moment în care există o certitudine suficientă cu privire la volumul contractului, precum și la valoarea estimată a acestuia. Reglementările menționate mai sus, prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2004/18, se întemeiază pe aceeași idee. Întrucât se poate pleca de la premisa că valoarea estimată a contractului poate fi stabilită cu certitudine cel mai târziu la momentul încheierii contractului, acesta ar trebui să fie momentul relevant în acțiunea principală. În consecință, în acțiunea principală se aplică versiunea anterioară a Directivei 2004/18. Având în vedere că valoarea serviciilor convenite contractual se situează sub pragul stabilit de directivă, după cum s‑a arătat deja, compatibilitatea convenției în discuție cu dreptul Uniunii în materia contractelor de achiziții publice ar trebui verificată, în principiu, numai în raport cu dreptul primar.

41. Visserligen innehåller fördragen inte några uttryckliga bestämmelser som avser offentlig upphandling.(19) Emellertid har domstolen härlett upphandlingsrättsliga principer ur förbudet mot diskriminering på grund av nationalitet samt ur principen om likabehandling och beroende på det enskilda fall som ska bedömas uppställt konkreta upphandlingsrättsliga krav som upphandlande myndigheter måste beakta. Sålunda krävs det exempelvis enligt den primärrättsliga principen om likabehandling på området för offentlig upphandling att alla anbudsgivare ska ges samma möjligheter när de utformar sina anbud, oberoende av nationalitet. (20) Med principerna om likabehandling och om förbud mot diskriminering på grund av nationalitet följer en skyldighet att lämna insyn, som syftar till att garantera varje potentiell anbudsgivare att sådan offentlighet föreligger att upphandlingen är öppen för konkurrens och att det går att kontrollera om upphandlingsförfarandena är opartiska. (21)

41. Tratatele nu conțin într‑adevăr dispoziții exprese în materia dreptului contractelor de achiziții publice(19) . Curtea de Justiție a dedus însă principii aplicabile dreptului contractelor de achiziții publice din libertățile fundamentale, din interdicția discriminării pe motiv de cetățenie sau de naționalitate, precum și din principiul egalității de tratament și a elaborat cerințe concrete în materia dreptului contractelor de achiziții publice, pe care autoritățile contractante trebuie să le respecte în funcție de cazul concret care trebuie apreciat. Astfel, principiul de drept primar al egalității de tratament impune ca, în domeniul atribuirii de contracte de achiziții publice, toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea termenilor ofertelor, indiferent de cetățenia sau de naționalitatea lor(20) . Din acest principiu al egalității de tratament, precum și din principiul interdicției discriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate rezultă o obligație de transparență care constă în garantarea, în favoarea oricărui potențial ofertant, a unui nivel de publicitate adecvat care să permită exercitarea concurenței în materia atribuirii de contracte de achiziții publice, precum și controlul imparțialității procedurilor de achiziție publică(21) .

42. Den hänskjutande domstolen har emellertid inte lämnat tillräckliga förklaringar och uppgifter om de faktiska omständigheterna för att det ska vara möjligt att företa en uttömmande bedömning huruvida de upphandlingsrättsliga principerna har iakttagits. En bidragande orsak är att nämnda domstol har begränsat sin begäran om tolkning av unionsrätten till direktiv 2004/18. Den hänskjutande domstolens resonemang avser följaktligen uteslutande de aspekter som är av betydelse vid tolkningen av denna sekundära rättsakt.

42. Pentru o verificare amănunțită a respectării principiilor în materia dreptului contractelor de achiziții publice rezultate din dreptul primar lipsesc însă informații despre faptele pertinente și explicațiile din partea instanței de trimitere. Motivul acestei omisiuni îl constituie, printre altele, faptul că instanța de trimitere și‑a limitat cererea de interpretare a dreptului Uniunii la Directiva 2004/18. Explicațiile furnizate de instanța de trimitere se referă, în consecință, exclusiv la aspecte relevante pentru o interpretare a acestui act de drept derivat.

43. Det ska i detta sammanhang erinras om att domstolen avseende huruvida en tolkningsfråga kan tas upp till sakprövning har hänvisat till kravet att den hänskjutande domstolen i begäran om förhandsavgörande klargör den faktiska och rättsliga bakgrunden för det nationella målet. Detta krav syftar dels till att göra det möjligt för domstolen att komma fram till en tolkning av unionsrätten som är användbar för den nationella domstolen(22), dels till att ge såväl medlemsstaternas regeringar som andra berörda parter möjlighet att avge yttranden i enlighet med artikel 23 i domstolens stadga.(23) Båda dessa syften kan emellertid, åtminstone vad avser det nationella målet, först beaktas om den hänskjutande domstolen inkommer med en motsvarande begäran om tolkning av primärrätten till domstolen och kompletterar den faktiska och rättsliga bakgrunden för det nationella målet med motsvarande uppgifter. Jag anser därför att det är lämpligt att erinra den hänskjutande domstolen om möjligheten att hänskjuta ytterligare en begäran om förhandsavgörande.

43. Trebuie amintit în acest context faptul că, în ceea ce privește admisibilitatea trimiterilor preliminare, Curtea de Justiție a indicat necesitatea unei prezentări suficient de detaliate, în decizia de trimitere, a situației de fapt și a contextului normativ al acțiunii principale. Această cerință urmărește, pe de o parte, să permită Curții să ajungă la o interpretare a dreptului Uniunii care să îi fie utilă instanței de trimitere(22), iar pe de altă parte, să ofere guvernelor statelor membre, precum și celorlalte părți interesate posibilitatea de a prezenta observații, conform articolului 23 din Statutul Curții de Justiție(23) . Ambele obiective vor putea fi însă luate în considerare, cel puțin în ceea ce privește acțiunea principală, doar în cazul în care instanța de trimitere adresează Curții de Justiție o cerere corespunzătoare de interpretare a dreptului primar și își completează prezentarea situației de fapt și a contextului normativ al acțiunii principale cu explicații corespunzătoare. De aceea, se recomandă să se ofere instanței de trimitere posibilitatea de a formula o nouă cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare.

44. En ytterligare begäran om förhandsavgörande torde emellertid enbart kunna bli aktuell om det slutgiltigt bekräftas att det tillämpliga tröskelvärdet faktiskt inte har överskridits. Det ankommer på den nationella domstolen att fastställa de faktiska omständigheter som krävs för att med säkerhet kunna utesluta att ytterligare belopp ska beaktas som del av den avtalade ersättningen. Det ska särskilt beaktas på vilket sätt ASL Lecces uppdragsvärde beräknades. Den nationella domstolen måste pröva en rad aspekter, bland annat huruvida poster i fakturan eventuellt är för låga, det i avtalet föreskrevs en anpassning i efterhand av sådana poster till de faktiska kostnaderna och huruvida avtalsparterna har avtalat om en uppdelning av uppdragen, inbegripet en separat beräkning av posterna i fakturan.(24) Mot bakgrund av att tröskelvärdet precis underskrids i målet vid den nationella domstolen krävs det särskilt ett klargörande av dessa aspekter.

44. O nouă trimitere preliminară ar putea însă să fie luată în considerare numai după ce s‑a confirmat în mod definitiv că pragul aplicabil nu a fost într‑adevăr depășit. Îi revine instanței naționale obligația de a proceda la constatările de fapt necesare pentru a exclude cu certitudine aspectul că nu mai trebuie luate în considerare și alte sume ca parte a contraprestației convenite. O atenție deosebită trebuie acordată modului de calcul al valorii contractului ASL Lecce. Instanța națională va trebui să verifice o serie de aspecte, printre altele, dacă tipurile de cheltuieli nu au fost eventual subestimate, dacă acordul contractual a prevăzut adaptarea ulterioară a unor astfel de tipuri de cheltuieli la costurile reale și dacă între părțile contractante s‑a convenit o scindare a contractului, inclusiv calcularea separată a tipurilor de cheltuieli(24) . Având în vedere că în acțiunea principală valoarea contractului se situează doar cu puțin sub prag, clarificarea acestor aspecte este absolut necesară.

b) Huruvida tolkningsfrågan ska anses vara avgörande för utgången i målet

b) Prezumția de pertinență a întrebării preliminare pentru soluționarea acțiunii principale

45. Om uppdragets värde faktiskt skulle vara lägre än det tröskelvärde på 206 000 euro som är tillämpligt i målet vid den nationella domstolen, skulle detta kunna innebära att det är osäkert huruvida tolkningsfrågan är avgörande för utgången i målet, särskilt med tanke på att den hänskjutande domstolen uttryckligen hänvisar till direktiv 2004/18 i stället för till den i stället tillämpliga primärrätten. Tolkningsfrågan skulle eventuellt kunna anses sakna relevans för avgörandet, eftersom sambandet med verkligheten, respektive föremålet för målet vid den nationella domstolen inte är helt entydigt.

45. În cazul în care valoarea contractului se află într‑adevăr sub pragul relevant de 206 000 de euro, aplicabil în acțiunea principală, această împrejurare ar ridica îndoieli privind relevanța întrebării preliminare pentru soluționarea acțiunii principale, cu atât mai mult cu cât aceasta se referă expres la interpretarea Directivei 2004/18, și nu la dreptul primar care este mai degrabă aplicabil. Întrebarea preliminară s‑ar putea dovedi eventual ca fiind lipsită de relevanță în măsura în care legătura acesteia cu realitatea sau cu obiectul acțiunii principale nu este foarte clară.

46. I detta avseende ska det erinras om att det, inom ramen för det samarbete mellan EU‑domstolen och de nationella domstolarna som har inrättats genom artikel 267 FEUF, uteslutande ankommer på de nationella domstolarna, vid vilka tvisten anhängiggjorts och som har ansvaret för det rättsliga avgörandet, att mot bakgrund av de särskilda omständigheterna i varje enskilt mål bedöma såväl om ett förhandsavgörande är nödvändigt för att döma i saken som relevansen av de frågor som ställs till domstolen. (25) Domstolen är i princip skyldig att meddela ett förhandsavgörande när de frågor som ställts avser tolkningen av unionsrätten. (26)

46. Cu toate acestea, trebuie amintit că, în temeiul unei jurisprudențe constante, în cadrul cooperării dintre Curte și instanțele naționale, astfel cum este prevăzută la articolul 267 TFUE, numai instanțele naționale care sunt sesizate cu acțiunea principală și care trebuie să își asume responsabilitatea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată au competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile fiecărei cauze, atât necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe propria hotărâre, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții(25) . În consecință, dacă întrebările adresate au ca obiect interpretarea dreptului Uniunii, Curtea este, în principiu, obligată să se pronunțe(26) .

47. Följaktligen bryts presumtionen, att de frågor angående vilka nationella domstolar begär förhandsavgörande är relevanta, endast i undantagsfall, särskilt i de fall där det är uppenbart att den begärda tolkningen av de unionsrättsliga bestämmelserna inte har något samband med de verkliga omständigheterna eller föremålet för tvisten i målet vid den nationella domstolen. (27) Detta är emellertid inte fallet i målet vid den nationella domstolen, särskilt med tanke på att det inte kan uteslutas att den hänskjutande domstolen efter en bedömning av samtliga omständigheter i det nationella målet, särskilt det sätt på vilket uppdragsvärdet för ASL Lecce har beräknats,(28) drar slutsatsen att det i slutänden ändå är motiverat att tillämpa direktiv 2004/18, eftersom det tillämpliga tröskelvärdet har överskridits.

47. Prin urmare, prezumția de pertinență a întrebărilor adresate cu titlu preliminar de instanțele naționale nu poate fi înlăturată decât în cazuri excepționale, atunci când este evident că interpretarea solicitată a dispozițiilor dreptului Uniunii vizate de aceste întrebări nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul acțiunii principale(27) . Această ultimă considerație nu este însă aplicabilă acțiunii principale, întrucât nu poate fi exclus faptul ca instanța de trimitere, după aprecierea tuturor circumstanțelor din acțiunea principală, în special a modului în care a fost calculată valoarea contractului ASL Lecce(28), să ajungă la concluzia că este totuși oportună aplicarea Directivei 2004/18 în acțiunea principală, deoarece a fost depășit pragul relevant.

48. Följaktligen är domstolen skyldig att efterkomma den hänskjutande domstolens begäran och tolka direktiv 2004/18.

48. Prin urmare, Curtea de Justiție este obligată să dea curs cererii formulate de instanța de trimitere și să interpreteze Directiva 2004/18.

3. Huruvida det föreligger ett tillämpligt undantag

3. Neaplicarea unei excepții

49. Medan tröskelvärdena utgör en första rent ekonomisk avgränsning av bestämmelserna om offentlig upphandling, innehåller direktivet därutöver konkreta undantag för särskilda områden. Från dessa ska man skilja de undantag som inte regleras skriftligt, vilka domstolen har utvecklat i sin praxis och som i huvudsak avser situationer i vilka regionala eller lokala upphandlande myndigheter tillsammans utför uppgifter av allmänintresse. Undantagsbestämmelserna syftar till en finjustering av direktiven om offentlig upphandling. I synnerhet ska sådana områden undantas från bestämmelserna om offentlig upphandling på vilka det inte föreligger några risker i konkurrenshänseende som är typiska för offentlig upphandling, det saknas ett gränsöverskridande handelsintresse eller det av hänsyn till särskilda omständigheter eller behov inte är motiverat att tillämpa bestämmelserna om offentlig upphandling.(29)

49. În timp ce pragurile realizează o primă delimitare, pur financiară, a dreptului contractelor de achiziții publice, directivele conțin, în plus, excepții explicite pentru unele domenii speciale. Acestea diferă de acele excepții nescrise dezvoltate de Curtea de Justiție în jurisprudența sa și care se referă, în principal, la situațiile în care autoritățile publice regionale sau locale întreprind împreună misiuni de interes general. Obiectivul dispozițiilor derogatorii este o aplicare îmbunătățită a directivelor privind contractele de achiziții publice. Mai precis, se urmărește excluderea din domeniul de aplicare al dreptului contractelor de achiziții publice a acelor sectoare în care nu există riscuri specifice pentru concurență, în care lipsește un interes comercial transfrontalier sau în care o aplicare a dreptului contractelor de achiziții publice nu ar fi adecvată față de particularitățile și cerințele speciale ale sectoarelor excluse(29) .

