[pic] | KOMISIA EURÓPSKYCH SPOLOČENSTIEV |

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Brusel, 24.10.2007

Bruxelles, 24.10.2007

KOM(2007) 627 v konečnom znení

COM(2007) 627 final

OZNÁMENIE KOMISIE RADE, EURÓPSKEMU PARLAMENTU, EURÓPSKEMU HOSPODÁRSKEMU A SOCIÁLNEMU VÝBORU A VÝBORU REGIÓNOV

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Výsledok verejných konzultácií o zelenej knihe Komisie „Modernizácia pracovného práva s cieľom splniť výzvy 21. storočia“ {SEK(2007) 1373}

Rezultatul consultării publice cu privire la Cartea verde a Comisiei „Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde provocărilor secolului 21” {SEC(2007) 1373}

OZNÁMENIE KOMISIE RADE, EURÓPSKEMU PARLAMENTU, EURÓPSKEMU HOSPODÁRSKEMU A SOCIÁLNEMU VÝBORU A VÝBORU REGIÓNOV

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Výsledok verejných konzultácií o zelenej knihe Komisie „Modernizácia pracovného práva s cieľom splniť výzvy 21. storočia“

Rezultatul consultării publice cu privire la Cartea verde a Comisiei „Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde provocărilor secolului 21”.

1. ÚVOD

1. INTRODUCERE

Prijatím zelenej knihy „Modernizácia pracovného práva s cieľom splniť výzvy 21. storočia“[1] Komisia otvorila verejnú diskusiu v EÚ o tom, ako sa môže pracovným právom podporiť cieľ lisabonskej stratégie dosiahnuť udržateľný rast s viacerými a lepšími pracovnými miestami. Zelená kniha sa zamerala na úlohu pracovného práva a kolektívnych zmlúv pri presadzovaní agendy „flexiistoty“ s cieľom podporiť trh práce, ktorý je spravodlivejší, vnímavejší a inkluzívnejší a ktorý prispieva k väčšej konkurencieschopnosti Európy. Cieľom bolo najmä: identifikovať kľúčové výzvy v súvislosti s prispôsobením pracovného práva vyvíjajúcej sa realite sveta práce; zapojiť všetky zainteresované strany do otvoreného dialógu o tom, ako môže pracovné právo pomôcť pri podpore flexibility a zabezpečenia; stimulovať diskusiu o tom, ako môžu pružné a spoľahlivé zmluvné vzťahy v spojení s právami uľahčiť vytváranie pracovných miest a podporiť pohyb na trhu práce; a prispieť k programu lepšej právnej regulácie.

Prin adoptarea Cărţii verzi „Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde provocărilor secolului 21”[1], Comisia a lansat o dezbatere publică în UE cu privire la modalităţile prin care dreptul muncii ar putea sprijini obiectivele Strategiei de la Lisabona de a obţine o creştere economică durabilă asociată cu o ameliorare calitativă şi cantitativă a locurilor de muncă. Cartea verde a analizat rolul pe care dreptul muncii şi contractele colective de muncă l-ar putea avea în promovarea unei „flexisecurităţi” care ar sprijini o piaţă a muncii mai echitabilă, mai receptivă, bazată pe incluziune socială şi care ar contribui la îmbunătăţirea competitivităţii europene. Aceasta a căutat, în special: să identifice provocările principale ale adaptării dreptului muncii la realităţile în plină evoluţie din domeniul muncii; să angajeze toate părţile implicate într-o dezbatere deschisă cu privire la modalităţile prin care dreptul muncii ar putea contribui la promovarea flexibilităţii şi a securităţii. să stimuleze discuţii cu privire la modalităţile prin care relaţiile contractuale flexibile şi sigure, combinate cu drepturi, ar putea să favorizeze crearea de locuri de muncă şi să promoveze tranziţiile de pe piaţa muncii; şi să contribuie la programul pentru o mai bună legiferare.

Od verejnej diskusie o modernizácii pracovného práva sa neočakávalo, že povedie k jednoduchšiemu konsenzu, ani že bude základom návrhu legislatívneho konania. Hoci odlišnosť názorov vyjadrených v priebehu konzultácií sťažuje definovanie hlavných bodov konsenzu, potvrdzuje sa naliehavosť a aktuálnosť diskusie, ktorá bola pre mnohé členské štáty spoločná, ale zatiaľ nedosiahla úroveň Spoločenstva.

Dezbaterea publică cu privire la modernizarea dreptului muncii nu era menită să deschidă calea unui consens facil, nici să pună bazele unui proiect de acţiune legislativă. Punctele de vedere divergente exprimate în cursul consultării, deşi au îngreunat stabilirea unor elemente majore de consens, confirmă pertinenţa şi oportunitatea unei dezbateri comune multor state membre, dar care nu a ajuns încă la un nivel comunitar.

Úroveň a kvalita diskusie, ktorú naštartovalo publikovanie zelenej knihy, plne splnilo očakávania Komisie v tejto oblasti. Komisia zaregistrovala viac ako 450 reakcií od všetkých zainteresovaných strán – národných vlád, regionálnych vlád, národných parlamentov, sociálnych partnerov na úrovni EÚ a na vnútroštátnej úrovni, MVO, jednotlivých podnikov, akademických pracovníkov, právnych expertov a súkromných osôb. Z veľkej časti sa v nich odráža hlboké porozumenie výzvam, ktorým čelí rýchlo rastúci európsky trh práce, ktorý formuje rastúca mobilita pracovnej sily a nadnárodné korporatívne aktivity. Diskusia pritiahla verejný záujem a vzbudila aj záujem médií, keďže mnohé vlády konzultovali na vnútroštátnej úrovni so sociálnymi partnermi, verejnými orgánmi a nezávislými expertmi. Mimoriadne vítaná bola diskusia prebiehajúca v rámci viacerých sektorových výborov pre sociálny dialóg, ktorej výsledkom bolo prijatie niekoľkých spoločných pozícií zástupcami zamestnávateľov a odborov[2].

Nivelul şi calitatea dezbaterii generate de către publicarea Cărţii verzi au permis atingerea în întregime a obiectivelor Comisiei pentru acest exerciţiu. Peste 450 de răspunsuri au fost înregistrate de către Comisie, provenind de la toate părţile interesate - guverne naţionale, autorităţi regionale, parlamente naţionale, parteneri sociali la nivel UE sau naţional, organizaţii neguvernamentale, întreprinderi individuale, universităţi, experţi jurişti şi persoane particulare. Aceste răspunsuri reflectă, în marea lor majoritate, o conştientizare profundă a provocărilor pe care le prezintă noua piaţă a forţei de muncă din Europa – care se modelează în funcţie de creşterea mobilităţii forţei de muncă, precum şi în funcţie de dezvoltarea activităţii transnaţionale a întreprinderilor. Dezbaterea a prezentat, de asemenea, un interes deosebit pentru opinia publică şi mass-media, deoarece multe dintre guverne s-au consultat la nivel naţional cu parteneri sociali, cu autorităţi publice şi cu experţi independenţi. Discuţia purtată cu o serie de comitete sectoriale de dialog social din UE a reprezentat o noutate binevenită, având ca rezultat adoptarea mai multor poziţii comune de către reprezentanţii angajatorilor şi sindicatelor[2].

Inštitúcie EÚ tiež aktívne prispeli do diskusie. Ministri EÚ pre zamestnanosť a sociálne záležitosti predbežne diskutovali o zelenej knihe na zasadnutí Rady EPSCO 1. decembra 2006 v Bruseli. O tejto otázke ďalej diskutovali na zasadnutí, ktoré sa uskutočnilo v Berlíne 18. januára 2007 pod záštitou nemeckého predsedníctva. Závery predložené predsedníctvom potvrdili koncept „flexiistoty“ ako užitočnej metódy, avšak zdôraznili hodnotu štandardných pracovných zmlúv na plný pracovný čas uzatvorených na neurčitý čas ako základu pracovnoprávnych vzťahov v EÚ, pričom by sa mali umožniť ďalšie pružnejšie formy s cieľom prispôsobiť sa špecifickým potrebám a individuálnym situáciám[3].

