|
|
[pic] | KOMISIJA EVROPSKIH SKUPNOSTI |
|
[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |
|
|
Bruselj, 19.3.2008
|
Bruxelles, 19.3.2008
|
|
COM(2008) 151 konč.
|
COM(2008) 151 final
|
|
2008/0062 (COD)
|
2008/0062 (COD)
|
|
Predlog
|
Propunere de
|
|
DIREKTIVA EVROPSKEGA PARLAMENTA IN SVETA
|
DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
|
|
o lažjem čezmejnem pregonu na področju varnosti v cestnem prometu
|
de facilitare a aplicării transfrontaliere a normelor în domeniul siguranței rutiere
|
|
(predložila Komisija){SEC(2008) 350}{SEC(2008) 351}
|
(prezentată de Comisie){SEC(2008) 350}{SEC(2008) 351}
|
|
OBRAZLOŽITVENI MEMORANDUM
|
EXPUNERE DE MOTIVE
|
|
1) OZADJE PREDLOGA |
|
1) CONTEXTUL PROPUNERII |
|
|
110 | Razlogi za predlog in njegovi cilji Namen politike varnosti EU v cestnem prometu od leta 2001 je prepoloviti število smrtnih žrtev prometnih nesreč do leta 2010. Leta 2001 je na evropskih cestah umrlo 54 000 oseb v 27 državah, ki so zdaj države članice Evropske unije, od takrat je bilo sprejetih veliko ukrepov, katerih namen je doseči 50-odstotno zmanjšanje. Leta 2007 se je prvič po letu 2001 zgodilo, da ni bilo nikakršnega napredka glede zmanjšanja smrtnih žrtev na cestah EU. Število smrtnih žrtev se je v letu 2004 zmanjšalo za 6 %, v letu 2006 za 5 %, v letu 2007 pa je ostalo nespremenjeno (0 %). V letu 2007 je bilo 43 000 smrtnih žrtev, torej toliko, kot če bi vsak teden v EU strmoglavilo pet srednje velikih potniških letal. V obdobju od 2001 do 2007 se je število smrtnih žrtev zmanjšalo za 20 %, da bi dosegli cilj prepolovitve števila smrtnih žrtev na cestah, pa bi se moralo zmanjšati za 37 %. Ker se je pregon izkazal kot zelo učinkovit način za zmanjšanje števila smrtnih žrtev, je Komisija kot del svojega delovnega programa za leto 2007 sprejela predlog direktive na tem področju. Kadar je prometni prekršek storjen v eni državi članici z vozilom, ki je registrirano v drugi državi članici, ta zdaj pogosto ostane nekaznovan. Najtežje je zlasti pri prekrških, ki se odkrijejo s samodejnimi merilniki hitrosti in ni neposrednega stika med voznikom in policijo. Za uspešnost prizadevanj za zmanjšanje števila smrtnih žrtev je ključno, da je javnost naklonjena pregonom, zaradi nerezidenčnih voznikov, ki bi se sankcijam izmikali, pa bi se lahko ta naklonjenost zmanjšala. V državah, za katere je ta podatek na voljo, znaša delež nerezidentov v cestnem prometu približno 5 %[1]. Med vozniki, ki prekoračijo dovoljeno hitrost, se delež nerezidenčnih voznikov giblje od 2,5 % do 30 %[2]. Po teh podatkih je med nerezidenčnimi vozniki večji delež storilcev prekrška prekoračitve dovoljene hitrosti kot med rezidenčnimi[3]. Države članice so podpisale več dvostranskih sporazumov, vendar se je pokazalo, da jih je težko izvajati. Ker se čezmejni pregon po EU ne izvaja, ostajajo nekaznovani prekrški nerezidenčnih voznikov, ki jih ne zajema noben dvostranski sporazum, posledica pa je tudi diskriminacija rezidenčnih storilcev prometnih prekrškov. Cilj tega predloga je olajšati kaznovanje voznikov za prekrške, storjene zunaj države članice, v kateri je vozilo registrirano. Namen tega sistema je zagotoviti, da se pregon za takšne prekrške izvaja ne glede na to, kje v Evropski uniji je bil prekršek storjen in kje je bilo registrirano vozilo, s katerim je bil storjen prekršek. Prekrški, ki jih zajema predlog, so prekoračitev hitrosti, vožnja pod vplivom alkohola, neuporaba varnostnega pasu in vožnja skozi rdečo luč. Ti prometni prekrški povzročijo največ nesreč in smrtnih žrtev na cesti. Cilj predloga je vzpostaviti omrežje EU za elektronsko izmenjavo podatkov, s katerim bi bilo mogoče ugotoviti imetnika vozila, da bi lahko organi države članice, v kateri je bil storjen prekršek, imetniku vozila, udeleženega pri prekršku, poslali obvestilo. Takšen sistem bi bil pomemben zlasti pri prometnih prekrških, odkritih s samodejnimi napravami, pri katerih identitete storilca prekrška ni mogoče ugotoviti takoj, to sta npr. prekoračitev hitrosti ali vožnja skozi rdečo luč. Koristen je tudi v primerih, ko je bilo vozilo zaustavljeno, da se omogoči obravnavanje prekrškov, pri katerih bi bilo treba preveriti podatke o registraciji. To velja zlasti za vožnjo pod vplivom alkohola. Namen predloga ni usklajevanje cestno prometnih predpisov niti kazni za prometne prekrške, saj je to bolje prepustiti v presojo državam članicam. Vsebuje samo določbe povsem upravne narave, s katerimi se vzpostavlja učinkovit in uspešen sistem čezmejnega pregona za glavne prometne prekrške. Ne posega v odločitev držav članic glede kvalifikacije teh prometnih prekrškov, ki so lahko upravne ali kazenske narave. Prav tako ne posega v zakone držav članic glede odgovornosti za zadevne prekrške. Besedilo se uporablja ne glede na razlike v pravni kvalifikaciji zadevnih prekrškov kot kazenskih ali upravnih, ki je v posameznih državah članicah različna; lahko se uporablja neodvisno od takšne kvalifikacije. Glede na vse te omejitve predlog v celoti upošteva načelo subsidiarnosti. Predlagani sistem ne posega v tradicionalni način obravnavanja čezmejnih prekrškov: te še vedno preganjajo države članice, v katerih je bil prekršek storjen. Njegova dodana vrednost je v uvedbi mehanizma, ki zdaj še ne obstaja, s katerim lahko zadevni organi ugotovijo in preganjajo tuje storilce prekrškov. Predlog ne posega v uporabo Okvirnega sklepa Sveta 2005/214/PNZ o uporabi načela vzajemnega priznavanja denarnih kazni (tretji steber). Predlagana direktiva se uporablja v obdobju pred izrekom dokončne sankcije, medtem ko se okvirni sklep začne uporabljati po tem, ko kršitelj ne plača kazni in se nato sprejme dokončna odločba, ki ga zavezuje k plačilu. |
|
110 | Motivele și obiectivele propunerii Din 2001, scopul politicii UE de siguranță rutieră a fost acela de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în anul 2010. În 2001, 54 000 de oameni au murit pe căile rutiere în cele 27 de țări care sunt astăzi state membre ale Uniunii Europene și de atunci au fost adoptate o serie de măsuri pentru a atinge obiectivul de reducere a numărului acestor decese cu 50%. În 2007, pentru prima dată după 2001, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește reducerea numărului de decese pe căile rutiere din UE. Numărul de decese cauzate de accidente rutiere s-a redus în fiecare an după cum urmează: cu 6% în 2004, cu 5% în 2006 și cu 0% în 2007. În 2007, numărul de decese a rămas la 43 000, ceea ce ar echivala cu prăbușirea săptămânală în UE a cinci avioane de pasageri de mărime mijlocie. În perioada 2001-2007, numărul deceselor a scăzut cu 20%, însă pentru atingerea obiectivului de reducere la jumătate a numărului de decese cauzate de accidente rutiere ar fi fost necesară o reducere de 37%. Datorită faptului că aplicarea normelor s-a dovedit a fi un instrument foarte eficace în reducerea numărului de decese, Comisia a adoptat o propunere de directivă în acest domeniu. În prezent, infracțiunile rutiere rămân deseori nesancționate dacă sunt comise cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a fost comisă infracțiunea. Problema este acută mai ales în cazul infracțiunilor înregistrate automat cu ajutorul camerelor de luat vederi de pe marginea căilor rutiere, deoarece în această situație nu există contact direct între conducătorul auto și agenții de poliție. Acceptarea publică a aplicării normelor este esențială pentru eforturile continue vizând reducerea accidentelor, iar evaziunea șoferilor nerezidenți ar putea submina această acceptare. Procentajul participanților nerezidenți la trafic pare a fi în jur de 5% în țările care dispun de informații referitoare la acest lucru[1]. Procentajul infracțiunilor rutiere de depășire a vitezei maxime admise comise de șoferi nerezidenți, este între 2,5% și 30%[2]. Aceste cifre sugerează faptul că șoferii nerezidenți depășesc relativ mai des viteza maximă admisă decât șoferii rezidenți[3]. Statele membre au încheiat o serie de acorduri bilaterale, dar acestea s-au dovedit a fi greu de pus în aplicare. În plus, eșecul aplicării transfrontaliere a normelor pe teritoriul UE nu numai că are drept rezultat nepedepsirea infractorilor nerezidenți care nu intră sub incidența vreunui acord bilateral, dar conduce, de asemenea, la discriminare împotriva infractorilor rutieri rezidenți. Obiectivul acestei propuneri este de a facilita aplicarea sancțiunilor împotriva șoferilor care comit infracțiuni într-un alt stat membru decât statul în care este înmatriculat vehiculul. Scopul acestui sistem este de a asigura aplicarea efectivă a normelor în cazul acestor infracțiuni, indiferent de zona din Uniunea Europeană în care a fost comisă infracțiunea și indiferent de locul de înmatriculare al vehiculului cu care aceasta a fost comisă. Infracțiunile reglementate de prezenta propunere sunt: excesul de viteză, conducerea sub influența băuturilor alcoolice (denumită în continuare „conducerea în stare de ebrietate”), nefolosirea centurii de siguranță și nerespectarea culorii roșii a semaforului. Acestea sunt infracțiuni rutiere care provoacă cel mai mare număr de accidente și victime pe căile rutiere. Propunerea urmărește crearea unei rețele electronice de schimb de informații la nivel comunitar în scopul identificării posesorului unui vehicul, astfel încât autoritățile dintr-un stat membru unde se comite o infracțiune să poată trimite o notificare posesorului vehiculului implicat în comiterea infracțiunii. Un astfel de sistem este deosebit de important, în special în cazul infracțiunilor rutiere detectate de echipamentele automatizate, când identitatea infractorului nu poate fi imediat stabilită, precum excesul de viteză sau nerespectarea culorii roșii a semaforului. Propunerea este de asemenea utilă în sensul că permite sancționarea infracțiunilor atunci când este necesară verificarea actelor de înmatriculare ale vehiculului, în cazul în care vehiculul a fost oprit. Acest lucru se întâmplă în special în cazul conducerii în stare de ebrietate. Propunerea nu urmărește armonizarea normelor care reglementează traficul rutier, nici armonizarea sancțiunilor acordate pentru infracțiuni rutiere, aceste aspecte fiind lăsate în seama statelor membre. Prezenta propunere conține doar dispoziții de natură pur administrativă pentru instituirea unui sistem performant și eficient de aplicare transfrontalieră a normelor în privința principalelor infracțiuni rutiere. Propunerea nu intervine în definirea de către statele membre a acestor infracțiuni, care pot fi de natură fie administrativă, fie penală. Nu intervine nici în legislația statelor membre pentru a decide cui îi revine răspunderea juridică pentru infracțiunea în cauză. Textul se aplică fără a face distincție între infracțiunile vizate în ceea ce privește încadrarea legală a acestora – penale sau administrative – întrucât această încadrare diferă în funcție de legislațiile naționale; textul poate fi aplicat fără a ține seama de încadrarea respectivă. Având în vedere aceste limitări, propunerea ține seama în totalitate de principiul subsidiarității. Sistemul propus rămâne în concordanță cu modul tradițional de reglementare a infracțiunilor transfrontaliere: acestea sunt urmărite de statul membru în care s-a comis infracțiunea. Valoarea adăugată a acestui sistem constă în introducerea unui mecanism care nu există în prezent, cu ajutorul căruia autoritățile vizate pot identifica și urmări infractorii străini. Propunerea nu afectează aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare (al treilea pilon). Directiva propusă se aplică în cadrul etapelor premergătoare impunerii unei sancțiuni finale, în timp ce decizia-cadru începe să se aplice din momentul în care infractorul refuză să plătească amenda și se adoptă o hotărâre definitivă care îl obligă să plătească. |
|
|
120 | Splošno ozadje Napredek pri zmanjševanju števila smrtnih žrtev se je v obdobju od 2001 do 2007 zmanjševal. V letu 2007 napredka sploh ni bilo več; odstotek zmanjšanja smrtnih žrtev v EU je bil 0 %. Razpoložljivi podatki kažejo, da so glavni vzroki nesreč s smrtnim izidom prekoračitev dovoljene hitrosti, vožnja pod vplivom alkohola in neuporaba varnostnih pasov. To je veljalo že v letu 1999 in se od tedaj ni spremenilo. Glede na študijo ocene učinka, dokončano v letu 2007, ki daje ocene za leto 2004, je bilo 30 % smrtnih žrtev na cesti posledica prehitre vožnje, 25 % vožnje pod vplivom alkohola, 17 % neuporabe varnostnih pasov, približno 4 % pa vožnje skozi rdečo luč. Drugače povedano, 75 % vseh smrtnih žrtev na cesti je bilo posledica enega (ali več) od teh štirih prometnih prekrškov. Komisija je 21. oktobra 2003 sprejela Priporočilo o pregonu na področju varnosti v cestnem prometu (2004/345/ES), ki vsebuje najboljše prakse glede pregona za tri najpomembnejše prekrške. Glede na trend števila smrtnih žrtev na cesti do danes se zdi, da to priporočilo, ki ni zavezujoči instrument, ne zadostuje za dosego cilja prepolovitve števila smrtnih žrtev na cesti. Tega cilja brez nadaljnjega ukrepanja zelo verjetno ne bo mogoče doseči. |
|
120 | Context general Între 2001 și 2007 s-a observat un regres în ceea ce privește reducerea numărului deceselor. În 2007 nu s-a înregistrat niciun progres, procentajul de reducere a deceselor cauzate de accidente rutiere fiind de 0% în UE. Informațiile disponibile arată că principalele cauze ale accidentelor mortale sunt: excesul de viteză, conducerea în stare de ebrietate și nefolosirea centurii de siguranță. Aceasta era situația în 1999 și nu s-a schimbat de atunci. Conform studiului de evaluare a impactului, finalizat în 2007, care prezintă estimările pentru anul 2004, 30% dintre decesele în accidente rutiere au fost cauzate de excesul de viteză, 25% de conducerea în stare de ebrietate și 17% de nefolosirea centurilor de siguranță. Cu alte cuvinte, aproximativ 75% din totalul deceselor în accidente rutiere sunt cauzate de una (sau mai multe) dintre aceste infracțiuni. La data de 21 octombrie 2003, Comisia a adoptat o recomandare privind aplicarea normelor în domeniul siguranței rutiere (2004/345/CE), care conține bunele practici de aplicare a normelor în cazul acestor trei infracțiuni principale. Judecând după evoluția numărului de decese cauzate de accidente rutiere până la această dată, se pare că această recomandare, fiind un instrument cu caracter neobligatoriu, nu este suficientă pentru atingerea obiectivului de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere. În cazul în care nu se iau măsuri, este foarte probabil ca obiectivul să nu poată fi atins. |