50. Oavsett vilket slags undantag som är tillämpligt i ett visst fall ska det beaktas att undantagsbestämmelserna i direktiven med hänsyn till syftet med direktiven om offentlig upphandling, nämligen att tilldelning av offentliga kontrakt ska omfattas av gemensamma regler i samtliga medlemsstater och ett generellt öppnande av den offentliga upphandlingen för konkurrens, är slutgiltiga och dessutom i princip ska ges en restriktiv tolkning.(30)

50. Indiferent de tipul excepției aplicabile într‑un anumit caz, trebuie să se țină seama de faptul că, datorită obiectivului urmărit de directivele privind contractele de achiziții publice, cel de a supune atribuirea contractelor de achiziții publice unor reglementări comune în toate statele membre și de a introduce în sectorul achizițiilor publice în general ideea de concurență, dispozițiile derogatorii ale directivelor sunt, în principiu, exhaustive și, în plus, trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte(30) .

51. I målet vid den nationella domstolen ska både kodifierade och oskrivna undantag beaktas och jag ska nedan även pröva huruvida de är tillämpliga i denna systematiska turordning.

51. În acțiunea principală, se pot avea în vedere atât excepțiile codificate, cât și excepțiile nescrise, a căror aplicabilitate va fi examinată sistematic mai jos în această ordine.

a) Kodifierade undantag

a) Excepții codificate

i) Tjänstekontrakt på grundval av en ensamrätt

i) Contract de achiziții publice de servicii întemeiat pe un „drept exclusiv”

52. Det skulle inledningsvis kunna vara fråga om undantaget i artikel 18 i direktiv 2004/18. Härav följer att ”[d]etta direktiv … inte [skall] tillämpas på offentliga tjänstekontrakt som av en upphandlande myndighet tilldelas en annan upphandlande myndighet … på grundval av en ensamrätt som dessa innehar enligt offentliggjorda lagar eller andra författningar som är förenliga med fördraget”. Detta undantag skulle sålunda först vara tillämpligt om det kunde påvisas att universitetet har en ensamrätt att tillhandahålla tjänster av det slag som har avtalats.

52. În primul rând, vom avea în vedere excepția prevăzută la articolul 18 din Directiva 2004/18. Conform acestui articol, „directiva nu se aplică contractelor de achiziții publice atribuite de o autoritate contractantă unei alte autorități contractante […] pe baza unui drept exclusiv de care acestea dispun în temeiul actelor cu putere de lege și actelor administrative publicate, cu condiția ca respectivele acte să fie compatibile cu tratatul”. Prin urmare, această excepție ar fi aplicabilă doar dacă s‑ar putea dovedi că Universitatea are un drept exclusiv de a presta servicii de tipul celor convenite.

53. I detta avseende är det tillräckligt att påpeka att även om universiteten i italiensk lagstiftning enligt artikel 6.4 i lag nr 168/1989 betraktas som den ”viktigaste platsen för vetenskaplig forskning” och de enligt artikel 15.1 i lag nr 241/1990 medges rätt att ”sluta avtal med andra offentliga myndigheter i syfte att reglera samarbete beträffande bedrivandet av verksamhet av allmänintresse”, så kan detta inte anses medföra någon ensamrätt i den mening som avses ovan. Det föreligger varken enligt italiensk lagstiftning eller enligt unionslagstiftningen någon lagstadgad ensamrätt för universiteten att genomföra verksamhet som avser utredning och bedömning av sjukvårdsanläggningars utsatthet ur seismisk synvinkel på uppdrag av den offentliga förvaltningen. Den tjeckiska regeringen(31) har med rätta påpekat att denna verksamhet snarare ska ses som en anknytande forskningsverksamhet och inte som ett uppfyllande av universitetens grundläggande funktion som plats for akademisk vetenskapsförmedling, i fråga om vilken universiteten förfogar över en ensamrätt inom varje medlemsstats utbildningssystem.

53. În această privință, este suficient să se observe că, deși legislația italiană declară universitățile la articolul 6 alineatul 4 din Legea nr. 168/1989 ca fiind „centre primare ale cercetării științifice” și le împuternicește, prin articolul 15 alineatul 1 din Legea nr. 241/1990, „să încheie acorduri cu alte autorități publice pentru a reglementa colaborarea privind desfășurarea activităților de interes comun”, din aceasta nu se poate deduce un drept exclusiv în sensul menționat mai sus. Un drept exclusiv, prevăzut de lege, al universităților de a desfășura, la cererea administrației publice, activități de studiere și evaluare a vulnerabilității seismice a unităților spitalicești nu poate fi identificat nici în ordinea juridică italiană, nici în dreptul Uniunii. Trebuie să achiesăm la opinia guvernului ceh(31), potrivit căreia, în raport cu natura lor, aceste activități corespund mai degrabă unei activități accesorii de cercetare a Universității și nu servesc la îndeplinirea funcției fundamentale a acesteia, și anume cea de transmitere a cunoștințelor academice, în legătură cu care universitățile din sistemul educațional al fiecărui stat membru dispun de un drept exclusiv.

54. Följaktligen är undantaget i artikel 18 i direktiv 2004/18 inte tillämpligt i målet vid den nationella domstolen.

54. Prin urmare, excepția prevăzută la articolul 18 din Directiva 2004/18 nu este aplicabilă în acțiunea principală.

ii) Särskilda undantag för forsknings- och utvecklingstjänster

ii) Excepția specială prevăzută pentru serviciile de cercetare și de dezvoltare

55. Det ska vidare prövas huruvida det särskilda undantaget i artikel 16 f i direktiv 2004/18 är tillämpligt i målet vid den nationella domstolen. Enligt denna bestämmelse ska direktivet inte tillämpas på sådana offentliga tjänstekontrakt som avser ”forsknings- och utvecklingstjänster, med undantag av sådana vars resultat endast tillkommer en upphandlande myndighet i dess egen verksamhet, förutsatt att den tillhandahållna tjänsten helt och hållet betalas av den upphandlande myndigheten”.

55. În continuare, trebuie examinat aspectul dacă excepția specială prevăzută la articolul 16 litera (f) din Directiva 2004/18 este aplicabilă în acțiunea principală. Conform acestei dispoziții, directiva nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii „care au ca obiect servicii de cercetare și de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin exclusiv autorităților contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activități, cu condiția ca serviciul prestat să fie integral remunerat de către autoritatea contractantă”.

56. Sistnämnda kriterium är uppfyllt såtillvida att ASL Lecce enligt avtal har åtagit sig att betala ersättning. Det är däremot oklart huruvida de andra rekvisiten är uppfyllda. Även om äganderätten till eventuella resultat från provningsverksamheten enligt konsultavtalet tillkommer ASL Lecce så var denna myndighet emellertid skyldig att uttryckligen omnämna avdelningen vid ett offentliggörande i ett tekniskt-ekonomiskt sammanhang. Mot denna bakgrund uppkommer frågan i vilken utsträckning äganderätten till resultaten av undersökningen uteslutande tillkom ASL Lecce. Det kan i princip inte uteslutas att detta var fallet. I brist på närmare uppgifter om de faktiska omständigheterna och de därmed förbundna rättsföljderna enligt nationell lagstiftning är det inte möjligt att med säkerhet fastställa huruvida detta villkor är uppfyllt så att undantaget i artikel 16 f i direktiv 2004/18 är tillämpligt. I detta avseende skulle det krävas en undersökning och en bedömning av faktiska omständigheter vilken domstolen emellertid inte har behörighet att företa i samband med ett förfarande enligt artikel 267 FEUF.(32) Detta omfattas tvärtom av den nationella domstolens behörighet. Det ankommer sålunda på sistnämnda domstol att mot bakgrund av de sammantagna omständigheterna i det nationella målet pröva huruvida undantaget i artikel 16 f i direktiv 2004/18 är tillämpligt.

56. Cel din urmă criteriu este îndeplinit în măsura în care ASL Lecce s‑a obligat în temeiul contractului la plata unei contraprestații. Nu este însă clar dacă celelalte criterii sunt de asemenea îndeplinite, întrucât, chiar dacă proprietatea asupra tuturor rezultatelor obținute din activitatea experimentală revine, în temeiul contractului de consultanță, ASL Lecce, aceasta a fost totuși obligată ca, în cazul publicării rezultatelor în cercurile tehnico‑științifice, să menționeze în mod expres departamentul de specialitate. Acest lucru ridică problema dacă ASL Lecce este titulara unui drept de proprietate exclusivă asupra rezultatelor studiului. În principiu, nu se poate exclude că aceasta este situația în speță. În lipsa unor elemente de fapt detaliate cu privire la conținutul acordului și la consecințele juridice care decurg din dreptul intern, nu se poate constata cu certitudine dacă această condiție a excepției prevăzute la articolul 16 litera (f) din Directiva 2004/18 este îndeplinită. În acest scop, ar fi necesară o identificare și o evaluare a faptelor, aspect care nu ține însă de competența Curții de Justiție în cadrul unei proceduri inițiate în temeiul articolului 267 TFUE(32) . Acest lucru intră, în schimb, în competența instanței naționale. Instanței menționate îi revine obligația de a verifica dacă excepția prevăzută la articolul 16 litera (f) din Directiva 2004/18 este aplicabilă, având în vedere ansamblul circumstanțelor din acțiunea principală.

b) Oskrivna undantag

b) Excepții nescrise

57. Såsom redan har antytts ovan, har domstolen i sin praxis utvecklat ytterligare två undantag avseende intern upphandling och interkommunalt samarbete.(33) Jag ska nedan redogöra för deras centrala innehåll mot bakgrund av en prövning huruvida de är tillämpliga i målet vid den nationella domstolen.

57. Astfel cum am arătat deja mai sus, Curtea de Justiție a dezvoltat alte două excepții pe cale jurisprudențială, care se referă la așa‑numita cooperare internă și la diverse forme ale cooperării intercomunale(33) . Este utilă prezentarea caracteristicilor esențiale ale acestora, verificând aplicabilitatea lor în acțiunea principală.

i) Interna förfaranden

i) Proceduri de cooperare internă

58. För att det ska föreligga interna förfaranden krävs det att det föreligger ett utbyte av prestationer som, i rättsligt hänseende, äger rum inom samma rättssubjekt. Interna förfaranden omfattar sålunda inte några transaktioner som har betydelse i upphandlingshänseende, eftersom en upphandlande myndighet utför transaktioner med egna medel. Detta är, såsom domstolen har slagit fast i domen i målet Stadt Halle och RPL Lochau,(34) tillåtet enligt bestämmelserna om offentlig upphandling. I nämnda dom fann domstolen att ”en offentlig myndighet som är en upphandlande myndighet har möjlighet att utföra de uppgifter av allmänintresse som åligger denna med egna medel – administrativa, tekniska och andra – utan att behöva vända sig till externa enheter utanför sin organisation”. Enligt domstolen mening kan det ”[i] ett sådant fall … inte vara fråga om ett avtal med ekonomiska villkor som ingåtts med en i förhållande till den upphandlande myndigheten fristående juridisk person”. De unionsrättsliga bestämmelserna angående offentlig upphandling ska då inte tillämpas.(35)

58. Procedurile de cooperare internă presupun un schimb de prestații care are loc, din punct de vedere juridic, în cadrul structurilor unei singure persoane juridice. Prin urmare, procedurile de cooperare internă nu reprezintă proceduri relevante de achiziție publică întrucât o autoritate contractantă își procură serviciile prin mijloace proprii. Dreptul contractelor de achiziții publice nu se opune acestui aspect, astfel cum a stabilit Curtea de Justiție în Hotărârea Stadt Halle și RPL Lochau(34) . În hotărârea respectivă, Curtea a precizat că „o autoritate publică ce este autoritate contractantă are posibilitatea de a îndeplini sarcinile de interes public care îi revin prin propriile mijloace, administrative, tehnice și de altă natură, fără a fi obligată să apeleze la entități externe care nu aparțin serviciilor sale”. În opinia Curții de Justiție, „într‑un astfel de caz, nu se poate pune problema unui contract cu titlu oneros încheiat cu o entitate distinctă din punct de vedere juridic de autoritatea contractantă”. Normele Uniunii privind achizițiile publice nu pot fi aplicate, prin urmare, unei astfel de situații(35) .

59. I samband med denna fråga ska jag även behandla sådana situationer i vilka ett offentligrättsligt organ som tilldelar ett kontrakt till en person som i rättsligt hänseende visserligen är självständig, men denna person har ett särskilt förhållande till organet.(36) Det är även vad avser denna problematik i slutänden frågan om huruvida det föreligger ett kontrakt som kräver offentlig upphandling. Främst uppkommer frågan huruvida två olika personer deltar i förfarandet som båda skulle kunna uppträda som upphandlande myndigheter och anbudsgivare. Medan frågan huruvida det är fråga om samma person kan besvaras nekande redan med hänvisning till deras ställning som egna rättssubjekt, orsakar frågan huruvida de i fråga om en konkret transaktion var och en utgör upphandlande myndighet och anbudsgivare ofta svårigheter. Båda personerna kan teoretiskt sett ha sådana ömsesidiga band vad avser ett visst kontrakt att upphandlingsskyldigheten bortfaller, eftersom det inte föreligger något uppdrag.