De asemenea, instituţiile UE au contribuit activ la dezbatere. Miniştri UE pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale au avut o discuţie preliminară privind Cartea verde în cadrul reuniunii Consiliului EPSCO de la Bruxelles din 1 decembrie 2006. Aceştia au continuat dezbaterea în cadrul unei reuniuni organizate la Berlin la 18 ianuarie 2007 sub auspiciile preşedinţiei germane. Concluziile preşedinţiei au considerat conceptul de „flexisecuritate” ca fiind o metodă utilă, însă au subliniat valoarea contractului cu normă întreagă şi durată nedeterminată ca şi piatră de temelie a relaţiilor de muncă din UE, permiţând în acelaşi timp ca alte variante de contracte mai flexibile să vină în întâmpinarea unor nevoi şi a unor situaţii specifice[3].

Európsky parlament (EP) prijal 11. júla 2007 uznesenie[4], ktoré pozitívne reaguje na zelenú knihu tým, že definuje rozmer Spoločenstva pri otázkach pracovného práva, ktoré sa v knihe nastoľujú. Uznesenie EP bolo prijaté veľkou väčšinou[5], čo svedčí o významnej zhode v súvislosti so správou, o ktorej sa intenzívne diskutovalo v každej fáze postupu.Európsky hospodársky a sociálny výbor (EHSV) prijal stanovisko k zelenej knihe[6], v ktorom vyjadril nesúhlas s načasovaním a spôsobom konzultácie, ako aj s niektorými aspektmi analýzy, z ktorej sa vychádzalo.

Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie în 11 iulie 2007[4], care răspunde în mod pozitiv Cărţii verzi prin identificarea unei dimensiuni comunitare a problemelor legate de dreptul muncii ridicate de Cartea verde. Rezoluţia PE a fost adoptată cu o majoritate largă[5], ceea ce reflectă un consens remarcabil asupra unui raport care a fost dezbătut intens de-a lungul fiecărei etape a procedurii.

Pružné a spoľahlivé zmluvné dojednania v rámci moderných pracovných zákonov sú jednou zo štyroch kľúčových súčastí politiky širšieho prístupu flexiistoty popri stratégiách celoživotného vzdelávania, aktívnych politikách trhu práce a moderných systémoch sociálneho zabezpečenia, ako sa uvádza v oznámení Komisie[7] „ K spoločným zásadám flexiistoty: flexibilitou a istotou k zvýšeniu počtu pracovných miest a zlepšeniu ich kvality “, ktoré bolo prijaté 27. júna 2007.

Comitetul Economic şi Social European (CESE) a adoptat un aviz privind Cartea verde[6], exprimându-şi dezacordul în legătură cu oportunitatea şi metoda de consultare, precum şi în legătură cu anumite aspecte ale analizei care se află la baza aceste Cărţi verzi.

Cieľom tohto oznámenia je prezentovať vo forme zhrnutia výsledok verejných konzultácií, ktoré sa zelenou knihou otvorili, a identifikovať súvisiace kľúčové politické otázky. Pri prezentovaní objektívneho zhrnutia názorov respondentov Komisia nezaujíma stanovisko k žiadnym konkrétnym komentárom ani k ich faktickej správnosti. Pripojený je pracovný dokument útvarov Komisie, ktorý obsahuje podrobný prehľad odpovedí. Toto oznámenie, spolu s publikáciou všetkých odpovedí získaných v priebehu konzultácií[8], je odôvodnené potrebou zabezpečiť maximálnu transparentnosť. Predstavuje záver procesu verejných konzultácií o modernizácii pracovného práva.

Acordurile contractuale flexibile şi fiabile ca urmare a unui drept al muncii modern reprezintă una dintre cele patru componente politice esenţiale ale unei abordări mai largi a flexisecurităţii, alături de strategiile de învăţare continuă, de politicile active ale pieţei de muncă şi de sisteme de securitate socială moderne, aşa cum sunt prezentate de comunicarea Comisiei[7] „ Către principii comune ale flexisecurităţii: Locuri de muncă mai numeroase şi mai bune prin flexibilitate şi securitate” care a fost adoptată la 27 iunie 2007.

2. POLITICKÝ KONTEXT A ANALYTICKÝ RÁMEC, Z KTORÝCH ZELENÁ KNIHA VYCHÁDZA

Scopul acestei comunicări este de a prezenta, pe scurt, rezultatul consultării publice lansate de Cartea verde şi de a identifica principalele probleme de politică ce pot să apară. În prezentarea obiectivă şi pe scurt a opiniilor celor care au răspuns, Comisia nu ia nicio poziţie cu privire la anumite comentarii sau cu privire la exactitatea acestora. Un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă o analiză mai detaliată a răspunsurilor este anexat. Comunicarea, împreună cu publicarea tuturor răspunsurilor primite în cursul consultării[8], este justificată de nevoia de a asigura o transparenţă maximă. Aceasta semnalează încheierea consultării publice în ceea ce priveşte modernizarea dreptului muncii.

Vedenie verejných konzultácií

2. CONTEXTUL POLITIC şI CADRUL ANALITIC AL CăRţII VERZI

Pre niektorých sociálnych partnerov, najmä odbory, mali mať konzultácie podobu formálnych konzultácií so sociálnymi partnermi EÚ v zmysle článku 138 ES. Vedenie otvorených konzultácií o pracovnom práve prostredníctvom zelenej knihy považovali za podceňovanie sociálneho dialógu a ich ústrednej roly zástupcov zamestnávateľov a pracovníkov. EP a EHSV tiež vyjadrili výhrady k faktu, že Komisia zvolila verejné konzultácie. Veľká väčšina členských štátov a sociálnych MVO však prijala otvorenosť konzultačného procesu pozitívne.

Desfăşurarea consultării publice

Analytický rámec stanovený v zelenej knihe

În cazul anumitor parteneri sociali, în special în cazul sindicatelor, consultarea ar fi trebuit să ia forma unei consultări formale a partenerilor sociali ai UE conform Articolului 138 CE. Aceştia au considerat desfăşurarea consultării publice referitoare la dreptul muncii prin intermediul unei Cărţi verzi ca pe o devalorizare a dialogului social şi a rolului central pe care aceştia îl au ca reprezentanţi ai angajatorilor şi ai lucrătorilor. PE şi CESE şi-au exprimat, de asemenea, rezerve cu privire la metoda Comisiei de a folosi o consultare publică. Cu toate acestea, marea majoritate a statelor membre şi a organizaţiilor neguvernamentale au apreciat caracterul deschis al procesului consultativ.

Pre viacero členských štátov, odborových organizácií, sociálnych MVO ako zainteresovaných strán a respondentov z akademickej obce by sa o reforme pracovného práva malo od začiatku uvažovať v rámci základných práv, najmä Charty základných práv Európskej únie[9]. Podľa nich by takýto rámec dal základy asertívnejšiemu prístupu zo strany Komisie pri využití jej práva iniciatívy v záujme „sociálnej Európy“. Niektorí respondenti zastupujúci odborové organizácie, sociálne MVO a akademickú obec spochybnili zameranie zelenej knihy na príspevok, ktorý pracovné právo ako súčasť politiky zamestnanosti a sociálnej politiky môže predstavovať pre hospodársky rast a konkurencieschopnosť. Zástupcovia zamestnávateľov a niekoľko členských štátov však vyzdvihlo význam vhodného pracovnoprávneho rámca pre podporu pracovných miest, rastu a konkurencieschopnosti.