|
|
130 | Obstoječe določbe na področju, na katero se nanaša predlog Priporočilo Komisije z dne 21. oktobra 2003 o pregonu na področju varnosti v cestnem prometu za prekoračitev dovoljene hitrosti, vožnjo pod vplivom alkohola in neuporabo varnostnih pasov obravnava predvsem najboljše prakse pregona, manj podrobno pa čezmejni pregon. Ta predlog obravnava predvsem čezmejna vprašana; ne obravnava pa samih praks pregona. Glavna podobnost med obema aktoma je, da oba obravnavata pregon za pretežno iste prometne prekrške. |
|
130 | Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Recomandarea Comisiei din 21 octombrie 2003 privind aplicarea normelor în domeniul siguranței rutiere în ceea ce privește excesul de viteză, conducerea în stare de ebrietate și nefolosirea centurilor de siguranță se concentrează asupra celor mai bune practici de aplicare a normelor și nu pune foarte mult accentul pe aplicarea transfrontalieră a acestora. Prezenta propunere pune accentul pe aspectele transfrontaliere, nu se ocupă efectiv de practicile de aplicare a normelor. Principala asemănare este că ambele acte vizează, în special, aplicarea normelor în cazul acelorași infracțiuni. |
|
|
140 | Usklajenost z drugimi politikami in cilji Unije Predlagani ukrep je v skladu s politikami EU o zdravju ljudi in okolju. Dopolnil bo tudi Okvirni sklep Sveta 2005/214/PNZ o uporabi načela vzajemnega priznavanja denarnih kazni, ki vzpostavlja mehanizem čezmejnega priznavanja in izvrševanja dokončnih odločb glede denarnih kazni, med drugim tudi za prometne prekrške. |
|
140 | Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii Actul propus este în conformitate cu politicile UE referitoare la sănătatea umană și la mediu. Acesta este, de asemenea, complementar Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare, care stabilește un mecanism de recunoaștere și executare transfrontalieră a hotărârilor definitive cu privire la sancțiunile financiare, printre alte sancțiuni aplicate în cazul infracțiunilor rutiere. |
|
|
2) POSVETOVANJE Z ZAINTERESIRANIMI STRANMI IN OCENA UčINKA |
|
2) CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE SI EVALUAREA IMPACTULUI |
|
|
Posvetovanje z zainteresiranimi stranmi |
|
Consultarea părților interesate |
|
|
211 | Posvetovalne metode, glavni ciljni sektorji in splošni profil vprašancev Posvetovanje z zainteresiranimi stranmi poteka že od zgodnjih faz projekta naprej. V letu 2004 je 24 000 državljanov EU v okviru projekta SARTRE 3 (Social Attitude to Road Traffic Risks in Europe – Odnos družbe do nevarnosti v evropskem cestnem prometu) lahko predstavilo svoja mnenja o pregonu na področju varnosti v cestnem prometu. Dne 20. julija 2006 je potekal sestanek s strokovno skupino, ustanovljeno na podlagi Priporočila Komisije z dne 21. oktobra 2003 o pregonu na področju varnosti v cestnem prometu, na katerem se je razpravljalo o ciljih in področju uporabe regulativnih ukrepov na ravni EU. Potekalo je tudi več dvostranskih srečanj z mnogimi zainteresiranimi stranmi, zlasti državami članicami in izvršnimi organi. Od 6. novembra 2006 do 19. januarja 2007 je v skladu z veljavnimi standardi Komisije prek spletišča „Europa“ potekalo javno posvetovanje. Prispelo je skupaj 54 mnenj različnih zainteresiranih strani. Vsa mnenja so objavljena na spletni strani o varnosti v cestnem prometu na portalu Komisije „Europa“. Srečanje z zainteresiranimi stranmi je potekalo 27. februarja 2007, nanj pa so bili povabljeni vsi, ki so prispevali svoja mnenja, in vse države članice. Komisija je sestavila vprašalnik, namenjen evropskim organom prometne policije, da bi pridobila informacije o pregonu v cestnem prometu Evrope. Enaindvajset držav je odgovorilo na vprašalnik, odgovori pa so bili uporabljeni kot izhodišče za okroglo mizo, na katero so bili povabljeni organi prometne policije, da bi izrazili svoje mnenje glede ukrepov EU. |
|
211 | Metode de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților Părțile interesate au fost consultate încă din primele faze ale proiectului. În 2004, în cadrul proiectului SARTRE 3 (Social Attitude to Road Traffic Risks in Europe – Atitudine socială față de riscul în traficul rutier în Europa), 24 000 de cetățeni ai UE au fost solicitați să își expună punctele de vedere privind aplicarea normelor în domeniul siguranței rutiere. La data de 20 iulie 2006, grupul de experți constituit în temeiul recomandării Comisiei din 21 octombrie 2003 a participat la o întâlnire pe tema aplicării normelor în domeniul siguranței rutiere, pentru a discuta obiectivele și sfera de aplicare ale acțiunii de reglementare la nivelul UE. În plus, s-au organizat diverse reuniuni bilaterale cu o serie de părți interesate, în special cu statele membre și cu autoritățile responsabile cu aplicarea sancțiunilor. În perioada 6 noiembrie 2006 - 19 ianuarie 2007, a fost organizată o consultare publică prin intermediul site-ului de internet „Europa” al Comisiei, în conformitate cu normele în vigoare ale Comisiei. Au fost primite în total 54 de comentarii de la diverse părți interesate. Toate comentariile sunt publicate pe site-ul Road Safety (Siguranța Rutieră) din portalul „Europa” al Comisiei. La data de 27 februarie 2007 s-a organizat o reuniune a părților interesate, la care au fost invitați toți autorii comentariilor și toate statele membre. Comisia a întocmit un chestionar destinat forțelor de poliție rutieră din Europa, în scopul de a strânge informații cu privire la aplicarea normelor în domeniul traficului rutier. Douăzeci și una de țări au răspuns chestionarului, iar aceste răspunsuri au fost folosite ca bază pentru o discuție de grup la care au fost invitați reprezentanți ai forțelor de poliție rutieră, pentru a-și prezenta comentariile în scopul stabilirii măsurilor care urmează a fi adoptate la nivelul UE. |
|
|
212 | Povzetek odgovorov in njihovo upoštevanje Vsi udeleženci so se strinjali z opredelitvijo problema in predvidenimi ukrepi EU: povečanjem varnosti v cestnem prometu z izboljšanjem pregona, in sicer tako glede vsebine kot tudi postopka. Soglasja pa ni bilo pri vprašanju glede ustreznega pravnega okvira. Odgovori so bili upoštevani. |
|
212 | Rezumatul răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare Toți participanții au căzut de acord asupra modului de definire a problemei și asupra măsurilor care urmează a fi adoptate la nivelul UE: în ceea ce privește sporirea siguranței rutiere prin aplicarea mai eficientă a normelor, atât pe fond, cât și din punct de vedere procedural. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord în privința elementelor constitutive adecvate ale cadrului legal. S-a ținut seama de răspunsuri. |
|
|
213 | Javno posvetovanje je potekalo po internetu od 6. novembra 2006 do 19. januarja 2007. Komisija je prejela 54 odgovorov. Rezultati so na voljo na: http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/enforcement/introduction_en.htm#consultation. |
|
213 | O consultare deschisă s-a derulat pe internet în perioada 6 noiembrie 2006 - 19 ianuarie 2007. Comisia a primit 54 de răspunsuri. Rezultatele sunt disponibile pe site-ul http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/enforcement/introduction_en.htm#consultation. |
|
|
Zbiranje in uporaba izvedenskih mnenj |
|
Obținerea și utilizarea expertizei |
|
|
221 | Zadevna znanstvena ali strokovna področja Varnost v cestnem prometu in pregon na področju varnosti v cestnem prometu |
|
221 | Sectoare/domenii științifice de expertiză relevante Siguranța rutieră și aplicarea normelor în domeniul siguranței rutiere. |
|
|
222 | Uporabljena metodologija Sestanki s strokovnjaki iz držav članic; posvetovanje in sestanki z zainteresiranimi stranmi; različni raziskovalni projekti; druga projekti in študije. |
|
222 | Metodologia utilizată Reuniuni cu experți din statele membre; consultări și reuniuni cu părțile interesate; diverse proiecte de cercetare; alte proiecte și studii. |
|
|
223 | Glavne organizacije/strokovnjaki, vključeni v posvetovanja Uradniki s področja prometne politike in uslužbenci organov pregona v cestnem prometu držav članic, TISPOL (evropska mreža prometnih policij) in evropski svet za varnost v prometu. |
|
223 | Principalele organizații consultate/principalii experți consultați Oficiali din domeniul politicii transporturilor și ofițeri de poliție rutieră din statele membre, TISPOL (European Traffic Police Network – Organizația Europeană a Poliției Rutiere) și Consiliul european pentru siguranța transporturilor. |
|
|
2249 | Povzetek prejetih in uporabljenih mnenj Opozoril na možne nevarnosti z nepopravljivimi posledicami ni bilo. |
|
2249 | Sinteza opiniilor primite și utilizate Nu a fost menționată existența unor riscuri grave cu consecințe ireversibile. |
|
|
225 | Vsi so soglašali, da brez nadaljnjih ukrepov za izboljšanje pregona na področju varnosti v cestnem prometu ne bo mogoče zmanjšati nesprejemljivega števila smrtnih žrtev na cesti, kar je cilj, ki ga podpirajo vse ustanove EU. Soglasja ni bilo pri vprašanju glede ustreznih pravnih sredstev za uresničitev tega cilja. |
|
225 | S-a hotărât de comun acord că, în cazul în care nu se adoptă măsuri pentru îmbunătățirea modului de aplicare a normelor în domeniul siguranței rutiere, nu va fi posibil să se reducă numărul inacceptabil de decese cauzate de accidente rutiere, în conformitate cu obiectivul susținut de toate instituțiile UE. Nu s-a ajuns la un acord în privința mijloacelor legale adecvate de atingere a obiectivului. |
|
|
226 | Način javne objave mnenj strokovnjakov Odzivi zainteresiranih strani na posvetovalni dokument so bili objavljeni na spletni strani Komisije: http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/enforcement/introduction_en.htm#consultation |
|
226 | Mijloace utilizate pentru punerea la dispoziția publicului a avizelor formulate de experți Reacțiile părților interesate cu privire la actul consultativ au fost publicate pe site-ul de internet al Comisiei. http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/enforcement/introduction_en.htm#consultation |
|
|
230 | Ocena učinka Ocena učinka obravnava pet možnosti, ki vse upoštevajo tako čezmejni pregon kot tudi najboljše prakse pregona, ki bi se uporabljale v državah članicah. Po prvi možnosti se obstoječe stanje ne bi spremenilo. Po drugi možnosti se nerezidenčni storilci prekrškov preganjajo ob vrnitvi v državo, v kateri so storili prekršek, in sicer na podlagi sodelovanja z državo registracije. Ta možnost obsega neregulativne ukrepe, ki bi jih bilo mogoče sprejeti brez sprememb obstoječih zakonov ali uvedbe nove zakonodaje na ravni EU. Priporočilo Komisije o pregonu na področju varnosti v cestnem prometu (2004/345/ES) države članice spodbuja k uporabi najboljših praks pregona. Izboljšajo se nacionalni predpisi glede čezmejnega pregona. Tretja in četrta možnost vključujeta tudi neregulativne ukrepe za pregon, ki temeljijo na priporočilu Komisije. Tretja možnost glede čezmejnega pregona predvideva vzpostavitev omrežja EU za elektronsko izmenjavo podatkov, s katerim bi se ugotavljala identiteta imetnika vozila; četrta možnost temelji na vzajemnem priznavanju dokazov in pošiljanju ustreznih podatkov organom države, v kateri je vozilo registrirano, kar bi tem organom omogočilo pregon za prekrške in izvajanje sankcij. Tudi peta možnost temelji na pošiljanju dokazov državi registracije z namenom čezmejnega pregona. Od druge, tretje in četrte možnosti se razlikuje po tem, da vključuje regulativne ukrepe za uporabo dobrih praks pregona s strani vseh držav članic. Ta možnost vključuje tudi ukrepe za standardizacijo naprav, ki se uporabljajo pri pregonu. Zadnja možnost prinaša več socialnih, ekonomskih in okoljskih prednosti, kot ostale možnosti (socialne: zmanjšanje števila smrtnih žrtev in poškodovanih oseb na cesti; ekonomske: precejšnje finančne koristi zaradi zmanjšanja števila nesreč in s tem poškodb ljudi in materialne škode, pa tudi zaradi denarnih kazni; okoljske: zaradi zmanjšanja števila prekoračitev dovoljene hitrosti se zmanjša onesnaževanje in poraba goriva). Vendar na sedanji stopnji priprave zakonodaje Skupnosti peta možnost ni izvedljiva, in sicer z vidika vsebine, ker je v nasprotju z načelom subsidiarnosti, ter proceduralnega vidika, ker se prekriva z Okvirnim sklepom Sveta 2005/214/PNZ o uporabi načela vzajemnega priznavanja denarnih kazni. Predlagani ukrep zato temelji na tretji možnosti. Njegov cilj je vzpostavitev sistema izmenjave ustreznih informacij med državami članicami, ki bi olajšal kaznovanje za nekatere prometne prekrške, storjene v eni državi članici z vozilom, ki je registrirano v drugi državi članici. V nasprotju s četrto možnostjo v tem primeru država članica, v kateri v je bil storjen prekršek, sama naprej obravnava prekršek. Ukrep zajema obdobje od ugotovitve prekrška do pošiljanja obvestila o prekršku imetniku potrdila o registraciji vozila. Ne zajema primerov, ko naslovnik zavrne plačilo in je nato z dokončno odločbo obsojen nanj, saj navedeni Okvirni sklep Sveta 2005/214/PNZ določa vzajemno priznavanje in izvrševanje takšnih dokončnih odločb. |
|