59. În cadrul aceleiași problematici, vom aborda și situația în care o instituție de drept public atribuie un contract unei persoane independente din punct de vedere juridic, care se află însă în relații speciale cu această instituție(36) . Și în acest caz trebuie stabilit dacă există un contract care face obiectul obligației de inițiere a unei proceduri de achiziție publică. În această privință, se ridică pentru început problema dacă la această procedură participă două persoane distincte care au calitatea de autoritate contractantă și, respectiv, de ofertant. În timp ce o identitate între persoane poate fi respinsă deja ținând seama de independența lor juridică, chestiunea dacă, în cadrul unei proceduri concrete, acestea au calitatea de autoritate contractantă și, respectiv, de ofertant ridică adesea probleme. În anumite condiții, cele două persoane pot fi atât de strâns legate între ele cu privire la un anumit contract încât, în lipsa unei achiziții publice, nu există o obligație de a lansa o cerere de ofertă.

60. Enligt domstolens uppfattning är det i princip tillräckligt för att det ska föreligga en skyldighet att infordra anbud att kontraktet har ingåtts mellan en upphandlande myndighet och en i förhållande till denna myndighet fristående juridisk person. Sedan den avgörande domen i målet Teckal(37) utgår domstolen emellertid från att det inte krävs någon upphandling, och sålunda att det i slutänden föreligger en transaktion som ska likställas med en intern transaktion ”om den upphandlande myndigheten utövar en kontroll över den ifrågavarande juridiska personen motsvarande den som den utövar över sin egen förvaltning, och denna juridiska person bedriver huvuddelen av sin verksamhet tillsammans med den eller de myndigheter som innehar den”.(38)

60. În opinia Curții de Justiție, pentru a exista o obligație de a proceda la o cerere de ofertă, este, în principiu, suficient să se încheie un acord între o autoritate contractantă și o persoană distinctă din punct de vedere juridic de aceasta. De la pronunțarea hotărârii de principiu în cauza Teckal(37), Curtea de Justiție pleacă totuși de la premisa că nu este necesară o cerere de ofertă și, prin urmare, că este vorba despre o procedură similară cooperării interne, „în ipoteza în care autoritatea publică, care este o autoritate contractantă, exercită asupra entității distincte în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, iar această entitate realizează esențialul activității sale împreună cu autoritatea publică sau cu autoritățile publice care o controlează”(38) .

61. Det ska emellertid konstateras att det inte är fråga om någon av dessa båda situationer i målet vid den nationella domstolen. För det första har det aktuella kontraktet ingåtts mellan två olika rättssubjekt. För det andra är det enligt den hänskjutande domstolens uppgifter(39) klarlagt att ASL Lecce inte på något sätt utövar kontroll över universitetet. Följaktligen kan det inte vara fråga om en intern transaktion.

61. Trebuie să se constate însă că în acțiunea principală nu se regăsește niciuna dintre aceste situații. În primul rând, contractul în discuție a fost încheiat între două persoane juridice distincte. În al doilea rând, conform informațiilor prezentate de instanța de trimitere(39), este cert că Universitatea nu este supusă niciunui control din partea ASL Lecce. Prin urmare, nu poate fi vorba despre o procedură de cooperare internă.

ii) Interkommunalt samarbete

ii) Cooperare intercomunală

62. Ett ytterligare oskrivet undantag följer av de villkor som har uppställts i rättspraxis som kommer till uttryck i domen i målet kommissionen mot Tyskland(40)(41) . Av denna dom kan det utläsas under vilka omständigheter och i vilka former det interkommunala samarbetet ska vara undantaget från tillämpningsområdet för bestämmelserna om offentlig upphandling.(42) Inte minst av denna anledning ska jag nedan redogöra för de faktiska omständigheter på vilka denna dom grundades samt sammanfatta domstolens huvudsakliga resonemang.

62. Hotărârea Comisia/Germania(40) consacră principiile jurisprudențiale(41) din care rezultă o altă excepție nescrisă. Din această hotărâre rezultă în ce condiții și sub ce forme se poate excepta cooperarea intercomunală din domeniul de aplicare al dreptului contractelor de achiziții publice(42) . Nu în ultimul rând, pentru acest motiv este util să se sintetizeze elementele de fapt pe care se întemeiază această hotărâre, precum și principalele elemente ale argumentației Curții de Justiție.

– Domstolens resonemang i domen i målet kommissionen mot Tyskland

– Argumentarea Curții de Justiție în Hotărârea Comisia/Germania

63. Bakgrunden till denna talan om fördragsbrott var att bortskaffandet av avfall i de fyra förvaltningsdistrikten Rotenburg (Wümme), Harburg, Soltau-Fallingbostel och Stade i Niedersachsen utan anbudsinfordran i hela unionen hade anförtrotts Stadtreinigung Hamburg, ett offentligt företag som i rättsligt hänseende utgjorde ett offentligrättsligt organ. Parterna hade avtalat om en årlig ersättning med en mekanism för prisanpassning på grundval av den levererade mängden. Avtalet gällde i 20 år. Parterna kom överens om att senast fem år innan avtalet löpte ut inleda förhandlingar i syfte att fatta beslut huruvida avtalet skulle förlängas.

63. Obiectul acelei proceduri de neîndeplinire a obligațiilor a fost atribuirea, fără a organiza o cerere de ofertă la nivel european, a contractului de eliminare a deșeurilor din cele patru Landkreise (circumscripții administrative) din Saxonia Inferioară, Rotenburg (Wümme), Harburg, Soltau‑Fallingbostel și Stade către Stadtreinigung Hamburg (serviciile de întreținere a drumurilor publice ale orașului Hamburg), o întreprindere publică ce are statutul juridic de organism de drept public. Ca preț, a fost stabilită o remunerație anuală cu un mecanism de adaptare a prețului în funcție de cantitatea furnizată. Durata contractului era de 20 de ani. Părțile au convenit să inițieze negocieri cel mai târziu cu 5 ani înaintea încetării contractului pentru a decide cu privire la încheierea unui nou contract.

64. Domstolen ogillade kommissionens talan av det skälet att den inte fann att ingåendet av avtalet beträffande bortskaffande av avfall utan upphandlingsförfarande på europeisk nivå innebar ett åsidosättande av direktiv 95/50. Domstolen avfärdade en eventuell skyldighet att genomföra att upphandlingsförfarande med motiveringen att det genom det omtvistade avtalet inrättats ett samarbete mellan lokala myndigheter som syftar till att säkerställa att ett allmännyttigt uppdrag som är gemensamt för dessa lokala myndigheter, det vill säga återvinning av avfall, fullgörs.(43) För att fastställa detta genomförde domstolen en grundlig prövning av avtalet i samband med vilken den uppgav vilka aspekter som den ansåg kännetecknande för ett interkommunalt samarbete. Dessa aspekter utgör, såsom ska visas nedan, samtidigt de kriterier med hjälp av vilka det kan fastställas huruvida ett visst avtal mellan offentliga myndigheter omfattas av det interkommunala samarbetet. De utgör med andra ord rekvisiten för undantaget.

64. Curtea de Justiție a respins acțiunea introdusă de Comisie, întrucât a considerat că încheierea directă a unui contract privind eliminarea deșeurilor, fără a recurge la procedura de achiziție publică sau la o procedură de atribuire la nivel european, nu constituie o încălcare a Directivei 92/50. Curtea de Justiție nu a recunoscut o eventuală obligație de organizare a unei proceduri de achiziție publică, argumentând, în esență, că contractul în litigiu instituie o cooperare între colectivitățile locale având ca obiect asigurarea punerii în aplicare a unei misiuni de serviciu public care este comună acestora, și anume eliminarea deșeurilor(43) . Pentru a constata acest lucru, Curtea a supus contractul unei analize detaliate în cadrul căreia a subliniat aspectele care, în opinia sa, caracterizează în mod obișnuit cooperarea intercomunală. Astfel cum vom arăta în cele ce urmează, aceste aspecte reprezintă în același timp criteriile cu ajutorul cărora se poate determina dacă o anumită convenție încheiată între autorități publice intră sub incidența excepției nescrise a cooperării intercomunale. Cu alte cuvinte, ele reprezintă elementele constitutive ale excepției.

65. Det är påfallande att domstolen anser att det interkommunala samarbetet kännetecknas av att alla deltagande myndigheter bemödar sig att gemensamt säkerställa ett effektivt uppfyllande av uppgifter av allmänintresse. Som motivering för att detta område undantas från bestämmelserna om offentlig upphandling tjänar fastställelsen, såsom redan i domen i målet Coditel Brabant,(44) att en offentlig myndighet har möjlighet att med egna medel utföra de uppgifter av allmänintresse som åligger den, utan att behöva vända sig till enheter utanför sin organisation, och att denna möjlighet även kan utövas i samarbete med andra offentliga myndigheter. Enligt domstolens uppfattning kräver en sådan självständighet att det även måste stå en offentlig myndighet fritt att arbeta tillsammans med andra offentliga uppdragsgivare och på så sätt lägga samman de aktuella egna medlen.(45) Mot bakgrund av detta resonemang har domstolen även tillskrivit de offentliga myndigheterna en valmöjlighet vad gäller i vilken rättslig form de vill samarbeta vid fullgörandet av sina allmännyttiga tjänster, antingen såsom i nämnda mål enbart genom ett enkelt avtal eller institutionaliserat(46) genom ett offentligrättsligt organ. Detta motiverade domstolen med att det inte föreligger någon unionsrättslig bestämmelse enligt vilken det föreskrivs en särskild rättslig form.(47) Dessutom fann den inte att det i teleologiskt avseende krävdes ett motsvarande formkrav för samarbetet, om konkurrensen på den inre marknaden inte snedvrids genom att ett privat företag gynnas och andra sålunda diskrimineras.(48)

65. Se observă că, din punctul de vedere al Curții de Justiție, cooperarea intercomunală se caracterizează prin eforturile tuturor colectivităților locale participante de a asigura împreună îndeplinirea efectivă a unei misiuni de interes general. Motivul care legitimează scoaterea acestui sector din domeniul de aplicare al legislației privind contractele de achiziții publice este constatarea, cuprinsă deja în Hotărârea Coditel Brabant(44), că o autoritate publică poate îndeplini sarcinile de interes public care îi revin prin propriile mijloace și în colaborare cu alte autorități publice, fără a fi obligată să apeleze la entități externe care nu aparțin serviciilor sale. În opinia Curții, această autonomie presupune însă că o autoritate contractantă trebuie să dispună de asemenea de libertatea de a coopera cu alte autorități contractante și de a concentra astfel mijloacele proprii corespunzătoare fiecăreia(45) . Pe baza acestei argumentații, Curtea de Justiție a recunoscut de asemenea autorităților publice libertatea de a alege forma juridică sub care doresc să coopereze pentru asigurarea în comun a misiunilor lor de serviciu public, printr‑un simplu contract, precum în speță, sau într‑un cadru instituționalizat(46) printr‑o entitate de drept public special constituită. Pe de o parte, Curtea a motivat această poziție prin argumentul formal conform căruia dreptul Uniunii nu conține norme care să impună o formă juridică specială(47) . Pe de altă parte, recurgând la un raționament teleologic, Curtea nu a considerat că există o necesitate de a impune o anumită formă de cooperare, atât timp cât concurența pe piața internă nu este denaturată prin avantajarea unei întreprinderi private și, prin urmare, prin discriminarea altora(48) .

– De av domstolen fastställda kriterierna

– Criteriile stabilite de Curtea de Justiție

66. Till skillnad från den rättspraxis som avser interna förfaranden, där domstolen redan i domen i målet Teckal har sammanfattat de aktuella kriterierna i en kortfattad maxim, går det inte att i detta principiella avgörande hitta någon motsvarande kortfattad formulering med avseende på vilka villkor det generellt, utöver i det aktuella målet, ska anses tillåtet med ett interkommunalt samarbete utan tillämpning av lagstiftningen om offentlig upphandling. Trots detta är det, såsom nämnts ovan, möjligt att ur domstolens resonemang härleda en rad relevanta, kumulativa kriterier. Härav följer att domstolen undantar interkommunalt samarbete från tillämpningsområdet för bestämmelserna om offentlig upphandling mot bakgrund av följande kriterier:

66. Spre deosebire de jurisprudența privind cooperarea internă, în cadrul căreia, în Hotărârea Teckal, Curtea de Justiție a rezumat deja cele două criterii determinante printr‑o formulă clară, în această hotărâre de principiu nu poate fi găsită nicio formulă similară cu privire la condițiile în care, dincolo de cazul soluționat, se poate considera, în general, ca fiind admisibilă o cooperare intercomunală care să nu intre în domeniul de aplicare al directivelor privind achizițiile publice. Cu toate acestea, astfel cum am menționat deja, din argumentația Curții de Justiție se pot desprinde o serie de criterii relevante care trebuie întrunite în mod cumulativ. Astfel, Curtea de Justiție exclude cooperarea intercomunală din domeniul de aplicare al legislației privind contractele de achiziții publice pe baza următoarelor criterii:

– Utförandet avser uppgifter av allmänintresse, respektive uppgifter som hänger samman med uppgifter som är ägnade att uppnå mål av allmänintresse.

– îndeplinirea unei misiuni comune de interes public sau a unor misiuni proprii urmăririi unor obiective de interes public;

– Utförandet sker uteslutande genom offentliga myndigheter utan inblandning av någon privat avtalspart.

– exclusiv prin intermediul unor autorități publice, fără participarea întreprinderilor private;

– Samarbetet grundas på avtal eller en institutionaliserad rättslig form som exempelvis en interkommunal sammanslutning.

– pe bază contractuală sau sub o formă juridică instituționalizată, cum ar fi o asociație de cooperare;

– Inget privat företag ges någon fördel i förhållande till sina konkurrenter vad avser avtalets ingående.

– nicio întreprindere privată nu este favorizată în raport cu concurenții săi în ceea ce privește încheierea contractului;

– Avtalet inte syftar till att kringgå bestämmelserna om offentlig upphandling.

– prin contract nu se urmărește eludarea dreptului contractelor de achiziții publice.