Cadrul analitic prezentat în Cartea verde

Zástupcovia odborov, niekoľko členských štátov a odborníci z akademickej obce upozornili na nebezpečenstvo považovať štandardnú pracovnú zmluvu na neurčitý čas za nejakým spôsobom zastaranú či ako prekážku tvorby pracovných miest. Z ich hľadiska by zelená kniha mohla byť interpretovaná tak, že uprednostňuje rôznorodejšie zmluvné vzťahy a zavedenie benevolentnejších zákonov v oblasti zamestnanosti. Mnohí respondenti vrátane EP, EHSV a členských štátov podčiarkli stabilitu a istotu, ktorú ponúka štandardná pracovná zmluva. Zástupcovia zamestnávateľov spolu s niektorými členskými štátmi naopak vyjadrili názor, že pružné pracovné zmluvy neboli predstavené v dostatočne pozitívnom svetle. Nedospelo sa k dohode o uplatňovaní konceptu „insiderov“ a „outsiderov“ na segmentované pracovné trhy. Z hľadiska zamestnávateľov sú jedinými skutočnými „outsidermi“ nezamestnaní a „insideri“ sú tí, ktorí sú legálne zamestnaní. Odborové organizácie zastávajú názor, že rozdiely medzi „insidermi" a „outsidermi“ sa môžu eliminovať iba zlepšením ochrany rizikových skupín pracovníkov.

Din punctul de vedere al câtorva state membre, sindicate, organizaţii neguvernamentale ale partenerilor sociali şi reprezentanţi ai mediului universitar, reforma dreptului muncii ar trebui să fie inclusă, încă de la început, în cadrul drepturilor fundamentale, în special a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene[9]. După părerea acestora, un asemenea cadru ar oferi o bază pentru o abordare mai fermă din partea Comisiei atunci când aceasta îşi foloseşte dreptul de iniţiativă în interesul unei „Europe sociale”. Câteva sindicate, organizaţii neguvernamentale sociale şi câţiva reprezentanţi din mediul universitar au pus la îndoială concentrarea Cărţii verzi asupra contribuţiei pe care dreptul muncii, ca şi component al politicii sociale, ar putea să o aibă asupra creşterii economice şi asupra competitivităţii. Angajatorii implicaţi şi mai multe state membre au subliniat, cu toate acestea, importanţa unui cadru legislativ corespunzător al dreptului muncii pentru promovarea creării de noi locuri de muncă, a creşterii economice şi a competitivităţii.

Rozsah zelenej knihy

Sindicatele, un număr de state membre şi experţi universitari au semnalat faptul că contractele de muncă standard, pe durată nedeterminată, ar putea fi privite ca fiind învechite sau ca fiind obstacole în calea creării de noi locuri de muncă. În viziunea acestora, s-ar putea interpreta că această Carte verde ar avea o preferinţă pentru forme contractuale mai diverse şi pentru slăbirea legislaţiei muncii. Numeroşi respondenţi, inclusiv PE, CESE şi statele membre, au evidenţiat stabilitatea şi securitatea oferită de contractul de muncă standard. Dimpotrivă, angajatorii, împreună cu anumite state membre, au considerat că contractele de muncă flexibile nu au fost prezentate într-o lumină suficient de favorabilă. Nu s-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte punerea în aplicare a conceptului de lucrători „integraţi” („ insiders ”) sau „excluşi” („ outsiders ”) din cadrul pieţelor segmentate ale forţei de muncă. Din punctul de vedere al angajatorilor, singurii „excluşi” adevăraţi sunt şomerii, iar cei „incluşi” sunt toţi cei care lucrează în mod legal. Sindicatele au susţinut că distanţa dintre „incluşi” şi „excluşi” poate fi eliminată numai prin îmbunătăţirea protecţiei lucrătorilor care deţin locuri de muncă precare.

Niektoré členské štáty spolu so zástupcami odborov a väčšinou odborníkov z akademickej obce by uprednostňovali širší záber zelenej knihy – so zahrnutím aspektov kolektívneho pracovného práva namiesto zameriavania sa na individuálne pracovnoprávne vzťahy. Podľa nich môže iba takýto prístup postihnúť komplexné prepojenie medzi celkovým regulačným rámcom v každej krajine a úlohou kolektívneho vyjednávania pri regulovaní oblasti práce. EP a EHSV naliehali, aby sa modernizácia pracovného práva zvažovala v rámci širšieho prístupu založeného na flexiistote. Komisia vo svojom oznámení o flexiistote zdôrazňuje potrebu integrovanej stratégie, ktorou sa môže zároveň podporiť flexibilita a zabezpečenie na trhu práce.

Scopul Cărţii verzi

Mnohí zástupcovia podnikateľov, pripomínajúc obmedzenie právomocí EÚ, žiadali, aby sa reforma pracovného práva uskutočnila výlučne vo vnútroštátnom kontexte.

Unele state membre, împreună cu sindicatele şi majoritatea experţilor universitari, ar fi preferat un scop la larg al Cărţii verzi – integrarea aspectelor dreptului muncii în ceea ce priveşte contractele colective, în loc de concentrarea asupra relaţiilor de muncă individuale. Numai o astfel de abordare ar putea să reflecte, în viziunea acestora, interacţiunea complexă dintre cadrul legislativ global al fiecărui stat şi rolul negocierilor colective asupra reglementării din domeniul muncii. PE şi CESE au insistat asupra faptului că modernizarea dreptului muncii ar trebui considerată în cadrul unei abordări mai largi a flexisecurităţii. Comisia, în Comunicarea sa privind flexisecuritatea, susţine nevoia de a avea o strategie integrată care poate, în acelaşi timp, să îmbunătăţească flexibilitatea şi securitatea de pe piaţa forţei de muncă.

Sociálne MVO sa zamerali na úlohu pracovného práva pri garantovaní spravodlivého a náležitého odmeňovania, najmä prostredníctvom minimálnej mzdy. Z ich hľadiska by pracovné právo spolu so systémami sociálnej ochrany malo prispieť k boju proti chudobe a malo by byť úplné, pokiaľ ide o osobný rozsah pôsobnosti, aby sa vyhlo tvorbe ďalších segmentovaných pracovných trhov. Reformy by sa mali zamerať na zlepšenie práv pre ľudí v rizikovom zamestnaní bez toho, aby sa redukovali existujúce práva.

Multe dintre răspunsurile primite din partea întreprinderilor au reamintit limitările competenţelor UE şi au cerut ca reforma dreptului muncii să fie efectuată într-un context naţional exclusiv.

Subsidiarita

Organizaţiile neguvernamentale sociale s-au axat pe rolul dreptului muncii în garantarea remunerării echitabile şi adecvate, mai ales prin intermediul salariului minim. În opinia acestora, dreptul muncii împreună cu sistemele de protecţie socială, ar trebui să contribuie la combaterea sărăciei şi ar trebui să fie aplicabile tuturor, astfel încât să prevină crearea de noi segmentări a pieţelor forţei de muncă. Reforma ar trebui să aibă ca scop îmbunătăţirea drepturilor persoanelor care deţin un loc de muncă precar, fără reducerea drepturilor existente.

Väčšina členských štátov, EP a EHSV, národné parlamenty a sociálni partneri EÚ pripomenuli rozdelenie zodpovednosti medzi EÚ a členskými štátmi. Tvorba pracovného práva v rámci EÚ sa všeobecne považuje za kompetenciu členských štátov a sociálnych partnerov, pričom úlohou acquis Spoločenstva je dopĺňať opatrenia členských štátov. Niektorí respondenti zdôrazňujú význam minimálnych štandardov, ktoré berú do úvahy rôzne formy vnútroštátnych postupov a potrebu udržiavať konkurencieschopnosť hospodárstva Spoločenstva.

Subsidiaritate

Vnútroštátne reformné programy boli pre niektoré členské štáty, národné parlamenty a zástupcov zamestnávateľov prvoradé. Štruktúrovanejšia výmena skúseností o konkrétnom vývoji v pracovnom práve a zmluvných dojednaniach bola preto vnímaná pozitívne. Niektoré vnútroštátne združenia zamestnávateľov žiadali okamžité opatrenia na vnútroštátnej úrovni na zjednodušenie právnej úpravy individuálneho a kolektívneho prepúšťania a na uľahčenie širšieho využívania nových zmluvných foriem (napr. alternatív štandardných pracovných zmlúv na plný pracovný čas uzatvorených na neurčitý čas). Nevideli však potrebu ďalšej legislatívnej iniciatívy v tejto oblasti na úrovni Spoločenstva.