230 | Evaluarea impactului Evaluarea impactului are în vedere cinci opțiuni, fiecare dintre acestea referitoare atât la aplicarea transfrontalieră a normelor, cât și la bunele practici de aplicare a acestora, care urmează a fi puse în aplicare în statele membre. Prima opțiune constă în a menține neschimbată situația actuală. Conform celei de-a doua opțiuni, infractorii nerezidenți sunt cercetați penal la întoarcerea în țara în care s-a comis infracțiunea, prin cooperarea acesteia cu țara de reședință. Această opțiune cuprinde măsuri fără caracter de reglementare, care ar putea fi adoptate fără a fi necesară schimbarea legislației existente sau introducerea unei noi legislații la nivel UE. Recomandarea Comisiei privind aplicarea normelor în domeniul siguranței rutiere (2004/345/CE) încurajează statele membre să facă uz de cele mai bune practici de punere în aplicare a normelor. În ceea ce privește aplicarea transfrontalieră a normelor, se îmbunătățesc normele pe plan național. Cea de-a patra și cea de-a treia opțiune implică, de asemenea, măsuri fără caracter de reglementare, în scopul aplicării sancțiunilor, în temeiul recomandării existente a Comisiei. În ceea ce privește aplicarea transfrontalieră a normelor, opțiunea 3 constă în crearea unei rețele electronice de schimb de informații, pentru a identifica proprietarul vehiculului; opțiunea 4 se bazează pe recunoașterea reciprocă a probelor și pe transmiterea de informații relevante autorităților statului unde este înmatriculat vehiculul, în scopul aplicării sancțiunilor de către aceste autorități. A cincea opțiune se bazează, de asemenea, pe transmiterea probelor statului de reședință în scopul aplicării transfrontaliere a normelor. Aceasta diferă de opțiunile 2, 3 și 4 prin faptul că include măsuri de reglementare vizând folosirea bunelor practici de aplicare a normelor de către toate statele membre. Această opțiune include, de asemenea, măsuri cu privire la standardizarea dispozitivelor de detectare a infracțiunilor. Ultima opțiune aduce mai multe beneficii sociale, economice și de mediu decât celelalte opțiuni (pe plan social, mai puțini morți sau răniți pe căile rutiere; pe plan economic, beneficii financiare semnificative, datorită faptului că sunt mai puține accidente, ceea ce înseamnă mai puține daune personale și materiale, precum și datorită aplicării sancțiunilor financiare; din punct de vedere al mediului, datorită vitezei reduse, va fi mai puțină poluare și mai puțin consum de carburant). Cu toate acestea, în stadiul actual de evoluție a legislației comunitare, opțiunea 5 este inaplicabilă deoarece, în fond, contravine principiului subsidiarității și, în practică, se suprapune Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare. În consecință, acțiunea propusă are la bază opțiunea 3. Această acțiune are ca scop crearea unui sistem de schimb de informații relevante între statele membre în scopul facilitării sancționării anumitor infracțiuni rutiere comise într-un stat membru cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru. Contrar opțiunii 4, prezenta propunere acordă statului membru în care s-a comis infracțiunea dreptul de a urmări și sancționa infracțiunile. Actul reglementează etapele cuprinse între înregistrarea infracțiunii și trimiterea notificării către titularul certificatului de înmatriculare al vehiculului. Actul nu vizează cazurile în care destinatarul refuză să plătească și este silit să o facă în temeiul unei hotărâri definitive, întrucât Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului, menționată anterior, prevede recunoașterea reciprocă și aplicarea sancțiunilor în cazul hotărârilor definitive. |
|
|
231 | Komisija je opravila oceno učinka, kakor je določeno v delovnem programu; poročilo o oceni učinka je na voljo v SEC(2007) XXX. |
|
231 | Comisia a realizat evaluarea impactului prevăzută în programul de lucru; raportul asupra evaluării impactului poate fi găsit în SEC(2007) XXX. |
|
|
3) PRAVNI ELEMENTI PREDLOGA |
|
3) ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII |
|
|
305 | Povzetek predlaganih ukrepov Predlog uvaja tehnične mehanizme in pravne instrumente, ki so potrebni za izvajanje čezmejnega pregona za cestno prometne prekrške, ki ogrožajo varnost v cestnem prometu. Po predlaganem postopku se izmenjava informacij med državami članicami začne, ko je prekršek v eni državi članici storjen z vozilom, ki je registrirano v drugi državi članici. Država članica, v kateri je bil storjen prekršek, pošlje registrsko številko vozila in ostale ustrezne informacije drugim državam članicam ali državi registracije, če je to mogoče ugotoviti, in zaprosi za informacije o imetniku vozila. Izmenjava informacij med državami članicami poteka prek elektronskega omrežja. Ko država članica, v kateri je bil storjen prekršek, prejme zahtevane informacije, pošlje imetniku vozila obvestilo o prekršku in pri tem uporabi standardni obrazec, naveden v Prilogi. Ta dokument vsebuje vse potrebne informacije za plačilo zahtevanega zneska in pouk o pravnih sredstvih. Kot skrajna možnost v primeru, da storilec prekrška ne plača kazni, se lahko uporabi Okvirni sklep Sveta 2005/214/PNZ o uporabi načela vzajemnega priznavanja denarnih kazni. Predlog zajema naslednje prekrške: prekoračitev dovoljene hitrosti, vožnjo pod vplivom alkohola, neuporabo varnostnega pasu in vožnjo skozi rdečo luč. Poleg tega bo Komisiji pomagal odbor za pregon na področju varnosti v cestnem prometu, ki se bo ukvarjal z razvojem skupnih pravil za izmenjavo informacij z elektronskimi sredstvi. Ta odbor bo vključen tudi v morebitne spremembe obrazca obvestila o prekršku. |
|
305 | Rezumatul acțiunii propuse Propunerea introduce mecanismele tehnice și instrumentele legale necesare pentru aplicarea transfrontalieră a normelor în cazul infracțiunilor rutiere care pun în pericol siguranța rutieră. Procedura propusă prevede ca schimbul de informații între statele membre să înceapă atunci când o infracțiune este comisă într-un stat membru cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru. Statul membru în care s-a comis infracțiunea trimite numărul de înmatriculare și alte informații relevante celorlalte state membre sau statului de reședință, în cazul în care acesta poate fi identificat, și cere informații despre posesorul vehiculului. Schimbul de informații între statele membre se efectuează prin intermediul unei rețele electronice. De îndată ce statul în care s-a comis infracțiunea primește informațiile cerute, acesta trimite o notificare titularului vehiculului folosind formularul standard din anexă. Acest document conține informațiile necesare pentru plata sumei datorate și informații privind posibilele modalități de contestație și recurs. În ultimă instanță, în cazul în care infractorul se sustrage plății, poate fi aplicată Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare. Propunerea reglementează infracțiunile de exces de viteză, conducere în stare de ebrietate, nefolosire a centurii de siguranță și nerespectare a culorii roșii a semaforului. În fine, Comisia va fi asistată de un comitet de aplicare a normelor în domeniul siguranței rutiere, care se va ocupa de elaborarea normelor comune privind schimbul de informații prin mijloace electronice. Comitetul se va implica, de asemenea, în cazul unor posibile adaptări ale modelului de notificare a infracțiunii. |
|
|
310 | Pravna podlaga Pravna podlaga za sprejemanje ukrepov na ravni EU na področju varnosti v cestnem prometu je člen 71(1) Pogodbe ES, ki določa, da Svet v skladu s postopkom iz člena 251 določi […] (c): „ukrepe za izboljšanje varnosti prevoza.“ |
|
310 | Temei juridic Temeiul juridic pentru adoptarea de măsuri la nivelul UE în domeniul siguranței rutiere este Articolul 71 alineatul (1) TCE, care prevede că „Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 251…, stabilește: (c) măsurile care permit îmbunătățirea siguranței transporturilor.” |
|
|
320 | Načelo subsidiarnosti Načelo subsidiarnosti se uporablja, ker predlog ne spada v izključno pristojnost Skupnosti. |
|
320 | Principiul subsidiarității Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu este de competența exclusivă a Comunității. |
|
|
Države članice ne morejo zadovoljivo doseči ciljev predloga iz naslednjih razlogov. |
|
Obiectivele propunerii nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre din următoarele motive. |
|
|
321 | Kljub priporočilu Komisije o najboljših praksah pregona (oktober 2003) države članice EU, kot kaže, ne bodo uspele doseči skupnega cilja prepolovitve števila smrtnih žrtev na cestah do leta 2010. V nekaterih državah članicah je možnost nesreče na cesti s smrtnim izidom danes skoraj petkrat večja kot v drugih. V državah z dobrimi praksami pregona je varnost v cestnem prometu na splošno boljša kot v državah, ki jih ne uporabljajo. Pokazalo se je, da samodejne naprave pomembno prispevajo k izboljšanju pregona, zato je pomembno podpreti njihovo uporabo. V zvezi s prekoračitvami hitrosti podatki kažejo, da imajo v državah, kjer uporabljajo veliko samodejnih naprav za nadzor hitrosti, na primer na Nizozemskem in v Združenem kraljestvu, manjše število smrtnih žrtev na cesti (46 oziroma 56 na milijon prebivalcev), v državah z majhnim številom takšnih naprav, npr. na Poljskem in Češkem, pa imajo na splošno precej večje število smrtnih žrtev (143 oziroma 126 na milijon prebivalcev). (Podatki so za leto 2005). V zvezi z nadzorom vinjenost podatki kažejo, da je v državah, kjer pogosto preverjajo vinjenost za volanom, varnost v cestnem prometu na splošno boljša kot v državah, kjer je teh preverjanj manj. Ker po načelu subsidiarnosti uporaba ukrepov pregona na lastnem ozemlju spada predvsem med pristojnosti držav članic, predlog ne predvideva posebnih zahtev glede načinov pregona na področju varnosti v cestnem prometu. Cilj predloga je predvsem omogočiti čezmejni pregon, česar države članice doslej niso mogle doseči z enostranskimi in dvostranskimi dejavnostmi. Glede na razpoložljive, vendar nepopolne podatke je storjenih precej prekrškov, ki niso kaznovani, kar ogroža učinkovitost in verodostojnost samodejnega pregona. Brez uporabe naprav za samodejno odkrivanje prekoračitev dovoljene hitrosti in učinkovitih postopkov obravnave prekrškov ne bo mogoč ustrezen čezmejni pregon za takšne zelo pogoste prekrške. Enako velja za čezmejni pregon za prekršek vožnje pod vplivom alkohola, ki ni mogoč brez naključnih testiranj izdihanega zraka. Glede na ugotovitve presoje učinka je mogoče pričakovati, da bodo države članice zaradi izvajanja predlaganih določb o čezmejnem pregonu začele na svojem ozemlju uporabljati tudi učinkovite ukrepe za pregon prekrškov, ki jih opredeljujejo samo njihovi nacionalni zakoni. |
|
321 | Se pare că, în ciuda recomandării Comisiei privind cele mai bune practici de aplicare a normelor (octombrie 2003), statele membre ale UE nu vor reuși să atingă obiectivul comun de a reduce la jumătate numărul de persoane decedate în trafic în 2010. În prezent, riscul de a fi ucis pe căile rutiere este de aproape cinci ori mai mare în unele state membre decât în altele. Țările care utilizează bunele practici de aplicare a normelor înregistrează, în general, un nivel mai mare de siguranță rutieră decât țările care nu utilizează astfel de practici. Dispozitivele automatizate s-au dovedit a fi un element important în eficientizarea aplicării normelor și este important să se faciliteze funcționarea lor. Referitor la excesul de viteză, de exemplu, țările care folosesc un număr mare de vitezometre, precum Olanda și Marea Britanie, tind să aibă un număr redus de decese cauzate de accidente rutiere (46 și, respectiv, 56 la un milion de locuitori), în timp ce țările care folosesc puțin sau deloc astfel de aparate, de exemplu Polonia și Republica Cehă, au în general o rată mult mai ridicată a mortalității (143 și, respectiv, 126 la un milion de locuitori). (Statistica este pentru anul 2005). La fel, referitor la conducerea în stare de ebrietate, țările în care se realizează multe teste de alcoolemie tind să înregistreze, în general, un nivel mai mare de siguranță rutieră decât țările în care se realizează mai puține teste. Cu toate acestea, întrucât, datorită principiului subsidiarității, folosirea bunelor practici pentru aplicarea normelor de către statele membre pe propriul lor teritoriu este considerată a fi în primul rând de competența acestora, propunerea nu urmărește să impună cerințe referitoare la metodele în sine de aplicare a normelor în domeniul siguranței rutiere. Propunerea se axează pe înlesnirea aplicării transfrontaliere a normelor, ceea ce statele membre nu au reușit să realizeze până acum prin acțiuni unilaterale sau bilaterale. Deși incomplet, setul de informații disponibile arată că se comit un număr considerabil de infracțiuni care rămân însă nepedepsite, subminând astfel eficacitatea și credibilitatea utilizării dispozitivelor automatizate de control. În lipsa aplicării tehnologiei de detectare a excesului de viteză, precum și a unor proceduri eficiente de sancționare a infracțiunilor, nu va fi posibilă aplicarea transfrontalieră a normelor în ceea ce privește numărul foarte mare al cazurilor de exces de viteză. Același lucru se aplică și în cazul infracțiunii de conducere în stare de ebrietate, în lipsa aplicării testelor de alcoolemie aleatorii. După cum a rezultat din evaluarea impactului, este de așteptat ca punerea în practică a dispozițiilor propuse cu privire la aplicarea transfrontalieră a normelor să aibă drept consecință aplicarea de către statele membre, pe propriul teritoriu, a unor practici eficiente de sancționare vizând doar infracțiunile naționale. |
|
|
323 | Sedanje dvostranske in medvladne pobude držav članic v zvezi s čezmejnim pregonom niso dovolj uspešne, ne zagotavljajo zadostne uporabe nacionalnih zakonov in so upravno in finančno neučinkovite. Nekateri takšni sporazumi sicer povečujejo uspešnost čezmejnega pregona v zadevnih državah (to velja predvsem za sporazume med Nizozemsko in Nemčijo ter Nizozemsko in Belgijo), drugi pa imajo zelo malo učinka. Zato varnost na cestah v vseh državah članicah ni tolikšna, kot bi lahko bila, nerezidenčni storilci prekrškov, ki ostajajo nekaznovani, pa so zato obravnavani drugače, kot domači storilci prekrškov. Cilj predloga je vzpostavitev sistema čezmejnega pregona po vsej EU, ki razrešuje težave obstoječih sporazumov in odpravlja potrebo po krpanju različnih dvostranskih in drugih medvladnih sporazumov, kar bi jemalo veliko časa in sredstev, navsezadnje pa ne bi bilo tako učinkovito. Varnost na cestah je mogoče v vseh državah članicah še izboljšati; to velja predvsem za tiste države članice, v katerih varnost v cestnem prometu ni zadostna, pa tudi za države članice, ki so bile že doslej uspešne. Sprejetje predlaganih ukrepov je v interesu vseh držav članic, saj bistveno povečujejo možnosti zmanjšanja števila smrtnih žrtev na njihovih cestah. Učinkovite metode pregona bi lahko, če bi jih uporabljale vse države članice, zelo prispevale k cilju prepolovitve števila hudih prometnih nesreč. Glede na študijo o oceni učinka bi se bilo mogoče s takšnimi metodami vsako leto izogniti do 5 000 smrtnim žrtvam. |
|
323 | În privința aplicării transfrontaliere a normelor, inițiativele interguvernamentale, bilaterale sau de alt gen, ale statelor membre nu sunt foarte eficiente, având ca rezultat aplicarea insuficientă a legislației naționale și ineficiența administrativă și financiară. Deși unele dintre aceste acorduri au ca rezultat îmbunătățirea măsurilor de aplicare transfrontalieră a normelor în contextul statelor implicate (în special acordurile olandezo-german și olandezo-belgian), alte acorduri sunt foarte puțin valorificate. Rezultatul este un nivel redus de siguranță rutieră în toate statele membre și un tratament discriminatoriu în ceea ce privește infractorii rezidenți, care sunt sancționați, și cei nerezidenți, care nu primesc sancțiuni. Propunerea are drept scop stabilirea unui vast sistem de aplicare transfrontalieră a normelor, care să rezolve problemele inerente ale acordurilor în vigoare și să evite proliferarea unor acorduri interguvernamentale aleatorii, bilaterale sau de alt gen, care ar consuma timp și resurse și care, în final, s-ar dovedi ineficiente. În plus, performanțele în domeniul siguranței rutiere ar putea fi ameliorate în toate statele membre, cel mai mult în statele membre care înregistrează în prezent un bilanț negativ în privința siguranței rutiere, dar și în statele membre care au deja performanțe pozitive. Neadoptarea măsurilor propuse ar prejudicia interesul statelor membre de a reduce pe cât posibil numărul de decese cauzate de accidente rutiere. Punerea în practică, de către toate statele membre, a unor metode eficiente de aplicare a normelor poate contribui semnificativ la înjumătățirea numărului de accidente rutiere. Studiul de evaluare a impactului a relevat că până la 5 000 de vieți ar putea fi salvate în fiecare an prin aplicarea acestor metode. |
|
|
Ukrep Skupnosti bo lažje dosegel cilje predloga iz naslednjih razlogov. |
|
Acțiunea la nivel comunitar va contribui într-o mai mare măsură la realizarea obiectivelor propunerii din următoarele motive: |
|
|
324 | Samo instrument na ravni EU bi prek izmenjave ustreznih informacij z elektronskim sistemom omogočil dosleden in učinkovit čezmejni pregon za prometne prekrške po vsej EU. |
|
324 | Numai un instrument comunitar poate conduce la o aplicare sistematică și eficientă, la nivelul întregii UE, a măsurilor de aplicare transfrontalieră a normelor referitoare la infracțiunile împotriva siguranței rutiere, prin schimbul de informații relevante realizat prin intermediul unui sistem electronic. |
|
|
327 | Namen predloga ni usklajevanje cestno prometnih predpisov niti kazni za prometne prekrške, saj je to vprašanje bolje prepustiti v presojo državam članicam. Vsebuje samo določbe, ki so povsem upravne narave, s katerimi se vzpostavlja učinkovit sistem čezmejnega pregona za glavne prometne prekrške. Ne posega v odločitev držav članic glede kvalifikacije teh prometnih prekrškov, ki so lahko upravne ali kazenske narave. Prav tako ne posega v zakone držav članic glede odgovornosti za zadevne prekrške. Zakoni posameznih držav članicah se pogosto razlikujejo, na primer glede določb o odgovornosti za prekršek prekoračitve hitrosti: v mnogih državah članicah je odgovoren imetnik potrdila o registraciji vozila, v drugih državah članicah pa voznik. Države članice bi si morale čim bolj prizadevati zagotoviti, da bi bili vozniki iz ostalih držav članic, ki vozijo po njihovem ozemlju, seznanjeni z glavnimi veljavnimi cestno prometnimi predpisi, na primer glede najvišje dovoljene hitrosti in koncentracije alkohola v krvi. Obvestilo o prekršku, ki ga je treba poslati imetniku potrdila o registraciji vozila, od imetnika zahteva, da v primeru, če ni pripravljen plačati kazni, navede, kdo je bil voznik njegovega vozila v trenutku, ko je bil ugotovljen prekršek. Če po navedbah imetnika potrdila o registraciji prekrška ni storil on, ampak drug voznik njegovega vozila, o morebitnem nadaljnjem pregonu voznika odloča država članica, v kateri je bil storjen prekršek. |
|
327 | Propunerea nu urmărește armonizarea normelor privind traficul rutier, nici armonizarea sancțiunilor acordate pentru infracțiuni rutiere, aceste aspecte fiind lăsate în seama statelor membre. Prezenta propunere conține doar dispoziții de natură pur administrativă vizând instituirea unui sistem performant și eficient de aplicare transfrontalieră a normelor în privința principalelor infracțiuni rutiere. Propunerea nu intervine în definirea de către statele membre a acestor infracțiuni, care pot fi de natură administrativă sau penală. Nu intervine nici în legislația statelor membre pentru a decide cui îi revine răspunderea juridică pentru infracțiunea în cauză. Statele membre au legi diferite, de exemplu referitor la răspunderea juridică în cazul infracțiunii de depășire a vitezei maxime admise: în unele state membre, răspunderea juridică îi revine titularului certificatului de înmatriculare al vehiculului, în alte state membre, aceasta îi revine conducătorului auto. Statele membre trebuie să facă toate eforturile pentru a asigura informarea șoferilor din alte state membre care conduc pe teritoriul lor cu privire la principalele norme de trafic rutier în vigoare, precum limitele maxime admise în ceea ce privește viteza și alcoolemia. Prin notificarea trimisă titularului certificatului de înmatriculare al vehiculului i se cer acestuia detalii cu privire la conducătorul vehiculului în momentul detectării infracțiunii, în cazul în care titularul nu acceptă să plătească amenda. În cazul în care din răspunsul titularului certificatului de înmatriculare a vehiculului reiese că infracțiunea a fost comisă de un alt conducător auto decât titularul, statul în care s-a comis infracțiunea va decide dacă respectivul conducător auto va fi sau nu urmărit. |
|
|
Načelo sorazmernosti Predlog je v skladu z načelom sorazmernosti zaradi naslednjih razlogov. |
|
Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive. |
|
|
331 | Direktiva je najpreprostejša možna oblika pravnega akta za uresničitev ciljev predloga. Namen predloga je samo pregon za cestno prometne prekrške in ne usklajevanje cestno prometnih predpisov, kazenskih postopkov ali sankcij, ker to ni potrebno za doseganje zastavljenih ciljev. Predlog ne zajema primerov, ko naslovnik zavrne plačilo denarne kazni in je nato z dokončno odločbo obsojen nanj, ker že Okvirni sklep Sveta 2005/214/PNZ o uporabi načela vzajemnega priznavanja denarnih kazni določa vzajemno priznavanje in izvršbo takšnih dokončnih odločb. |
|
331 | Forma unei directive este cea mai simplă formă posibilă pentru atingerea obiectivelor propunerii. Propunerea vizează doar aplicarea normelor în cazul infracțiunilor rutiere, nu și armonizarea normelor privind traficul rutier, procedura penală sau sancțiunile, acest lucru nefiind necesar pentru obținerea rezultatelor propuse. Propunerea nu vizează cazurile în care destinatarul refuză să plătească o amendă dar este obligat să o facă printr-o hotărâre definitivă, întrucât Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare prevede recunoașterea și executarea reciprocă a acestor hotărâri definitive. |
|
|
332 | Kot je razvidno iz ocene učinka, so finančna in upravna bremena tega predloga zelo omejena. Za izmenjavo informacij pri čezmejnem pregonu se bo uporabljal in dodatno razširil že obstoječi informacijski sistem EU. To bo še bolj zmanjšalo stroške. |
|
332 | Așa cum s-a arătat în evaluarea impactului, cerințele financiare și administrative ale acestei propuneri sunt foarte limitate. În plus, se va folosi un sistem informatic deja funcțional în UE care va fi extins în scopul schimbului de informații vizând aplicarea transfrontalieră a normelor. Și acest lucru va contribui la reducerea costurilor. |
|
|
Izbira instrumentov |
|
Alegerea instrumentelor |
|
|
341 | Predlagani instrument: direktiva. |
|
341 | Instrument propus: directivă. |
|
|
342 | Druga sredstva ne bi bila primerna iz naslednjih razlogov. Kot se je pokazalo, že sprejeto priporočilo Komisije ne zadostuje za uresničitev cilja. Prav toliko ali še bolj to velja za koregulacijo ali samoregulacijo. Uredba bi bila nepotrebno omejevalna in se ne bi nujno ujemala z obstoječimi nacionalnimi zakonodajami. |
|
342 | Alte instrumente nu ar fi adecvate din următoarele motive. Recomandarea în vigoare a Comisiei s-a dovedit a fi insuficientă pentru atingerea obiectivului. Același lucru se aplică, însă într-o mai mare măsură, în cazul coreglementării și autoreglementării. Un regulament ar fi prea normativ și ar putea să nu se integreze în corpul de legi naționale în vigoare. |
|
|
4) PRORAčUNSKE POSLEDICE |
|
4) IMPLICAţII BUGETARE |
|
|
401 | Predlog ima proračunske posledice zaradi vzpostavitve in vodenje odbora, pristojnega za direktivo. |
|
401 | Propunerea are implicații bugetare în ceea ce privește instituirea și gestionarea unui comitet responsabil cu punerea în aplicare a directivei. |
|
|
5) DODATNE INFORMACIJE |
|
5) INFORMAţII SUPLIMENTARE |
|
|
Simulacija, pilotna faza in prehodno obdobje |
|
Simulare, etapa pilot și perioada de tranziție |
|
|
505 | Rok za razvoj in preskus sistema za izmenjavo informacij je dve leti po začetku veljavnosti direktive. |
|
505 | Sistemul de schimb de informații va fi dezvoltat și testat în termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a directivei. |
|
|
510 | Poenostavitev |
|
510 | Simplificare |
|
|
511 | Predlog zagotavlja poenostavitev upravnih postopkov za javne organe (EU ali nacionalne), npr. s poenostavitvijo izmenjave informacij z enotnim protokolom. |
|
511 | Propunerea prevede simplificarea procedurilor administrative pentru autoritățile publice (comunitare sau naționale), de exemplu prin raționalizarea schimbului de informații într-un singur protocol. |
|
|
513 | Zaradi učinkovitega obravnavanja zelo velikega števila prekrškov, kot je prekoračitev dovoljene hitrosti, je treba uvesti poenostavljen postopek za dosledni pregon teh prekrškov z nalaganjem kazni. V mnogih državah članicah takšnih postopkov ni ali pa se ti postopki razlikujejo v skladu z obstoječimi dvostranskimi ali večstranskimi sporazumi. Pričakovano povečanje uporabe samodejnih naprav za odkrivanje prekoračitev hitrosti zaradi predlaganih ukrepov bo te država članice spodbudilo tudi k uvedbi takšnih postopkov. |
|
513 | Pentru a urmări în mod eficient numărul foarte mare al infracțiunilor rutiere, precum excesul de viteză, este necesar să se stabilească proceduri simplificate pentru a urmări și sancționa în mod sistematic aceste infracțiuni. În prezent, multe state membre nu au stabilit astfel de proceduri, sau procedurile pe care le aplică diferă în funcție de acordurile bilaterale sau multilaterale în vigoare. Aceste state membre vor fi încurajate să introducă astfel de proceduri ca o consecință a utilizării pe o scară tot mai largă a echipamentelor automatizate de detectare a excesului de viteză, prevăzută ca rezultat al măsurilor propuse. |
|
|
550 | Korelacijska tabela Države članice morajo Komisiji sporočiti besedilo nacionalnih določb za prenos te direktive in korelacijsko tabelo med navedenimi določbami in to direktivo. |
|
550 | Tabel de corespondență Statele membre sunt obligate să comunice Comisiei textul dispozițiilor naționale de transpunere a directivei, precum și un tabel de corespondență între dispozițiile în cauză și prezenta directivă. |
|
|
560 | Evropski gospodarski prostor Predlagani akt se nanaša na zadevo EGP in ga je zato treba razširiti na Evropski gospodarski prostor. |
|
560 | Spațiul Economic European Actul propus vizează un aspect ce ține de SEE și, prin urmare, ar trebui extins la Spațiul Economic European. |
|
|
- 2008/0062 (COD)
|
- 2008/0062 (COD)
|
|
Predlog
|
Propunere de
|
|
DIREKTIVA EVROPSKEGA PARLAMENTA IN SVETA
|
DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
|
|
o lažjem čezmejnem pregonu na področju varnosti v cestnem prometu
|
de facilitare a aplicării transfrontaliere a normelor în domeniul siguranței rutiere
|
|
(Besedilo velja za EGP)
|
(Text cu relevanță pentru SEE)
|
|
EVROPSKI PARLAMENT IN SVET EVROPSKE UNIJE STA –
|
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
|
|
ob upoštevanju Pogodbe o ustanovitvi Evropske skupnosti in zlasti člena 71(1)(c) te Pogodbe,
|
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1) litera (c),
|
|
ob upoštevanju predloga Komisije[4],
|
având în vedere propunerea Comisiei[4],
|
|
ob upoštevanju mnenja Evropskega ekonomsko-socialnega odbora[5],
|
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[5]:
|
|
ob upoštevanju mnenja Odbora regij[6],
|
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[6],
|
|
po posvetovanju z evropskim nadzornikom za varstvo podatkov,
|
după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,
|
|
v skladu s postopkom iz člena 251 Pogodbe[7],
|
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[7],
|
|
ob upoštevanju naslednjega:
|
întrucât:
|
|
1. Evropska unija izvaja politiko povečanja varnosti v cestnem prometu z namenom zmanjšanja števila žrtev, poškodb in materialne škode. Dosledno izvrševanje sankcij za cestno prometne prekrške, za katere je znano, da zelo ogrožajo varnost na cesti, je pomemben instrument za doseganje tega cilja.
|
1. Uniunea Europeană urmărește o politică de îmbunătățire a siguranței rutiere, având ca obiectiv reducerea deceselor, a vătămărilor corporale și a daunelor materiale cauzate de accidente. Aplicarea sistematică a sancțiunilor pentru infracțiuni rutiere recunoscute ca extrem de periculoase pentru siguranța rutieră este un instrument important pentru atingerea acestui obiectiv.
|
|
2. Zaradi pomanjkanja ustreznih mehanizmov pa sankcije v obliki denarne kazni za nekatere prometne prekrške, ki so bili storjeni v eni državi članici z vozilom, ki je registrirano v drugi državi članici, pogosto niso izvršene.
|
2. Cu toate acestea, sancțiunile sub formă de amenzi pentru anumite infracțiuni rutiere nu sunt întotdeauna aplicate în cazul în care infracțiunile se comit cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care s-a comis infracțiunea, datorită lipsei mecanismelor corespunzătoare.
|
|
3. Zaradi povečanja varnosti v cestnem prometu po vsej Evropski uniji in zaradi zagotavljanja enake obravnave rezidenčnih in nerezidenčnih storilcev prekrškov bi bilo treba olajšati pregon tako, da ta ne bi bil odvisen od tega, v kateri državi članici je registrirano vozilo, s katerim je bil storjen prekršek. V ta namen bi bilo treba vzpostaviti sistem čezmejne izmenjave informacij.
|
3. Pentru a îmbunătăți siguranța rutieră pe întreg teritoriul Uniunii Europene și pentru a asigura aplicarea unui tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește infractorii rezidenți și nerezidenți, este necesar să se faciliteze aplicarea normelor indiferent de statul membru în care este înmatriculat vehiculul cu care se comite infracțiunea. În acest scop, ar trebui instituit un sistem transfrontalier de schimb de informații.
|
|
4. Takšen sistem bi bil pomemben zlasti pri prometnih prekrških, odkritih s samodejnimi napravami, pri katerih identitete storilca prekrška ni mogoče ugotoviti takoj, to sta npr. prekoračitev hitrosti ali vožnja skozi rdečo luč. Koristen bi bil tudi v primerih, ko je bilo vozilo zaustavljeno, da se omogoči obravnavanje prekrškov, pri katerih bi bilo treba preveriti podatke o registraciji. To velja zlasti za vožnjo pod vplivom alkohola.
|
4. Un astfel de sistem este deosebit de important, în special în cazul infracțiunilor rutiere detectate de echipamente automatizate, când identitatea infractorului nu poate fi imediat stabilită, precum excesul de viteză sau nerespectarea culorii roșii a semaforului. Propunerea este de asemenea utilă în sensul că permite sancționarea infracțiunilor atunci când este necesară verificarea actelor de înmatriculare ale vehiculului, în cazul în care vehiculul a fost oprit. Acest lucru se întâmplă în special în cazul conducerii în stare de ebrietate.
|
|
5. Ta sistem bi moral zajemati vrste prometnih prekrškov, s katerimi se resno ogroža varnost v cestnem prometu, in tiste, ki so opredeljeni kot prometni prekrški v zakonodajah vseh državah članicah. V skladu s tem bi bilo ustrezno sprejeti določbe za prekoračitev dovoljene hitrosti, vožnjo pod vplivom alkohola, neuporabo varnostnega pasu in vožnjo skozi rdečo luč. Komisija bo spremljala razvoj po EU v zvezi z drugimi cestno prometnimi prekrški z resnimi posledicami za varnost v cestnem prometu in lahko po potrebi predlaga spremembe direktive, da bi jih vključila v njeno področje uporabe, recimo vožnjo pod vplivom mamil, uporabo mobilnega telefona med vožnjo in vožnjo brez obveznega avtomobilskega zavarovanja.
|
5. Tipurile de infracțiuni rutiere care urmează a fi incluse în acest sistem trebuie să reflecte gravitatea acestora în funcție de gradul de pericol pe care îl reprezintă pentru siguranța rutieră și trebuie să cuprindă infracțiuni calificate drept infracțiuni rutiere de legile tuturor statelor membre. În consecință, sunt necesare dispoziții cu privire la depășirea vitezei maxime admise, la conducerea în stare de ebrietate, la neutilizarea centurii de siguranță și la nerespectarea culorii roșii a semaforului. Comisia va continua să monitorizeze evoluția pe teritoriul UE și a altor infracțiuni rutiere cu efecte grave asupra siguranței rutiere și, în cazul în care este necesar, va lua în considerare propunerea unei revizuiri a directivei astfel încât să includă în sfera sa de aplicare și aceste infracțiuni, precum conducerea sub influența stupefiantelor, folosirea telefoanelor mobile la volan și conducerea fără asigurare.
|
|
6. Zaradi zagotavljanja učinkovitosti sistema pregona bi ta moral zajemati obdobje od ugotovitve prekrška do pošiljanja obvestila o prekršku, izdelanega v skladu s standardnim obrazcem, imetniku potrdila o registraciji zadevnega vozila. Po sprejetju dokončne odločbe se uporablja Okvirni sklep Sveta 2005/214/PNZ o uporabi načela vzajemnega priznavanja denarnih kazni[8].
|
6. Pentru a asigura eficacitatea sistemului de aplicare a normelor, este necesar ca acesta să includă etapele dintre detectarea infracțiunii și trimiterea notificării, întocmită pe baza unui model standard, către titularul certificatului de înmatriculare al vehiculului. Imediat ce este adoptată o hotărâre definitivă, se aplică Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare[8] .
|
|
7. Čezmejna izmenjava informacij bi morala potekati hitro z elektronskimi sredstvi. V ta namen bi bilo treba vzpostaviti elektronsko omrežje EU.
|
7. În continuare, schimbul transfrontalier de informații trebuie realizat rapid prin intermediul mijloacelor electronice. În acest scop, este necesară crearea unei rețele electronice la nivelul UE.
|
|
8. Ker so podatki v zvezi z identifikacijo storilca prekrška osebni, bi morale države članice sprejeti potrebne ukrepe za zagotovitev skladnosti z Direktivo Evropskega parlamenta in Sveta 95/46/ES z dne 24. oktobra 1995 o varstvu posameznikov pri obdelavi osebnih podatkov in o prostem pretoku takih podatkov[9].
|
8. Întrucât datele referitoare la identificarea unui infractor sunt personale, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta respectarea Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[9].
|
|
9. Ukrepe, potrebne za izvajanje te direktive, bi bilo treba sprejeti v skladu s Sklepom Sveta 1999/468/ES z dne 28. junija 1999 o določitvi postopkov za uresničevanje Komisiji podeljenih izvedbenih pooblastil[10].
|
9. Este necesar ca măsurile de punere în aplicare a prezentei directive să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei[10].
|
|
10. Komisiji bi bilo zlasti treba podeliti pooblastila za sprejetje ukrepov v zvezi s prilagoditvijo Priloge. Ker je področje uporabe navedenih ukrepov splošno in so namenjeni spremembi nebistvenih elementov te direktive, bi jih bilo treba sprejeti v skladu z regulativnim postopkom s pregledom iz člena 5a Sklepa 1999/468/ES.
|
10. În special, Comisiei ar trebui să i se confere prerogativul de a adopta măsuri privind modificarea anexei. Deoarece aceste măsuri au un caracter general și vizează modificarea unor elemente neesențiale din prezenta directivă, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
|
|
11. Ker države članice same ne morejo zadovoljivo doseči ciljev predvidenih ukrepov, torej lažjega čezmejnega izvrševanja sankcij za nekatere cestno prometne prekrške, ampak jih je mogoče zaradi obsega in učinkov bolje doseči na ravni Skupnosti, lahko Skupnost sprejme ukrepe v skladu z načelom subsidiarnosti iz člena 5 Pogodbe. V skladu z načelom sorazmernosti iz navedenega člena ta direktiva ne presega okvira, ki je potreben za dosego teh ciljev –
|
11. Întrucât obiectivele acțiunii respective, și anume facilitarea aplicării transfrontaliere a normelor privind sancțiunile pentru anumite infracțiuni rutiere, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și întrucât, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor în cauză .
|
|
STA SPREJELA NASLEDNJO DIREKTIVO:
|
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
|
|
POGLAVJE I
|
CAPITOLUL I
|
|
SPLOŠNE DOLOČBE
|
DISPOZIȚII GENERALE
|
|
Člen 1 Vsebina in področje uporabe
|
Articolul 1 Obiectul și sfera de aplicare
|
|
1. Ta direktiva vzpostavlja sistem za lažje čezmejno izvrševanje sankcij za naslednje cestno prometne prekrške:
|
1. Prezenta directivă stabilește un sistem de facilitare a aplicării transfrontaliere a normelor privind sancțiunile pentru următoarele infracțiuni rutiere:
|
|
(a) prekoračitev dovoljene hitrosti;
|
(a) excesul de viteză;
|
|
(b) vožnjo pod vplivom alkohola;
|
(b) conducerea în stare de ebrietate;
|
|
(c) neuporabo varnostnega pasu;
|
(c) nefolosirea centurii de siguranță;
|
|
(d) vožnjo skozi rdečo luč.
|
(d) nerespectarea culorii roșii a semaforului.
|
|
2. Ta direktiva se uporablja samo, če je sankcija, predvidena za zadevni prekršek, denarna kazen ali če sankcija to kazen vključuje.
|
2. Prezenta directivă se aplică numai în măsura în care sancțiunea care urmează a fi impusă pentru infracțiunea în cauză este sau include o sancțiune financiară.
|
|
Člen 2 Opredelitev pojmov
|
Articolul 2 Definiții
|
|
V tej direktivi se uporabljajo naslednje opredelitve pojmov:
|
În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:
|
|
12. „imetnik“ pomeni imetnika potrdila o registraciji zadevnega vozila;
|
12. „titular” înseamnă titularul certificatului de înmatriculare al vehiculului în cauză;
|
|
13. „država prekrška“ pomeni državo članico, v kateri je bil storjen prekršek;
|
13. „statul infracțiunii” înseamnă statul în care s-a comis infracțiunea;
|
|
14. „država registracije“ pomeni državo članico, v kateri je registrirano vozilo, s katerim je bil storjen prekršek;
|
14. „statul de reședință” înseamnă statul membru în care este înmatriculat vehiculul cu care s-a comis infracțiunea;
|
|
15. „pristojni organ“ pomeni organ, ki je pristojen za nacionalno zbirko podatkov o dokumentih za registracijo vozil;
|
15. „autoritatea competentă” înseamnă autoritatea însărcinată cu administrarea bazei de date naționale care conține documentele de înmatriculare ale vehiculelor;
|
|
16. „prekoračitev dovoljene hitrosti“ pomeni prekoračitev omejitve za hitrost, ki velja v državi prekrška za zadevno cesto in vozilo;
|
16. „excesul de viteză” înseamnă depășirea vitezei maxime admise în statul infracțiunii, în funcție de calea rutieră sau de tipul vehiculului în cauză;
|
|
17. „vožnja pod vplivom alkohola“ pomeni vožnjo s koncentracijo alkohola v krvi, ki presega najvišjo koncentracijo, ki je dovoljena v državi prekrška;
|
17. „conducerea în stare de ebrietate” înseamnă conducerea în condițiile unui nivel al alcoolemiei mai ridicat decât nivelul maxim admis în statul infracțiunii;
|
|
18. „neuporaba varnostnega pasu“ pomeni neizpolnitev zahteve po uporabi varnostnega pasu ali zadrževalnega sistema za otroke, kadar je takšna uporaba obvezna v skladu z Direktivo Sveta 91/671/EGS[11] ali nacionalnim zakonom v državi prekrška.
|
18. „nefolosirea centurii de siguranță” înseamnă nerespectarea obligației de a purta centura de siguranță sau de a folosi dispozitive de siguranță pentru copii în cazurile în care utilizarea unui astfel de echipament este obligatorie, în conformitate cu Directiva 91/671/CEE[11] a Consiliului sau cu legislația națională a statului infracțiunii;
|
|
19. „vožnja skozi rdečo luč“ pomeni prekršek vožnje skozi rdečo luč na semaforju, kakor je opredeljen z zakonom države prekrška.
|
19. „nerespectarea culorii roșii a semaforului” înseamnă infracțiunea de a nu opri la culoarea roșie a semaforului, așa cum este definită în legislația statului infracțiunii.
|
|
POGLAVJE II
|
CAPITOLUL II
|
|
DOLOČBE ZA LAŽJI ČEZMEJNI PREGON
|
DISPOZIȚII DE FACILITARE A APLICĂRII TRANSFRONTALIERE A NORMELOR
|
|
Člen 3 Postopek za izmenjavo informacij med državami članicami
|
Articolul 3 Procedura pentru schimbul de informații între statele membre
|
|
1. Kadar je bil prekršek storjen v državi članici z vozilom, ki je registrirano v drugi državi članici, organ, ki je pristojen za pregon v državi prekrška, pa prekrška ne kaznuje in primera ne zaključi takoj, pošlje pristojni organ navedene države registrsko številko vozila in podatke o kraju in datumu storjenega prekrška pristojnim organom druge države članice ali državi registracije, če je to mogoče ugotoviti. Tako ravna v enakih razmerah in pod istimi pogoji, pod katerimi bi preganjalo tudi prekršek, ki bi bil storjen z vozilom, registriranim na njegovem ozemlju.
|
1. Când într-un stat membru se comite o infracțiune cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru, iar cazul nu este sancționat și clasat imediat de o autoritate însărcinată cu urmărirea infracțiunii în statul infracțiunii, autoritatea competentă din statul în cauză trimite numărul de înmatriculare al vehiculului și informații privind locul și data comiterii infracțiunii către autoritatea competentă din celelalte state membre sau din statul de reședință, dacă acesta poate fi identificat. Statul în care s-a comis infracțiunea va face toate acestea în aceleași împrejurări și în aceleași condiții în care ar urmări infracțiunea respectivă în cazul în care aceasta s-ar comite cu un vehicul înmatriculat pe teritoriul său.
|
|
2. Pristojni organi države registracije takoj sporočijo pristojnim organom države prekrška naslednje informacije:
|
2. Autoritatea competentă din statul de reședință transmite imediat următoarele informații, numai autorității competente din statul infracțiunii:
|
|
(a) znamko in model vozila z zadevno registrsko številko;
|
(a) marca și modelul vehiculului cu numărul de înmatriculare în cauză;
|
|
(b) kadar je imetnik potrdila o registraciji zadevnega vozila fizična oseba: njegovo ime, naslov, datum in kraj rojstva;
|
(b) în cazul în care titularul certificatului de înmatriculare al vehiculului este o persoană fizică, numele, adresa, data și locul nașterii acesteia;
|
|
(c) kadar je imetnik potrdila o registraciji zadevnega vozila pravna oseba: njen naziv in naslov.
|
(c) în cazul în care titularul certificatului de înmatriculare al vehiculului este o persoană juridică, denumirea și adresa acesteia.
|
|
3. Informacij, ki jih je poslala država prekrška, pristojni organi drugih držav članic ne shranijo.
|
3. Autoritățile competente din celelalte state membre nu păstrează informațiile trimise de către statul infracțiunii.
|
|
Člen 4 Uporaba elektronskega omrežja
|
Articolul 4 Utilizarea unei rețele electronice
|
|
1. Države članice sprejmejo potrebne ukrepe za zagotovitev, da izmenjava informacij, kakor je opisana v členu 3, poteka z elektronskimi sredstvi. V ta namen države članice sprejmejo vse potrebne ukrepe za zagotovitev, da se elektronsko omrežje EU na podlagi skupnih pravil vzpostavi najpozneje v 12 mesecih po datumu iz člena 9(1).
|
1. Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea prin mijloace electronice a schimbului de informații descris la articolul 3. În acest scop, statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura crearea unei rețele electronice la nivelul UE, bazată pe norme comune, în termen de cel mult 12 luni de la data menționată la articolul 9 alineatul (1).
|
|
2. Skupna pravila glede izvajanja odstavka 1 sprejme Komisija v skladu z regulativnim postopkom iz člena 8(2) do datuma, navedenega v členu 9(1).
|
2. Comisia adoptă normele comune privind punerea în aplicare a alineatului (1) până la data menționată la articolul 9 alineatul (1), în conformitate cu procedura de reglementare definită la articolul 8 alineatul (2).
|
|
Ta skupna pravila vključujejo zlasti določbe o naslednjem:
|
Aceste norme comune includ în special dispoziții referitoare la următoarele elemente:
|
|
(a) obliko podatkov za izmenjavo;
|
(a) formatul informațiilor care fac obiectul schimbului;
|
|
(b) tehničnih postopkih za elektronsko izmenjavo podatkov med državami članicami.
|
(b) procedurile tehnice pentru schimbul electronic de informații între statele membre.
|
|
Člen 5 Obvestilo o prekršku
|
Articolul 5 Notificarea infracțiunii
|
|
1. Po prejemu informacij iz člena 3(2) pošljejo organi države prekrška, pristojni za pregon prekrškov, ki jih zajema ta direktiva, obvestilo o prekršku imetniku. Obvestilo je izdelano v skladu z obrazcem iz Priloge.
|
1. La primirea informațiilor descrise la articolul 3 alineatul (2), autoritatea din statul infracțiunii însărcinată cu urmărirea infracțiunilor reglementate de prezenta directivă trimite titularului o notificare privind infracțiunea. Notificarea se elaborează pe baza modelului din anexă.
|
|
2. Obvestilo o prekršku vsebuje opis bistvenih podrobnosti zadevnega prekrška, znesek denarne kazni, ki jo mora imetnik plačati, podatke o možnostih imetnika, da izpodbija razloge za obvestilo o prekršku in se pritoži zoper odločbo o plačilu denarne kazni, ter postopek, po katerem se je treba ravnati v primeru ugovora ali pritožbe.
|
2. Notificarea infracțiunii conține o descriere a detaliilor relevante ale infracțiunii în cauză și suma la care se ridică sancțiunea financiară pe care titularul este obligat să o plătească, posibilele modalități de contestare a motivelor pentru care s-a emis notificarea și de recurs împotriva deciziei de impunere a sancțiunii financiare, precum și procedura de urmat în caz de litigiu sau recurs.
|
|
3. Obvestilo o prekršku imetnika pouči, da mora izpolniti obrazec za odgovor, če ne namerava plačati kazni.
|
3. Notificarea infracțiunii îl informează pe titular despre faptul că trebuie să completeze un formular de răspuns în cazul în care nu intenționează să plătească sancțiunea.
|
|
4. Obvestilo o prekršku se imetniku pošlje v uradnem jeziku ali jezikih države registracije, kot je določen v tej državi.
|
4. Notificarea infracțiunii îi este comunicată titularului în limba oficială sau în limbile oficiale ale statului de reședință, în conformitate cu dispozițiile statului în cauză.
|
|
5. Komisija lahko zaradi upoštevanja tehničnega razvoja spremeni obrazec obvestila o prekršku. Ukrepi za spremembo nebistvenih določb te direktive se sprejmejo v skladu z regulativnim postopkom s pregledom iz člena 8(3).
|
5. Comisia poate adapta modelul notificării pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice. Măsurile care vizează modificarea unor elemente neesențiale ale prezentei directive se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 8 alineatul (3).
|
|
Člen 6 Osrednji organi
|
Articolul 6 Autoritățile centrale
|
|
1. Vse države članice imenujejo osrednji organ, ki pomaga pri uresničevanju te direktive.
|
1. Fiecare stat membru desemnează o autoritate centrală care să ofere asistență pentru aplicarea prezentei directive.
|
|
2. Vse države članice v šestih mesecih po začetku veljavnosti te direktive sporočijo Komisiji nazive in naslove osrednjih organov, imenovanih v skladu s tem členom.
|
2. Fiecare stat membru comunică Comisiei, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive, denumirea și adresele autorităților centrale desemnate în temeiul prezentului articol.
|
|
3. Komisija pošlje informacije, opisane v odstavku 2, drugim državam članicam.
|
3. Comisia comunică celorlalte state membre informațiile descrise la alineatul (2).
|
|
Člen 7 Pravica do dostopa, popravka in črtanja
|
Articolul 7 Dreptul la acces, corectare și anulare
|
|
1. Brez poseganja v pravico posameznikov, na katere se osebni podatki nanašajo, ki jih imajo na podlagi nacionalne zakonodaje v skladu s členom 12(a) Direktive 95/46/ES, imajo vse osebe pravico, da so obveščene o osebnih podatkih, zabeleženih v državi registracije, ki so bili sporočeni državi članici, ki jih je zahtevala.
|
1. Fără a aduce atingere drepturilor persoanelor vizate prevăzute în legislația națională în temeiul articolului 12 litera (a) din Directiva 95/46/CE, orice persoană are dreptul de a obține comunicarea datelor sale personale aflate în evidențele statului de reședință și care au fost transmise statului membru solicitant.
|
|
2. Brez poseganja v spoštovanje zahtev postopkov za pritožbo in popravek, ki veljajo v zadevni državi članici, imajo vse zadevne osebe pravico, da takoj dosežejo popravek netočnih osebnih podatkov ali črtanje podatkov, zabeleženih nezakonito.
|
2. Fără a aduce atingere respectării cerințelor procedurale ale mecanismelor de recurs și despăgubire ale statului membru în cauză, orice persoană vizată are dreptul de a obține imediat corectarea datelor personale inexacte sau anularea oricăror date înregistrate ilegal.
|
|
3. Posamezniki, na katere se osebni podatki nanašajo, lahko pravice iz odstavka 2 uresničujejo pri osrednjem organu države registracije.
|
3. Persoanele vizate își pot exercita drepturile menționate la alineatul (2) înaintea autorității centrale din statul de reședință.
|
|
POGLAVJE III
|
CAPITOLUL III
|
|
POSTOPEK ODBORA
|
PROCEDURA COMITETULUI
|
|
Člen 8 Odbor
|
Articolul 8 Comitetul
|
|
1. Komisiji pomaga Odbor za pregon na področju varnosti v cestnem prometu.
|
1. Comisia este asistată de un comitet de aplicare a normelor privind siguranța rutieră.
|
|
2. Pri sklicevanju na ta odstavek se uporabljata člena 5 in 7 Sklepa 1999/468/ES, ob upoštevanju določb člena 8 Sklepa.
|
2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din decizia menționată anterior.
|
|
Rok iz člena 5(6) Sklepa 1999/468/ES je tri mesece.
|
Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.
|
|
3. Pri sklicevanju na ta odstavek se uporabljata člen 5a(1) do (4) in člen 7 Sklepa 1999/468/ES ob upoštevanju določb člena 8 Sklepa.
|
3. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1) - (4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din decizia menționată.
|
|
POGLAVJE IV
|
CAPITOLUL IV
|
|
KONČNE DOLOČBE
|
DISPOZIȚII FINALE
|
|
Člen 9 Prenos
|
Articolul 9 Transpunere
|
|
1. Države članice sprejmejo zakone in druge predpise, potrebne za uskladitev s to direktivo, najpozneje dvanajst mesecev po začetku njene veljavnosti. Komisiji takoj sporočijo besedilo navedenih predpisov in korelacijsko tabelo med navedenimi predpisi in to direktivo.
|
1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, în termen de cel mult douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a acesteia. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele dispozițiilor în cauză, precum și un tabel de corespondență între dispozițiile în cauză și prezenta directivă.
|
|
Države članice se v sprejetih predpisih sklicujejo na to direktivo ali pa sklic nanjo navedejo ob njihovi uradni objavi. Način sklicevanja določijo države članice.
|
Atunci când statele membre adoptă dispozițiile menționate, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
|
|
2. Države članice Komisiji sporočijo besedilo temeljnih predpisov nacionalnega prava, ki jih sprejmejo na področju, ki ga ureja ta direktiva.
|
2. Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
|
|
Člen 10
|
Articolul 10
|
|
Ta direktiva začne veljati dan po objavi v Uradnem listu Evropske unije .
|
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .
|
|
Člen 11
|
Articolul 11
|
|
Ta direktiva je naslovljena na države članice.
|
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
|
|
V Bruslju,
|
Adoptată la Bruxelles,
|
|
Za Evropski parlament Za Svet
|
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
|
|
Predsednik Predsednik
|
Președintele Președintele
|
|
PRILOGA OBRAZEC obvestila o prekršku
|
ANEXĂ FORMULAR de notificare a infracțiunii
|
|
iz člena 5
|
prevăzut la articolul 5
|
|
[NASLOVNA STRAN]
|
[PAGINA DE GARDĂ]
|
|
[Ime, naslov in telefonska številka pošiljatelja] [Ime in naslov naslovnika]
|
[Numele, adresa și numărul de telefon ale expeditorului] [Numele și adresa destinatarului]
|
|
OBVESTILO
|
NOTIFICARE
|
|
o prometnem prekršku, storjenem v .......... [ime države članice, v kateri je bil storjen prekršek]
|
a infracțiunii rutiere comise în…… [denumirea statului membru în care s-a comis infracțiunea]
|
|
[zgornje besedilo na naslovni strani je v vseh uradnih jezikih EU]
|
[textul de mai sus apare pe această pagină de gardă în toate limbile oficiale ale UE]
|
|
Stran 2
|
Pagina 2
|
|
Dne [datum ...... ] je .................[naziv pristojnega organa] ugotovil prometni prekršek, ki je bil storjen z vozilom z registrsko številko .............., znamke .........., modela .............
|
La [data… ] o infracțiune rutieră comisă cu vehiculul având numărul de înmatriculare ………, marca ….., modelul............. a fost detectată de …………..[denumirea organismului responsabil].
|
|
Registrirani ste kot imetnik potrdila o registraciji navedenega vozila.
|
Sunteți înregistrat ca titular al certificatului de înmatriculare al vehiculului sus-menționat.
|
|
Bistvene podrobnosti prekrška so opisane na strani 3.
|
Detaliile relevante ale infracțiunii sunt descrise mai jos, la pagina 3.
|
|
Denarna kazen za ta prekršek znaša ......... EUR / nacionalna valuta.
|
Contravaloarea amenzii aplicate acestei infracțiuni este de ........ EUR / moneda națională.
|
|
Rok za plačilo je .......................
|
Termenul de plată este .........................
|
|
Če ne plačate te denarne kazni, morate izpolniti priloženi obrazec za odgovor (stran 4) in ga poslati na navedeni naslov.
|
În caz de neplată a acestei amenzi, sunteți obligat să completați formularul de răspuns atașat (pagina 4) și să îl trimiteți la adresa indicată.
|
|
___________________________________________________________________________
|
___________________________________________________________________________
|
|
Stran 3
|
pagina 3
|
|
Bistvene podrobnosti o prekršku
|
Detalii relevante referitoare la infracțiune
|
|
(a) Podatki o vozilu, s katerim je bil storjen prekršek:
|
(a) Informații referitoare la vehiculul cu care s-a comis infracțiunea:
|
|
Registrska številka:
|
Numărul de înmatriculare:
|
|
Država registracije:
|
Țara în care este înmatriculat:
|
|
Znamka in model:
|
Marcă și model:
|
|
(b) Podatki o prekršku:
|
(b) Informații referitoare la infracțiune:
|
|
Kraj, datum in čas, ko je bil storjen:
|
Locul, data și ora la care a fost comisă:
|
|
Vrsta in pravna klasifikacija prekrška:
|
Natura și încadrarea juridică a infracțiunii:
|
|
prekoračitev dovoljene hitrosti, vožnja pod vplivom alkohola, neuporaba varnostnega pasu ali zadrževalnega sistema za otroke, vožnja skozi rdečo luč[12].
|
exces de viteză, conducere în stare de ebrietate, nefolosirea centurii de siguranță sau a sistemelor de siguranță pentru copii, nerespectarea culorii roșii a semaforului[12]
|
|
Podrobni opis prekrška:
|
Descrierea detaliată a infracțiunii:
|
|
Sklic na ustrezni predpis:
|
Trimitere la dispoziția (dispozițiile) legală(e) relevantă(e):
|
|
Opis dokaza o prekršku ali sklic nanj:
|
Descrierea sau trimiterea la dovezi referitoare la infracțiune:
|
|
(c ) Podatki o napravi, s katero je bil ugotovljen prekršek[13]:
|
(c) Informații referitoare la dispozitivul de detectare a infracțiunii utilizat[13]
|
|
Vrsta naprave za ugotavljanje prekoračitve dovoljene hitrosti, vožnje pod vplivom alkohola, vožnje skozi rdečo luč ali neuporabe varnostnega pasu[14]:
|
Tipul de dispozitiv de detectare a infracțiunilor de exces de viteză, conducere în stare de ebrietate, nerespectare a culorii roșii a semaforului sau nefolosire a centurii de siguranță[14]:
|
|
Podatki o napravi:
|
Specificațiile dispozitivului:
|
|
Identifikacijska številka naprave:
|
Numărul de identificare al dispozitivului:
|
|
Rok za naslednjo overitev:
|
Data de expirare a ultimei calibrări:
|
|
(d) Rezultat uporabe naprave:
|
(d) Rezultatul utilizării dispozitivului:
|
|
[primer za prekoračitev hitrosti; ustrezno navesti druge prekrške:]
|
[exemplu pentru exces de viteză; a se adăuga alte infracțiuni:]
|
|
Največja dovoljena hitrost:
|
Viteza maximă admisă:
|
|
Izmerjena hitrost:
|
Viteza înregistrată:
|
|
Izmerjena hitrost, zmanjšana za varnostno razliko:
|
Viteza înregistrată corectată cu marja de eroare:
|
|
Stran 4
|
pagina 4
|
|
Obrazec za odgovor
|
Formular de răspuns
|
|
(izpolnite z velikimi tiskanimi črkami in ustrezno označite)
|
(a se completa cu majuscule și a se bifa opțiunea corectă)
|
|
A. Podatki o vozniku:
|
A. Identitatea conducătorului auto:
|
|
– Priimek in ime:
|
- Numele și prenumele:
|
|
– Kraj in datum rojstva:
|
- Locul și data nașterii:
|
|
– Številka vozniškega dovoljenja: ... izdanega (datum): ... v (kraj):
|
- Numărul carnetului de conducere:…… eliberat la (data):……. în (locul)…….
|
|
– Naslov:
|
- Adresa :
|
|
B. Vprašanja:
|
B. Listă de întrebări
|
|
20. Ali je vozilo znamke … z registrsko številko … registrirano na vaše ime? da/ne
|
20. Vehiculul marca….,având numărul de înmatriculare…., este înmatriculat pe numele dvs.? da/nu
|
|
Če ni, navedite imetnika potrdila o registraciji:
|
Dacă nu, titularul certificatului de înmatriculare este:
|
|
(priimek, ime, naslov)
|
(numele, prenumele, adresa)
|
|
21. Ali se strinjate, da ste storili prometni prekršek? da/ne
|
21. Recunoașteți că ați comis infracțiunea? da/nu
|
|
22. Če se ne strinjate, navedite razloge zakaj:
|
22. Dacă nu recunoașteți, motivați:
|
|
Izpolnjeni obrazec v 60 dneh po datumu tega obvestila pošljite na naslednji organ:
|
Formularul completat se trimite, în termen de 60 de zile de la primirea prezentei notificări, către următoarea autoritate competentă:
|
|
na naslednji naslov:
|
la următoarea adresă:
|
|
OBVESTILO
|
INFORMAȚII
|
|
Ta primer bo obravnaval pristojni organ države, v kateri je bil storjen prekršek.
|
Această cauză va fi examinată de către autoritatea competentă din statul în care s-a comis infracțiunea.
|
|
Če primer ne bo preganjan, boste o tem obveščeni v 60 dneh po prejemu obrazca za odgovor.
|
În cazul în care cauza nu este dedusă judecății, veți fi informat în termen de 60 de zile de la primirea formularului de răspuns.
|
|
Če bo primer preganjan, bo uporabljen naslednji postopek:
|
În cazul în care cauza este dedusă judecății, se aplică procedura următoare:
|
|
[izpolni država prekrška – kakšen bo potek postopka, vključno s podrobnostmi o možnostih in postopku pritožbe zoper odločitev o pregonu tega primera. Te podrobnosti v vsakem primeru vključujejo naslednje: naziv in naslov organa, pristojnega za pregon tega primera; rok za plačilo; naziv in naslov zadevnega pritožbenega organa; pritožbeni rok].
|
[a se completa de către statul infracțiunii – procedura de urmat, incluzând detalii referitoare la posibilitatea și procedura de recurs împotriva deciziei de urmărire penală. Aceste detalii vor include, în orice caz: Denumirea și adresa autorității responsabile cu deducerea cauzei judecății; termenul de plată; denumirea și adresa organismului în fața căruia poate fi prezentat recursul; termenul limită pentru înaintarea recursului ] .
|
|
ZAKONODAJNI FINANČNI IZKAZ
|
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
|
|
1. NASLOV PREDLOGA:
|
1. DENUMIREA PROPUNERII:
|
|
Predlog Direktive Evropskega parlamenta in Sveta o lažjem čezmejnem pregonu na področju varnosti v cestnem prometu
|
Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de facilitare a aplicării transfrontaliere a normelor în domeniul siguranței rutiere
|
|
2. OKVIR ABM/ABB
|
2. CADRU ABM/ABB (GESTIUNE/STABILIREA BUGETULUI PE ACTIVITĂȚI)
|
|
Zadevno(-a) področje(-a) in povezana(-e) dejavnost(-i):
|
Domeniul (domeniile) de politică în cauză și activitatea (activitățile) asociată (asociate):
|
|
Kopenski promet – varnost v cestnem prometu
|
Transport terestru – Siguranța rutieră
|
|
3. PRORAČUNSKE VRSTICE
|
3. LINII BUGETARE:
|
|
3.1. Proračunske vrstice (vrstice za poslovanje in z njimi povezane vrstice za tehnično in upravno pomoč (nekdanje vrstice BA)) z navedbo imena postavke:
|
3.1. Linii bugetare [linii operaționale și linii conexe de asistență tehnică și administrativă (foste linii BA)], inclusiv titlurile acestora:
|
|
3.2. Trajanje ukrepa in finančnega vpliva:
|
3.2. Durata acțiunii și a implicațiilor financiare:
|
|
neomejeno trajanje
|
Durată nelimitată
|
|
3.3. Značilnosti proračuna:
|
3.3. Caracteristici bugetare:
|
|
Proračunska vrstica | Vrsta odhodkov | Novo | Prispevek Efte | Prispevki držav prosilk | Razdelek v finančni perspektivi |
|
Linie bugetară | Natura cheltuielilor | Nouă | Contribuția AELS | Contribuție țări candidate | Rubrica PF |
|
|
4. POVZETEK SREDSTEV
|
4. SINTEZA RESURSELOR
|
|
4.1. Finančna sredstva
|
4.1. Resurse financiare
|
|
4.1.1. Povzetek odobritev za prevzem obveznosti (OPO) in odobritev plačil (OP)
|
4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) și a creditelor de plată (CP)
|
|
v mio EUR (na tri decimalna mesta natančno)
|
milioane EUR (cu 3 zecimale)
|
|
Vrsta odhodkov | Oddelek | Leto 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 in pozneje | Skupaj |
|
Natura cheltuielii | Secțiunea nr. | Anul 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 anii următori | Total |
|
|
Odhodki iz poslovanja[15] |
|
Cheltuieli operaționale[15] |
|
|
Odobritve za prevzem obveznosti (OPO) | 8.1. | a |
|
Credite de angajament (CA) | 8.1. | a |
|
|
Odobritve plačil (OP) | b |
|
Credite de plată (CP) | b |
|
|
Upravni odhodki, ki jih referenčni znesek krije[16] |
|
Cheltuieli administrative incluse în suma de referință[16] |
|
|
Tehnična in upravna pomoč (NS) | 8.2.4. | c |
|
Asistență tehnică și administrativă – ATA (CND) | 8.2.4. | c |
|
|
REFERENČNI ZNESEK SKUPAJ |
|
SUMA TOTALĂ DE REFERINȚĂ |
|
|
Odobritve za prevzem obveznosti | a+c |
|
Credite de angajament | a+c |
|
|
Odobritve plačil | b+c |
|
Credite de plată | b+c |
|
|
Upravni odhodki, ki jih referenčni znesek ne krije[17] |
|
Cheltuieli administrative neincluse în suma de referință[17] |
|
|
Človeški viri in z njimi povezani odhodki (NS) | 8.2.5. | d | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 |
|
Resurse umane și cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5. | d | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 |
|
|
Upravni stroški, ki jih referenčni znesek ne krije, razen stroškov za človeške vire in z njimi povezanih stroškov (NS) | 8.2.6. | e | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 |
|
Cheltuieli administrative, altele decât resursele umane și costurile conexe, neincluse în suma de referință (CND) | 8.2.6. | e | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 |
|
|
Predvideni stroški financiranja ukrepa skupaj |
|
Totalul indicativ al costurilor acțiunii |
|
|
OPO, vključno s stroški za človeške vire, SKUPAJ | a+c+d+e | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 |
|
TOTAL CA, inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 |
|
|
OP, vključno s stroški za človeške vire, SKUPAJ | b+c+d+e | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 |
|
TOTAL CP, inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 |
|
|
Podrobnosti o sofinanciranju
|
Detalii privind cofinanțarea
|
|
Če so države članice ali drugi organi (treba jih je navesti) vključeni v sofinanciranje, se v spodnjo razpredelnico vpiše predvidena raven tega sofinanciranja (lahko se dodajo vrstice, če ukrep sofinancirajo različni organi):
|
În cazul în care propunerea prevede cofinanțare din partea statelor membre sau altor organisme (a se specifica), este necesar să se furnizeze o estimare a nivelului acestei cofinanțări în tabelul de mai jos (se pot adăuga rânduri suplimentare în cazul în care se prevede că mai multe organisme participă la cofinanțare):
|
|
v mio EUR (na tri decimalna mesta natančno)
|
milioane EUR (cu 3 zecimale)
|
|
Organ, ki sofinancira ukrep | Leto 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 in pozneje | Skupaj |
|
Organism cofinanțator | Anul 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 și anii urm. | Total |
|
|
NE | f |
|
NO | f |
|
|
OP, vključno s sofinanciranjem, SKUPAJ | a+c+d+e+f | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 |
|
TOTAL CA inclusiv cofinanțare | a+c+d+e+f | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 | 0,0936 |
|
|
4.1.2. Skladnost s finančnim načrtovanjem
|
4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară
|
|
X Predlog je skladen s sedanjim finančnim načrtovanjem.
|
X Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.
|
|
( Predlog bo zahteval ponovno načrtovanje ustreznega razdelka v finančni perspektivi.
|
( Propunerea duce la reprogramarea rubricii respective din perspectivele financiare.
|
|
( Predlog lahko zahteva uporabo določb Medinstitucionalnega sporazuma[18] (tj. instrumenta prilagodljivosti ali spremembe finančne perspektive).
|
( Propunerea poate necesita aplicarea dispozițiilor Acordului interinstituțional[18] (referitoare la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea perspectivelor financiare).
|
|
4.1.3. Finančni vpliv na prihodke
|
4.1.3. Implicațiile financiare asupra veniturilor
|
|
X Predlog nima finančnih posledic za prihodke.
|
X Propunerea nu are implicații financiare asupra veniturilor
|
|
( Predlog ima finančni vpliv – učinek na prihodke je naslednji:
|
( Propunerea are implicații financiare – Efectul asupra veniturilor este următorul:
|
|
v mio EUR (na eno decimalno mesto natančno)
|
milioane EUR (cu o zecimală)
|
|
Pred ukrepom [Leto n–1] | Stanje po ukrepu |
|
Anterior acțiunii [Anul n-1] | Situația după acțiune |
|
|
Število potrebnih človeških virov SKUPAJ | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
|
Numărul total al resurselor umane | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
|
|
5. ZNAČILNOSTI IN CILJI
|
5. CARACTERISTICI ȘI OBIECTIVE
|
|
5.1. Potreba, ki jo je treba kratkoročno ali dolgoročno kriti
|
5.1. Rezultat care trebuie obținut pe termen scurt sau lung
|
|
Komisiji pri več nalogah, navedenih v direktivi, pomaga Odbor, in sicer pri naslednjih: sprejemanju skupnih pravil za omrežje EU za elektronsko izmenjavo podatkov, spremembah Priloge, ki vsebuje obrazec obvestila o prekršku, namenjenega imetniku vozila, s katerim je bil storjen prometni prekršek.
|
Comisia este asistată de un comitet în realizarea mai multor sarcini descrise în directivă, și anume: adoptarea normelor comune în vederea creării unei rețele electronice comunitare de schimb de informații, adaptarea anexei care conține modelul pentru notificarea infracțiunii, destinată posesorului unui vehicul cu care s-a comis o infracțiune.
|
|
5.2. Dodana vrednost zaradi vključitve Skupnosti, skladnost predloga z drugimi finančnimi instrumenti in možne sinergije
|
5.2. Valoarea adăugată a implicării comunitare, compatibilitatea propunerii cu alte instrumente financiare și eventuala sinergie
|
|
Cilj predloga je vzpostaviti sistem za lažje čezmejno izvrševanje sankcij za nekatere cestno prometne prekrške in tako povečati varnost v cestnem prometu po vsej Evropski uniji ter zagotoviti enako obravnavanje rezidenčnih in nerezidenčnih storilcev prekrškov. Ta predlog zajema obdobje od ugotovitve prekrška do pošiljanja obvestila o prekršku imetniku potrdila o registraciji vozila, medtem ko se po sprejetju dokončne odločbe uporablja Okvirni sklep Sveta 2005/214/PNZ o uporabi načela vzajemnega priznavanja denarnih kazni[20].
|
În scopul îmbunătățirii siguranței rutiere pe întreg teritoriul Uniunii Europene și pentru a asigura un tratament egal al infractorilor rezidenți și al celor nerezidenți, propunerea urmărește să stabilească un sistem de facilitare a aplicării transfrontaliere a sancțiunilor pentru anumite infracțiuni rutiere. În timp ce propunerea reglementează etapele cuprinse între înregistrarea infracțiunii și trimiterea unei notificări titularului certificatului de înmatriculare al vehiculului, Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare[20] se aplică imediat după adoptarea unei hotărâri definitive.
|
|
5.3. Cilji in pričakovani rezultati predloga ter z njimi povezani kazalniki v okviru ABM
|
5.3. Obiective, rezultate estimate și indicatorii conecși ai propunerii în cadrul gestiunii pe activități (ABM)
|
|
Cilj: prispevati k zmanjšanju števila smrtnih žrtev na cestah v EU za 50 % do leta 2010 in pozneje. Spremljali se bodo učinki direktive. Pričakovani učinki: Zmanjšanje števila prekrškov v cestnem prometu, zlasti tistih, ki jih storijo nerezidenčni storilci, pa tudi tistih, ki jih storijo rezidenčni storilci, saj po splošnem pričakovanju voznikov takšni prekrški ne bodo ostali nekaznovani.
|
Obiectiv: contribuție la reducerea cu 50% a numărului de decese cauzate de accidente rutiere în UE în 2010 și în anii următori. Rezultatele directivei vor fi monitorizate. Rezultate estimate: scăderea numărului de infracțiuni rutiere, în special a celor comise de conducători auto nerezidenți, dar și al infracțiunilor comise de conducători auto rezidenți, ca efect general al informării conducătorilor auto cu privire la faptul că astfel de infracțiuni nu rămân nesancționate.
|
|
5.4. Metoda izvedbe (okvirno)
|
5.4. Modalități de punere în aplicare (cu titlu indicativ)
|
|
( Centralizirano upravljanje
|
( Gestiune centralizată
|
|
( neposredno Komisija
|
( direct de către Comisie
|
|
( posredno s prenosom na:
|
( indirect, prin delegare către:
|
|
( izvajalske agencije
|
( agenții executive
|
|
( organe, ki so jih ustanovile Skupnosti, kakor je navedeno v členu 185 finančne uredbe
|
( organisme instituite de Comunități, prevăzute la articolul 185 din regulamentul financiar
|
|
( nacionalne javne organe/organe, ki opravljajo javne storitve
|
( organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public.
|
|
X Deljeno ali decentralizirano upravljanje
|
X Gestiune repartizată sau descentralizată
|
|
X z državami članicami
|
X cu state membre
|
|
( s tretjimi državami
|
( cu țări terțe
|
|
( Skupno upravljanje z mednarodnimi organizacijami (treba jih je navesti)
|
( Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)
|
|
Opombe:
|
Observații:
|
|
6. NADZOR IN VREDNOTENJE
|
6. MONITORIZARE ȘI EVALUARE
|
|
6.1. Sistem nadzora
|
6.1. Sistem de monitorizare
|
|
Odbor upravljajo in mu predsedujejo pristojni uradniki Komisije. Delovanje in rezultati odbora bodo tako stalno spremljani.
|
Comitetul va fi gestionat și prezidat de funcționari relevanți din cadrul Comisiei. În consecință, evoluția și progresele comitetului vor fi constant monitorizate.
|
|
6.2. Vrednotenje
|
6.2. Evaluare
|
|
6.2.1. Predhodno vrednotenje:
|
6.2.1. Evaluare ex-ante
|
|
Pripravljeno je bilo poročilo o oceni učinka osnutka direktive in o njem opravljeno posvetovanje z odborom za oceno učinka.
|
S-a întocmit un raport de evaluare a impactului privind proiectul de directivă în urma consultării consiliului de evaluare a impactului.
|
|
6.2.2. Ukrepi, sprejeti po vmesnem/naknadnem vrednotenju (na podlagi podobnih preteklih izkušenj):
|
6.2.2. Măsuri luate în urma unei evaluări intermediare/ex-post (lecții învățate din experiențe anterioare similare)
|
|
6.2.3. Oblika in pogostnost prihodnjega vrednotenja:
|
6.2.3. Condițiile și frecvența evaluărilor viitoare
|
|
Odbor se bo sestajal dvakrat na leto.
|
Comitetul se va întruni de două ori pe an.
|
|
7. UKREPI PROTI GOLJUFIJAM
|
7. MăSURI ANTIFRAUDă
|
|
Odbor upravljajo in mu predsedujejo pristojni uradniki Komisije. Delovanje in rezultati odbora bodo tako stalno spremljani.
|
Comitetul va fi gestionat și prezidat de funcționari relevanți din cadrul Comisiei. În consecință, evoluția și progresele comitetului vor fi constant monitorizate.
|
|
8. PODROBNOSTI O SREDSTVIH
|
8. DETALII PRIVIND RESURSELE
|
|
8.1. Cilji predloga z vidika stroškov financiranja:
|
8.1. Obiectivele propunerii din punctul de vedere al costurilor financiare
|
|
Se ne uporablja
|
NA
|
|
odobritve za prevzem obveznosti v mio EUR (na tri decimalna mesta natančno)
|
Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)
|
|
Leto 2012 | Leto 2013 | Leto 2014 | Leto 2015 | Leto 2016 | Leto 2017 |
|
Anul 2012 | Anul 2013 | Anul 2014 | Anul 2015 | Anul 2016 | Anul 2017 |
|
|
Uradniki ali začasno osebje[22] (XX 01 01) | A*/AD | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
|
Funcționari sau agenți temporari[22] (XX 01 01) | A*/AD | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
|
|
B*, C*/AST |
|
B*, C*/AST |
|
|
Osebje[23], financirano iz člena XX 01 02 |
|
Personal finanțat[23] prin articolul XX 01 02 |
|
|
Drugo osebje[24], financirano iz člena XX 01 04/05 |
|
Alte tipuri de personal finanțat[24] prin articolul XX 01 04/05 |
|
|
SKUPAJ | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
|
TOTAL | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
|
|
8.2.2. Opis nalog, ki izhajajo iz ukrepa
|
8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acțiune
|
|
Upravljanje odbora
|
Gestiunea comitetului.
|
|
Komisiji pri več nalogah, navedenih v direktivi, pomaga Odbor, in sicer pri naslednjih: sprejemanju skupnih pravil za omrežje EU za elektronsko izmenjavo podatkov, spremembah Priloge, ki vsebuje obrazec obvestila o prekršku, namenjenega imetniku vozila, s katerim je bil storjen prometni prekršek.
|
Comisia este asistată de un comitet în realizarea mai multor sarcini descrise în directivă, și anume: adoptarea normelor comune în vederea creări unei rețele electronice comunitare de schimb de informații, adaptarea anexei care conține modelul pentru notificarea infracțiunii, destinată posesorului unui vehicul cu care s-a comis o infracțiune.
|
|
8.2.3. Človeški viri – viri delovnih mest (po sistemizaciji)
|
8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)
|
|
( Delovna mesta, trenutno dodeljena za upravljanje programa, ki se nadomesti ali podaljša
|
( Posturi alocate în prezent pentru gestionarea programului care urmează să fie înlocuite sau prelungite
|
|
( Delovna mesta, ki so bila predhodno dodeljena pri izvajanju LSP/PPP za leto n
|
( Posturi pre-alocate în cadrul exercițiului SPA/PPB pentru anul n
|
|
x Delovna mesta, potrebna v naslednjem postopku LSP/PPP
|
x Posturi de solicitat în cadrul următoarei proceduri SPA/PPB
|
|
( Delovna mesta, ki bodo zapolnjena s prerazporeditvijo obstoječih človeških virov znotraj službe (notranja prerazporeditev)
|
( Posturi de redistribuit pe baza resurselor existente în cadrul serviciului în cauză (redistribuire internă)
|
|
( Delovna mesta, potrebna za leto n, ki niso predvidena pri izvajanju LSP/PPP za zadevno leto
|
( Posturi necesare pentru anul n, dar care nu au fost prevăzute în cadrul SPA/PPB al pentru anul în cauză
|
|
8.2.4. Drugi upravni odhodki, ki jih referenčni znesek krije (XX 01 04/05 – Odhodki za upravno poslovodenje)
|
8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referință (XX 01 04/05 – Cheltuieli cu gestiunea administrativă)
|
|
v mio EUR (na tri decimalna mesta natančno)
|
milioane EUR (cu 3 zecimale)
|
|
Proračunska vrstica (številka in ime postavke) | Leto 2012 | Leto 2013 | Leto 2014 | Leto 2015 | Leto 2016 | Leto 2017 in pozneje | SKUPAJ |
|
Linie bugetară (nr. și denumire) | Anul 2012 | Anul 2013 | Anul 2014 | Anul 2015 | Anul 2016 | Anul 2017 și anii. urm. | TOTAL |
|
|
Druga tehnična in upravna pomoč |
|
Alte tipuri de asistență tehnică și administrativă |
|
|
– notranja |
|
- intra muros |
|
|
– zunanja |
|
- extra muros |
|
|
Tehnična in upravna pomoč SKUPAJ |
|
Total asistență tehnică și administrativă |
|
|
8.2.5. Stroški financiranja človeških virov in z njimi povezani stroški, ki jih referenčni znesek ne krije
|
8.2.5. Costul financiar al resurselor umane și costuri conexe ne incluse în suma de referință.
|
|
v mio EUR (na tri decimalna mesta natančno)
|
milioane EUR (cu 3 zecimale)
|
|
Vrsta človeških virov | Leto 2012 | Leto 2013 | Leto 2014 | Leto 2015 | Leto 2016 | Leto 2017 in pozneje |
|
Tip de resurse umane | Anul 2012 | Anul 2013 | Anul 2014 | Anul 2015 | Anul 2016 | Anul 2017 și anii urm. |
|
|
Uradniki in začasno osebje (XX 01 01) | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 |
|
Funcționari și agenți temporari (XX 01 01) | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 |
|
|
Osebje, financirano iz člena XX 01 02 (pomožno osebje, napoteni nacionalni izvedenci, pogodbeno osebje itd.) (navesti proračunsko vrstico) |
|
Personal finanțat prin articolul XX 01 02 (auxiliari, END, personal interimar, etc.) (se indică linia bugetară) |
|
|
Stroški za človeške vire in z njimi povezani stroški (ki jih referenčni znesek NE krije) SKUPAJ | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 |
|
Costul total al resurselor umane și costuri conexe (care NU sunt incluse în suma de referință) | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 | 0,0585 |
|
|
Izračun – Uradniki in začasni uslužbenci |
|
Calcul – Funcționari și agenți temporari |
|
|
0,5 uslužbenec x 117 000 EUR : 58 500 EUR (0,0585 milijonov EUR) na leto |
|
0,5 agent x 117 000 EUR : 58 500 EUR (0,0585 milioane EUR) pe an |
|
|
Izračun – Osebje, financirano iz člena XX 01 02 |
|
Calcul – Personal finanțat prin articolul XX 01 02 |
|
|
Se ne uporablja |
|
Nu se aplică. |
|
|
8.2.6. Drugi upravni odhodki, ki jih referenčni znesek ne krije
|
8.2.6. Alte cheltuieli administrative ne incluse în suma de referință
|
|
v mio EUR (na tri decimalna mesta natančno) |
|
milioane EUR (cu 3 zecimale) |
|
|
Leto 2012 | Leto 2013 | Leto 2014 | Leto 2015 | Leto 2016 | Leto 2017 in pozneje | SKUPAJ |
|
Anul 2012 | Anul 2013 | Anul 2014 | Anul 2015 | Anul 2016 | Anul 2017 și anii. urm. | TOTAL |
|
|
XX 01 02 11 01 – Misije |
|
XX 01 02 11 01 – Delegații |
|
|
XX 01 02 11 02 – Sestanki in konference |
|
XX 01 02 11 02 – Reuniuni și conferințe |
|
|
XX 01 02 11 03 – Odbori[26] | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 |
|
XX 01 02 11 03 - Comitete[26] | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 |
|
|
XX 01 02 11 04 – Študije in konzultacije |
|
XX 01 02 11 04 – Studii și consultări |
|
|
XX 01 02 11 05 – Informacijski sistemi |
|
XX 01 02 11 05 – Sisteme de informații |
|
|
2 Drugi odhodki za poslovodenje skupaj (XX 01 02 11) |
|
2 Total alte cheltuieli cu gestiunea (XX 01 02 11) |
|
|
3 Drugi odhodki upravne narave (opredeliti, vključno s sklicem na proračunsko vrstico) |
|
3 Alte cheltuieli de natură administrativă (precizați indicând linia bugetară) |
|
|
Upravni odhodki, razen stroškov za človeške vire in z njimi povezanih stroškov (ki jih referenčni znesek NE krije), SKUPAJ | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 |
|
Totalul cheltuielilor administrative, altele decât cele pentru resursele umane și costurile conexe (care neincluse în suma de referință) | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 | 0,0351 |
|
|
Potrebe po človeških in upravnih virih je treba kriti iz obstoječih sredstev ali sredstev, ki se lahko pristojnemu GD odobrijo v okviru postopka letne dodelitve sredstev glede na proračunske omejitve.
|
Necesarul de resurse umane și administrative trebuie acoperit din resursele existente sau din alocația care poate fi acordată direcției generale coordonatoare în cadrul procedurii de alocare anuale, ținând seama de constrângerile bugetare.
|
|
GD za proračun je seznanjen z izjavo, da se bo „za izmenjavo informacij pri čezmejnem pregonu […] uporabljal in dodatno razširil že obstoječi informacijski sistem EU“ in iz nje sklepa, da bo morebitna potreba po spremembi obstoječega sistema financirana iz proračunske vrstice, iz katere je bil financiran prvotni razvoj sistema.
|
Direcția Generală Buget ia notă de afirmația că „se va folosi un sistem informațional comunitar deja funcțional în UE care va fi extins în scopul realizării schimbului de informații în vederea aplicării transfrontaliere a normelor” și deduce de aici că o posibilă necesitate de a modifica sistemul existent va fi finanțată prin linia bugetară prin care a fost finanțată dezvoltarea inițială a sistemului.
|
|
[1] Vir: Eurostat. Ocena 5 % temelji na podatkih iz izbrane skupine držav. To pomeni, da približno 5 % prevoženih kilometrov v neki državi opravijo vozila, ki so registrirana v drugi državi. Ta delež znaša 5,5 % v Franciji (30 milijard prevoženih kilometrov), 3,9 % v Nemčiji, 4,1 % na Nizozemskem in 3,9 % v Združenem kraljestvu.
|
[1] Sursa: Eurostat. Procentul de 5% se bazează pe dovezi furnizate de un grup ales de țări. Acest lucru înseamnă că, din numărul total de vehicul-km parcurși pe căile rutiere, aproximativ 5% sunt parcurși de vehicule înmatriculate în alte țări. Rezultatele arată 5,5% în Franța, (30 miliarde vehicul-km), 3,9% în Germania, 4,1% în Țările de jos și 3,9% în Marea Britanie.
|
|
[2] 2,5 % na Danskem, 4 % na Finskem, 6 % na Nizozemskem, 8 % v Kataloniji (Španija), 14 % v Belgiji, 15 % v Franciji in 30 % v Luksemburgu.
|
[2] 2,5% în Danemarca, 4% în Finlanda, 6% în Țările de Jos, 8% în Catalonia (Spania), 14% în Belgia, 15% în Franța și 30% în Luxemburg.
|
|
[3] V Franciji je njihov delež v prometu 5,5 %, med storilci prekrškov pa 15 %. Ustrezne vrednosti na Nizozemskem so 4,1 % voznikov in 6 % storilcev prekrškov (Centraal Justitieel Incasso Bureau, the Netherlands).
|
[3] În Franța, procentajul șoferilor nerezidenți participanți la trafic este de 5,5%, dar în privința infracțiunilor comise, de 15%. Cifrele corespunzătoare în Țările de Jos sunt: 4,1% în privința traficului, dar 6% în ceea ce privește infracțiunile ( Centraal Justitieel Incasso Bureau , Țările de Jos).
|
|
[4] UL C , , str. .
|
[4] JO C , , p. .
|
|
[5] UL C , , str. .
|
[5] JO C , , p. .
|
|
[6] UL C , , str. .
|
[6] JO C , , p. .
|
|
[7] UL C , , str. .
|
[7] JO C , , p. .
|
|
[8] UL L 76, 22.3.2005, str. 16.
|
[8] JO L 76, 22.3.2005, p. 16.
|
|
[9] UL L 281, 23.11.1995, str. 31.
|
[9] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
|
|
[10] UL L 184, 17.7.1999, str. 23. Sklep, kakor je bil spremenjen s Sklepom 2006/512/ES (UL L 200, 22.7.2006, str. 11).
|
[10] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).
|
|
[11] Direktiva Sveta 91/671/EGS z dne 16. decembra 1991 o približevanju zakonodaje držav članic o obvezni uporabi varnostnih pasov v vozilih z manj kakor 3,5 tone (UL L 373, 31.12.1991, str. 26), kakor je bila spremenjena z Direktivo 2003/20/ES Evropskega parlamenta in Sveta (UL L 115, 9.5.2003, str. 63).
|
[11] Directiva 91/671/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 de apropiere a legislației statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranță în vehiculele cu o capacitate mai mică de 3,5 tone (JO L 373, 31.12.1991, p. 26), modificată prin Directiva 2003/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 115, 9.5.2003, p. 63).
|
|
[12] Neustrezno črtati.
|
[12] A se șterge mențiunile neaplicabile.
|
|
[13] Se ne izpolni, če ni bila uporabljena nobena naprava.
|
[13] Doar în cazul utilizării unui dispozitiv.
|
|
[14] Neustrezno črtati.
|
[14] A se șterge mențiunile neaplicabile.
|
|
[15] Odhodki, ki ne spadajo v poglavje xx 01 zadevnega naslova xx.
|
[15] Cheltuieli care nu intră sub incidența capitolului xx 01 din titlul xx în cauză.
|
|
[16] Odhodki iz člena xx 01 04 naslova xx.
|
[16] Cheltuieli care intră sub incidența articolului xx 01 04 din titlul xx.
|
|
[17] Odhodki iz poglavja xx 01, razen odhodkov iz člena xx 01 04 ali xx 01 05.
|
[17] Cheltuieli care intră sub incidența capitolului xx 01, cu excepția articolelor xx 01 04 sau xx 01 05.
|
|
[18] Glej točki 19 in 24 Medinstitucionalnega sporazuma.
|
[18] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.
|
|
[19] Po potrebi, tj. če ukrep traja več kot 6 let, se dodajo stolpci.
|
[19] Trebuie adăugate coloane suplimentare dacă este necesar, în cazul în care durata acțiunii depășește 6 ani.
|
|
[20] Z dne 24. februarja 2005 (UL L 76, 22.3.2005, str. 16).
|
[20] Din 24 februarie 2005 (JO L 76, 22.3.2005, p. 16).
|
|
[21] Kakor je opisano v oddelku 5.3.
|
[21] Conform descrierii din partea 5.3.
|
|
[22] Teh stroškov referenčni znesek NE krije.
|
[22] Ale căror costuri NU sunt acoperite de suma de referință.
|
|
[23] Teh stroškov referenčni znesek NE krije.
|
[23] Ale căror costuri NU sunt acoperite de suma de referință.
|
|
[24] Te stroške referenčni znesek krije.
|
[24] Costurile aferente sunt incluse în suma de referință.
|
|
[25] S sklicevanjem na posebni zakonodajni finančni izkaz za zadevno(-e) izvajalsko(-e) agencijo(-e).
|
[25] Este necesar să se facă trimitere la fișa financiară legislativă specifică agenției (agențiilor) executive în cauză.
|
|
[26] Odbor na podlagi Sklepa Sveta 2006/512/ES (komitologija). Znesek (0,0351 milijonov EUR) se izračuna po formuli: 650 EUR na strokovnjaka x 27 držav članic x 2 sestanka na leto.
|
[26] Comitetul instituit prin Decizia 2006/512/CE (comitologie). Suma (0,0351 MEUR) este calculată astfel: 650 EUR pe expert x 27 state membre x 2 reuniuni pe an.
|