67. Det skulle mot direkt tillämpning av denna rättspraxis i målet vid den nationella domstolen kunna hävdas att det i detta mål, till skillnad från de omständigheter som låg till grund för domen i målet kommissionen mot Tyskland, inte är fråga om ett samarbete mellan lokala myndigheter. I själva verket avser förevarande mål tvärtom ett avtal mellan en lokal myndighet och ett offentligrättsligt organ. Mot denna bakgrund ska jag utreda huruvida det på grundval av denna rättspraxis är möjligt att utgå från att det föreligger ett undantag som omfattar sådana samarbetsformer som de här aktuella.

67. Împotriva unei aplicări directe a acestei jurisprudențe în acțiunea principală s‑ar putea invoca, în principiu, împrejurarea că, în speță, nu este vorba despre o cooperare între colectivitățile locale, spre deosebire de situația de fapt care a stat la baza Hotărârii Comisia/Germania. Obiectul prezentei cauze îl constituie într‑adevăr un acord contractual între autoritatea unei colectivități locale și un organism de drept public. În acest context, se impune să se stabilească dacă este posibil să se aibă în vedere, pe baza acestei jurisprudențe, o excepție care să cuprindă forme de cooperare precum cea în discuție în speță.

iii) Rättsfiguren ”samarbete mellan offentliga myndigheter”

iii) Noțiunea juridică „parteneriat public‑public”

– Utvidgning av undantaget till diverse former av samarbete mellan offentliga myndigheter

– Extinderea excepției asupra diverselor forme de cooperare între autoritățile publice

68. Vid en noggrann läsning av domen i målet kommissionen mot Tyskland framgår emellertid att de undantag som domstolen har utvecklat i princip inte utgör hinder mot sådana former av samarbete.

68. Dintr‑o lecturare atentă a Hotărârii Comisia/Germania se poate deduce totuși că excepția dezvoltată de Curtea de Justiție nu se opune, în principiu, unor asemenea forme de cooperare.

69. För en sådan slutsats kan det först anföras att det i nämnda mål var fråga om ett avtal mellan Stadtreinigung Hamburg och fyra angränsande förvaltningsdistrikt, varvid det ska påpekas att Stadtreinigung Hamburg utgjorde ett offentligrättsligt organ och inte en lokal myndighet.(49) Det ska dessutom beaktas att domstolen i domen ofta har använt det neutrala begreppet ”offentlig myndighet”,(50) av vilket det framgår att det inte enbart står kommunerna fritt att tillämpa ett samarbete som förutsättning för en tillämpning av det oskrivna undantaget.(51) Det skulle även med hänsyn till skillnader i hur förvaltningen är organiserad i de olika medlemsstaterna vara för formalistiskt och svårt att motivera en begränsning av undantaget enbart till samarbete mellan lokala myndigheter. Mot denna bakgrund är det logiskt med en extensiv tolkning av detta oskrivna undantag och att följaktligen snarare tala om ett ”samarbete mellan offentliga myndigheter”.

69. În favoarea acestei teze se poate invoca, în primul rând, faptul că în acea cauză a fost vorba despre un contract încheiat între serviciile de întreținere a drumurilor publice ale orașului Hamburg și patru circumscripții administrative învecinate, subliniindu‑se însă că Stadtreinigung Hamburg constituie un organism de drept public, iar nu o colectivitate teritorială(49) . În al doilea rând, trebuie avut în vedere că Curtea de Justiție a utilizat adesea în hotărâre noțiunea neutră „autoritate publică”(50) prin care aceasta sugerează că o cooperare care îndeplinește cerințele pentru aplicarea excepției nescrise nu este rezervată doar comunelor(51) . O restricționare a aplicabilității excepției exclusiv la cooperarea dintre colectivitățile teritoriale ar fi prea formalistă și dificil de înțeles, având în vedere diferitele forme ale organizării administrative din statele membre corespunzătoare. În acest context, este, așadar, logic să se interpreteze în sens larg domeniul de aplicare al acestei excepții nescrise și, prin urmare, să se vorbească mai degrabă despre o „cooperare între autoritățile publice”.

70. Det ska sålunda konstateras att detta oskrivna undantag i princip även kan omfatta en situation i vilken de avtalsslutande parterna utgörs av en hälso- och sjukvårdsmyndighet och ett universitet.

70. Prin urmare, se va pleca de la premisa că această excepție nescrisă poate cuprinde, în principiu, și o situație în care partenerii contractuali sunt o autoritate sanitară și o universitate.

– Frågan om huruvida villkoren är uppfyllda i målet vid den nationella domstolen

– Îndeplinirea criteriilor în acțiunea principală

71. För att ASL Lecce och universitetet ska kunna åberopa detta oskrivna undantag måste de ovannämnda villkor som ställs på ett samarbete mellan offentliga myndigheter vara uppfyllda i målet vid den nationella domstolen. Det är ostridigt att det föreligger ett kontrakt mellan myndigheter som uteslutande är offentliga utan någon form av privat deltagande, vilket innebär att flera av villkoren är uppfyllda på samma gång. Andra villkor medför däremot svårigheter och kräver en närmare prövning.

71. Pentru ca ASL Lecce și Universitatea să poată invoca această excepție nescrisă, criteriile menționate mai sus, care caracterizează o cooperare între autoritățile publice, trebuie să fie întrunite în acțiunea principală. Este necontestat faptul că există un acord contractual încheiat exclusiv între autorități publice, fără vreo formă de participare privată, ceea ce demonstrează, de la bun început, că unele dintre criterii sunt îndeplinite. Alte criterii ridică însă dificultăți și necesită o examinare mai detaliată.

Huruvida det föreligger ett behov i det allmännas intresse

Îndeplinirea unei misiuni de interes public

72. En av de mest omtvistade frågorna som uppkommer i förevarande mål är huruvida båda parter ingick det aktuella kontraktet i syfte att tillgodose behov av allmänintresse .

72. Una dintre cele mai dezbătute probleme din speță este dacă contractul în discuție a fost încheiat de ambele părți în scopul de a îndeplini o misiune de interes public .

73. Såsom angetts ovan gav ASL Lecce universitetet i uppdrag att genomföra verksamhet som avsåg utredning och bedömning av sjukvårdsanläggningarna i provinsen Lecces utsatthet ur seismisk synvinkel. Dessa arbeten måste genomföras i enlighet med de nationella bestämmelser om anläggningars säkerhet, i synnerhet strategiska byggnader, som antagits. Såsom ASL Lecce(52) har uppgett i sitt skriftliga yttrande var syftet att resultaten i denna studie skulle ligga till grund för egna framtida projekt för att förbättra de aktuella byggnadernas motståndskraft. Av detta kan man dra slutsatsen att ASL Lecce genom uppdraget att genomföra studien egentligen avsåg iaktta den skyldighet som myndigheten ålagts i nationell lagstiftning i syfte att säkerställa sjukhusens säkerhet. En sådan uppgift tjänar allmänintresset och omfattas av statens befogenhet.

73. Astfel cum s‑a arătat deja, Universitatea a fost însărcinată să realizeze activități de studiere și de evaluare a vulnerabilității seismice a unităților spitalicești din provincia Lecce. Aceste lucrări trebuiau efectuate în conformitate cu reglementările naționale emise cu privire la siguranța infrastructurilor, îndeosebi a clădirilor strategice. După cum a menționat ASL Lecce(52) în observațiile sale scrise, rezultatele acestui studiu au fost destinate să servească drept bază pentru propriile proiecte viitoare de îmbunătățire a rezistenței infrastructurilor respective. De aici rezultă că, prin încheierea unui contract pentru efectuarea acestui studiu, ASL Lecce a dorit de fapt să îndeplinească o obligație care i‑a fost impusă de legislația națională în vederea garantării securității spitalelor. O asemenea sarcină servește interesului public și este de competența statului.

74. Följaktligen ingick båda parterna det aktuella kontraktet i syfte att tillgodose behov av allmänintresse.

74. Prin urmare, contractul în discuție a fost încheiat de ambele părți cu scopul de a îndeplini o misiune de interes public.

Samarbete för att uppfylla ett gemensamt allmännyttigt uppdrag

Cooperarea în vederea îndeplinirii unei misiuni publice comune

75. Dessutom krävs det att samarbetet syftar till att uppfylla ett gemensamt allmännyttigt uppdrag.(53) Det är sålunda inte tillräckligt att den lagstadgade skyldigheten att fullgöra det aktuella allmännyttiga uppdraget enbart berör en av de deltagande offentliga myndigheterna, medan den andra enbart är medhjälpare som på grundval av avtalet tar över genomförandet av detta främmande uppdrag. Detta förefaller rimligt mot bakgrund av den etymologiska betydelsen av ordet ”samarbete”, som till sin natur just består i att parterna har en gemensam strategi som bygger på utbyte och avstämning av de aktuella intressena. Ett ensidigt tillgodoseende av en av parternas intressen kan knappast definieras som ett ”samarbete” i ovannämnda mening.(54)

75. În plus, se impune ca prin cooperare să se îndeplinească o sarcină publică comună (53) . De aceea, nu este suficient ca obligația legală de îndeplinire a sarcinii publice în discuție să incumbe numai uneia dintre autoritățile publice implicate, în timp ce cealaltă să se limiteze la rolul unui auxiliar care preia, în temeiul contractului, realizarea unei sarcini care îi este străină. Această poziție pare plauzibilă dacă avem în vedere semnificația etimologică a cuvântului „cooperare”, esența unei astfel de cooperări constând tocmai într‑o strategie comună între parteneri care se bazează pe schimbul și pe armonizarea intereselor reciproce. Urmărirea unilaterală a intereselor proprii de către unul dintre participanți poate fi calificată cu greu drept „cooperare” în sensul menționat mai sus(54) .

76. Konkreta skäl för ett motsvarande krav på ett verkligt samarbete mellan offentliga myndigheter framgår av domstolens resonemang i domen i målet kommissionen mot Tyskland,(55) som rörde en särskild form av samarbete mellan fyra regionala myndigheter och ett offentligt företag som gjorde det möjligt för dessa att gemensamt uppfylla ett allmännyttigt uppdrag som ålåg dem alla, nämligen bortskaffandet av avfall. Domstolen har uttryckligen hänvisat till denna aspekt i sitt resonemang. Såsom den har fastställt är erkännandet av ömsesidiga rättigheter och skyldigheter kännetecknande för förhållandet mellan avtalsparterna. Dessutom förelåg det en skyldighet för avtalsparterna till ömsesidigt bistånd och ömsesidig hänsyn. Domen byggde sålunda på ett ömsesidigt förhållande som gick utöver ett tillhandahållande av tjänster enbart mot ersättning.(56)

76. Aprecierile Curții de Justiție cuprinse în Hotărârea Comisia/Germania oferă indiciile concrete ale unei cooperări autentice între autorități publice(55), care se referă la o formă de cooperare specială între patru colectivități teritoriale și un organism public care le‑a permis îndeplinirea, împreună, a unei misiuni publice comune, și anume eliminarea deșeurilor. În cadrul argumentației sale, Curtea a subliniat în mod expres acest aspect. Astfel cum a constatat Curtea, raportul dintre părțile contractante s‑a caracterizat prin recunoașterea unor drepturi și obligații reciproce. În plus, părțile contractante s‑au obligat să asigure asistență și considerație reciprocă. La baza hotărârii a stat, așadar, un raport de schimb care trece dincolo de prestarea unor servicii în schimbul unei simple remunerații(56) .

77. Såsom den polska regeringen,(57) CNI(58) och kommissionen(59) med rätta har erkänt skiljer sig omständigheterna i målet i den nationella domstolen emellertid i principiellt hänseende från de faktiska omständigheter som nämns ovan, eftersom de offentliga myndigheternas syften skiljer sig från varandra i sak. Medan enbart ASL Lecce har en lagstadgad skyldighet att utreda och bedöma sjukvårdsanläggningars utsatthet ur seismisk synvinkel, består universitets uppgift enligt lag i vetenskaplig forskning. Denna roll kompletteras genom den traditionella funktionen som plats för akademisk vetenskapsförmedling som jag har hänvisat till ovan.(60) Mot denna bakgrund framgår det tydligt att utredning och bedömning av sjukvårdsanläggningars utsatthet ur seismisk synvinkel inte kan anses omfattas av ett universitets ursprungliga behörighet. Vid en betraktelse av de konkreta aspekterna i målet vid den nationella domstolen kan det konstateras att universitetet inte har något motsvarande lagstadgat uppdrag. Detta har redan fastställts i samband med prövningen av artikel 18 i direktiv 2004/18.(61) Lika lite föreligger det omständigheter som talar för att universitetet självt skulle påta sig denna uppgift. Det förfogar emellertid såväl över de nödvändiga fackkunskaperna som över den personal och den utrustning som krävs för att uppfylla uppgiften. ASL Lecce utnyttjar dessa medel för att uppfylla sitt allmännyttiga uppdrag. Myndigheten nyttjar på så sätt indirekt universitetets resurser. I slutändan tillgodoses dock enbart ASL Lecces intressen.

77. După cum au constatat în mod întemeiat guvernul polonez(57), CNI(58) și Comisia(59), acțiunea principală se diferențiază în mod fundamental de situația de fapt prezentată mai sus în sensul că autoritățile publice implicate urmăresc obiective diferite. În timp ce doar ASL Lecce are o obligație legală privind studierea și evaluarea vulnerabilității seismice a unităților spitalicești, rolul atribuit Universității prin lege este cercetarea științifică. Acest rol este completat, astfel cum s‑a arătat deja(60), de funcția tradițională, cea de transmitere a cunoștințelor academice. În acest context, este clar că studierea și evaluarea vulnerabilității seismice a unităților spitalicești nu pot fi considerate ca făcând parte din competența originară a unei universități. În cazul în care se iau în considerare aspectele concrete ale acțiunii principale, trebuie să se constate că nu există o însărcinare legală corespunzătoare a Universității. Acest fapt s‑a constatat deja cu ocazia examinării articolului 18 din Directiva 2004/18(61) . De asemenea, nu există indicii în sensul că Universitatea ar fi acceptat automat respectiva sarcină. Aceasta dispune totuși de cunoștințele de specialitate necesare, precum și de personalul și de dotarea materială în vederea îndeplinirii acestei misiuni. ASL Lecce recurge la aceste mijloace pentru a‑și îndeplini sarcina publică. Aceasta este într‑o anumită măsură beneficiarul resurselor Universității. În definitiv, sunt urmărite totuși numai interesele ASL Lecce.