Majoritatea statelor membre, PE şi CESE, parlamentele naţionale şi partenerii sociali ai UE au reamintit că responsabilităţile sunt repartizate între UE şi statele membre. Elaborarea dreptului muncii în UE este în general considerată a fi de competenţa statelor membre şi a partenerilor sociali, rolul acquis -ului comunitar fiind de completare a acţiunilor statelor membre. Uni dintre cei care au răspuns au subliniat importanţa standardelor minime care iau în considerare diferitele forme de practici naţionale, precum şi nevoia de a menţine competitivitatea economiei comunitare.

Podľa zástupcov odborov, akademickej obce a niektorých ďalších členských štátov by aktivita na úrovni EÚ v oblasti zamestnaneckých práv nemala spočívať iba v otvorenej metóde koordinácie (OMK). Odborové organizácie zdôraznili, že rýchlo rastúce európske trhy práce sa už nemôžu riadiť iba vnútroštátnymi pravidlami v sociálnej oblasti, keďže vnútorný trh a pravidlá konkurencie dostávajú prednosť pred vnútroštátnymi ustanoveniami v oblasti sociálnej politiky.

Programele naţionale de reformă au fost de o importanţă crucială pentru anumite state membre, parlamente naţionale şi angajatori. Un schimb de experienţă mai structurat în ceea ce priveşte evoluţia dreptului muncii şi a acordurilor contractuale a fost apreciat în mod pozitiv. Anumite confederaţii patronale naţionale au cerut o acţiune urgentă la nivel naţional pentru relaxarea reglementărilor concedierilor individuale şi colective, precum şi pentru facilitarea folosirii a noi tipuri de contracte (şi anume alternative la contractul de muncă standard, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă). Totuşi, aceştia nu au considerat că ar fi nevoie de iniţiative legislative noi la nivel comunitar în acest domeniu.

Program lepšej právnej regulácie

În opinia sindicatelor, a reprezentanţilor universitari şi a mai multor state membre, activitatea la nivel comunitar privind principalele probleme ale drepturilor legate de contractul de muncă nu ar trebui limitate în cadrul metodei deschise de coordonare(MDC). Sindicatele au subliniat faptul că noile pieţe europene ale muncii nu mai pot fi gestionate pe baza reglementărilor naţionale din sfera socială, deoarece reglementările pieţei interne şi cele legate de concurenţă au prioritate faţă de prevederile politicilor sociale naţionale.

EP zdôraznil obrovský vplyv pracovného práva na správanie sa podnikov a na to, ako ich rozhodnutia vytvoriť väčší počet a lepšie pracovné miesta závisia od stabilných, jasných a dobrých právnych ustanovení. Viacero členských štátov vníma reformu svojich zákonníkov práce či kodifikáciu fragmentovaných právnych predpisov ako príležitosť na zníženie administratívnej záťaže bez toho, aby boli znehodnotené základné ciele. Rozvoj OMK sa zároveň považuje za prostriedok podpory lepšej právnej regulácie v oblasti pracovného práva.

Programul unei legiferări mai bune

Niektoré členské štáty uznali význam viacerých opatrení spojených s programom lepšej právnej regulácie pre reformu pracovného práva, napr. konzultácie so zainteresovanými stranami, hodnotenie vplyvu, vyhodnotie alternatív k regulácii, zjednodušenie a sprehľadnenie zákonov, informačné kampane zamerané na pracovné právo atď. Kým členské štáty sa všeobecne zhodnú na tom, že právne predpisy na ochranu zamestnancov sa musia v zásade uplatňovať rovnako na veľké korporácie a malé podniky, väčšina z nich vidí v konkrétnych prípadoch určitý priestor na prispôsobenie opatrení osobitným podmienkam MSP.

PE a subliniat influenţa extrem de importantă pe care o are dreptul muncii asupra comportamentului întreprinderilor şi cum modul de luare a deciziilor acestora în vederea creării de locuri de muncă mai multe şi mai bune depinde de existenţa unor prevederi legale stabile, clare şi adecvate. Un număr de state membre au văzut în reforma codului muncii sau în codificarea legislaţiei fragmentate o ocazie pentru a reduce povara administrativă fără a periclita obiectivele fundamentale. Dezvoltarea MDC este, de asemenea, văzută ca un mijloc de a promova o mai bună legiferare în domeniul dreptului muncii.

3. TÉMY KONZULTÁCIÍ

Mai multe state membre au recunoscut relevanţa asupra reformei dreptului muncii a unei serii de măsuri asociate cu programul pentru o mai bună legiferare, cum ar fi de exemplu consultări cu părţile implicate, evaluări ale impactului, evaluări ale altor soluţii decât reglementările, simplificarea şi clarificarea legilor, campanii de conştientizare legate de dreptul muncii etc. Deşi statele membre sunt în general de acord că reglementările menite să protejeze lucrătorii trebuie, în principiu, să se aplice în mod egal atât întreprinderilor mari cât şi întreprinderilor mici, majoritatea consideră că există motive ca, în anumite cazuri particulare, măsurile să fie modelate la condiţiile speciale ale întreprinderilor mici şi mijlocii.

Flexibilný a inkluzívny trh práce

3. TEMELE CONSULTăRII

Členské štáty zastávali názor, že spôsob dosiahnutia rovnováhy medzi zabezpečením a flexibilitou, úroveň, na ktorej by mohla byť zavedená, a jej presná podoba sa budú pravdepodobne medzi členskými štátmi líšiť a postupom času budú podliehať zmenám. Uvítali však hlbšiu výmenu skúseností, najmä zapojenie sociálnych partnerov, s cieľom dospieť k presnejšiemu pochopeniu spoločných výziev, ktoré majú vplyv na právnu úpravu zmluvných dojednaní.

O piaţă a muncii flexibilă şi care favorizează incluziunea

Sociálne MVO zdôraznili potrebu lepšej koordinácie medzi pracovným právom a politikami v oblasti zamestnanosti na jednej strane a systémami sociálnej ochrany na strane druhej. Sociálna ochrana a minimálna mzda by mali občanom umožniť vybrať si medzi zamestnaní, odbornou prípravou a spoločensky zmysluplnou aktivitou. Obdobia materskej, otcovskej a rodičovskej dovolenky, prerušenia zamestnania a zamestnania na kratší pracovný čas (najmä z dôvodu starostlivosti o závislé osoby) by sa mali pri výpočte dôchodkových a poistných nárokov brať do úvahy.

Statele membre au considerat că este foarte probabil ca mijloacele prin care se poate ajunge un echilibru între securitate şi flexibilitate, nivelul acestui echilibru şi forma exactă pe care acesta o va avea, să difere de la un stat membru la altul şi să fie supuse unor schimbări de-a lungul timpului. Totuşi, aceştia au fost în favoarea unui schimb de experienţă mai aprofundat, care să implice în special partenerii sociali, în vederea unei mai bune înţelegeri a provocărilor comune care afectează reglementarea acordurilor contractuale.

Uľahčovanie zmeny zamestnania

Organizaţiile neguvernamentale sociale au subliniat nevoia unei coordonări mai bune între dreptul muncii şi politicile de ocupare a forţei de muncă pe de-o parte, şi sistemele de protecţie socială pe de altă parte. Protecţia socială şi salariul minim ar trebui să le permită cetăţenilor să poată alege un loc de muncă, o formare sau o activitate socială utilă. Perioadele de concediu de maternitate, concediu de paternitate şi concediu pentru creşterea copilului, întreruperile în cariera profesională şi munca cu fracţiune de normă (mai ales în scopul îndeplinirii responsabilităţilor faţă de persoanele aflate în întreţinere) ar trebui luate în considerare la calcularea pensiei şi a drepturilor de afiliere la asigurări.

Zamestnávatelia zdôraznili dosah, ktorý by mohlo mať uvoľnenie zákonov v oblasti ochrany zamestnancov na úrovne zamestnanosti a na zamestnanecké vyhliadky zraniteľných kategórií. Z ich pohľadu by sa zmysluplný program reformy pracovného práva mal zamerať viac na to, aby ľudia získavali zručnosti, ktoré potrebujú, aby zostali adaptabilní počas celého svojho pracovného života, ako na ochranu jednotlivých pracovných miest. Odbory odmietli akýkoľvek predpoklad, že pružnejšie zákony v oblasti ochrany zamestnancov by uľahčili zmeny zamestnania na trhu práce.