78. I detta sammanhang är de båda parternas inbördes förhållande av betydelse. Ett samarbete mellan offentliga myndigheter kan, såsom framgår av domen i målet kommissionen mot Tyskland, vara utformat på olika sätt. Det kan antingen vara utformat på institutionell grundval genom att det skapas en struktur som är anpassad till parternas behov till vilken det överförs behörighet eller genom vilken behörighet gemensamt utövas eller på grundval av avtal genom ingåendet av ett samarbetsavtal, respektive en överenskommelse som avser fullgörelse av ett gemensamt allmännyttigt uppdrag.(62) Något sådant föreligger inte i målet vid den nationella domstolen. I det konsultavtal som ASL Lecce och universitet har ingått föreskrivs varken grunden för eller den rättsliga ramen för ett samarbete för att uppfylla ett gemensamt allmännyttigt uppdrag. I stället föreskrivs enbart en tjänst i form av yrkesmässig rådgivning för vilken ersättning ska betalas. Detta innebär i slutänden att ASL Lecce ”köper” en studie från universitetet, särskilt med tanke på att myndigheten förmodligen förvärvar ensamrätten till studien och kan förfoga över den enligt eget godtycke. För denna studie erhåller universitet i sin tur ekonomisk ersättning, varvid det återigen ska påpekas att det faktum att ersättningen enbart täcker kostnaderna inte medför att det inte skulle vara fråga om en tjänst med ekonomiska villkor.(63)

78. În acest context, prezintă importanță natura raportului între cele două părți. O cooperare între autoritățile publice poate fi organizată în mod diferit, astfel cum rezultă din Hotărârea Comisia/Germania: fie pe bază instituțională, prin crearea unei structuri adaptate cerințelor părților, căreia i se transferă drepturi sau prin intermediul căreia se exercită drepturile în comun, fie pe bază contractuală, prin încheierea unui contract de cooperare sau a unei convenții privind îndeplinirea unei sarcini publice comune(62) . În acțiunea principală nu se regăsește niciuna dintre aceste situații. Contractul de consultanță încheiat între ASL Lecce și Universitate nu stabilește nici temeiul, nici cadrul juridic necesare unei cooperări care să fie destinată unei sarcini publice comune. Acesta prevede în schimb numai o prestare de servicii sub forma unei consultanțe de specialitate în schimbul căreia trebuie plătită o remunerație. În definitiv, ASL Lecce „cumpără” un studiu de la Universitate, cu atât mai mult cu cât dobândește dreptul de proprietate exclusiv asupra studiului și poate dispune de acesta după bunul său plac. Universitatea este, la rândul său, remunerată financiar pentru acest studiu, fiind necesar să se sublinieze din nou că împrejurarea că remunerația acoperă numai costurile(63) nu aduce atingere caracterului oneros al serviciului.

79. Till detta kommer att det i det här aktuella konsultavtalet, till skillnad från det avtal som låg till grund för domen i målet kommissionen mot Tyskland, inte föreskrivs någon skyldighet till ömsesidigt bistånd. Det saknar i detta avseende betydelse att den föreskrivna verksamheten skulle genomföras i nära samarbete mellan den av ASL Lecce föreskrivna arbetsgruppen och universitetets arbetsgrupp, eftersom universitet enligt avtalet även fick nyttja extern personal. Skyldigheten till ömsesidigt bistånd är sålunda begränsad och gick uppenbarligen inte utöver vad som var nödvändigt för att universitetets arbetsgrupp skulle kunna genomföra studien.

79. La aceasta se mai adaugă faptul că, spre deosebire de convenția contractuală care a stat la baza Hotărârii Comisia/Germania, contractul de consultanță în discuție nu prevede obligații de asistență reciprocă. Nici împrejurarea că activitățile prevăzute urmau să fie desfășurate într‑o strânsă cooperare între grupul de lucru instituit de ASL Lecce și grupul de lucru universitar nu schimbă cu nimic această concluzie, întrucât, conform contractului, se putea utiliza și personal extern. Obligațiile reciproce de sprijin au fost astfel limitate și în mod evident nu trebuiau să depășească ceea ce era necesar pentru a permite grupului de lucru universitar să realizeze studiul.

80. Oberoende av detta framgår det av ASL Lecces skriftliga yttrande(64) att det inte förelåg något verkligt utbyte mellan de två arbetsgrupper som hälso- och sjukvårdsmyndigheten och universitetet hade upprättat för att fullgöra det påstådda gemensamma allmännyttiga uppdraget. Tvärtom skulle ASL Lecces arbetsgrupp ägna sig åt att utarbeta koncept för förbättringen av de undersökta byggnadsverkens säkerhet på grundval av det färdiga resultatet, det vill säga efter det att universitetet hade genomfört studien. Genom denna omständighet styrks ovannämnda antagande att ASL Lecce i praktiken har beställt ett expertutlåtande och har betalt för detta.

80. Făcând abstracție de aceasta, observațiile scrise ale ASL Lecce(64) sugerează că nu a existat un schimb real între cele două grupuri de lucru instituite de aceasta și de Universitate în vederea îndeplinirii sarcinii publice presupus comune. Dimpotrivă, grupul de lucru al ASL Lecce avea drept obiectiv ca, pe baza rezultatelor constatate, și anume după realizarea studiului de către Universitate, să se ocupe de elaborarea conceptelor destinate ameliorării siguranței infrastructurii examinate. Acest fapt întărește teza deja enunțată, și anume că ASL Lecce a încredințat în realitate un contract pentru efectuarea unei expertize pentru care a plătit o remunerație.

81. Det ska mot denna bakgrund konstateras att det aktuella konsultavtalet inte utgör något verkligt samarbete mellan de berörda offentliga myndigheterna i den mening som avses i rättspraxis, som syftar till att fullgöra ett gemensamt allmännyttigt uppdrag. Det utgör snarare ett avtal om tjänster som tillhandahålls mot ersättning.

81. Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se constate că contractul de consultanță în discuție nu a constituit temeiul unei cooperări autentice între autoritățile publice implicate în sensul jurisprudenței care să urmărească îndeplinirea unei sarcini publice comune. Este mai degrabă vorba despre un contract de servicii prestate în schimbul unei remunerații.

Ett privat företag får inte ges någon fördel i förhållande till sina konkurrenter

Nicio întreprindere privată nu este favorizată în raport cu concurenții săi

82. I enlighet med de villkor som domstolen har fastställt får dessutom inget privat företag ges någon fördel i förhållande till sina konkurrenter vid tilldelandet av uppdraget att genomföra studien.

82. Conform criteriilor stabilite de Curte, este interzisă favorizarea unei întreprinderi private în raport cu concurenții săi cu ocazia atribuirii contractului având ca obiect realizarea studiului.

83. Såsom fastställts ovan har universitetet uppträtt som ”ekonomisk aktör” i den mening som avses i artikel 1.9 i direktiv 2004/18.(65) Därför hade det i upphandlingshänseende samma rättsliga ställning som ett privat företag. Med tanke på att universitetet erhöll uppdraget utan ett formellt anbudsförfarande har det getts en fördel i förhållande till de aktuella ingenjörs- och arkitektsamfunden, vilka eventuellt även hade kunnat utföra den aktuella studien.

83. Astfel cum s‑a constatat la început, Universitatea a acționat în calitate de „operator economic” în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18(65) . De aceea, ea a avut același statut juridic ca și o întreprindere privată din perspectiva dreptului contractelor de achiziții publice. Având în vedere că Universitatea a obținut acest contract fără organizarea vreunei proceduri de achiziție publică, aceasta este favorizată față de acele asociații de inginerie și de arhitectură care ar fi fost eventual de asemenea în măsură să realizeze studiul în discuție.

84. För detta krävs det med nödvändighet att det överhuvudtaget fanns potentiella konkurrenter. Det ska i detta avseende konstateras att ASL Lecce i sitt skriftliga yttrande inte uttryckligen har bestritt att andra ekonomiska aktörer även hade kunnat genomföra den aktuella studien. Visserligen lovordar myndigheten universitetens ekonomiska effektivitet, utrustning och kompetens,(66) men bestrider inte på något sätt att andra ekonomiska aktörer såsom exempelvis ingenjörs- eller arkitektbyråer i princip även skulle kunna ha denna kapacitet. Det skulle vara svårt att vidhålla ett sådant påstående med hänsyn till det av CNI förda resonemanget(67) för att motivera att en sådan verksamhet snarare omfattas av ingenjörers och arkitekters ursprungliga kompetens. Även om ASL Lecce vid den muntliga förhandlingen har korrigerat sin ståndpunkt och uppgett att uppgiften på grund av sin komplexa utformning skulle ha varit för betungande för ingenjörs- och arkitektbyråer, kunde myndigheten efter en fråga från domstolen i detta avseende inte bestrida att andra nationella eller utländska universitet och privata forskningsinstitut eventuellt också skulle ha kunnat bemästra uppgiften.

84. Acest criteriu presupune în mod logic și imperativ existența unor potențiali concurenți. În această privință, trebuie să se constate că ASL Lecce nu contestă în mod expres în observațiile sale scrise faptul că și alți operatori economici ar fi putut să realizeze studiul în discuție. În pofida faptului că sunt evidențiate rentabilitatea, dotarea materială și competența Universității(66), nu se neagă însă, în principiu, capacitatea în acest sens a altor operatori economici precum societăți de inginerie sau de arhitectură. Ar fi dificil să se susțină o astfel de afirmație, având în vedere observațiile prezentate de CNI(67) în susținerea tezei conform căreia o astfel de activitate ține mai degrabă de competența originară a inginerilor și a arhitecților. Deși ASL Lecce și‑a clarificat în ședință poziția potrivit căreia complexitatea obiectivelor ar fi depășit capacitatea societăților de inginerie sau de arhitectură, aceasta nu a putut nega, în răspunsul dat la o întrebare corespunzătoare adresată de Curtea de Justiție, faptul că era posibil ca și alte universități și instituții de cercetare private din țară și din străinătate să fi făcut față cerințelor acestor obiective.

85. Det ankommer emellertid på den nationella domstolen som är ansvarig för fastställandet av de faktiska omständigheterna att slutgiltigt klargöra denna fråga. Nämnda domstol ska i detta avseende pröva huruvida det förfarande som krävdes för att utreda och bedöma utsattheten ur seismisk synvinkel faktiskt var så komplext att enbart det aktuella universitetet, och inget annat, i slutänden hade kunnat genomföra studien. I förevarande förfarande för förhandsavgörande är det tillräckligt att slå fast att ASL Lecce troligtvis skulle ha kunnat välja mellan olika potentiella konkurrenter om myndigheten hade tillämpat förfarandet för offentlig upphandling för att genomföra den aktuella studien.

85. Sarcina de a clarifica definitiv această întrebare revine însă instanței naționale competente să constate situația de fapt. Aceasta va trebui să aprecieze în acest sens aspectul dacă procedurile necesare pentru studierea și evaluarea vulnerabilității seismice au fost în realitate atât de complexe, încât doar Universitatea desemnată, și numai ea, ar fi putut realiza studiul. În vederea soluționării prezentei proceduri preliminare, este suficientă constatarea că, după toate probabilitățile, ASL Lecce ar fi putut alege între mai mulți potențiali concurenți, în cazul în care ar fi organizat o procedură de atribuire în vederea realizării studiului în discuție.

86. Följaktligen har universitetet getts en fördel i förhållande till potentiella konkurrenter i fråga om ingåendet av avtalet, vilket innebär att ytterligare ett av de villkor som krävs för att det oskrivna undantaget ska kunna tillämpas inte är uppfyllt.

86. Prin urmare, Universitatea a fost favorizată în raport cu alți potențiali concurenți în ceea ce privește încheierea contractului, nefiind îndeplinită astfel încă o condiție pentru aplicarea excepției nescrise.

Det är inte fråga om ett kringgående av bestämmelserna om offentlig upphandling

Dreptul contractelor de achiziții publice nu a fost eludat

87. Som ytterligare villkor för att det oskrivna undantaget ska kunna tillämpas i målet vid den nationella domstolen krävs att bestämmelserna om offentlig upphandling inte har kringgåtts genom avtalets ingående.

87. O altă condiție pentru aplicarea excepției nescrise în acțiunea principală este ca prin încheierea contractului să nu se fi eludat reglementările prevăzute de dreptul contractelor de achiziții publice.

88. Vad avser detta villkor har den polska regeringen(68) med rätta hävdat att redan den omständigheten att något upphandlingsförfarande inte har genomförts ska anses utgöra en snedvridning av konkurrensen även om den aktuella studien sannolikt även skulle ha kunnat genomföras av sådana ingenjörs- och arkitektsamfund som konkurrerar med universiteten. Det ska i detta sammanhang även påpekas att det just för ASL Lecce som upphandlande myndighet skulle ha varit av intresse att göra uppdraget tillgängligt för största möjliga antalet konkurrenter. Såsom domstolen har påpekat i domen i målet CoNISMa(69) är ett av syftena med unionsbestämmelserna på området för offentlig upphandling att öppna upp för så bred konkurrens som möjligt. Detta öppnande ligger inte endast i unionens intresse vad gäller fri rörlighet av varor och tjänster,(70) utan även i den berörda upphandlande myndighetens eget intresse, vilken således får fler valmöjligheter vad beträffar det mest fördelaktiga anbudet och det anbud som är bäst anpassat efter den berörda myndighetens behov. ASL Lecce har blockerat denna möjlighet genom att inte ge potentiella anbudsgivare möjlighet att lämna anbud.

88. În ceea ce privește această condiție, trebuie împărtășită opinia guvernului polonez(68), conform căreia o denaturare a concurenței o constituie deja împrejurarea că nu a fost organizată o cerere de ofertă, în pofida faptului că studiul în discuție, după toate probabilitățile, ar fi putut fi realizat și de astfel de asociații ale inginerilor și ale arhitecților aflate în relații de concurență cu Universitatea. În acest context, trebuie amintit de asemenea că ar fi fost tocmai în interesul ASL Lecce, în calitate de autoritate contractantă, să propună contractul unui număr cât mai mare de concurenți. Astfel cum a precizat deja Curtea de Justiție în Hotărârea CoNISMa(69), unul dintre obiectivele normelor Uniunii în materia achizițiilor publice este deschiderea spre o concurență cât mai extinsă posibil. Această deschidere spre concurență nu este avută în vedere doar în raport cu interesul Uniunii privind libera circulație a bunurilor și a serviciilor(70), ci și în raport cu interesul propriu al autorității contractante implicate, care dispune astfel de o alegere mai vastă cu privire la oferta cea mai avantajoasă economic și cea mai potrivită nevoilor autorității publice în cauză. Prin faptul că nu a acordat potențialilor ofertanți șansa de a prezenta oferte, ASL Lecce s‑a privat de această posibilitate.

89. Mot denna bakgrund synes ASL Lecces argument,(71) att tilldelande av kontraktet till universitetet medförde en betydande kostnadsbesparing, inte övertygande, eftersom myndigheten i avsaknad av ett offentligt upphandlingsförfarande inte har haft möjlighet att beakta anbud från andra potentiella konkurrenter. Förutom att ASL Lecce inte har styrkt detta påstående, har myndigheten inte ens på ett övertygande sätt visat hur den har uppskattat det belopp på 800 000 euro som andra konkurrenter, för det fallet att de överhuvudtaget hade kunnat genomföra studien, enligt dess mening hade begärt. Detta påstående vilket myndigheten inte har styrkt med fakta, att enbart universitetet hade kunnat genomföra den aktuella studien till ett sådant fördelaktigt pris, visar att den har missförstått syftet med bestämmelserna om offentlig upphandling.

89. În acest context, argumentul invocat de ASL Lecce(71), potrivit căruia atribuirea contractului către Universitate ar fi avut ca efect o economisire considerabilă a costurilor, nu pare a fi convingător, având în vedere faptul că, în lipsa organizării unei proceduri de achiziție publică, aceasta nu a avut posibilitatea de a consulta ofertele altor concurenți potențiali. Nu numai că ASL Lecce nu a dovedit această afirmație, dar nici măcar nu a putut prezenta în mod concludent modul în care a ajuns la suma estimată de 800 000 de euro pe care, în opinia sa, ar fi solicitat‑o alți concurenți dacă ar fi fost în măsură să realizeze studiul. Presupunerea neprobată prin fapte, conform căreia doar Universitatea ar fi putut realiza studiul în discuție la un preț atât de avantajos, constituie un indiciu privind ignorarea obiectivului dreptului contractelor de achiziții publice.

90. Om en upphandlande myndighet, utanför området för samarbete mellan offentliga myndigheter, skulle tillåtas vända sig till andra offentliga myndigheter för att förvärva tjänster utan att bestämmelserna om offentlig upphandling skulle vara tillämpliga, skulle det på längre sikt föreligga en risk för ett kringgående av sistnämnda bestämmelser, vilket i slutänden motverkar det unionsrättsliga målet att säkerställa etableringsfriheten och friheten att tillhandahålla tjänster samt en obegränsad konkurrens på den inre marknaden. För att förhindra detta krävs det en strikt kontroll av att de kriterier som domstolen har uppställt i domen i målet kommissionen mot Tyskland iakttas.

90. În cazul în care s‑ar permite autorităților contractante ca – în afara domeniului parteneriatului public‑public – să se adreseze altor autorități publice în vederea achiziționării de servicii fără a se supune regulilor prevăzute de dreptul contractelor de achiziții publice, ar exista temerea că acestea din urmă ar putea fi eludate pe termen lung, aducându‑se astfel atingere obiectivului Uniunii de a garanta libertatea de stabilire și libera prestare a serviciilor, precum și o concurență nerestricționată pe piața internă. Pentru a împiedica acest lucru, este necesar un control strict al respectării criteriilor stabilite de Curtea de Justiție în Hotărârea Comisia/Germania.

91. Det ska sålunda fastställas att det kontrakt som ASL Lecce och universitetet har ingått syftade till att kringgå bestämmelserna om offentlig upphandling. Även denna omständighet talar mot en tillämpning av det oskrivna undantaget.

91. Prin urmare, trebuie să se constate că, prin încheierea contractului între ASL Lecce și Universitate, s‑a urmărit eludarea dreptului contractelor de achiziții publice. Acest fapt se opune de asemenea unei aplicări a excepției nescrise.

– Argument mot en klassificering som ”samarbete mellan offentliga myndigheter”

– Argumente împotriva calificării „parteneriat public‑public”

92. Det har vid ovanstående prövning framkommit en rad villkor som inte är uppfyllda för att det i målet i den nationella domstolen ska kunna anses föreligga ett ”samarbete mellan offentliga myndigheter”. Detta gäller framför allt kravet att det ska föreligga ett samarbete för att fullgöra ett gemensamt allmännyttigt uppdrag.(72) Det framgår varken att det föreligger något verkligt ”samarbete” i gängse bemärkelse eller att parterna eftersträvar ett gemensamt, i lag föreskrivet syfte. Tvärtom är det fråga om en situation i vilken en offentlig myndighet på fördelaktiga villkor utnyttjar en annan offentlig myndighets resurser. I rättsligt hänseende är det fråga om ett avtal om tjänster som tillhandahålls mot ersättning. Dessutom talar det faktum att universitetet har getts en fördel i förhållande till potentiella konkurrenter vad avser ingåendet av avtalet(73) och att det aktuella kontraktet syftade till ett kringgående av bestämmelserna om offentlig upphandling(74) mot att den här aktuella transaktionen ska undantas från bestämmelserna om offentlig upphandling. Mot bakgrund av detta resultat kan det inte anses vara fråga om ett ”samarbete mellan offentliga myndigheter”.

92. Din examinarea de mai sus a rezultat că o serie de criterii care permit încadrarea cooperării între autoritățile publice într‑un „parteneriat public‑public” nu sunt întrunite în acțiunea principală. Este vorba mai ales despre cerința unei cooperări privind îndeplinirea unei sarcini publice comune(72) . Pe de o parte, nu poate fi recunoscută o „cooperare” autentică, iar pe de altă parte, părțile nu urmăresc un obiectiv comun care le‑a fost impus prin lege. Dimpotrivă, se regăsește o situație în care o autoritate publică recurge, în condiții financiare favorabile, la resursele unei alte autorități publice. Din punct de vedere juridic, este vorba despre un contract de servicii cu titlu oneros. Un alt argument care poate fi invocat împotriva excluderii procedurii în discuție din domeniul de aplicare al dreptului contractelor de achiziții publice este împrejurarea că Universitatea a fost avantajată față de potențiali concurenți în ceea ce privește încheierea contractului(73) și că respectivul contract a avut ca obiectiv eludarea dreptului contractelor de achiziții publice(74) . În aceste condiții, nu poate fi vorba despre un „parteneriat public‑public”.

c) Resultat i denna del

c) Concluzie intermediară

93. Det ska mot denna bakgrund konstateras att det inte föreligger något undantag som medför att direktiv 2004/18 inte är tillämpligt.

93. Prin urmare, trebuie să se constate că aplicabilitatea Directivei 2004/18 nu este înlăturată prin nicio excepție.

4. Sammanfattande slutsatser

4. Concluzii recapitulative

94. Det ska sammanfattningsvis konstateras att det här aktuella uppdraget för att genomföra verksamhet avseende utredning och bedömning av vissa sjukhus utsatthet ur seismisk synvinkel utgör en transaktion som kräver att en offentlig upphandling genomförs på vilken direktiv 2004/18 är tillämplig. Eftersom någon sådan offentlig upphandling inte har genomförts i målet vid den nationella domstolen föreligger det ett åsidosättande av direktivet. Mot bakgrund av att avtal som det mellan ASL Lecce och universitetet är tillåtna enligt nationell lagstiftning, är denna lagstiftning inte heller förenlig med direktivet.

94. Sintetizând, trebuie să se constate că contractul în discuție în speță având ca obiect realizarea activității de studiere și de evaluare a vulnerabilității seismice a anumitor spitale constituie o operațiune care este supusă reglementării privind achizițiile publice și căreia i se aplică Directiva 2004/18. Întrucât în acțiunea principală nu s‑a desfășurat o procedură de achiziție publică, directiva a fost încălcată. Având în vedere faptul că dreptul intern permite acorduri precum cel dintre ASL Lecce și Universitate, nici acest drept nu este conform cu directiva.

95. Av detta följer att direktiv 2004/18, särskilt artiklarna 1.2 a och d, 2 och 28 och kategorierna 8 och 12 i bilaga II, ska tolkas så, att de utgör hinder för nationella bestämmelser enligt vilka en upphandlande myndighet och ett offentligrättsligt universitet har rätt att sluta kontrakt avseende utredning och bedömning av sjukvårdsanläggningars utsatthet ur seismisk synvinkel mot bakgrund av nationella bestämmelser om säkerhet för anläggningar och särskilt strategiska byggnader, mot en ersättning som inte får överstiga kostnaderna för tillhandahållandet av tjänsten, om det universitet som utför tjänsten kan anses utgöra en ekonomisk aktör.

95. De aici rezultă că Directiva 2004/18, în special articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (d), articolul 2, articolul 28, precum și anexa II, categoriile 8 și 12, trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale care permite încheierea unor acorduri în scris între o autoritate contractantă și o universitate constituită în temeiul dreptului public pentru studiere a și evaluarea vulnerabilității seismice a unităților spitalicești, activități care trebuie să fie efectuate în conformitate cu reglementările naționale privind siguranța infrastructurilor și în special a clădirilor strategice, în schimbul unei remunerații care nu depășește costurile suportate pentru prestarea serviciului, în cazul în care universitatea care execută contractul poate avea calitatea de operator economic.

VII – Förslag till avgörande

VII – Concluzie

96. Mot bakgrund av vad som anförts ovan föreslår jag att domstolen ska besvara den tolkningsfråga som Consiglio di Stato har ställt på följande sätt:

96. Având în vedere considerațiile precedente, propunem Curții să răspundă la întrebarea adresată de Consiglio di Stato după cum urmează:

Europaparlamentets och rådets direktiv 2004/18/EG av den 31 mars 2004 om samordning av förfarandena vid offentlig upphandling av byggentreprenader, varor och tjänster, särskilt artiklarna 1.2 a och d, 2 och 28 och kategorierna 8 och 12 i bilaga II, ska tolkas så, att de utgör hinder för nationella bestämmelser enligt vilka en upphandlande myndighet och ett offentligrättsligt universitet har rätt att sluta kontrakt avseende utredning och bedömning av sjukvårdsanläggningars utsatthet ur seismisk synvinkel mot bakgrund av nationella bestämmelser om säkerhet för anläggningar och särskilt strategiska byggnader, mot en ersättning som inte får överstiga kostnaderna för tillhandahållandet av tjänsten, om det universitet som utför tjänsten kan anses utgöra en ekonomisk aktör.

„Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, în special articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (d), articolul 2, articolul 28, precum și anexa II, categoriile 8 și 12, trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale care permite încheierea unor acorduri în scris între o autoritate contractantă și o universitate constituită în temeiul dreptului public pentru studierea și evaluarea vulnerabilității seismice a unităților spitalicești, activități care trebuie să fie efectuate în conformitate cu reglementările naționale privind siguranța infrastructurilor și în special a clădirilor strategice, în schimbul unei remunerații care nu depășește costurile suportate pentru prestarea serviciului, în cazul în care universitatea care execută contractul poate avea calitatea de operator economic.”

(1) .

(1) .

(2) – EUT L 134, s. 114.

(2) – JO L 134, p. 114, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116.

(3) – Dom av den 9 juni 2009 i mål C-480/06, kommissionen mot Tyskland (REG 2009, s. I-4747).

(3) – Hotărârea din 9 iunie 2009, Comisia/Germania (C‑480/06, Rep., p. I‑4747).

(4)  – GURI nr 192 av den 18 augusti 1990.

(4) – GURI nr. 192 din 18 august 1990.

(5)  – Sidan 2 i universitetets yttrande.

(5) – Pagina 2 din observațiile Universității.

(6) – Dom av den 23 december 2009 i mål C-305/08, CoNISMa (REU 2009, s. I-12129).

(6) – Hotărârea din 23 decembrie 2009, CoNISMa (C‑305/08, Rep., p. I‑12129).

(7) – Ibidem, punkt 35.

(7) – Ibidem , punctul 35.

(8) – Ibidem, punkt 42.

(8) – Ibidem , punctul 42.

(9) – Se sidan 22, punkt 34 i begäran om förhandsavgörande.

(9) – A se vedea pagina 22, punctul 34 din decizia de trimitere.

(10) – Se Hailbronner, K., Das Recht der Europäischen Union (utgivare Eberhard Grabitz/Meinhard Hilf), del B5, punkt 24, sidan 4, som anser att kravet på ekonomiska villkor i princip ska anses uppfyllt i fråga om varje fördel som har ekonomiskt värde. Se, för ett liknande resonemang, Eisner, C., ”Interkommunale Kooperationen und Dienstleistungskonzessionen (Teil 1)”, Zeitschrift für Vergaberecht und Beschaffungspraxis , 2011, sidan 190, enligt vilken den aktuella transaktionen ska avgöras i enlighet med bestämmelserna om offentlig upphandling så snart parterna faktiskt har avtalat om ersättning för tillhandahållandet av en tjänst.