Facilitarea tranziţiilor din viaţa profesională

Odborové organizácie a právni experti žiadali vytvorenie nových právnych predpisov na podporu prechodu zo zmlúv na dobu určitú a zmlúv na kratší pracovný čas na prácu na plný pracovný čas. Podporovali opatrenia na podporu väčšej mobility pracovníkov tým, že by sa im umožnil prenos práv v prípade zmeny zamestnania. Spomedzi zamestnávateľov sa UEAPME[10] zasadzovala o preskúmanie na vnútroštátnej úrovni v súvislosti s otázkou, ako by mohla kontinuita práv sociálnej ochrany uľahčiť prechod medzi prácou v pozícii zamestnanca a samostatne zárobkovo činnej osoby.

Angajatorii au atras atenţia asupra impactului pe care l-ar putea avea o relaxare a legislaţiei în domeniul protejării locurilor de muncă asupra gradului de ocupare a forţei de muncă şi asupra perspectivelor accesului la ocuparea locurilor de muncă a categoriilor vulnerabile. În opinia acestora, o program semnificativ de reformă a dreptului muncii ar trebui să pună accent pe oferirea competenţelor necesare persoanelor pentru a rămâne adaptabile de-a lungul vieţii profesionale, şi nu pe protejarea anumitor locuri de muncă. Sindicatele au respins ideea conform căreia o relaxare a legislaţiei în domeniul protejării locurilor de muncă ar facilita tranziţiile de pe piaţa forţei de muncă.

Niektoré členské štáty a zástupcovia sociálnych partnerov zastávali názor, že pracovné právo a kolektívne zmluvy by mohli prispieť k zvyšovaniu prístupu k odbornej príprave a uľahčovaniu prechodu medzi rôznymi zmluvnými formami pre mobilitu smerom hore počas pracovného života. BusinessEurope[11] však prejavila výhrady k tomu, či sú právne predpisy vhodným nástrojom na ovplyvňovanie správania sa v súvislosti so vzdelávaním. Podľa nich skúsenosti z členských štátov, ktoré implementovali „právo na odbornú prípravu“ poukazujú na nízky dosah pre pracovníkov, u ktorých je táto potreba najväčšia – tých s najnižšou kvalifikáciou. Niektorí zástupcovia sociálnych partnerov zdôraznili svoje skúsenosti s vyjednávaním kolektívnych zmlúv s cieľom podporiť prístup k odbornej príprave, lepšej odbornej príprave na pracovisku a ľahšiemu prechodu zo vzdelávania alebo učenia do zamestnania. Predovšetkým sociálne MVO zdôraznili, že pracovné právo by malo prispieť k zabezpečeniu rovnakého prístupu k odbornej príprave a celoživotnému vzdelávaniu pre všetkých.

Sindicatele şi experţii jurişti au solicitat elaborarea de noi reglementări în vederea încurajării tranziţiei de la contractele pe durată determinată şi cu fracţiune de normă la munca cu normă întreagă. Aceştia au insistat asupra adoptării de măsuri care să încurajeze o mobilitate crescută a lucrătorilor prin permiterea transferului de drepturi în cazul schimbării locului de muncă. Printre angajatori, UEAPME[10] a solicitat cu insistenţă o anchetă la nivel naţional pentru a afla cum ar putea continuarea drepturilor de protecţie socială să faciliteze tranziţia de la munca ca salariat la activitatea independentă.

Neistota v súvislosti s definíciou pracovnoprávneho vzťahu

Unele state membre şi unii parteneri sociali au considerat că atât dreptul muncii, cât şi acordurile colective, ar putea contribui la promovarea accesului la formare şi la facilitarea tranziţiei între diferite forme contractuale pentru a facilita o mobilitate ascendentă în cursul vieţii profesionale. Cu toate acestea, BusinessEurope[11] şi-a exprimat anumite rezerve în ceea ce priveşte oportunitatea legislaţiei folosită ca instrument pentru influenţarea comportamentului în materie de învăţare. În viziunea acesteia, experienţa statelor membre care au pus în aplicare „dreptul la formare” a demonstrat că acest drept are un impact minim asupra lucrătorilor care au cea mai mare nevoie de formare, şi anume lucrătorii cei mai puţin calificaţi. Unii parteneri sociali au evidenţiat experienţa lor în negocierea acordurilor colective pentru promovarea accesului la formare, îmbunătăţirea formării continue la locul de muncă şi facilitarea tranziţiei de la educaţie şi ucenicie către un loc de muncă. Organizaţiile neguvernamentale sociale, în special, au subliniat contribuţia pe care dreptul muncii ar trebui să o aibă la asigurarea unui acces echitabil la formare şi învăţare continuă.

Väčšina členských štátov potvrdila uznanie zložitosti definície pracovníkov a samostatne zárobkovo činných osôb v rámci práva Spoločenstva zo strany EP. Uznalo sa, že táto zložitosť narástla v dôsledku cezhraničného poskytovania služieb. Väčšina členských štátov sa pri riešení takýchto problémov chcela spoľahnúť na vnútroštátne právo a dobre osvedčené právne postupy. Spolu s mnohými organizáciami sociálnych partnerov uprednostňujú pozíciu, kde definícia pracovníka podľa väčšiny smerníc v oblasti pracovného práva zostane na vlastnom uvážení členských štátov. Zatiaľ čo v záujme zamestnávateľov na úrovni EÚ a vnútroštátnych úrovniach vo všeobecnosti nie je potreba konvergentnejších vnútroštátnych definícií, zástupcovia sociálnych partnerov v oblasti služieb, zábavného priemyslu, médií a maloobchode zastávali názor, že definície používané v rôznych členských štátoch na vymedzenie postavenia takzvaných pracovníkov na voľnej nohe, príležitostných či nezávislých pracovníkov by mohli byť zoradené a vysvetlené s cieľom uľahčiť porozumenie zamestnaneckého postavenia príslušných osôb.

Incertitudinile privind definirea raportului de muncă

EP žiadal iniciatívu zameranú na konvergenciu vnútroštátnych definícií statusu pracovníka s cieľom zabezpečiť koherentnejšiu a účinnejšiu implementáciu acquis Spoločenstva. Vyzýval členské štáty, aby podporovali implementáciu odporúčania ILO č. 198 o pracovnom pomere.[12] Niektoré členské štáty zároveň navrhli, aby sa odporúčanie použilo ako základ pre diskusiu medzi členskými štátmi a sociálnymi partnermi o tom, ako sa na európskej úrovni lepšie vyrovnať s fenoménom skrytých pracovných pomerov.

Recunoaşterea de către PE a complexităţii definirii lucrătorilor şi a persoanelor care desfăşoară o activitate independentă conform legislaţiei comunitare a fost susţinută de către majoritatea statelor membre. S-a recunoscut că această complexitate s-a accentuat ca urmare a furnizării transfrontaliere de servicii. Majoritatea statelor membre doreau să utilizeze legislaţia naţională şi proceduri judiciare verificate temeinic pentru rezolvarea acestor probleme. Împreună cu numeroase organizaţii ale partenerilor sociali, acestea au fost în favoarea poziţiei conform căreia definirea lucrătorilor în cadrul majorităţii directivelor privitoare la dreptul muncii trebuie să rămână la latitudinea statelor membre. Deşi reprezentanţii intereselor angajatorilor la nivel naţional şi comunitar au crezut, în general, că sunt necesare definiţii naţionale mai convergente, reprezentanţii intereselor partenerilor sociali din domeniul serviciilor, al divertismentului, al mass-media şi al comerţului cu amănuntul au considerat că definiţiile folosite în diferite state membre pentru definirea statutului lucrătorilor independenţi sau ocazionali ar trebui enumerate şi explicate pentru a facilita o mai bună înţelegere a statutului profesional al persoanelor respective.