(10) – A se vedea Hailbronner, K., Das Recht der Europäischen Union (editat de Eberhard Grabitz/Meinhard Hilf), secțiunea B5, punctul 24, p. 4, în opinia căruia se poate considera că, în principiu, criteriul caracterului oneros este îndeplinit în cazul oricărui avantaj evaluabil în bani. A se vedea în același sens și Eisner, C., „Interkommunale Kooperationen und Dienstleistungskonzessionen (partea 1)”, în Zeitschrift für Vergaberecht und Beschaffungspraxis , 2011, p. 190, conform căruia, din momentul în care s‑a convenit efectiv o plată pentru prestarea unui serviciu, contractul respectiv trebuie apreciat în temeiul dispozițiilor din dreptul contractelor de achiziție publică.

(11) – Se Frenz, W., Handbuch Europarecht , volym 3 (Beihilfe- und Vergaberecht), Heidelberg 2007, sidan 617, punkt 2012.

(11) – A se vedea Frenz, W., Handbuch Europarecht , volumul 3 (Beihilfe- und Vergaberecht), Heidelberg, 2007, p. 617, punctul 2012.

(12) – Ibidem.

(12) – Ibidem .

(13) – Se dom av den 27 september 1988 i mål 263/86, Humbel & Edel (REG 1988, s. 5365), punkt 18. Budischowsky, J., Kommentar zu EU- und EG-Vertrag (utgivare Heinz Mayer), Wien 2003, artikel 49 EG, punkt 8, sidan 5, anser att kravet på ekonomiska villkor redan är uppfyllt om ersättningen täcker kostnaderna.

(13) – A se vedea Hotărârea din 27 septembrie 1988, Humbel & Edel (263/86, Rec., p. 5365, punctul 18). Budischowsky, J., Kommentar zu EU- und EG‑Vertrag (editat de Heinz Mayer), Viena, 2003, articolul 49 CE, punctul 8, p. 5, consideră criteriul caracterului oneros ca fiind deja întrunit prin acoperirea costurilor printr‑o contraprestație.

(14) – Se Frenz, W. (ovan fotnot 11), sidan 618, punkt 2013.

(14) – A se vedea Frenz, W., op. cit. (nota de subsol 11), p. 618, punctul 2013.

(15) – Se fotnot 22 i kommissionens skriftliga yttrande.

(15) – A se vedea nota de subsol 22 din observațiile Comisiei.

(16) – Kommissionens förordning (EG) nr 1177/2009 av den 30 november 2009 om ändring av europaparlamentets och rådets direktiv 2004/17/EG, 2004/18/EG och 2009/81/EG avseende de tröskelvärden som ska tillämpas vid upphandlingsförfaranden (EUT L 314, s. 64).

(16) – Regulamentul (CE) nr. 1177/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții (JO L 314, p. 64).

(17) – Förslag till avgörande av den 14 april 2010 i mål C-271/08, kommissionen mot Tyskland, (REU 2010, s. I-6817), punkt 143, i vilket dom avkunnades den 15 juli 2010.

(17) – Concluziile prezentate la 14 aprilie 2010 în cauza Comisia/Germania (C‑271/08, Hotărârea din 15 iulie 2010, Rep., p. I‑6817, punctul 143).

(18) – Ibidem.

(18) – Ibidem .

(19) – Se Frenz, W. (ovan fotnot11), sidan 533, punkt 1721.

(19) – A se vedea Frenz, W., op. cit . (nota de subsol 11), p. 533, punctul 1721.

(20) – Dom av den 13 oktober 2005 i mål C-458/03, Parking Brixen (REG 2005, s. I-8585), punkt 48.

(20) – Hotărârea din 13 octombrie 2005, Parking Brixen (C‑458/03, Rec., p. I‑8585, punctul 48).

(21) – Dom av den 15 oktober 2009 i mål C-196/08, Acoset (REG 2009, s. I-9913), punkt 49, och av den 6 april 2006 i mål C-410/04, ANAV (REG 2006, s. I-3303), punkt 21. Beträffande förhållandet mellan förbudet mot diskriminering och skyldigheten att lämna insyn, se dom av den 13 november 2007 i mål C‑507/03, kommissionen mot Irland (REG 2007, s. I-9777), punkterna 30 och 31, av den 21 februari 2008 i mål C-412/04, kommissionen mot Italien (REG 2008, s. I-619), punkt 66, av den 21 juli 2005 i mål C-231/03, Coname (REG 2005, s. I-7287), punkterna 17 och 18, och av den 7 december 2000 i mål C-324/98, Telaustria och Telefonadress (REG 2000, s. I-10745), punkterna 60 och 61.

(21) – Hotărârea din 15 octombrie 2009, Acoset (C‑196/08, p. I‑9913, punctul 49), și Hotărârea din 6 aprilie 2006, ANAV (C‑410/04, Rec., p. I‑3303, punctul 21). Cu privire la acest raport dintre principiul interdicției discriminării și obligația de transparență, a se vedea Hotărârea din 13 noiembrie 2007, Comisia/Irlanda (C‑507/03, Rep., p. I‑9777, punctul 30 și urm.), Hotărârea din 21 februarie 2008, Comisia/Italia (C‑412/04, Rep., p. I‑619, punctul 66), Hotărârea din 21 iulie 2005, Coname (C‑231/03, Rec., p. I‑7287, punctul 17 și urm.), și Hotărârea din 7 decembrie 2000, Telaustria și Telefonadress (C‑324/98, Rec., p. I‑10745, punctul 60 și urm.).

(22) – Se dom av den 26 januari 1993 i de förenade målen C-320/90–C-322/90, Telemarsicabruzzo m.fl. (REG 1993, s. I-393; svensk specialutgåva, volym 14, s. I-1), punkt 6.

(22) – A se vedea Hotărârea din 26 ianuarie 1993, Telemarsicabruzzo și alții (C‑320/90-C‑322/90, Rec., p. I‑393, punctul 6).

(23) – Se dom av den 25 mars 2004 i de förenade målen C-480/00–C-482/00, C-484/00, C-489/00–C-491/00, C-497/00–C-499/00, Azienda Agricola Ettore Ribaldi m.fl. (REG 2004, s. I-2943), punkt 73, och av den 21 september 1999 i mål C-67/96, Albany (REG 1999, s. I-5751), punkt 40.

(23) – A se vedea Hotărârea din 25 martie 2004, Azienda Agricola Ettore Ribaldi și alții (C‑480/00-C‑482/00, C‑484/00, C‑489/00-C‑491/00, C‑497/00-C‑499/00, Rec., p. I‑2943, punctul 73), precum și Hotărârea din 21 septembrie 1999, Albany (C‑67/96, Rec., p. I‑5751, punctul 40).

(24)  – De uttryckliga förbud mot kringgående som föreskrivs i samtliga direktiv om offentlig upphandling har samband med beräkningsmetoderna. Det är förbjudet att dela upp uppdrag om detta sker i avsikt att kringgå tillämpningen av det aktuella direktivet. Dessutom är det förbjudet att kringgå direktiven genom val av beräkningsmetod. Vidare kan det ur förbuden mot kringgående härledas ett generellt förbud mot en medveten eller vårdslös för låg beräkning av uppdragsvärdet (se Frenz, W. (ovan fotnot 11), sidan 209, punkt 822 och Trepte, P., Public procurement in the EU, andra upplagan, Oxford 2007, sidorna 262 och 263).

(24) – În legătură cu metodele de calcul, în toate directivele privind contractele de achiziții publice sunt reglementate expres interdicțiile de eludare. Pe de o parte, este interzisă scindarea contractelor, dacă această scindare urmărește scoaterea acestora din sfera de aplicare a directivei corespunzătoare. Pe de altă parte, directivele interzic eludarea dispozițiilor prin selectarea metodei de calcul. În plus, din interdicțiile de eludare se poate deduce o interdicție generală a subevaluării realizate în mod intenționat sau din neglijență (a se vedea Frenz, W., op. cit. [nota de subsol 11], p. 209, punctul 822, Trepte, P., Public Procurement in the EU , ediția a doua, Oxford, 2007, p. 262 și urm.).

(25)  – Enligt denna rättspraxis presumeras den nationella domstolen ha en direkt kännedom om de faktiska omständigheterna i målet och om de argument som förts fram av parterna och därför vara bäst lämpad att, med full kännedom om saken, bedöma relevansen av de rättsfrågor som uppkommit i den tvist som anhängiggjorts vid den och om ett förhandsavgörande är nödvändigt för att döma i saken (se dom av den 22 juni 2000 i mål C-425/98, Marca Mode, REG 2000, s. I-4861, punkt 21).

(25) – Conform acestei jurisprudențe, se presupune că instanța națională cunoaște în mod direct situația de fapt, precum și argumentele invocate de părți, fiind astfel în poziția cea mai potrivită pentru a aprecia, în deplină cunoștință de cauză, pertinența problemelor de drept pe care le ridică litigiul cu care este sesizată, precum și necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe hotărârea în cauză (a se vedea Hotărârea din 22 iunie 2000, Marca Mode, C‑425/98, Rec., p. I‑4861, punctul 21).

(26)  – Se, bland annat, dom av den 13 mars 2001 i mål C-379/98, PreussenElektra (REG 2001, s. I-2099), punkt 38, av den 22 maj 2003 i mål C-18/01, Korhonen m.fl. (REG 2003, s. I-5321), punkt 19, av den 19 april 2007 i mål C-295/05, Asemfo (REG 2007, s. I-2999), punkt 30, och av den 1 oktober 2009 i mål C-103/08, Gottwald (REG 2009, s. I-9117), punkt 16.

(26) – A se vedea printre altele Hotărârea din 13 martie 2001, PreussenElektra (C‑379/98, Rec., p. I‑2099, punctul 38), Hotărârea din 22 mai 2003, Korhonen și alții (C‑18/01, Rec., p. I‑5321, punctul 19), Hotărârea din 19 aprilie 2007, Asemfo (C‑295/05, Rep., p. I‑2999, punctul 30), și Hotărârea din 1 octombrie 2009, Gottwald (C‑103/08, Rep., p. I‑9117, punctul 16).

(27)  – Se, bland annat, dom av den 15 december 1995 i mål C-415/93, Bosman (REG 1995, s. I-4921), punkt 61, av den 1 april 2008 i mål C-212/06, Gouvernement de la Communauté française och Gouvernement wallon (REG 2008, s. I-1683), punkt 29, och domen i målet Gottwald (ovan fotnot 26), punkt 17.

(27) – A se vedea printre altele Hotărârea din 15 decembrie 1995, Bosman (C‑415/93, Rec., p. I‑4921, punctul 61), Hotărârea din 1 aprilie 2008, Gouvernement de la Communauté française și Gouvernement wallon (C‑212/06, Rep., p. I‑1683, punctul 29), și Hotărârea Gottwald (citată la nota de subsol 26, punctul 17).

(28) – Se punkt 44 i detta förslag till avgörande.

(28) – A se vedea punctul 44 din prezentele concluzii.

(29) – Se Frenz, W. (ovan fotnot 11), sidan 670, punkt 2197.

(29) – A se vedea Frenz, W., op. cit. (nota de subsol 11), p. 670, punctul 2197.

(30) – Se dom av den 10 mars 1987 i mål 199/85, kommissionen mot Italien (REG 1987, 1039), punkt 14, av den 18 november 1999 i mål C-107/98, Teckal (REG 1999, s. I-8121), punkt 43, av den 17 november 1993 i mål C-71/92, kommissionen mot Spanien (REG 1993, s. I-5923), punkt 10, och av den 13 januari 2005 i mål C-84/03, kommissionen mot Spanien (REG 2005, s. I-139), punkterna 48 och 58.

(30) – A se vedea Hotărârea din 10 martie 1987, Comisia/Italia (199/85, Rec., p. 1039, punctul 14), Hotărârea din 18 noiembrie 1999, Teckal (C‑107/98, Rec., p. I‑8121, punctul 43), Hotărârea din 17 noiembrie 1993, Comisia/Spania (C‑71/92, Rec., p. I‑5923, punctul 10), și Hotărârea din 13 ianuarie 2005, Comisia/Spania (C‑84/03, Rec., p. I‑139, punctele 48 și 58).

(31) – Se punkterna 17 och 18 i den tjeckiska regeringens skriftliga yttrande.

(31) – A se vedea punctele 17 și 18 din observațiile depuse de guvernul ceh.

(32) – Se dom av den 6 april 1962 i mål 13/61, Bosch (REG 1962, s. 101; svensk specialutgåva, volym 1, s. 121), och av den 5 februari 1963 i mål 26/62, Van Gend en Loos (REG 1963, s. 1; svensk specialutgåva, volym 1, s. 161).

(32) – A se vedea Hotărârea din 6 aprilie 1962, Bosch (13/61, Rec., p. 101), și Hotărârea din 5 februarie 1963, Van Gend en Loos (26/62, Rec., p. 1).

(33)  – Se kommissionens grönbok av den 27 januari 2011 om en modernisering av EU:s politik för offentlig upphandling med sikte på en effektivare europeisk upphandlingsmarknad KOM(2011) 15 slutlig, sidan 24, i vilken de båda situationer till vilka domstolen har utvecklat sin praxis omnämns. I grönboken förordar kommissionen att det i ett lagstiftningsförfarande ska fastställas vilka former av samarbete som inte omfattas av tillämpningsområdet för direktiven om offentlig upphandling. I detta avseende ska man även beakta domstolens praxis.

(33) – A se vedea Cartea verde a Comisiei din 27 ianuarie 2011 privind modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice. Către o piață europeană a achizițiilor publice mai performantă , COM(2011) 15 final, p. 24, în care sunt menționate ambele situații dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție. Comisia invocă în acest sens argumente în favoarea stabilirii, cu ocazia elaborării proiectelor legislative, a unor forme de cooperare care ar trebui să nu intre în domeniul de aplicare al directivelor privind achizițiile publice. În această privință, ar trebui să fie luate în considerare și aprecierile cuprinse în jurisprudența Curții de Justiție.

(34) – Dom av den 11 januari 2005 i mål C-26/03, Stadt Halle och RPL Lochau (REG 2005, s. I-1).

(34) – Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau (C‑26/03, Rec., p. I‑1).

(35) – Ibidem, punkt 48.

(35) – Ibidem , punctul 48.

(36) – Se Holoubek, M., EU-Kommentar (utgivare Jürgen Schwarze), andra upplagan, artikel 49/50 EGV, punkt 151, sidan 753, som framhåller att domstolen i sin praxis inte enbart har undantagit en juridisk persons interna uppdragsliknande transaktioner, utan även uppdragsförhållanden mellan offentliga myndigheter och utsourcade enheter, från tillämpningsområdet för direktiven om offentlig upphandling.

(36) – A se vedea Holoubek, M., EU‑Kommentar (editat de Jürgen Schwarze), ediția a doua, articolul 49/50 CE, punctul 151, p. 753, care indică faptul că jurisprudența Curții de Justiție nu a exceptat din domeniul de aplicare al directivelor privind contractele de achiziții publice și din cel al libertăților fundamentale numai relațiile de tipul celor contractuale din raporturile interne ale unei persoane juridice, ci și relațiile contractuale dintre o autoritate publică și instituțiile independente.

(37) – Domen i målet Teckal (ovan fotnot 30).

(37) – Hotărârea Teckal (citată la nota de subsol 30).

(38) – Se domen i målet Teckal (ovan fotnot 30), punkt 50, i målet Stadt Halle och RPL Lochau (ovan fotnot 34), punkt 49 och i målet kommissionen mot Tyskland (ovan fotnot 3), punkt 34.

(38) – A se vedea Hotărârile Teckal (citată la nota de subsol 30, punctul 50), Stadt Halle și RPL Lochau (citată la nota de subsol 34, punctul 49) și Comisia/Germania (citată la nota de subsol 3, punctul 34).

(39) – Se punkt 35 i begäran om förhandsavgörande.

(39) – A se vedea punctul 35 din decizia de trimitere.

(40) – Ovan fotnot 3.

(40) – Citată la nota de subsol 3.

(41) – Se Chaminade, A., ”Des possibilités de coopération accrues pour les collectivités territoriales”, La Semaine Juridique - édition générale , 2010, nr 363, sidan 662, som talar om en vidareutveckling av domstolens praxis sedan de domar som avser intern upphandling avkunnades. Se Ferk, P./Ferk, B., ”Osebe javnega prava kot ponudniki”, Podjetje in delo , nr 4, sidan 481, som i samband med domen i målet kommissionen mot Tyskland i detta avseende talar om en komplettering av den hittillsvarande doktrinen om intern upphandling, eftersom det i nämnda dom är fråga om ett avtalsmässigt och inte ett institutionellt förhållande mellan de berörda parterna.

(41) – A se vedea Chaminade, A., „Des possibilités de coopération accrues pour les collectivités territoriales”, în La Semaine Juridique – édition générale , 2010, nr. 363, p. 662, care vorbește despre o evoluție a jurisprudenței Curții de Justiție, ulterioară pronunțării hotărârilor privind procedurile de cooperare internă. A se vedea Ferk, P./Ferk, B., „Osebe javnega prava kot ponudniki”, în Podjetje in delo , 2011, nr. 4, p. 481 și urm., care, în legătură cu Hotărârea Comisia/Germania, vorbesc despre o completare a doctrinei anterioare privitoare la cooperarea internă, în măsura în care în această hotărâre este vorba despre un raport contractual, iar nu despre unul instituționalizat.

(42) – Se Pirker, B., ”La jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance. Chronique des arrêts. Arrêt Commission c/Allemagne”, Revue du droit de l'Union européenne , 2009 nr 3, sidan 574 och Broussy, E./Donnat, F./Lambert, C., Chronique de jurisprudence communautaire, Droit administratif , 2009, sidan 1542, som anser att domen i målet kommissionen mot Tyskland utgör ett undantag från bestämmelserna om offentlig upphandling.

(42) – A se vedea Pirker, B., „La jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance. Chronique des arrêts. Arrêt Commission c/Allemagne”, în Revue du droit de l’Union européenne , 2009, punctul 3, p. 574, Broussy, E./Donnat, F./Lambert, C., Chronique de jurisprudence communautaire, Droit administratif , 2009, p. 1542, care consideră că Hotărârea Comisia/Germania consacră o nouă excepție în materia dreptului contractelor de achiziții publice.

(43) – Se domen i målet kommissionen mot Tyskland (ovan fotnot 3), punkt 37.

(43) – Hotărârea Comisia/Germania (citată la nota de subsol 3, punctul 37).

(44) – Se dom av den 13 november 2008 i mål C-324/07, Coditel Brabant (REG 2008, s. I-8457), punkt 48.

(44) – A se vedea Hotărârea din 13 noiembrie 2008, Coditel Brabant (C‑324/07, Rep., p. I‑8457, punctul 48).

(45) – Se domen i målet kommissionen mot Tyskland (ovan fotnot 3), punkt 45.

(45) – Hotărârea Comisia/Germania (citată la nota de subsol 3, punctul 45).

(46) – Se Steiner, M., ”Ausschreibungsfreier Abfallentsorgungsvertrag: Ist das der Anfang vom Ende der sogenannten Teckal-Kriterien?”, European Law Reporter , 2009, sidan 283, som i fråga om de omständigheter som låg till grund för domen i målet kommissionen mot Tyskland talar om ett faktiskt ”institutionaliserat samarbete”.

(46) – A se vedea Steiner, M., „Ausschreibungsfreier Abfallentsorgungsvertrag: Ist das der Anfang vom Ende der sogenannten Teckal‑Kriterien?”, în European Law Reporter , 2009, p. 283, care, în ceea ce privește situația de fapt care a stat la baza Hotărârii Comisia/Germania, vorbește despre o „cooperare instituționalizată” faptică.

(47) – Se domen i målet kommissionen mot Tyskland (ovan fotnot 3), punkt 47.

(47) – A se vedea Hotărârea Comisia/Germania (citată la nota de subsol 3, punctul 47).

(48) – Ibidem.

(48) – Ibidem .

(49)  – Se, för ett liknande resonemang, Wagner, S., ”Öffentliche Aufträge: Eine förmliche europaweite Ausschreibung ist nicht erforderlich, wenn öffentliche Stellen i.R. interkommunaler Zusammenarbeit einen Vertrag zur Erfüllung einer ihnen allen obliegenden öffentlichen Aufgabe (Abfallentsorgung) schließen” Europäisches Wirtschafts- & Steuerrecht , 2009, sidan 328.

(49) – În acest sens, Wagner, S., „Öffentliche Aufträge: Eine förmliche europaweite Ausschreibung ist nicht erforderlich, wenn öffentliche Stellen i.R. interkommunaler Zusammenarbeit einen Vertrag zur Erfüllung einer ihnen allen obliegenden öffentlichen Aufgabe (Abfallentsorgung) schließen”, în Europäisches Wirtschafts- & Steuerrecht , 2009, p. 328.

(50) – Se domen i målet kommissionen mot Tyskland (ovan fotnot 3), punkterna 34, 44, 45 och 47.

(50) – A se vedea Hotărârea Comisia/Germania (citată la nota de subsol 3, punctele 34, 44, 45 și 47).

(51)  – Se, för ett liknande resonemang, Öhler, M./Gruber, C. ”Zusammenarbeit‘ iSd EuGH-Urteils Rs Stadtreinigung Hamburg nicht auf Kooperationen zwischen Gebietskörperschaften beschränkt”, Zeitschrift für Vergaberecht und Beschaffungspraxis , 2011, sidan 288.

(51) – În acest sens, Öhler, M./Gruber, C., „«Zusammenarbeit» iSd EuGH‑Urteils Rs Stadtreinigung Hamburg nicht auf Kooperationen zwischen Gebietskörperschaften beschränkt”, în Zeitschrift für Vergaberecht und Beschaffungspraxis , 2011, p. 288.

(52)  – Se sidan 3 i ASL Lecces skriftliga yttrande.

(52) – A se vedea p. 3 din observațiile scrise ale ASL Lecce.

(53) – Se Struve, T., ”Durchbruch für interkommunale Zusammenarbeit”, Europäische Zeitschrift für Wirtschaftsrecht , 2009, sidan 807, Veldboer, W.,”Zur Entscheidung für interkommunale Zusammenarbeit durch das EuGH-Urteil ‚Hamburger Stadtreinigung‘”, Die öffentliche Verwaltung , 2009, sidan 360.

(53) – A se vedea Struve, T., „Durchbruch für interkommunale Zusammenarbeit”, în Europäische Zeitschrift für Wirtschaftsrecht , 2009, p. 807, Veldboer, W., „Zur Entscheidung für interkommunale Zusammenarbeit durch das EuGH‑Urteil‚ Hamburger Stadtreinigung”, în Die öffentliche Verwaltung , 2009, p. 360.

(54) – Se Öhler, M./Gruber, C., (ovan fotnot 51) sidan 289, som kräver att avtalet mellan de offentliga myndigheterna ska ha en ”kooperativ karaktär“.

(54) – A se vedea Öhler, M./Gruber, C., op. cit. (nota de subsol 51), p. 289, potrivit cărora convențiile dintre autoritățile publice au un „caracter cooperativ”.

(55) – Se domen i målet kommissionen mot Tyskland (ovan fotnot 3), punkt 37.

(55) – A se vedea Hotărârea Comisia/Germania (citată la nota de subsol 3, punctul 37).

(56)  – Se, för ett liknande resonemang, Struve, T. (ovan fotnot 53).

(56) – În acest sens, Struve, T., op. cit. (nota de subsol 53).

(57) – Se punkt 22 i den polska regeringens yttrande.

(57) – A se vedea punctul 22 din observațiile guvernului polonez.

(58)  – Se sidan 6 i CNI:s skriftliga yttrande, varvid nämnda organisation till och med ifrågasätter huruvida utredning och bedömning av sjukvårdsanläggningars utsatthet ur seismisk synvinkel överhuvudtaget utgör en lagstadgad uppgift för ASL Lecce.

(58) – A se vedea p. 6 din observațiile CNI, prin care acesta chiar neagă faptul că studierea și evaluarea vulnerabilității seismice a unităților spitalicești ar fi o misiune legală care îi revine ASL Lecce.

(59) – Se punkt 86 i kommissionens yttrande.

(59) – A se vedea punctul 86 din observațiile Comisiei.

(60) – Se punkt 53 i detta förslag till avgörande.

(60) – A se vedea punctul 53 din prezentele concluzii.

(61) – Se punkt 53 i detta förslag till avgörande.

(61) – A se vedea punctul 53 din prezentele concluzii.

(62)  – Se, för ett liknande resonemang, Dreyfus, J.-D. och Rodrigues, S., ”La coopération intercommunale confortée par la CJCE?”, L'actualité juridique ; droit administratif , 2009, sidan 1720.

(62) – În acest sens, a se vedea Dreyfus, J.-D., Rodrigues, S., „La coopération intercommunale confortée par la CJCE?”, în L’actualité juridique; droit administratif , 2009, p. 1720.

(63) – Se punkt 34 i detta förslag till avgörande.

(63) – A se vedea punctul 34 din prezentele concluzii.

(64)  – Se sidan 3 i ASL Lecces skriftliga yttrande.

(64) – A se vedea p. 3 din observațiile ASL Lecce.

(65) – Se punkterna 27 och 28 i detta förslag till avgörande.

(65) – A se vedea punctele 27 și 28 din prezentele concluzii.

(66) – Se sidorna 23 och 24 i ASL Lecces skriftliga yttrande.

(66) – A se vedea p. 23 și urm. din observațiile ASL Lecce.

(67)  – Se sidan 2 i CNI:s skriftliga yttrande.

(67) – A se vedea p. 2 din observațiile CNI.

(68) – Se punkt 23 i den polska regeringens yttrande.

(68) – A se vedea punctul 23 din observațiile guvernului polonez.

(69) – Domen i målet CoNISMa (ovan fotnot 6), punkt 37.

(69) – Hotărârea CoNISMa (citată la nota de subsol 6, punctul 37).

(70)  – Genom bestämmelserna om offentlig upphandling begränsas de upphandlande myndigheternas privatautonomi i konkurrenssyfte just vad gäller valet av avtalspartner. Se avseende det inflytandet som politiska målsättningar på den inre marknaden har på privaträtten, Wendehorst, C., ”Methodenlehre und Privatrecht in Europa”, Vom praktischen Wert der Methode – Festschrift für Heinz Mayer zum 65. Geburtstag , Wien 2011, sidan 829.

(70) – Dreptul contractelor de achiziții publice limitează în interesul concurenței autonomia autorităților publice, mai ales în ceea ce privește selectarea partenerului contractual. A se vedea, cu privire la influența obiectivelor politicii pieței interne asupra dreptului privat, Wendehorst, C., „Methodenlehre und Privatrecht in Europa”, în Vom praktischen Wert der Methode – Festschrift für Heinz Mayer zum 65. Geburtstag , Viena, 2011, p. 829.

(71)  – Se sidan 15 i ASL Lecces skriftliga yttrande.

(71) – A se vedea p. 15 din observațiile ASL Lecce.

(72) – Se punkt 81 i detta förslag till avgörande.

(72) – A se vedea punctul 81 din prezentele concluzii.

(73) – Se punkt 86 i detta förslag till avgörande.

(73) – A se vedea punctul 86 din prezentele concluzii.

(74) – Se punkt 91 i detta förslag till avgörande.

(74) – A se vedea punctul 91 din prezentele concluzii.