Väčšina členských štátov a sociálnych partnerov je proti zavedeniu akejkoľvek strednej kategórie, ako napríklad takzvaného „ekonomicky závislého pracovníka“ popri závislých pracovníkoch a samostatne zárobkovo činných osobách. Dokonca aj v členských štátoch, kde už takýto koncept vo vnútroštátnom práve existuje, napríklad v Taliansku, existovali výhrady k tomu, či by mohla byť jednoznačná definícia vytvorená na európskej úrovni. BusinessEurope však zastáva názor, že určitá pridaná hodnota by sa mohla získať výmenou skúseností o dosahu takýchto opatrení, aby sa členské štáty mohli navzájom poučiť. Odborové organizácie uprednostňujú prispôsobenie rozsahu pôsobnosti pracovného práva prostredníctvom vnútroštátnych reforiem zamerané na rozšírenie ochrany spojenej so štandardnou zamestnaneckou zmluvou pre všetkých pracovníkov.

PE a solicitat o iniţiativă către convergenţa definiţiilor naţionale a statutului lucrătorilor în vederea asigurării unei puneri în aplicare mai coerente şi mai eficiente a acquis -ului comunitar. Acesta a cerut cu insistenţă ca statele membre să promoveze punerea în aplicare a recomandării OIM din 2006 cu privire la raporturile de muncă[12]. Anumite state membre au mai sugerat, de asemenea, ca recomandarea să servească drept bază pentru discuţii între statele membre şi parteneri sociali asupra modalităţilor pentru o abordare mai bună, la nivel european, a fenomenului raporturilor de muncă deghizate.

ETUC[13] žiada inštitúcie EÚ, aby spolu so sociálnymi partnermi na úrovni EÚ vytvorili podporný právny rámec v rámci celej EÚ, ktorý by pozostával z kombinácie „pravidiel hry“ EÚ a určitých minimálnych štandardov EÚ zameraná na vytvorenie „najzákladnejších práv“, pričom by sa zabezpečilo rešpektovanie vnútroštátnych sociálnych politík a pracovnoprávnych vzťahov. Sociálne MVO tiež podporujú myšlienku spoločného súboru práv spojeného so spoločne dohodnutou definíciou „pracovníka“ zavedenou v rámci práva Spoločenstva s cieľom dať základ princípu slobody pohybu.

Majoritatea statelor membre şi a partenerilor sociali s-au opus introducerii unei a treia categorii intermediare, cum ar fi aşa numita categorie de „lucrători dependenţi din punct de vedere economic”, pe lângă categoriile de lucrătorii salariaţi şi independenţi. Chiar şi în statele membre unde un astfel de concept există deja în legislaţia naţională, cum ar fi Italia, au fost exprimate rezerve cu privire la posibilitatea elaborării unei definiţii fără echivoc la nivel european. Cu toate acestea, BusinessEurope admite că o anumită valoare adăugată ar putea fi obţinută prin schimbul de experienţă asupra impactului unor asemenea măsuri, astfel încât statele membre să înveţe reciproc din experienţa lor. Sindicatele au fost în favoarea reorientării sferei de aplicare a dreptului muncii, în cadrul reformelor naţionale, în vederea extinderii protecţiei asociate contractului de muncă standard la toţi lucrătorii.

Trojstranné vzťahy

CES [13] a solicitat ca instituţiile UE, împreună cu partenerii sociali de la nivelul UE, să elaboreze un cadru legal de sprijin la nivel european, alcătuit dintr-o combinaţie de „reguli de joc” stabilite de UE şi anumite standarde minime europene pentru a stabili nişte „drepturi de bază”, asigurând în acelaşi timp respectarea politicilor sociale naţionale şi a relaţiilor de muncă naţionale. Organizaţiile neguvernamentale sociale sprijină, de asemenea, ideea unui set comun de drepturi legat de o definiţie la care s-a ajuns de comun acord în cadrul legislaţiei comunitare, în vederea consolidării principiului liberei circulaţii.

Členské štáty a sociálni partneri opätovne potvrdili svoje stále pozície k podstate navrhovanej smernice o dočasnej agentúrnej práci. Viacero členských štátov žiadalo jej prijatie ako prioritu pre reformu pracovného práva. Odborové organizácie žiadali prijatie navrhovanej smernice ako doplnku ku smernici o vysielaní pracovníkov a smernici o službách. Organizácie zamestnávateľov však považovali status dočasných pracovníkov za dostatočne dobre definovaný vo vnútroštátnom práve.

Relaţii trilaterale

EP zdôraznil potrebu upraviť spoločnú a nerozdielnu zodpovednosť v súvislosti s zadávateľskými spoločnosťami s cieľom riešiť porušenia pri subdodávaní a outsourcingu v záujme zabezpečenia rovnakých podmienok pre spoločnosti na transparentnom a konkurenčnom trhu. Niektoré členské štáty sú za zavedenie princípu subsidiárneho ručenia s cieľom zabezpečiť dodržiavanie zamestnaneckých práv v rámci celej EÚ. Iné členské štáty sú však spokojné s ustanoveniami o druhotnej zodpovednosti pre subdodávateľské vzťahy v svojom vnútroštátnom pracovnom práve.

Statele membre şi partenerii sociali şi-au reiterat poziţiile deja stabilite în legătură cu meritele propunerii de directivă privind munca temporară. Un număr de state membre au cerut adoptarea acesteia ca pe o prioritate în cadrul reformei dreptului muncii. Sindicatele au cerut ca directiva propusă să fie adoptată în completarea directivei privind detaşarea lucrătorilor şi a directivei privind serviciile. Totuşi, organizaţiile patronale au considerat că statutul lucrătorilor temporari este definit suficient de bine de către legislaţia naţională.

ETUC a jej sektorové pobočky zastávali názor, že je potrebná iniciatíva Spoločenstva vo forme nástroja na regulovanie „reťazovej zodpovednosti“ užívateľských podnikov a sprostredkovateľov v prípade agentúrnej práce a subdodávania. Organizácie zamestnávateľov vyjadrili pochybnosti, či by bol návrh na zavedenie princípu subsidiárneho ručenia efektívny. Užívateľské podniky by mali mať možnosť spoľahnúť sa na to, že subdodávatelia musia plniť záväzky, ktoré im vyplývajú z pracovného práva.

PE a subliniat necesitatea reglementării răspunderii comune şi solidare în cazul întreprinderilor principale, pentru a putea face faţă abuzurilor în materie de subcontractare şi externalizare în vederea asigurării unor condiţii de egalitate pentru întreprinderi în cadrul unei pieţe transparente şi competitive. Anumite state membre sunt, de asemenea, în favoarea stabilirii unui principiu de responsabilitate subsidiară pentru a asigura respectarea drepturilor legate de contractul de muncă în toată UE. Cu toate acestea, alte state membre sunt mulţumite cu dispoziţiile privind responsabilitatea secundară a relaţiilor de subcontractare din legislaţia lor naţională.

Organizácia pracovného času

CES şi filialele sale sectoriale a considerat că este necesară o iniţiativă comunitară sub forma unui instrument care să reglementeze „responsabilitatea în lanţ” a întreprinderilor utilizatoare şi a intermediarilor în cazul muncii temporare şi a subcontractării. Organizaţiile patronale şi-au exprimat îndoiala cu privire la eficienţa propunerii de stabilire a unui principiu de responsabilitate subsidiară. Dimpotrivă, ar trebui ca întreprinderile utilizatoare să fie în măsură să conteze pe faptul că subcontractanţii trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile care le revin conform dreptului muncii.

EP žiadal, aby bola úprava pracovného času dostatočne pružná tak, aby vyhovovala potrebám zamestnávateľov a zamestnancov a aby umožnila ľuďom lepšie zosúladiť pracovný a rodinný život s cieľom zabezpečiť konkurencieschopnosť a zlepšiť situáciu v oblasti zamestnávania. Niekoľko členských štátov označilo revíziu smernice o pracovnom čase za kľúčovú prioritu na úrovni EÚ.

Organizarea timpului de lucru

ETUC a jej pobočky pripomenuli pozície, ktoré zastávali od prvej a druhej fázy konzultácií EÚ so sociálnymi partnermi o revízii smernice o pracovnom čase v roku 2004. Žiadajú jednoznačné uznanie neaktívnej pohotovostnej služby za pracovný čas bez akýchkoľvek výnimiek. BusinessEurope a väčšina jej pobočiek zastávajú názor, že regulácia EÚ v tejto oblasti je vo svojej pôvodnej podobe nevhodná. Zamestnávatelia však podporujú prijatie návrhov na revíziu smernice o pracovnom čase s cieľom vyriešiť problémy, ktoré vznikli v oblasti zdravotníctva a v súkromnom sektore v dôsledku rozsudku Európskeho súdneho dvora vo veci Simap/Jaeger. Žiadajú zachovanie ustanovenia o výnimke ako spôsobe zabezpečenia väčšej flexibility trhu práce.

PE a solicitat ca regimul timpului de lucru să fie suficient de flexibil pentru a satisface nevoile angajatorilor şi a lucrătorilor şi pentru a permite cetăţenilor să-şi găsească un echilibru între viaţa profesională şi familială, în vederea salvgardării competitivităţii şi a îmbunătăţirii ocupării forţei de muncă. Un număr de state membre au identificat revizuirea directivei privind timpul de lucru ca pe o prioritate la nivel european.

Presadzovanie zamestnaneckých práv a boj proti nelegálnej práci

CES şi filialele sale au repetat poziţiile pe care le-au avut încă de la primele două etape ale consultării partenerilor sociali ai UE asupra revizuirii directivei privind timpul de lucru din 2004. Acestea doresc o recunoaştere fără echivoc a timpului de gardă ca şi timp de lucru, fără posibilitatea excepţiilor. BusinessEurope şi majoritatea filialelor sale consideră că reglementările UE în acest domeniu nu au fost bine concepute în forma lor originală. Angajatorii, pe de altă parte, insistă asupra adoptării propunerilor de revizuire a directivei privind timpul de lucru în vederea rezolvării problemelor din domeniul asistenţei medicale şi din sectorul privat create ca o consecinţă a hotărârii Curţii Europene de Justiţie în cauza Simap/Jaeger. Aceştia doresc să fie menţinută clauza de excludere ca pe un mijloc de a asigura o mai bună flexibilitate a pieţii.

EP zdôraznil, že právne predpisy v oblasti práce sú efektívne, spravodlivé a účinné iba vtedy, ak sú implementované všetkými členskými štátmi, uplatňované rovnako na všetky subjekty a presadzované pravidelne a efektívne. Existovala všeobecná podpora pre lepšiu spoluprácu na úrovni EÚ a lepšiu výmenu informácií a osvedčených postupov. Členské štáty podporovali opatrenia na úrovni EÚ zamerané na boj proti nelegálnej práci vzhľadom na narastajúce nadnárodné aspekty tohto problému. Navrhovaný typ opatrení je však rôzny, od deklaratórnych nástrojov, akými sú uznesenia Rady až po výmeny osvedčených postupov a multilaterálne a bilaterálne formy administratívnej spolupráce.

Asigurarea respectării drepturilor legate de contractul de muncă şi combaterea muncii nedeclarate

Niektoré členské štáty navrhli vytvorenie vzťahov spolupráce medzi príslušnými agentúrami na úrovni EÚ (napríklad inšpektoráty práce, daňové úrady, orgány sociálneho zabezpečenia). Postoje sociálnych partnerov sú rôzne a odrážajú ich sektorovú rôznorodosť ako aj rozdielne spôsoby, akými ich organizácie asistujú orgánom pri presadzovaní zamestnaneckých práv a boji proti nelegálnej práci. ETUC a niektoré sektorové federácie EÚ žiadali zavedenie stálej európskej štruktúry koordinácie na zabezpečenie presadzovania práva Spoločenstva, zatiaľ čo zamestnávatelia to primárne považovali za záležitosť vnútroštátnych orgánov. Zamestnávatelia tiež vyzdvihli iniciatívy v rámci programov technickej pomoci EÚ zamerané na pomoc budovania kapacít organizácií sociálnych partnerov v nových členských štátoch.

PE a subliniat faptul că legislaţia muncii este eficientă, corectă şi puternică doar dacă este pusă în aplicare în toate statele membre, se aplică în mod egal tuturor actorilor şi este controlată în mod regulat şi într-o manieră eficientă. A fost exprimat un sprijin general pentru o mai bună colaborare la nivel european şi pentru un mai bun schimb de informaţii şi bune practici. Statele membre au sprijinit acţiunea la nivel european de combatere a muncii nedeclarate, având în vedere aspectele din ce în ce mai supranaţionale ale aceste probleme. Cu toate acestea, tipul de acţiune propus diferă de la instrumente cu caracter declarativ, cum ar fi rezoluţiile Consiliului, la schimburi de bune practici şi forme multilaterale şi bilaterale de cooperare administrativă.

4. ďALšIE KROKY

Anumite state membre au propus stabilirea de relaţii de cooperare între agenţiile competente la nivel UE (de exemplu inspectorate de muncă, autorităţi fiscale, organisme de securitate socială). Partenerii sociali au exprimat o varietate de opinii, în funcţie de diversitatea lor sectorială şi de diferenţele între modalităţile prin care organizaţiile lor oferă asistenţă autorităţilor la respectarea drepturilor legate de contractul de muncă şi la combaterea muncii nedeclarate. CES şi anumite federaţii sectoriale ale UE au solicitat stabilirea unei structuri de coordonare permanentă la nivel european pentru a asigura respectarea legislaţiei comunitare, în timp ce angajatorii au considerat că această problemă este, în general, de competenţa autorităţilor naţionale. Angajatorii au accentuat, de asemenea, iniţiativele luate în cadrul programelor de asistenţă tehnică ale UE pentru sprijinirea consolidării capacităţii organizaţiilor partenerilor sociali din noile state membre.

Komisia dospela k záveru, že verejné konzultácie splnili svoj cieľ pri podnietení dialógu na úrovni EÚ a na vnútroštátnej úrovni zameraného na potrebu zlepšiť pracovné právo tak, aby dokázalo čeliť výzvam 21. storočia. Reakcie obsahujú užitočné informácie o súčasnom vývoji v oblasti pracovného práva a systémoch pracovnoprávnych vzťahov členských štátov, z ktorých mnohé korešpondujú s témami nastolenými v zelenej knihe.

4. ETAPELE URMăTOARE

Dialóg vyzdvihol rozsah, v akom je pracovné právo dôležitým nástrojom nielen pri manažmente pracovnej sily, ale aj pri poskytovaní vedomia istoty pracovníkom a občanom vo svete rýchlych zmien a vysokej mobility kapitálu a technológií. Dialóg tiež poukázal na mieru, do akej sú reformy pracovného práva, sociálneho zabezpečenia a systémov odbornej prípravy úzko prepojené. Prostredníctvom zelenej knihy o pracovnom práve a oznámení o flexiistote Komisia naštartovala otvorený dialóg o záležitostiach, ktoré majú kľúčový význam pre budúcnosť trhov práce a sociálnu súdržnosť v Európe. Hlavné zainteresované strany tento odkaz pochopili bez ohľadu na ich názory na smerovanie reformy. Komisia bude spolupracovať s členskými štátmi s cieľom dospieť k záverom o spoločných princípoch flexiistoty, ktoré sa prijímajú v Európskej rade v decembri 2007[14]. Komisia tiež vezme do úvahy spoločnú analýzu sociálnych partnerov o kľúčových výzvach, ktorým čelia európske trhy práce[15] s cieľom vytvoriť program zameraný na presadzovanie integrovaného prístupu k implementácii princípov založených na flexiistote. Povzbudzuje sociálnych partnerov, aby sa zapojili do vyjednávania, najmä o celoživotnom vzdelávaní.

În concluzie, Comisia consideră că această consultare publică şi-a atins scopul de a genera dezbateri, la nivel UE şi la nivel naţional, asupra nevoii de a îmbunătăţi dreptul muncii pentru a răspunde provocărilor secolului XXI. Răspunsurile primite oferă informaţii utile asupra evoluţiilor din prezent ale dreptului muncii şi ale sistemelor de relaţii de muncă din statele membre – informaţii care în majoritatea lor corespund temelor dezbătute de către Cartea verde.

Komisia následne v roku 2008 prijme potrebné opatrenia na riešenie otázok nastolených v tomto oznámení v širšom kontexte flexiistoty. Napriek rozdielnosti názorov na rozsah a povahu opatrení EÚ konzultácie odhalili potrebu lepšej spolupráce, väčšej jasnosti alebo len väčšieho množstva a lepších informácií a analýz vo viacerých oblastiach, napríklad:

Dezbaterea a subliniat măsura în care dreptul muncii este un instrument important, nu numai din punct de vedere al gestionării forţei de muncă, ci şi pentru că acesta oferă lucrătorilor şi cetăţenilor un sentiment de securitate într-o lume caracterizată de schimbări rapide, precum şi de o puternică mobilitate a capitalurilor şi tehnologiilor. Dezbaterea a arătat, de asemenea, măsura în care reformele dreptului muncii, a securităţii sociale şi a sistemelor de formare sunt strâns legate. Prin intermediul Cărţii verzi privind dreptul muncii şi a Comunicării privind flexisecuritatea, Comisia a lansat o dezbatere deschisă asupra problemelor de importanţă majoră pentru viitorul pieţelor forţei de muncă şi al coeziunii sociale în Europa. Mesajul a fost înţeles de către principalele părţi implicate, indiferent de opiniile acestora privind orientarea reformelor. Comisia va conlucra cu statele membre în vederea adoptării, de către Consiliul European din decembrie 2007[14], a concluziilor privind principiile comune ale flexisecurităţii. Comisia va urmări, de asemenea, analiza comună a partenerilor sociali privind provocările majore cu care se confruntă pieţele forţei de muncă din Europa[15] în vederea elaborării unui program menit să propună o abordare integrată pentru punerea în aplicare a principiilor bazate pe flexisecuritate. Aceasta încurajează angajarea partenerilor sociali în negocieri, mai ales în ceea ce priveşte formarea continuă.

- prevencia a boj proti nelegálnej práci, najmä v cezhraničnom kontexte[16],

În consecinţă, Comisia va lua în 2008 măsurile necesare pentru urmărirea problemelor ridicate de prezenta comunicare în contextul lărgit al „flexisecurităţii”. În ciuda diferenţei de opinii asupra extinderii şi naturii acţiunii la nivel EU, consultarea a identificat necesitatea de a avea o cooperare mai bună, mai multă claritate, sau chiar informaţii şi analize mai multe şi de calitate mai bună, în domenii cum ar fi:

- podpora, rozvoj a implementácia odbornej prípravy a celoživotného vzdelávania na zabezpečenie lepšej zamestnaneckej istoty počas celého pracovného života,

- Prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate, în special în situaţii transfrontaliere[16];

- prepojenie medzi pracovným právom a pravidlami sociálnej ochrany na podporu efektívnych zmien zamestnania a udržateľných systémov sociálnej ochrany,

- Promovarea, elaborarea şi punerea în aplicare a formării profesionale şi a învăţării continue în vederea asigurării unei siguranţe a locului de muncă pe tot parcursul vieţii;

- vyjasnenie povahy pracovnoprávneho vzťahu s cieľom zlepšiť porozumenie a uľahčiť spoluprácu v celej EÚ,

- Interacţiunea dintre dreptul muncii şi normele în materie de protecţie socială pentru sprijinirea tranziţiilor efective din viaţa profesională şi a sistemelor de protecţie socială durabile;

- vyjasnenie práv a povinností strán zapojených do subdodávateľských reťazcov, aby neboli pracovníci ukrátení o možnosť účinne svoje práva využívať.

- Clarificarea naturii relaţiilor de muncă în vederea promovării unei mai bune înţelegeri şi a facilitării cooperării în toată UE;

- Clarificarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor implicate în lanţurile de subcontractare, pentru a se evita privarea lucrătorilor de posibilitatea de a se bucura efectiv de drepturile ce le revin.

[1] KOM(2006) 708 z 22.11.2006.

[2] Napríklad v audiovizuálnom sektore, sektore dramatických umení a v sektoroch regionálnej a komunálnej zamestnanosti.

[1] COM(2006) 708 din 22.11.2006.

[3] Závery predsedníctva, neformálne zasadnutie ministrov pre zamestnanosť a sociálne záležitosti, Berlín, 19.1.2007.

[2] De exemplu în domeniul audiovizualului, a spectacolelor, precum şi în domeniul forţei de muncă din sectorul regional şi municipal.

[4] P6_TA-PROV(2007)0339.

[3] Concluziile preşedinţiei, Reuniunea informală a miniştrilor pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Berlin, 19.1.2007

[5] 479 hlasov za a 61 hlasov proti, 54 členov sa zdržalo hlasovania.

[4] P6_TA-PROV (2007) 0339.

[6] CESE 398/2007 z 30. mája 2007. Prijaté väčšinou (140 hlasov za, 82 proti a 4 členovia sa zdržali). Protinávrh (predložený zástupcami skupiny I) bol priložený k stanovisku EHSV.

[5] 479 de voturi pentru şi 61 împotrivă, cu 54 de abţineri.

[7] KOM(2007)359 z 27.6.2007.

[6] CESE 398/2007 din 30 mai 2007. Adoptat cu o majoritate de voturi (140 pentru, 82 împotrivă şi 4 abţineri). Un aviz negativ (prezentat de către reprezentanţii Grupului I) a fost anexat avizului CESE.

[8] Reakcie sú zverejnené online na internetovej stránke: http://ec.europa.eu/employment_social/labour_law/green_paper_responses_en.htm Pozri tiež úplný zoznam príspevkov v prílohe k dokumentu útvarov SEK.

[7] COM(2007) 359 din 27.6.2007.

[9] Ako dňa 7.decembra 2000 vyhlásili v Nice predsedovia Európskeho parlamentu, Rady a Komisie.

[8] Răspunsurile sunt publicate on-line la adresa: http://ec.europa.eu/employment_social/labour_law/green_paper_responses_en.htm A se vedea, de asemenea, lista completă a răspunsurilor din anexa la documentul serviciilor SEC.

[10] Európska asociácia remesiel, malých a stredných podnikov.

[9] Proclamată la Nisa în 7 decembrie 2000, de către preşedinţii Parlamentului European, ai Consiliului şi ai Comisiei.

[11] Konfederácia európskych zamestnávateľov.

[10] Asociaţia europeană a întreprinderilor meşteşugăreşti, mici şi mijlocii.

[12] Odporúčanie ILO č. 198 o pracovnom pomere prijaté na 95. zasadnutí Medzinárodnej. konferencie práce v júni 2006.

[11] Confederaţia întreprinderilor europene.

[13] Európska konfederácia odborových zväzov.

[12] Recomandarea OIM 198 cu privire la raporturile de muncă, adoptată la a 95-a sesiune a Conferinţei internaţionale a muncii din iunie 2006.

[14] Rada pre zamestnanosť, sociálnu politiku, zdravotníctvo a záležitosti spotrebiteľa (EPSCO) by mala prijať závery o flexiistote 5. decembra 2007. Rada ECOFIN závery o flexiistote už prijala 9. októbra 2007.

[13] Confederaţia Europeană a Sindicatelor

[15] Prezentovaná na neformálnom summite sociálnej tripartity 18. októbra 2007.

[14] Consiliul EPSCO ar trebui să adopte concluziile privind flexisecuritatea în 5 decembrie 2007. Consiliul ECOFIN a adoptat deja concluziile privind flexisecuritatea în 9 octombrie 2007.

[16] Pozri oznámenie Komisie „Zintenzívnenie boja proti nelegálnej práci“ KOM(2007) xxx z 24.10.2007.

[15] Prezentată în carul Întâlnirii sociale tripartite informale la nivel înalt din 18 octombrie 2007.

[16] A se vedea Comunicarea Comisiei „Intensificarea luptei împotriva muncii nedeclarate” COM(2007) xxx din 24.10.2007: