COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR

SPOROČILO KOMISIJE EVROPSKEMU PARLAMENTU, SVETU, EVROPSKEMU EKONOMSKO-SOCIALNEMU ODBORU IN ODBORU REGIJ

privind securitatea aprovizionării cu energie și cooperarea internațională - „Politica energetică a UE: angajarea în relații cu parteneri din afara frontierelor noastre”

O zanesljivosti oskrbe z energijo in mednarodnem sodelovanju – „Energetska politika EU: povezovanje s partnerji zunaj naših meja“

Introducere

Uvod

Este foarte important pentru economia, industria și cetățenii din UE să dispună de energie sigură, sustenabilă și competitivă, acesta fiind și un obiectiv central al politicii europene. Pentru a atinge acest obiectiv, UE are nevoie de instrumente adecvate pentru a putea acționa în cadrul UE și pentru a promova interesele sale în raport cu țările terțe.

Zanesljiva, trajnostna in konkurenčna energija je temeljnega pomena za gospodarstvo, industrijo in državljane EU ter osrednji cilj njene politike. Za dosego tega cilja potrebuje EU ustrezne instrumente, s katerimi bo lahko delovala znotraj svojih meja ter spodbujala svoje interese v zvezi s tretjimi državami.

Politica externă a UE în domeniul energiei este esențială pentru finalizarea pieței interne a energiei. Experiența de până acum a demonstrat că existența unor relații bilaterale în materie de energie între statele membre și țări terțe furnizoare sau de tranzit poate duce la o fragmentare a pieței interne, și nu la consolidarea aprovizionării cu energie a UE și la sporirea competitivității sale. Cadrul de reglementare instituit treptat la nivelul UE are consecințe importante pentru țările partenere, de exemplu în ceea ce privește dispozițiile referitoare la accesul la rețea, siguranță și concurență. Dat fiind că 2014 este termenul limită stabilit la Consiliul European pentru finalizarea pieței interne a energiei electrice și a gazelor, este imperativ să se dezvolte la maximum dimensiunea externă a acesteia.

Zunanja energetska politika EU je bistvenega pomena za vzpostavitev notranjega energetskega trga. Prejšnje izkušnje dokazujejo, da dvostranski odnosi na področju energije med posameznimi državami članicami in dobavitelji iz tretjih držav ali tranzitnimi državami lahko povzročijo razdrobljenost notranjega trga, namesto da bi okrepili oskrbo EU z energijo in konkurenčnost. Regulativni okvir, ki se je postopoma vzpostavljal na ravni EU, ima za partnerske države pomembne posledice, npr. na področju določb v zvezi z dostopom do omrežja, varnostjo in konkurenčnostjo. Ker je Evropski svet določil leto 2014 kot rok za vzpostavitev notranjega trga za električno energijo in plin, je nujno v celoti razviti njegovo zunanjo dimenzijo.

Energia este o afacere de talie mondială. UE importă peste 60% din gazele naturale și peste 80% din petrolul pe care îl consumă și se confruntă cu o concurență din ce în ce mai mare pentru resursele de combustibili fosili, inclusiv din partea țărilor emergente și a producătorilor de energie înșiși. Populația în creștere și standardele de viață tot mai înalte ar putea spori cererea de energie la nivel mondial cu până la 40% până în 2030. Producția și utilizarea energiei constituie o amenințare pentru sistemele climatice, dar și pentru mediul înconjurător și sănătatea oamenilor. Ca urmare a cererii tot mai mari de energie, prețurile la nivel global cresc, iar acest lucru îi aduce pe mulți într-o stare de sărăcie energetică și are consecințe dezastruoase în țările în care predomină subvențiile pentru combustibili fosili.

Energetika je svetovni posel. EU uvozi več kot 60 % svojega plina in več kot 80 % svoje nafte. Sooča se z vse večjo konkurenčnostjo glede virov fosilnih goriv, tudi iz držav v vzponu in od samih proizvajalcev energije. Zaradi rasti populacije in vse višjega standarda življenja se lahko svetovno povpraševanje po energiji poveča za 40 % do leta 2030. Proizvodnja in poraba energije ogrožata podnebne sisteme, pa tudi okolje in zdravje ljudi. Vse večje povpraševanje po energiji povzroča dvigovanje svetovnih cen, zaradi česar se številni soočajo s pomanjkanjem energije, kar ima lahko hude posledice za države, v katerih so subvencije za fosilna goriva pogoste.

În această realitate complexă, UE trebuie să adopte o poziție puternică, eficientă și echitabilă la nivel internațional pentru a asigura energia de care are nevoie, promovând totodată piețele energetice libere și transparente și contribuind la sporirea securității și a sustenabilității producției și consumului de energie. Sunt de asemenea necesare soluții internaționale în sectorul energetic pentru a se atinge obiectivele UE și obiectivele mondiale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global.

V tej zapleteni stvarnosti mora EU na mednarodni ravni zavzeti močno, učinkovito in pravično stališče, da bi zagotovila energijo, ki jo potrebuje, hkrati pa spodbujati proste in pregledne energetske trge ter prispevati k večji zanesljivosti in trajnosti proizvodnje in porabe energije. Za doseganje evropskih in svetovnih ciljev na področju zmanjševanja svetovnih emisij toplogrednih plinov so potrebne tudi notranje rešitve v energetskem sektorju.

De la ultima comunicare a Comisiei pe tema relațiilor energetice externe[1], cadrul politic și cel juridic al politicii energetice a UE au suferit transformări. Tratatul de la Lisabona a stabilit obiective clare pentru politica energetică a UE, care au fost dezvoltate ulterior în cadrul strategiei Europa 2020[2]. Este evident că UE nu poate atinge aceste obiective, fără să abordeze în mod adecvat dimensiunea externă.

Po zadnjem sporočilu Komisije o zunanjih odnosih na področju energetike[1] sta se politični in pravni okvir za energetsko politiko EU spremenila. Lizbonska pogodba je določila jasne cilje za energetsko politiko EU, ki so bili nadalje razviti v strategiji Evropa 2020[2]. Očitno je, da EU brez ustrezne obravnave zunanje dimenzije ne bo mogla doseči teh ciljev.

În schimb, UE trebuie să pornească de la piața puternică de care dispune pentru a extinde legăturile dintre rețeaua europeană de energie și țările vecine[3] și pentru a crea o zonă de reglementare mai amplă, în beneficiul tuturor. Acest lucru va necesita, în primul rând, un schimb periodic de informații cu privire la acordurile interguvernamentale încheiate și planificate de statele membre. Exemplele recente au demonstrat meritele unei astfel de abordări europene.

Namesto tega mora EU graditi na moči svojega trga, razširiti povezave med evropskim energetskim omrežjem in sosednjimi državami[3] ter ustvariti širše regulativno območje, ki bo v korist vsem. Za to bo potrebna predvsem redna izmenjava informacij o medvladnih sporazumih, ki so jih sklenile in jih načrtujejo države članice. Nedavni primeri so dokazali uspešnost takega evropskega pristopa.

Consiliul a recunoscut nevoia de noi inițiative pentru a crea parteneriate energetice reciproc avantajoase cu actorii cheie în toate domeniile de interes comun, printre care se numără securitatea energetică, investițiile în dezvoltarea durabilă și protecția mediului, tehnologiile cu emisii reduse de carbon, eficiența energetică și securitatea nucleară. Prezenta comunicare propune modalități concrete de extindere a cooperării energetice dincolo de simpla protecție fizică a importurilor. Ea este compatibilă cu Strategia europeană de securitate din decembrie 2003, revizuită de Consiliul European din decembrie 2008[4], pe care se și bazează.

Svet je priznal potrebo po novih pobudah za razvoj obojestransko koristnih energetskih partnerstev s ključnimi akterji na vseh področjih skupnega interesa, vključno z zanesljivostjo oskrbe z energijo, naložbami v trajnost in varstvo okolja, nizkoogljičnimi tehnologijami, energetsko učinkovitostjo in jedrsko varnostjo. V tem sporočilu so predlagani konkretni načini za razširitev sodelovanja na področju energije prek zgolj fizične zanesljivosti uvoza. Sporočilo je skladno z Evropsko varnostno strategijo iz decembra 2003, kakor jo je decembra 2008 revidiral Evropski svet[4], in na njej gradi.

Astfel de parteneriate și participarea UE la forumuri mondiale precum G-20 trebuie să promoveze și politici energetice mai durabile în țările terțe, îmbunătățind totodată transparența pieței, reducând volatilitatea pieței internaționale și contribuind la construirea unei piețe mondiale a energiei mai puțin vulnerabile în fața șocurilor și a întreruperilor la nivelul aprovizionării. În acest mod, politica ar trebui să ajute la întărirea rezistenței UE la evenimentele externe din domeniul energiei.

Taka partnerstva in sodelovanje EU v svetovnih forumih, kot je skupina G-20, morajo spodbujati tudi bolj trajnostne energetske politike v tretjih državah ter hkrati izboljšati preglednost trga, ublažiti nestanovitnost mednarodnega trga ter si prizadevati za svetovni energetski trg, ki bo manj občutljiv na pretrese pri preskrbi in motnje. Na ta način bo morala politika pomagati okrepiti odpornost EU na zunanje dogodke v zvezi z energijo.

În relațiile sale cu țările în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate, UE poate avea o contribuție valoroasă la dezvoltarea economică și la reducerea sărăciei acordând prioritate energiei sustenabile și accesului la aceasta în cadrul politicii sale de dezvoltare. UE este cea mai în măsură să promoveze măsuri de reformă, dezvoltarea infrastructurii și politici energetice durabile și, concomitent, să abordeze această problemă cheie pentru dezvoltare.

EU lahko s tem, da v ospredje svoje razvojne politike postavi trajnostno energijo in dostop do nje, v svojih odnosih z razvijajočimi se in najmanj razvitimi državami pomembno prispeva h gospodarskemu razvoju in boju proti revščini. Zaradi svojega edinstvenega položaja lahko EU spodbuja reformne ukrepe, razvoj infrastrukture in trajnostne energetske politike ter hkrati obravnava to ključno ozko grlo v razvoju.

Statele membre, Parlamentul European și cetățenii UE au solicitat în mod repetat ca Uniunea Europeană să adopte o poziție comună atunci când este vorba de relațiile energetice externe. UE a demonstrat că, atunci când își unește forțele, poate obține rezultate pe care statele membre nu ar putea să le atingă pe cont propriu. Aceste avantaje trebuie exploatate mai bine și transformate într-o abordare sistematică. Se impun de urgență noi măsuri de creștere a coerenței dintre acțiunile UE și ale statelor membre, nu în ultimul rând din cauza importanței energiei în relațiile economice și politice globale ale UE cu o serie de țări terțe.

Države članice, Evropski parlament in državljani EU so Unijo vedno znova pozivali, da je treba v zvezi z zunanjimi odnosi na področju energije enotno nastopati. EU je pokazala, da lahko, če se združi, doseže rezultate, ki jih nobena država članica ne more sama doseči. Te prednosti je treba dodatno izkoristiti in pretvoriti v sistematičen pristop. Nujno so potrebni dodatni ukrepi za izboljšanje skladnosti ukrepov EU in držav članic, tudi zaradi pomembnosti energije v splošnih političnih in gospodarskih odnosih EU s številnimi tretjimi državami.

Strategia Energie 2020[5] a definit consolidarea dimensiunii externe a politicii energetice a UE ca fiind una dintre prioritățile cheie în următorii ani. Acest mesaj a fost subliniat de Consiliul European în luna februarie. Abordarea globală expusă în prezentul document urmărește să răspundă acestor așteptări.

V strategiji Energija 2020[5] je bila krepitev zunanje dimenzije energetske politike EU opredeljena kot ena od prednostnih nalog v prihajajočih letih. Evropski svet je februarja lani ponovno potrdil pomembnost tega sporočila. Cilj celovitega pristopa, določenega v tem dokumentu, je izpolniti ta pričakovanja.

În consecință, prezenta comunicare propune să se dezvolte mai mult o politică energetică externă, care să aibă următoarele priorități:

V skladu s tem se v tem sporočilu predlaga nadaljnji razvoj zunanje energetske politike z naslednjimi prednostnimi nalogami:

- dezvoltarea dimensiunii externe a pieței interne a energiei din UE;

- graditev zunanje dimenzije našega notranjega energetskega trga;

- consolidarea parteneriatelor pentru a asigura siguranța, securitatea, sustenabilitatea și competitivitatea energiei;

- krepitev partnerstev za zanesljivo, varno, trajnostno in konkurenčno energijo;

- îmbunătățirea accesului la energie sustenabilă în țările în curs de dezvoltare; și

- izboljšanje dostopa držav v razvoju do trajnostne energije in

- o mai bună promovare a politicilor UE dincolo de frontierele sale.

- boljše spodbujanje politik EU zunaj njenih meja.

DEZVOLTAREA DIMENSIUNII EXTERNE A PIEțEI INTERNE A ENERGIEI DIN UE

GRADITEV ZUNANJE DIMENZIJE NOTRANJEGA ENERGETSKEGA TRGA EU

Pentru a funcționa, piața energetică a UE are nevoie de niveluri ridicate ale importurilor, fiind astfel dependentă de existența unor piețe libere și transparente. Fără acestea, UE este vulnerabilă la volatilitatea politică și a prețurilor. Securitatea aprovizionării depinde, pe de o parte, de securitatea pieței în ansamblu. Politica externă în domeniul energiei trebuie să reflecte interconectarea de la nivelul pieței interne și interdependența statelor membre ale UE.

Delovanje energetskega trga EU je odvisno od visokih ravni uvoza ter zato tudi od prostih in preglednih trgov. Če teh ni, je EU občutljiva na nestanovitnost politike in cen. Zanesljivost oskrbe je na eni strani odvisna od zanesljivosti na celotnem trgu. Zunanja energetska politika mora odražati medsebojno povezanost notranjega trga in soodvisnost držav članic EU.

Coordonarea în piața internă: creșterea influenței UE și a statelor membre

Usklajevanje na notranjem trgu: povečanje vpliva EU in držav članic

Acordurile bilaterale încheiate de statele membre cu țările terțe au un impact semnificativ asupra dezvoltării infrastructurilor din sectorul energetic și a aprovizionării cu energie a UE. Acestea trebuie să fie în deplină conformitate cu legislația UE.

Dvostranski sporazumi držav članic s tretjimi državami pomembno vplivajo na razvoj energetske infrastrukture in dobavo energije v EU. Biti morajo v celoti skladni z zakonodajo EU.

În consecință, Comisia propune, alături de prezenta comunicare, o decizie prin care se instituie un mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țările terțe în domeniul energiei. Mecanismul propus, creat la cererea Consiliului European[6], va extinde și va completa procedura de notificare deja aplicabilă acordurilor din domeniul gazelor[7]. Acesta va oferi un instrument structurat pentru schimbul de informații la nivelul UE înainte și după negocierile cu țările terțe.

Komisija zato skupaj s tem sporočilom predlaga sklep o vzpostavitvi mehanizma za izmenjavo informacij v zvezi z medvladnimi sporazumi med državami članicami in tretjimi državami na področju energije. Predlagani mehanizem, ki je odgovor na zahtevo Evropskega sveta[6], bo razširil in dopolnil postopek obveščanja, ki se že uporablja za sporazume o plinu[7]. Zagotovil bo strukturiran instrument za izmenjano informacij na ravni EU pred in po pogajanjih s tretjimi državami.

În plus, Comisia este gata să ofere asistență juridică statelor membre care negociază acorduri cu incidență directă asupra legislației referitoare la piața internă[8]. În anumite cazuri, Comisia poate oferi o evaluare ex-ante a conformității unui viitor acord interguvernamental cu legislația UE înainte ca un astfel de acord să fie semnat.

Poleg tega je Komisija pripravljena zagotoviti pravno podporo državam članicam, ki se pogajajo o sporazumih, ki bodo neposredno zadevali zakonodajo o notranjem trgu[8]. V posebnih primerih lahko Komisija poda predhodno oceno skladnosti prihodnjega medvladnega sporazuma s pravom EU, preden se tak sporazum podpiše.

Efectul de levier al pieței interne de energie a UE ar trebui să fie mai bine utilizat pentru facilitarea proiectelor ample de infrastructură care leagă rețeaua UE de țările terțe, în special de cele în care există incertitudini de natură politică, comercială sau juridică. O abordare la nivelul UE poate contribui la reducerea acestor riscuri. Mandatele de negociere pentru UE pot fi necesare în cazul acordurilor care au o influență mare asupra obiectivelor politicii energetice a UE și în cazurile în care există în mod evident o valoare adăugată comună a UE. Adoptarea recentă de către Consiliu[9] a unui mandat prin care Comisia este autorizată să negocieze un acord referitor la cadrul juridic cu Azerbaidjan și Turkmenistan pentru un sistem trans-caspic de gazoducte constituie un exemplu la îndemână al beneficiilor acțiunii la nivelul UE pentru securitatea energetică. În viitor, s-ar putea avea în vedere o abordare similară pentru stabilirea unui cadru care să asigure o bază politică și juridică adecvată pentru importul de electricitate din surse regenerabile din sudul Mediteranei[10].

Učinek notranjega energetskega trga EU bi bilo treba bolje uporabiti za lajšanje obsežnih infrastrukturnih projektov, ki povezujejo omrežje EU s tretjimi državami, zlasti tistimi s političnimi, trgovinskimi ali pravnimi negotovostmi. Pristop EU lahko pomaga zmanjšati ta tveganja. Kadar imajo sporazumi velik učinek na cilje energetske politike EU in kadar je jasno, da bodo prinesli skupno dodano vrednost EU, bodo morda potrebni pogajalski mandati za EU. Mandat, ki ga je nedavno sprejel Svet[9] ter ki pooblašča Komisijo za pogajanja glede sporazuma o pravnem okviru z Azerbajdžanom in Turkmenistanom za sistem transkaspijskega plinovoda, je neposreden primer prednosti, ki jih imajo ukrepi na ravni EU v zvezi z zanesljivostjo oskrbe z energijo. V prihodnosti bi se lahko podoben pristop upošteval pri vzpostavitvi okvira, ki bo zagotovil ustrezno pravno in politično osnovo za uvoz električne energije iz obnovljivih virov iz južnega Sredozemlja[10].

Principalele acțiuni subsecvente: Crearea unui mecanism menit să sporească transparența și să intensifice schimbul de informații cu privire la acordurile bilaterale în domeniul energiei ale statelor membre cu țările terțe Negocierea unor acorduri la nivelul UE cu țări terțe în cazul în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor fundamentale ale UE, de exemplu pentru facilitarea proiectelor ample de infrastructură |

Ključni nadaljnji ukrepi: vzpostaviti mehanizem za večjo preglednost in izmenjavo informacij o dvostranskih sporazumih držav članic na področju energije s tretjimi državami; pogajati se o sporazumih na ravni EU s tretjimi državami, kadar je to potrebno za dosego temeljnih ciljev EU, npr. za lajšanje obsežnih infrastrukturnih projektov. |

Integrarea rețelelor: diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare

Povezava omrežij: razširitev virov oskrbe in oskrbovalnih poti

- UE trebuie să extindă și să diversifice legăturile dintre rețeaua europeană și țările vecine. În comunicarea sa pe tema priorităților în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020[11], Comisia a conturat un plan director pentru o rețea energetică integrată ținând seama de interconexiunile cheie cu țările terțe.

- EU mora razširiti in razvejati povezave med evropskim omrežjem in sosednjimi državami. Komisija je v svojem sporočilu „Prednostne naloge glede energetske infrastrukture za leto 2020 in pozneje“[11] predstavila načrt za integrirano energetsko omrežje, v katerem je upoštevala ključne medsebojne povezave s tretjimi državami.

În condițiile în care producția de gaze din UE scade, iar siguranța aprovizionării cu gaze este un motiv de îngrijorare, se impune construirea unor noi conducte de import de gaze, precum și a altor infrastructuri precum terminalele GNL. O prioritate-cheie a UE în domeniul infrastructurii este deschiderea coridorului sudic al gazelor – o rută de aprovizionare cu aproximativ 10-20% din necesarul estimat de gaze la nivelul UE până în 2020.

Upad proizvodnje plina v EU in zaskrbljenost glede zanesljivosti oskrbe z njim zahtevata nove plinovode za uvoz plina in druge infrastrukture, npr. terminale za UZP. Ključna prednostna naloga EU v zvezi z infrastrukturo je odprtje južnega plinskega koridorja, tj. oskrbne poti za približno 10–20 % ocenjenega povpraševanja EU po plinu do leta 2020.

UE trebuie să demonstreze că este pregătită să se intre în parteneriate pe termen lung cu regiunea Mării Caspice și Orientul Mijlociu, atât din punct de vedere politic, cât și economic. Totodată, UE trebuie să sprijine principalele țări furnizoare precum Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak și altele, mai ales din regiunea Asiei Centrale, în dezvoltarea eficientă și sustenabilă a sectoarelor lor energetice, precum și în elaborarea modelelor corespunzătoare de investiții și de schimburi comerciale cu UE.

EU mora dokazati, da se je pripravljena dolgoročno politično in gospodarsko povezati s kaspijskimi in bližnjevzhodnimi regijami. Pomagati mora tudi glavnim državam dobaviteljicam, kot so Azerbajdžan, Turkmenistan, Irak in druge, zlasti v srednjeazijski regiji, pri učinkovitem in trajnostnem razvoju njihovega energetskega sektorja, kot tudi okvira za odnose EU na področju s tem povezanih trgovine in naložb.

Ca parte din coridorul sudic, acordul propus în privința infrastructurii și transportului trans-caspic de gaze între UE, Azerbaidjan și Turkmenistan trebuie să pregătească calea pentru construcția unei infrastructuri fizice pentru furnizarea de gaze naturale turkmene prin Marea Caspică.

Predlagani sporazum o transkaspijskem plinovodu in plinski infrastrukturi med EU, Azerbajdžanom in Turkmenistanom mora kot del južnega koridorja pripraviti podlago za izgradnjo fizične infrastrukture za dobavo naravnega plina iz Turkmenistana prek Kaspijskega morja.

Aproximativ 20% din gazele cu care se aprovizionează UE traversează Ucraina. UE trebuie să sprijine eforturile de reabilitare a sistemului de transport de gaze al Ucrainei, îmbunătățind în același timp transparența și cadrul juridic, și să urmărească integrarea mai rapidă a Ucrainei în Comunitatea Energiei.

Približno 20 % plina, namenjenega oskrbi EU, se prenese prek Ukrajine. EU mora podpreti prizadevanja za obnovo ukrajinskega sistema za prenos plina ter hkrati izboljšati preglednost in pravni okvir. Njen cilj bi moralo biti hitrejše vključevanje Ukrajine v Energetsko skupnost.

UE trebuie, de asemenea, să lucreze la instituirea unei cooperări tripartite la nivel politic și administrativ cu Rusia și Ucraina pentru a asigura stabilitatea și permanența aprovizionării cu gaze prin coridorul estic.

Poleg tega si mora EU prizadevati za vzpostavitev tristranskega sodelovanja na politični in upravni ravni z Rusijo in Ukrajino, da bi zagotovila stabilno in neprekinjeno oskrbo s plinom v celotnem vzhodnem koridorju.

Importanța regiunii mediteraneene în aprovizionarea cu energie a UE este tot mai mare atât în ceea ce privește combustibilii fosili, cât și potențialul de producție de energie electrică din surse regenerabile. Prin urmare, UE ar trebui să se implice mai activ în promovarea dezvoltării infrastructurii energetice din această regiune.

Pomen sredozemske regije pri oskrbi EU z energijo je vse večji, tako glede fosilnih goriv, kot tudi glede možnosti za pridobivanje električne energije iz obnovljivih virov. EU bi morala biti zato aktivneje vključena v spodbujanje razvoja energetske infrastrukture v tej regiji.

În ceea ce privește sectorul petrolier, realizarea coridorului euro-asiatic de transport de petrol este o prioritate de prim rang, care ar oferi acces direct la țițeiul din regiunea Mării Caspice. În cadrul dialogului purtat cu Rusia pe tema energiei ar trebui abordată și stabilitatea aprovizionării cu țiței prin conducta Druzhba.

V zvezi s sektorjem nafte je glavna prednostna naloga izvedba evropsko-azijskega koridorja za prenos nafte, ki bi omogočil neposreden dostop do kaspijske surove nafte. V dialogu na področju energije z Rusijo bi bilo treba obravnavati stabilnost dobave surove nafte prek cevovoda Druzhba.

Principalele acțiuni subsecvente: Continuarea executării proiectelor cheie de infrastructură definite în Comunicarea Comisiei pe tema priorităților în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020 Diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu gaze și petrol, inclusiv prin deschiderea de urgență a coridorului sudic Promovarea viabilității și a funcționării continue a infrastructurii de petrol și gaze existente în est și susținerea reabilitării rețelei de transport de gaze din Ucraina până în 2020 Dezvoltarea unei cooperări tripartite la nivel politic și administrativ cu Rusia și Ucraina pentru a asigura stabilitatea și continuitatea aprovizionării cu gaze prin coridorul estic Promovarea cooperării pe proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile cu țările din sudul Mediteranei, în special în cadrul Planului solar mediteranean, prin lansarea de proiecte pilot de centrale solare în 2011-2012 |

Ključni nadaljnji ukrepi: nadaljevati z izvajanjem ključnih infrastrukturnih projektov, opredeljenih v sporočilu Komisije „Prednostne naloge glede energetske infrastrukture za leto 2020 in pozneje“; po hitrem postopku razširiti vire oskrbe s plinom in nafto ter oskrbovalne poti tudi z odprtjem južnega koridorja; spodbujati uspešnost in neprekinjeno delovanje obstoječe infrastrukture za nafto in plin na vzhodu ter podpreti obnovo ukrajinskega omrežja za prenos plina do leta 2020; razviti tristransko sodelovanje na politični in upravni ravni z Rusijo in Ukrajino za zagotovitev stabilne in neprekinjene oskrbe s plinom v vzhodnem koridorju; spodbujati sodelovanje v zvezi s projekti na področju obnovljivih virov energije z državami južnega Sredozemlja, zlasti v okviru Načrta za sončno energijo v Sredozemlju, z začetkom pilotnih projektov sončnih elektrarn v obdobju 2011–2012. |

Realizarea unei piețe integrate împreună cu statele învecinate: o abordare cuprinzătoare, dar diferențiată

Povezovanje trga s sosednjimi državami: celovit, vendar raznolik pristop

- Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate sunt hotărâți să intensifice cooperarea în domeniul energetic[12] în vederea îmbunătățirii integrării pieței și a securității energetice cu partenerii vizați de politica europeană de vecinătate. Scopul este de a realiza o piață integrată a energiei cu toate țările din vecinătatea sa, prin convergența reglementărilor. Ar trebui să se utilizeze instrumentele UE existente pentru a se încuraja crearea de condiții echitabile de concurență pentru furnizorii din interiorul și din afara UE. Cu toate acestea, va fi necesară o abordare diferențiată pentru crearea de parteneriate echilibrate, care să reflecte dorința țărilor de a-și apropia cadrul de reglementare de cel al UE și, acolo unde este cazul, de a implementa prețuri pentru emisiile de carbon ca element al unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii de energie electrică[13].

- Komisija in visoka predstavnica Unije za zunanje zadeve in varnostno politiko sta se zavezali, da bosta pospešili sodelovanje na področju energije[12] z namenom izboljšanja povezovanja trga ter zanesljivosti oskrbe z energijo s partnerji evropske sosedske politike. Cilj je doseči energetski trg, ki bo povezan z vsemi sosednjimi državami in bo temeljil na regulativnem zbliževanju. Za spodbujanje pravičnih konkurenčnih pogojev med dobavitelji znotraj in zunaj EU bi bilo treba uporabiti obstoječe instrumente EU. Vendar bo potreben raznolik pristop za izgradnjo uravnoteženih partnerstev, ki bodo odražala pripravljenost držav, da svoj regulativni okvir približajo EU, in da po potrebi uvedejo določanje cen ogljika kot element enakih pogojev za proizvajalce električne energije[13].

Țările din Spațiul Economic European (SEE), inclusiv Norvegia, fac deja parte din piața internă a UE. Cooperarea cu Elveția ar trebui de asemenea dezvoltată. Trebuie să se acorde prioritate negocierilor în curs pe tema unui acord menit să integreze complet piețele electricității și trebuie analizată totodată posibilitatea de a extinde aceste negocieri la alte domenii, cum ar fi sursele regenerabile de energie și gazele naturale.

Države Evropskega gospodarskega prostora (EGP), vključno z Norveško, so že del notranjega trga EU. Izboljšati je treba tudi sodelovanje s Švico. Trenutna pogajanja o sporazumu, katerega cilj je celovito vključevanje trgov za električno energijo, bi bilo treba obravnavati prednostno, poleg tega bi bilo treba razmisliti tudi o razširitvi teh pogajanj na druga področja, kot sta energija iz obnovljivih virov in zemeljski plin.

Tratatul de instituire a Comunității Energiei este punctul de referință pentru majoritatea vecinilor UE care doresc să facă parte din sistemul energetic european. Având în vedere recenta aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei, Comunitatea Energiei are potențialul de a stabili legături între piața UE și nouă țări învecinate. Domeniul său de reglementare ar trebui extins treptat, odată cu sporirea eficacității implementării și impunerii legii, precum și cu oferirea de modalități concrete de sprijin pentru reformarea acestor piețe[14]. S-ar putea lua în calcul extinderea Comunității Energiei în cazul țărilor care au semnat sau care au în vedere să negocieze un acord de liber schimb cu UE și care demonstrează atât dorința, cât și capacitatea de a implementa legislația pertinentă a UE.

Pogodba o Energetski skupnosti je referenčna točka za večino sosednjih držav EU, ki so pripravljene sodelovati v evropskem energetskem sistemu. Energetska skupnost ima z nedavnim pristopom Republike Moldavije in Ukrajine možnost povezati trg EU z devetimi sosednjimi državami. Njen regulativni obseg bi bilo treba postopno razširiti ter združiti z učinkovitejšim izvajanjem in izvrševanjem, kot tudi dejansko pomočjo pri reformi teh trgov[14]. Razširitev Energetske skupnosti bi lahko prišla v poštev za države, ki so sklenile sporazum o prosti trgovini z EU ali se nameravajo o njem pogajati ter dokazujejo, da so pripravljene in sposobne izvajati zadevno zakonodajo EU.

Turcia va fi în curând legată la rețeaua electrică a UE și ar putea deveni un pion important pentru UE, ca terminal de gaze și țară de tranzit pentru transportul gazelor. Progresul negocierilor legate de aderarea Turciei la Tratatul de instituire a Comunității Energiei și înaintarea către deschiderea capitolului energie în negocierile de aderare ar contribui la adâncirea cooperării și ar institui un cadru solid pentru transportul gazelor prin Turcia.

Turčija bo kmalu priključena na električno omrežje EU in bi lahko postala glavno plinsko vozlišče ter tranzitna država za dobavo plina za EU. Napredek pri pogajanjih za pristop Turčije k Pogodbi o Energetski skupnosti in napredek pri odpiranju poglavja o energiji v pristopnih pogajanjih, bi pomagala okrepiti sodelovanje in vzpostaviti trden okvir za prenos plina preko Turčije.

În paralel, inițiativa de la Baku și Platforma pentru securitate energetică a Parteneriatului estic ar trebui să rămână cadre de referință pentru dialogul regional în domeniul energiei între UE și țările vecine din est, beneficiind și de sprijinul programului INOGATE al UE[15].

Vzporedno s tem bi morali Pobuda Baku in Platforma vzhodnega partnerstva o zanesljivosti oskrbe z energijo ostati ključna okvira za regionalni dialog na področju energije med EU in njenimi sosednjimi državami na vzhodu, pomagal pa bi jima tudi program EU INOGATE[15].

Situația energetică din sudul Mediteranei necesită o abordare deosebit de ambițioasă. Se preconizează că, până în 2020, cererea de energie din regiune se va dubla față de nivelul actual. Se impune de urgență o reformă a pieței pentru a stimula investițiile în domeniul energiei nepoluante și eficiente și al tehnologiilor energetice cu emisii reduse de dioxid carbon. Ca prim pas, UE este pregătită să lucreze la realizarea unui parteneriat energetic cu țările sud-mediteraneene, axat în principal pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile[16]. Discuțiile preliminare promițătoare avute cu parteneri din regiune, precum Marocul sau Algeria, arată că această inițiativă se bucură de interes și merită să fie pe deplin explorată.

Energetski položaj v južnem Sredozemlju zahteva zelo ambiciozen pristop. Pričakovati je, da bo povpraševanje po energiji v regiji do leta 2020 dvakrat večje od trenutne ravni. Nujno je potrebna reforma trga, da bi se spodbudile naložbe v čisto in učinkovito energijo ter energetske tehnologije z nizko vsebnostjo ogljika. V prvi fazi je EU pripravljena sodelovati pri razvoju „energetskega partnerstva med EU in južnim Sredozemljem“, ki se bo osredotočilo predvsem na razvoj obnovljivih virov energije[16]. Spodbudni začetni razgovori s partnerji v regiji, kot je Maroko ali Alžirija, dokazujejo, da ta pobuda vzbuja zanimanje in bi jo bilo treba v celoti raziskati.

Comisia împreună cu statele membre ar trebui să încurajeze proiectele comune patronate de reprezentanții sectorului și derulate împreună cu toate țările vecine în sectoare cheie de interes comun: energia electrică din surse regenerabile, eficiența energetică și gestionarea cererii, cu accent pe cercetare și inovare, creștere economică și locuri de muncă. În acest sens, Comisia ar putea lua în considerare îmbunătățirea condițiilor oferite de Directiva privind energia din surse regenerabile[17] proiectelor comune cu țările membre ale Comunității Energiei și cu alte țări terțe, dacă acest lucru poate fi realizat fără compromiterea adiționalității și a nivelului de ambiție al obiectivelor privind dezvoltarea energiei din surse regenerabile în UE. Comisia va continua promovarea participării țărilor învecinate la inițiativele UE precum „Orașe și comunități inteligente” și „Convenția primarilor”. UE ar trebui să ia în calcul și posibilitatea de a oferi parteneriate bilaterale cuprinzătoare țărilor interesate să meargă în direcția unei integrări sporite.

Komisija mora skupaj z državami članicami spodbujati skupne industrijske projekte z vsemi svojimi sosednjimi državami v ključnih sektorjih skupnega interesa: električna energija iz obnovljivih virov, energetska učinkovitost in upravljanje povpraševanja, s poudarkom na raziskavah in inovacijah, rasti ter delovnih mestih. V podporo temu lahko Komisija razmisli o izboljšanju pogojev, ki jih ponuja direktiva o obnovljivih virih[17], za skupne projekte z državami članicami Energetske skupnosti in drugimi tretjimi državami, če se to lahko doseže brez ogrožanja dodatnosti in stopnje ambicioznosti ciljev na področju razvoja energije iz obnovljivih virov v EU. Komisija bo še naprej spodbujala udeležbo sosednjih držav v pobudah EU, kot sta pobudi „pametna mesta in skupnosti“ ter „konvencija županov“. EU bi morala razmisliti tudi o obsežnih dvostranskih partnerstvih s tistimi državami, ki jih zanima nadaljnje povezovanje.

Principalele acțiuni subsecvente: Finalizarea negocierilor cu Elveția în conformitate cu directivele de negociere adoptate ce vizează integrarea deplină a piețelor electricității Intensificarea cooperării în domeniul energiei cu țările aflate în procesul de aderare la UE Extinderea Tratatului de instituire a Comunității Energiei și prelungirea valabilității sale după 2016, precum și concentrarea pe aplicarea efectivă a acestuia Abordarea partenerilor pentru a le propune un parteneriat energetic regional UE-țările sud-mediteraneene, axat inițial pe dezvoltarea pieței energiei electrice și a energiei din surse regenerabile existente în aceste țări până în 2020 Încurajarea țărilor terțe să instituie politici ambițioase în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile, precum și prețuri pe emisiile de carbon, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile pentru sectorul energiei electrice |

Ključni nadaljnji ukrepi: skleniti pogajanja s Švico v skladu s sprejetimi pogajalskimi smernicami z namenom celovitega vključevanja trgov z električno energijo; pospešiti sodelovanje na področju energije z državami, ki si prizadevajo za priključitev EU; okrepiti in razširiti veljavnost Pogodbe o Energetski skupnosti po letu 2016 in osredotočiti se na učinkovito izvajanje; predlagati partnerjem regionalno energetsko partnerstvo med EU in južnim Sredozemljem, ki bo osredotočeno na razvoj trga za električno energijo in energijo iz obnovljivih virov v teh državah po letu 2020; spodbujati tretje države k izvajanju ambicioznih politik energetske učinkovitosti, energije iz obnovljivih virov in določanja cen ogljika ter hkrati zagotoviti enake pogoje za elektroenergetski sektor. |

Dialogul UE – Rusia pe probleme de energie: de la parteneriat la integrare

Dialog na področju energije med EU in Rusijo: od partnerstva do vključevanja

- Rusia prezintă o importanță aparte pe piața energetică a Europei. Obiectivul nostru comun ar trebui să fie o convergență mai mare a celor două piețe energetice, recunoscând faptul că Federația Rusă poate optimiza beneficiile socioeconomice ale exporturilor sale de energie și că UE poate spori competitivitatea de pe piața sa energetică.

- Rusija ima edinstveno pomembno vlogo na evropskem energetskem trgu. Naš skupni cilj bi moralo biti večje zbliževanje obeh energetskih trgov, pri čemer bi bilo treba priznati dejstvo, da lahko Ruska federacija poveča socialno-ekonomske koristi, ki jih prinaša izvoz energije, EU pa poveča konkurenčnost na svojem energetskem trgu.

Cooperarea noastră în domeniul energetic necesită o bază juridică nouă și solidă. Prin urmare, negocierile referitoare la noul acord UE-Rusia[18] trebuie să abordeze teme de o importanță capitală, precum accesul la resursele energetice, rețelele și piețele de export, protecția investițiilor, reciprocitatea, prevenirea crizelor și cooperarea, condițiile de concurență echitabile și stabilirea prețurilor resurselor energetice. Certitudinea juridică este de asemenea necesară în privința chestiunilor nucleare, în condițiile în care este în curs de pregătire un acord de cooperare nucleară Euratom-Rusia. În regiunea baltică, unde este necesară sincronizarea rețelelor statelor baltice cu rețeaua electrică a Uniunii, UE ar trebui să acționeze pentru a obține încheierea unui acord tehnic între UE, Rusia și Belarus cu privire la normele de gestionare a rețelelor electrice în această regiune.

Za naše sodelovanje na področju energije je potrebna nova in močna pravna podlaga. Zato bi bilo treba med pogajanji o novem sporazumu med EU in Rusijo[18] obravnavati ključne teme, kot so npr. dostop do virov energije, omrežij in izvoznih trgov, zaščita naložb, vzajemnost, preprečevanje krize in sodelovanje, enaki pogoji ter določanje cen virov energije. Pravna varnost je potrebna tudi na področju jedrske energije, kjer se trenutno pripravlja sporazum o jedrskem sodelovanju med Euratomom in Rusijo. V baltski regiji, kjer je treba omrežja baltskih držav uskladiti z elektroenergetskim sistemom Unije, bi si morala EU prizadevati za sklenitev tehničnega sporazuma med EU, Rusijo in Belorusijo o pravilih za upravljanje elektroenergetskih omrežij v regiji.

Dialogul UE-Rusia pe probleme de energie necesită o cooperare sporită între statele membre și Comisie. Acest dialog a fost consolidat recent prin semnarea unui mecanism îmbunătățit de avertizare rapidă pentru o mai bună coordonare în cazul unor situații de urgență la nivelul cererii sau al ofertei, prin crearea unui Consiliu consultativ UE-Rusia în domeniul gazelor și prin organizarea unor discuții intense pe tema dezvoltării viitoare a infrastructurii, inclusiv pe tema cadrului de reglementare.

Dialog med EU in Rusijo na področju energije zahteva večje sodelovanje med državami članicami in Komisijo. Ta dialog se je pred kratkim okrepil s podpisom dogovora o okrepljenem mehanizmu zgodnjega opozarjanja, s katerim naj bi se dodatno izboljšala usklajenost v primeru izrednih razmer v ponudbi in povpraševanju, ustanovitvijo svetovalnega sveta za plin med EU in Rusijo ter intenzivnimi razpravami o prihodnjem razvoju infrastrukture, vključno z regulativnim okvirom.

Pornind de la aceste eforturi, o foaie de parcurs comună UE-Rusia în domeniul energiei va identifica posibilități de cooperare pe termen lung. Aceste activități vor sprijini reforma piețelor și vor contribui la îmbunătățirea climatului de investiții oferit de Federația Rusă societăților UE din sectorul energetic. Activitățile menționate ar trebui să permită o mai bună coordonare în cadrul discuțiilor cu privire la marile proiecte de infrastructură care implică mai multe state membre ale UE sau țări terțe. Dialogul pe tema siguranței nucleare ar trebui intensificat și, în conformitate cu Parteneriatul pentru modernizare UE-Rusia[19], ar trebui extinsă cooperarea în domeniul cercetării și inovării, al eficienței energetice și al altor tehnologii energetice durabile.

Na podlagi teh prizadevanj bodo v skupnem energetskem načrtu med EU in Rusijo določene možnosti za dolgoročno sodelovanje. S temi dejavnostmi se bodo podprle reforme trga, pomagale pa bodo tudi izboljšati naložbeno okolje za energetske družbe EU v Ruski federaciji. Omogočiti bi morale boljše usklajevanje in razprave o obsežnih infrastrukturnih projektih, v katere je vključenih več držav članic EU ali tretjih držav. Okrepiti bi bilo treba dialog o jedrski varnosti ter v skladu partnerstvom za modernizacijo med EU in Rusijo[19] razširiti sodelovanje na področju raziskav in inovacij, energetske učinkovitosti in drugih trajnostnih energetskih tehnologij.

Principalele acțiuni subsecvente: Intensificarea, cu prioritate, a negocierilor cu privire la aspectele energetice ale noului acord Accelerarea punerii în aplicare a Parteneriatului pentru modernizare UE-Rusia, prin proiecte comune concrete referitoare la tehnologiile energetice nepoluante și eficiente, cercetare și inovare Parteneriatul cu Rusia în vederea implementării foii de parcurs a UE în domeniul energiei pentru anul 2050 Încheierea unui acord tehnic între UE, Rusia și Belarus cu privire la normele tehnice de gestionare a rețelelor electrice în regiunea Baltică |

Ključni nadaljnji ukrepi: prednostno okrepiti pogajanja o energetskih vidikih novega sporazuma; pospešiti izvajanje partnerstva za modernizacijo med EU in Rusijo s konkretnimi skupnimi projekti na področju čistih in učinkovitih energetskih tehnologij, raziskav in inovacij; povezati se z Rusijo pri izvajanju energetskega načrta EU do leta 2050; skleniti tehničen sporazum med EU, Rusijo in Belorusijo o tehničnih pravilih za upravljanje elektroenergetskih omrežij v baltski regiji. |

CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR PENTRU O ENERGIE GARANTATă, SIGURă, SUSTENABILă șI COMPETITIVă

KREPITEV PARTNERSTEV ZA ZANESLJIVO, VARNO, TRAJNOSTNO IN KONKURENčNO ENERGIJO

- Fiind unul dintre marii consumatori, importatori și furnizori de tehnologie energetică, UE este preocupată de evoluția politicii energetice a partenerilor săi din întreaga lume. Este în interesul strategic al UE să încheie parteneriate stabile și pe termen lung cu principalii săi furnizori și cu alți potențiali furnizori, precum și cu țările consumatoare, inclusiv economiile emergente.

- EU kot glavno porabnico energije, uvoznico in ponudnico tehnologije zanima energetskopolitični razvoj njenih partnerjev po celem svetu. V strateškem interesu EU je, da vzpostavi stabilna in dolgotrajna partnerstva s svojimi ključnimi in novimi potencialnimi dobavitelji ter tudi državami porabnicami, vključno z gospodarstvi v vzponu.

UE dispune de unele dintre cele mai înalte standarde din lume în ceea ce privește transparența și reglementarea piețelor, precum și de standarde înalte de siguranță în domeniul nuclear, al petrolului și al gazelor. Prin cooperarea internațională, UE poate ajuta și alte țări să își ridice standardele.

Standardi EU na področju preglednosti in ureditve trgov so med najvišjimi na svetu, ima pa tudi visoke standarde na področju jedrske varnosti ter varnosti oskrbe z nafto in plinom. Z mednarodnim sodelovanjem lahko EU drugim državam pomaga izboljšati njihove standarde.

Parteneriatele cu furnizorii de energie

Partnerstva z dobavitelji energije

Parteneriatele UE cu principalii săi furnizori de energie ar trebui să fie reciproc avantajoase și să reflecte interdependența. Acestea ar trebui să abordeze o serie largă de aspecte, precum cooperarea în materie de reglementare, securitatea și siguranța energetică, cercetarea și inovarea, eficiența energetică, accesul pe piață și protecția investițiilor, utilizând instrumente și acorduri de cooperare adecvate. Parteneriatele de acest fel ar trebui să se extindă și la utilizarea eficientă a resurselor disponibile, precum și la evaluarea comună a perspectivelor cererii și ofertei de energie pe termen lung.

Partnerstva med EU in njenimi ključnimi dobavitelji energije bi morala biti obojestransko koristna in odražati soodvisnost. Obravnavati bi morala širok spekter področij, kot so regulativno sodelovanje, zanesljivost in varnost oskrbe z energijo, raziskave in inovacije, energetska učinkovitost, dostop na trge in zaščita naložb, pri tem pa uporabljati ustrezne instrumente sodelovanja in sporazume. Taka partnerstva bi se morala razširiti tudi na učinkovito uporabo razpoložljivih virov ter na skupno oceno dolgoročnih načrtov glede oskrbe z energijo in povpraševanja.

În afară de Rusia, o abordare cuprinzătoare se poate traduce mai bine și prin raporturile de cooperare deja existente cu alți mari furnizori de hidrocarburi[20]:

Celovit pristop se lahko bolje pokaže v obstoječem sodelovanju z drugimi glavnimi dobavitelji ogljikovodikov poleg Rusije[20]:

- Dialogul la nivel ministerial pe probleme de energie dintre UE și Norvegia are deja ca obiectiv coordonarea strategiilor energetice în sens larg. Norvegia, care este legată de UE prin Spațiul Economic European, este un partener vital pentru Uniune într-o largă varietate de domenii legate de politica energetică în general și de securitatea aprovizionării. Acest parteneriat are potențialul de a fi consolidat și extins mai departe.

- cilj dolgoletnega dialoga med EU in Norveško na področju energije je že usklajevanje energetskih politik v širšem smislu. Norveška, ki je z EU povezana prek Evropskega gospodarskega prostora, je pomemben partner Unije na številnih področjih, povezanih z energetsko politiko na splošno in z zanesljivostjo oskrbe. To partnerstvo je mogoče nadalje okrepiti in razširiti;

- În egală măsură, Uniunea este interesată să extindă și să dezvolte cooperarea cu Algeria în domeniul energetic. Ambele părți intenționează să finalizeze fără întârziere lucrările de pregătire a unui memorandum de înțelegere în domeniul energiei, capabil să promoveze cooperarea bilaterală în acest sector, dincolo de aspectele tradiționale ale comerțului cu petrol și gaze, și în special să axeze cooperarea pe dezvoltarea și comerțul de energie din surse regenerabile.

- podobno je v interesu Unije razširiti sodelovanje z Alžirijo na področju energije in ga dvigniti na višjo raven. Obe strani nameravata nemudoma zaključiti svoje delo v zvezi z memorandumom o soglasju na področju energije, ki bi lahko razširil dvostransko energetsko sodelovanje prek običajnih področij trgovanja s plinom in nafto, ter bi se osredotočil zlasti na sodelovanje v zvezi z razvojem energije iz obnovljivih virov in njenim trgovanjem;

- Parteneriatul UE cu Arabia Saudită în domeniul energetic oferă un potențial la fel de promițător de extindere a sferei de cooperare bilaterală dincolo de sectorul petrolier.

- energetsko partnerstvo med EU in Savdsko Arabijo ponuja podobne obetavne možnosti za razširitev področja dvostranskega sodelovanja prek sektorja nafte;

- În urma prăbușirii regimului Gaddafi, UE este gata să își lărgească oferta de parteneriate cuprinzătoare în domeniul energiei încheiate cu țările din nordul Africii astfel încât să includă și Libia. Cooperarea viitoare în sectorul energetic dintre UE și Libia ar putea cuprinde o serie largă de domenii, printre care s-ar putea număra și energia din surse regenerabile, electricitatea și managementul pieței energetice, și ar putea urmări facilitarea integrării depline a Libiei în structurile de cooperare energetică între UE și țările mediteraneene. Mai mult, UE va sprijini eforturile societăților europene de a contribui la refacerea potențialului de export de petrol și gaze al acestei țări.

- EU je po padcu Gadafijevega režima pripravljena razširiti svojo ponudbo za oblikovanje obsežnih energetskih partnerstev s severnoafriškimi državami tudi na Libijo. Prihodnje sodelovanje med EU in Libijo na področju energije bi lahko vključevalo širok spekter področij, ki bi med drugim vključeval tudi energijo iz obnovljivih virov, upravljanje elektroenergetskega in energetskega trga ter prizadevanja za lajšanje polnega vključevanja Libije v strukture za sodelovanje na področju energije na regionalni ravni ter med EU in Sredozemljem. Poleg tega bo EU podprla prizadevanja evropskih družb za pomoč pri ponovni vzpostavitvi potenciala države za izvoz nafte in dobavo zemeljskega plina.

UE are, de asemenea, o cooperare solidă în domeniul energiei cu OPEC și cu majoritatea membrilor acestei organizații. Alături de acești furnizori tradiționali, regiunea Mării Caspice, Asia Centrală și regiunea Golfului au un potențial însemnat pentru politica de diversificare a UE, ca și regiunea arctică și țări precum Irak, Brazilia, Venezuela, Canada și Nigeria, și alți producători africani.

Med EU in OPEC ter večino njenih članov obstaja ustaljeno sodelovanje na področju energije. Poleg teh tradicionalnih dobaviteljev predstavljajo velik potencial za razširitveno politiko EU kaspijska, srednjeazijska in zalivska regija, ter tudi območje Arktike in države, kot so Irak, Brazilija, Venezuela, Kanada, Nigerija in druge afriške proizvajalke.

Buna guvernanță energetică, inclusiv principiile Inițiativei privind transparența în industriile extractive[21], și eliminarea treptată a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili, care încurajează un consum irațional, ar trebui să constituie, în egală măsură, elementul central al acestor eforturi, ca de altfel și practicile de producție durabile, precum reducerea arderii la faclă.

Dobro upravljanje z energijo, vključno z načeli pobude za preglednost v ekstraktivni industriji[21], in postopno opuščanje neučinkovitih subvencij za fosilna goriva, ki spodbujajo razsipno porabo, bi moralo prav tako biti v središču teh prizadevanj, kot tudi trajnostne prakse pridobivanja, npr. zmanjšanje zgorevanja plina.

Contribuția semnificativă a gazelor naturale lichefiate (GNL) la aprovizionarea cu energie a UE și impactul lor fundamental pe piața mondială a gazelor face necesară cooperarea cu principalii furnizori precum Qatar, Australia, Trinidad și Tobago, precum și cu principalii consumatori actuali și viitori, precum Japonia, China și India, în scopul de a face piața mondială mai transparentă și mai flexibilă.

Pomemben prispevek utekočinjenega zemeljskega plina (UZP) pri oskrbi EU z energijo in njegov velik vpliv na svetovni trg s plinom zahtevata sodelovanje z glavnimi dobavitelji, kot so Katar, Avstralija, Trinidad in Tobago, ter z glavnimi sedanjimi in prihodnjimi porabnicami, kot so Japonska, Kitajska in Indija, da bi se zagotovili večja preglednost in prožnost svetovnega trga.

Obiectivele UE referitoare la emisii reduse de carbon necesită un nou tip de parteneriat, care să aibă potențial de furnizare de energie din surse regenerabile. Parteneriatele cu țările producătoare și consumatoare de biocombustibili, precum Brazilia, Statele Unite și alți producători din Africa și Asia, ar trebui să urmărească promovarea unor cerințe de sustenabilitate aplicabile biocarburanților, iar parteneriatele în materie de biolichide ar trebui să susțină punerea în aplicare a unor măsuri de eficiență energetică.

Cilji EU glede nizkih emisij ogljika zahtevajo novo vrsto partnerstva, ki nudi možnosti za oskrbo z energijo iz obnovljivih virov. Cilj partnerstev z državami, ki so proizvajalke in porabnice biogoriv, npr. Brazilija, Združene države Amerike ter druge proizvajalke v Afriki in Aziji, bi moral biti spodbujanje zahtev glede trajnosti biogoriv, partnerstva za tekoča biogoriva pa bi morala podpirati izvajanje ukrepov za energetsko učinkovitost.

Principalele acțiuni subsecvente: Aprofundarea dialogurilor purtate în prezent cu principalii furnizorii de energie și extinderea noilor dialoguri cu producătorii de energie emergenți astfel încât să se includă de exemplu energia din surse regenerabile și GNL Punerea accentului, în cadrul tuturor dialogurilor purtate, asupra bunei guvernanțe energetice și a investițiilor, asupra energiei durabile și asupra eficienței energetice |

Ključni nadaljnji ukrepi: poglobiti obstoječe dialoge z glavnimi dobaviteljicami energije in razširiti nove dialoge s proizvajalkami energije v vzponu, da bi se npr. vključila energija iz obnovljivih virov in UZP; povečati osredotočenost v vseh dialogih na dobro upravljanje z energijo in naložbe, trajnostno energijo ter energetsko učinkovitost. |

Parteneriatele cu țările industrializate și economiile cu o creștere rapidă

Partnerstva z industrializiranimi in hitro rastočimi gospodarstvi

- Dialogul UE cu alți mari consumatori de energie, atât țări industrializate, cât și economii emergente, ar trebui să se concentreze asupra creării de piețe mondiale de energie transparente și previzibile, asupra promovării eficienței energetice și a energiei cu emisii reduse de carbon, precum și asupra avansării eforturilor de cercetare tehnologică și inovare. Standardele internaționale, etichetarea produselor (de exemplu, inițiativa Energy Star a UE[22]) și certificarea sunt subiecte deosebit de interesante pentru activități de colaborare, având în vedere importanța lor pentru stimularea comercializării și a accesului pe piață, și pentru implementarea și accesul la tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Deja se poartă dialoguri constructive cu China, Rusia și SUA, care oferă exemple bune ale unei astfel de cooperări cu țările consumatoare.

- Dialog EU z drugimi velikimi porabnicami energije, tako z industrializiranimi državami kot tudi z gospodarstvi v vzponu, bi se moral osredotočiti na vzpostavitev preglednih in predvidljivih svetovnih energetskih trgov, spodbujanje energetske učinkovitosti in energije z nizko vsebnostjo ogljika ter pospešitev tehnoloških raziskav in inovacijskih prizadevanj. Mednarodni standardi, označevanje izdelkov (npr. pobuda EU „Energy Star“[22]) in potrjevanje so teme, ki so zlasti pomembne za skupno delo, saj pomembno vplivajo na spodbujanje trženja in dostop na trge, razširjanje ter dostop do tehnologij z nizko vsebnostjo ogljika. Konstruktivni dialogi, ki že potekajo s Kitajsko, Rusijo in ZDA, so dober primer takega sodelovanja z državami porabnicami.

Un mod de a obține un impact mare în materie de cooperare tehnologică este prin proiectele internaționale de anvergură, cum este ITER. Având în vedere anvergura și sfera inițiativelor industriale europene ale Planului strategic privind tehnologia din domeniul energetic[23], există posibilități de cooperare internațională. Activitățile UE, de exemplu Rețeaua proiectelor demonstrative privind captarea și stocarea carbonului, trebuie să se asocieze cu inițiative mondiale pertinente pentru a face schimb de cele mai bune practici și pentru a promova adoptarea acestor tehnologii. Pentru a menține poziția Europei în cercetarea și inovarea în domeniul energiei, cooperarea în materie de tehnologie cu partenerii noștri ar trebui să se facă pe bază de reciprocitate, în special în ceea ce privește accesul la programe de cercetare și dezvoltare, precum și tratamentul egal și protecția drepturilor de proprietate intelectuală.

S pomočjo obsežnih mednarodnih projektov, kot je npr. ITER, se lahko doseže velik učinek tehnološkega sodelovanja. Glede na obseg in področje uporabe evropskih industrijskih pobud strateškega načrta za energetsko tehnologijo[23] možnosti za mednarodno sodelovanje obstajajo. Dejavnosti EU, npr. evropsko omrežje predstavitvenih projektov zajemanja in shranjevanja ogljikovega dioksida, bi se morale povezati z zadevnimi svetovnimi pobudami, da bi se izmenjale najboljše prakse ter spodbujalo razširjanje teh tehnologij. Da bi se ohranil položaj Evrope na področju energetskih raziskav in inovacij, bi moralo biti tehnološko sodelovanje z našimi partnerji vzajemno, zlasti glede dostopa do programov raziskav in razvoja, kot tudi enake obravnave in zaščite pravic intelektualne lastnine.

Colaborarea cu țările consumatoare trebuie, de asemenea, să se adapteze la noile provocări. De exemplu, stocarea de energie și electricitate din surse regenerabile și alte aplicații avansate în domeniul energetic necesită o serie de materii prime, inclusiv minerale care conțin pământuri rare, greu de obținut în prezent. Pe lângă asigurarea disponibilității și a accesului la aceste materiale, sunt necesare activități de cercetare pentru crearea de substituenți sau pentru reducerea utilizării materiilor prime care aduc noi incertitudini în ceea ce privește continuitatea aprovizionării, toxicitatea sau presiunea asupra mediului. O acțiune coordonată a UE și a altor lideri în domeniul tehnologiei, inclusiv SUA și Japonia, ar trebui să impulsioneze aceste eforturi.

Sodelovanje z državami porabnicami se mora odzvati tudi na novo nastajajoče izzive. Npr. energija iz obnovljivih virov in shranjevanje električne energije ter druge napredne energetske aplikacije zahtevajo množico surovin, vključno z redkimi zemeljskimi minerali, oskrba s katerimi je trenutno kritična. Poleg zagotavljanja razpoložljivosti in dostopa do teh materialov so potrebne raziskave za razvoj njihovih nadomestkov ali zmanjšanje uporabe surovin, ki prinašajo nove negotovosti v smislu zanesljivosti oskrbe, strupenosti ali obremenitve okolja. Usklajeno ukrepanje EU in drugih držav, ki so vodilne na področju tehnologije, vključno z ZDA in Japonsko, bi moralo pospešiti ta prizadevanja.

În ceea ce privește țările industrializate, dialogul UE-SUA și mai ales Consiliul pentru energie UE-SUA înființat în 2009 prezintă însemnătate pentru politica energetică a UE. Pe baza experienței dobândite, acesta ar trebui să se concentreze din ce în ce mai mult asupra promovării unor piețe mondiale de energie stabile, sigure și transparente, asupra coordonării regimurilor de reglementare și a programelor de cercetare pentru a accelera implementarea de tehnologii ecologice și eficiente în domeniul energetic, precum și asupra dezvoltării de standarde comune. Pentru a fructifica această cooperare la maximum, cele două părți trebuie să utilizeze pe deplin și să intensifice cooperarea în temeiul cadrelor existente, cum ar fi activitatea Consiliului Economic Transatlantic (TEC) în privința progresului e-mobilității și eforturile depuse de Consiliul pentru energie UE-SUA pentru promovarea rețelelor inteligente și a stocării energiei, printre altele.

Med industrializiranimi državami je dialog med EU in ZDA, zlasti v energetskem svetu EU-ZDA, ustanovljenem leta 2009, pomemben za energetsko politiko EU. Na podlagi prejšnjih izkušenj bi se moral vedno bolj osredotočati na spodbujanje stabilnih, zanesljivih in preglednih svetovnih energetskih trgov, usklajevanje regulativnih sistemov in raziskovalnih programov, da bi se pospešila uporaba čistih in učinkovitih energetskih tehnologij, ter na razvoj splošnih standardov. Da bi v celoti izkoristili prednosti tega sodelovanja, morata obe strani v celoti izkoristiti in dodatno okrepiti sodelovanje pod obstoječimi okviri, kot so med drugim prizadevanja čezatlantskega ekonomskega sveta (TEC) na področju napredne e-mobilnosti ter energetskega sveta EU-ZDA pri spodbujanju pametnih omrežij in shranjevanja energije.

Rolul semnificativ al țărilor din Asia, cum este cazul Japoniei, trebuie să se reflecte în mod corespunzător în eforturile externe ale UE. UE și Japonia trebuie să își revigoreze activitățile comune pentru a realiza progrese în ceea ce privește obiectivele legate de securitate, sustenabilitate și siguranță energetică. Cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiilor energetice, definirea de standarde internaționale, rețelele inteligente și siguranța nucleară ar trebui să fie elementul central al acțiunilor întreprinse de UE împreună cu Japonia.

V zunanjih prizadevanjih EU bi se morala ustrezno odražati pomembna vloga azijskih držav, kot je npr. Japonska. EU in Japonska bi morali oživiti svoje skupne dejavnosti, da bi pospešili cilje zanesljive oskrbe z energijo, trajnosti in varnosti. Raziskave in inovacije na področju energetskih tehnologij, opredelitev mednarodnih standardov, pametna omrežja in jedrska varnost bi morali biti v središču evropskih prizadevanj z Japonsko.

China este deja cel mai mare consumator de energie din întreaga lume. Se preconizează că mai mult de jumătate din creșterea cererii mondiale de energie în următorii 25 de ani se va datora Chinei și Indiei[24], ceea ce înseamnă că echilibrul piețelor energiei se schimbă rapid. UE trebuie să reacționeze cu fermitate pentru a face față provocărilor pe care le presupune această situație.

Kitajska je že največja porabnica energije na svetu. Z več kot polovico rasti svetovnega povpraševanja po energiji v naslednjih 25 letih, ki naj bi izviralo s Kitajske in iz Indije[24], se ravnovesje na energetskih trgih hitro spreminja. To zahteva močen odziv EU, da bi lahko obravnavala tako nastale izzive.

În ultimii ani, s-a stabilit cu succes un dialog între UE și China. Atât Europa, cât și China sunt foarte interesate să îmbunătățească eficiența energetică și dezvoltarea durabilă în China și să asigure condiții de concurență echitabile societăților din UE. Printre temele unei viitoare cooperări se numără eficiența energetică, energia din surse regenerabile, tehnologiile nepoluante de exploatare a cărbunelui, de captare și stocare a carbonului, rețelele inteligente, cercetarea în domeniul fuziunii și securitatea nucleară, luând în considerare, de asemenea, urbanizarea rapidă a Chinei.

V zadnjih letih se je uspešno vzpostavil dialog med EU in Kitajsko. Tako Evropa kot tudi Kitajska sta močno zainteresirani za povečanje energetske učinkovitosti in trajnosti na Kitajskem ter za zagotovitev enakih pogojev za družbe EU. Področja prihodnjega sodelovanja vključujejo energetsko učinkovitost, energijo iz obnovljivih virov, čisti premog, zajemanje in shranjevanje ogljikovega dioksida, pametna omrežja, raziskave fuzije in jedrsko varnost, pri čemer se upošteva tudi hitra urbanizacija Kitajske.

Cererea de energie în țările emergente crește într-un ritm nemaiîntâlnit. Cu țări ca India sau Brazilia, UE ar trebui să desfășoare activități de interes comun, de exemplu cu privire la politica energetică și aspectele legate de reglementare, stabilirea de standarde, cercetarea și inovarea în materie de tehnologii, inclusiv în domeniile energiei din surse regenerabile, biocarburanților viabili, cărbunelui curat, eficienței energetice, rețelelor inteligente și fuziunii.

Povpraševanje po energiji v državah v vzponu se izjemno hitro povečuje. EU bi morala z državami, kot je Indija ali Brazilija, razviti dejavnosti v skupnem interesu, npr. na področju energetske politike in regulativnih zadev, določanja standardov ter tehnoloških raziskav in inovacij, tudi na področjih energije iz obnovljivih virov, trajnostnih biogoriv, čistega premoga, energetske učinkovitosti, pametnih omrežij in fuzije.

Principalele acțiuni subsecvente: Invitarea SUA, a Japoniei și a altor țări industrializate partenere să își unească eforturile cu UE pentru a accelera elaborarea de politici ambițioase privind tehnologiile cu emisii reduse de carbon și eficiența energetică, inclusiv cooperarea în domeniul reglementării, proiectele comune de cercetare-dezvoltare, mobilitatea cercetătorilor și activitățile comune pentru crearea de materiale mai performante și de standarde pentru tehnologiile critice și emergente, cum de altfel se procedează deja cu SUA sub auspiciile Consiliului pentru energie UE-SUA Elaborarea unor foi de parcurs pe termen lung pentru energia cu emisii reduse de carbon, împreună cu parteneri cheie precum SUA și Japonia, în vederea sprijinirii cooperării tehnologice, a cercetării și a cooperării industriale Propunerea unei inițiative trilaterale cu Japonia și SUA pe tema cercetării în domeniul materiilor prime critice pentru aplicațiile energetice, în special în sectoare care ridică provocări tehnologice majore, precum substituirea pământurilor rare Invocarea principiului reciprocității în cooperarea științifică și tehnologică desfășurată de UE legat de energie, după cum se prevede în temeiul Uniunii inovării[25]; intensificarea cooperării dintre laboratoarele naționale axate pe energie din Statele Unite și cele din UE, inclusiv Centrul Comun de Cercetare Pregătirea abordărilor comune ale UE și ale statelor sale membre în ceea ce privește China, India, Brazilia și Africa de Sud, destinate să promoveze politicile și tehnologiile în domeniul energiei cu emisii reduse de carbon și al gestionării cererii, precum și îmbunătățirea dialogurilor bilaterale existente pentru a cuprinde căile de modernizare durabilă și aspectele legate de securitatea energetică |

Ključni nadaljnji ukrepi: pozvati ZDA, Japonsko in druge industrializirane partnerske države, naj združijo prizadevanja z EU, da bi se pospešil razvoj ambicioznih politik na področju tehnologij z nizko vsebnostjo ogljika in energetske učinkovitosti, vključno z regulativnim sodelovanjem, skupnimi projekti na področju raziskav in razvoja, mobilnostjo raziskovalcev ter skupnim delom na bolj učinkovitih materialih in standardih za kritične tehnologije in tehnologije v vzponu, kar že poteka z ZDA v okviru energetskega sveta EU-ZDA; pripraviti dolgoročne načrte za energijo z nizko vsebnostjo ogljika s ključnimi partnerji, kot so ZDA in Japonska, da bi se podprlo tehnološko, raziskovalno in industrijsko sodelovanje; predlagati tristransko pobudo z Japonsko in ZDA o raziskavah kritičnih materialov za energetske aplikacije, zlasti na področjih glavnih tehnoloških izzivov, kot je nadomeščanje redkih zemljin; obravnavati načelo vzajemnosti v z energijo povezanem znanstvenem in tehnološkem sodelovanju v EU, kot je predvideno v pobudi „Unija inovacij“[25]; povečati sodelovanje med nacionalnimi energetskimi laboratoriji ZDA in laboratoriji v EU, vključno s Skupnim raziskovalnim središčem Komisije; pripraviti skupne pristope EU in držav članic glede Kitajske, Indije, Brazilije in Južne Afrike, namenjene spodbujanju politik in tehnologij na področjih energije z nizko vsebnostjo ogljika in upravljanja povpraševanja, ter nadgraditi obstoječe dvostranske dialoge, da bi vključevali trajnostne načine modernizacije in vidike zanesljive oskrbe z energijo. |

Un cadru stabil și previzibil pentru comerț și investiții

Stabilen in predvidljiv okvir za trgovino in naložbe

- UE ar trebui să continue să încorporeze principii cheie în ceea ce privește comerțul și investițiile, cum ar fi nediscriminarea și accesul pe piață, și să asigure aplicarea acestora prin proceduri eficace de soluționare a litigiilor atât în acordurile bilaterale, cât și în cadre juridice multilaterale. Aceste norme ar trebui negociate în funcție de relațiile energetice și interesele specifice ale fiecărei țări sau grupuri de țări.

- EU bi morala še naprej vključevati ključna načela za trgovino in naložbe, kot sta nediskriminacija in dostop na trge, ter jih izvajati s pomočjo učinkovitih postopkov za reševanje sporov tako v dvostranskih sporazumih kot tudi v večstranskih pravnih okvirih. O teh pravilih bi se bilo treba pogajati, da bi ustrezala posebnim energetskim povezavam in interesom posameznih držav ali skupin držav.

Aceste principii trebuie să fie completate cu norme referitoare la accesul reciproc și echivalent la resursele energetice și la rețelele din aceste țări, la protecția investițiilor și la convergența în materie de reglementare în ceea ce privește politicile de stabilire a prețurilor, criteriile de durabilitate și mecanismele de prevenire a crizelor.

Ta načela morajo biti dopolnjena s pravili o zajemnem in enakovrednem dostopu do virov energije in energetskih omrežij v teh državah ter o zaščiti naložb in regulativnem zbliževanju v zvezi s politikami cen, merilom trajnosti in mehanizmi za preprečevanje krize.

Se depun eforturi semnificative pentru a soluționa problemele specifice legate de energie existente la nivelul acordurilor comerciale și de investiții ale UE, inclusiv la nivelul Tratatului privind Carta energiei și în cadrul OMC. Trebuie să se accelereze neîntârziat lucrările cu privire la un cadru juridic cuprinzător și coerent pentru relațiile energetice ale UE cu furnizorii principali și cu țările de tranzit. Acest lucru este esențial pentru o mai mare convergență în materie de reglementare cu vecinii UE.

Za obravnavanje z energijo povezanih vprašanj v sporazumih EU o trgovini in naložbah, med drugim s Pogodbo o energetski listini in v okviru STO, so bila vložena velika prizadevanja. Nujno je treba pospešiti delo na področju skladnega in celovitega pravnega okolja, ki bi urejalo odnose med EU in ključnimi dobavitelji ter tranzitnimi državami na področju energije. To je bistveno za nadaljnje regulativno zbliževanje z sosednjimi državami EU.

În cadrul procesului privind Carta Energiei, acțiunile trebuie redirecționate spre domeniile de bază ale mandatului său – comerțul, tranzitul și protecția investițiilor. În plus, pentru a păstra pertinența Tratatului privind Carta Energiei, ar trebui să se urmărească extinderea către Africa de Nord și Extremul Orient pentru atragerea de noi semnatari. UE consideră că ar fi benefic pentru toți dacă Rusia și-ar asuma pe deplin rolul în acest cadru multilateral.

V okviru procesa energetske listine je treba pozornost preusmeriti na ključna področja njenega mandata, tj. na zaščito trgovine, tranzita in naložb. Poleg tega si je treba prizadevati za razširitev članstva Pogodbe o energetski listini v severni Afriki in na Daljnem vzhodu, če se želi ohraniti njen pomen. EU meni, da bi bilo obojestransko koristno, če bi Rusija igrala polno vlogo v njenem večstranskem okviru.

În paralel, UE trebuie să promoveze condiții echitabile pentru investițiile în energia sustenabilă prin abordarea unui număr tot mai mare de bariere comerciale și de investiții din acest sector cu ajutorul instrumentelor oferite de strategia de acces pe piețe[26]. Reducerea și eliminarea unor astfel de bariere sunt importante și pentru țările în curs de dezvoltare, în scopul de a face tehnologiile mai accesibile și de a încuraja investițiile pe termen lung, cu o protecție adecvată pentru investitori și recompense pentru inovare, astfel încât transferul și adoptarea tehnologiilor să devină realitate. UE ar trebui, de asemenea, să se angajeze în mod activ în stabilirea de standarde mondiale pentru un comerț durabil și investiții în domeniul energiei ecologice.

Vzporedno s tem mora EU s pomočjo orodij, ki jih ponuja strategija dostopa na trg[26], spodbujati enake pogoje za naložbe v trajnostno energijo z obravnavanjem vse večjega števila ovir v trgovini in naložbah v tem sektorju. Zmanjšanje in odstranitev takšnih ovir sta pomembna tudi za države v razvoju, da bi se povečala cenovna dostopnost tehnologij in spodbujale dolgoročne naložbe, z ustrezno zaščito vlagateljev in nagradami za naložbe, ter tako uresničila prenos in razširjanje tehnologije. EU bi morala tudi aktivno sodelovati pri določanju svetovnih standardov za trajnostno trgovino in naložbe v zeleno energijo.

Este necesar un grad mai mare de coerență între politica energetică și cea industrială a UE în ceea ce privește competitivitatea întreprinderilor din UE. Comisia ar trebui să se străduiască să promoveze în mod sistematic și să facă oficială implicarea industriei UE în dialogurile sale pe tema energiei purtate cu parteneri strategici.

Potrebna je večja skladnost med energetsko in industrijsko politiko EU glede konkurenčnosti evropske industrije. Komisija bi si morala prizadevati za sistematično spodbujanje in formalizacijo vključevanja industrije EU v dialog s strateškimi partnerji na področju energije.

Principalele acțiuni subsecvente: Sprijinirea Conferinței privind Carta Energiei în redirecționarea lucrărilor Cartei energiei spre mandatul său fundamental în materie de comerț, tranzit și investiții, precum și în extinderea acoperirii sale geografice Solicitarea unei participări sistematice a industriei la dialogurile purtate de UE pe tema energiei cu țările partenere, inclusiv prin crearea de forumuri de afaceri specializate |

Ključni nadaljnji ukrepi: podpreti konferenco o energetski listini s ponovno usmeritvijo pozornosti energetske listine na njen ključni mandat, tj. trgovino, tranzit in naložbe, ter razširitvijo njenega geografskega dosega; pozvati k sistematičnemu sodelovanju industrije v dialogu med EU in strateškimi partnerskimi državami, med drugim z vzpostavitvijo namenskih poslovnih forumov. |

Promovarea celor mai înalte standarde de siguranță, de securitate și de mediu la nivel mondial

Spodbujanje najvišjih standardov zanesljive in varne oskrbe ter okoljskih standardov na svetu

- Normele care prevăd niveluri ridicate de securitate și siguranță nucleară în UE ar trebui să se reflecte în strategiile externe, cu prioritate în cazul centralelor nucleare localizate, sau a căror construcție este planificată, în vecinătatea UE. Trebuie avute în vedere măsuri care să asigure că astfel de centrale nucleare respectă cel mai înalt nivel de siguranță nucleară, care să poată fi verificat prin inițiative comune în materie de evaluări ale siguranței și riscurilor.

- Zunanje strategije bi morale odražati pravila, ki določajo visoke ravni zanesljivosti z jedrsko oskrbo in jedrske varnosti v EU, predvsem v zvezi z jedrskimi elektrarnami, ki se nahajajo ali naj bi se nahajale v bližini EU. Razmisliti je treba tudi o ukrepih, ki bi zagotovili, da take jedrske elektrarne dosegajo najvišjo raven jedrske varnosti, ki se preveri s skupnimi pobudami v zvezi z ocenjevanjem varnosti in tveganja.

Acordurile Euratom bilaterale ale UE cu majoritatea furnizorilor săi principali de materiale nucleare permit circulația materialelor și transferurile de tehnologie sub rezerva garanțiilor internaționale. Această activitate va avansa mai mult odată cu revizuirea acordurilor cu Canada și Australia, cu negocierile privind acordul cu Africa de Sud și Federația Rusă și cu lansarea negocierilor cu China. Toate acordurile nucleare noi ar trebui să urmărească respectarea celor mai înalte standarde internaționale de siguranță și securitate.

Dvostranski sporazumi med Euratomom in večino glavnih dobaviteljev jedrskega materiala EU omogočajo prenose materialov in tehnologije pod mednarodnim nadzorom. Delo na tem področju bo napredovalo z revizijo sporazumov s Kanado in Avstralijo, pogajanji o sporazumu z Južno Afriko in Rusko federacijo ter začetkom pogajanj s Kitajsko. Pri vseh novih jedrskih sporazumih si je treba prizadevati za skladnost z najvišjimi mednarodnimi standardi na področju varnosti in zanesljivosti oskrbe.

UE ar trebui să își intensifice eforturile în cadrele multilaterale, inclusiv în cadrul Agenției Internaționale a Energiei Atomice (AIEA), pentru a asigura, la nivel mondial, caracterul obligatoriu din punct de vedere juridic al celor mai înalte standarde de siguranță nucleară. În acest sens, consolidarea Convenției privind siguranța nucleară este un element esențial.

EU bi morala okrepiti svoja prizadevanja v večstranskih okvirih, vključno znotraj Mednarodne agencije za atomsko energijo (IAEA), in zagotoviti, da so najvišji varnostni standardi na področju jedrske energije pravno zavezujoči po vsem svetu. V zvezi s tem je bistven element krepitev konvencije o jedrski varnosti.

UE se așteaptă ca țările terțe să respecte cele mai înalte standarde internaționale de siguranță nucleară și de protecție a mediului în ceea ce privește proiectele energetice cu incidență asupra UE, în special prin evaluarea consecventă și transparentă a efectelor transfrontaliere ale acestora asupra mediului din UE.

EU od tretjih držav pričakuje, da pri energetskih projektih, ki vplivajo na EU, upoštevajo najvišje mednarodne standarde jedrske varnosti in varstva okolja, zlasti z doslednim in preglednim ocenjevanjem čezmejnih okoljskih vplivov na EU.

UE este, de asemenea, hotărâtă să facă din UE locul în care se aplică cele mai bune practici în materie de siguranță a activităților petroliere și gaziere offshore. Comisia pregătește în prezent propuneri concrete pentru a susține acest angajament atât în cadrul UE, cât și la nivel internațional. Obiectivul urmărit este ridicarea standardelor internaționale de siguranță, în special în cadrul G-20, al Organizației Maritime Internaționale, al OPEC și al Forumului internațional al autorităților de reglementare.

Poleg tega se je EU zavezala, da bo postala primer najboljše prakse glede varnosti priobalnih dejavnosti, povezanih z nafto in plinom. V podporo tej zavezi pripravlja Komisija konkretne predloge tako znotraj EU kot tudi na mednarodni ravni. Cilj je zvišati mednarodne varnostne standarde, zlasti znotraj skupine G-20, Mednarodne pomorske organizacije, OPEC in mednarodnega foruma regulatorjev.

Principalele acțiuni subsecvente: Extinderea evaluărilor referitoare la siguranța nucleară pentru a include vecinii UE și consolidarea cooperării în domeniul siguranței nucleare pentru promovarea convergenței cadrului de reglementare și a standardelor Revizuirea utilizării acordurilor Euratom și extinderea sferei lor de aplicare, după caz, la aspecte legate de aprovizionarea cu combustibil nuclear, deșeurile nucleare, standardele de siguranță, cercetarea în domeniul nuclear și asistența financiară pentru cooperarea tehnică Susținerea, în discuțiile multilaterale, inclusiv în cadrul AIEA, a existenței de standarde internaționale de siguranță nucleară obligatorii din punct de vedere juridic Înlesnirea creării de forumuri de cooperare regională adresate autorităților de reglementare offshore, pornind de la experiența Forumului autorităților de reglementare offshore pentru Marea Nordului Crearea unui forum împreună cu partenerii interesați din zona Mării Mediterane în scopul de a promova activ cele mai înalte standarde de siguranță a activităților petroliere și gaziere offshore din regiune Abordarea siguranței offshore împreună cu producătorii de hidrocarburi în cadrul OPEC |

Ključni nadaljnji ukrepi: razširiti oceno jedrske varnosti na sosednje države EU in okrepiti sodelovanje na področju jedrske varnosti, da bi se spodbudilo usklajevanje regulativnega okvira in standardov; pregledati uporabo sporazumov Euratom in razširiti njihov obseg, če je to potrebno, na vprašanja oskrbe z jedrskim gorivom, jedrske odpadke, varnostne standarde, jedrske raziskave in finančno pomoč za tehnično sodelovanje; zavzemati se za mednarodne pravno zavezujoče standarde jedrske varnosti v večstranskih razpravah, tudi v okviru IAEA; olajšati vzpostavitev regionalnih forumov za sodelovanje med priobalnimi regulatorji, ki bi temeljili na izkušnjah s forumom priobalnih regulatorjev Severnega morja; vzpostaviti forum z zainteresiranimi partnerji v Sredozemlju za aktivno spodbujanje najvišjih varnostnih standardov v zvezi s priobalnima nafto in zemeljskim plinom v regiji; obravnavati priobalno varnost s proizvajalci ogljikovodikov v okviru OPEC. |

ÎMBUNăTățIREA ACCESULUI LA ENERGIE SUSTENABILă ÎN țăRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE

IZBOLJšANJE DOSTOPA DRžAV V RAZVOJU DO TRAJNOSTNE ENERGIJE

- Creșterea numărului de locuitori și a cererii de energie în țările în curs de dezvoltare contribuie la volatilitatea prețurilor energiei, la preocupările legate de securitatea energetică și la emisiile tot mai mari de gaze cu efect de seră. Accesul la energie ar putea fi îmbunătățit cu ajutorul unor politici durabile în domeniul energetic, al utilizării pe scară mai largă a tehnologiilor cu emisii reduse de carbon și eficiente din punct de vedere energetic, precum și al consolidării durabilității, transparenței și nediscriminării cadrului de investiții, asigurându-se astfel o securitate sporită a aprovizionării și reducându-se tensiunile pe piețele mondiale ale energiei.

- Rast prebivalstva in vse večje povpraševanje po energiji predvsem v državah v vzponu prispevata k nestanovitnosti cen energije, zaskrbljenosti v zvezi z zanesljivostjo oskrbe z energijo in naraščajočim emisijam toplogrednih plinov. Trajnostne energetske politike, večja uporaba nizkoogljičnih in energetsko učinkovitih tehnologij ter trajnejši, preglednejši in nediskriminacijski okvir za naložbe, tudi v obnovljive vire energije, bodo prispevali k izboljšanju dostopa do energije, zagotovili večjo zanesljivost dobave in zmanjšali napetost na svetovnih energetskih trgih.

În prezent, 1,4 miliarde de oameni din întreaga lume, majoritatea din Africa subsahariană și Asia de Sud, nu au încă acces la electricitate, iar 2,7 miliarde de oameni se bazează încă pe folosirea tradițională a biomasei pentru a găti. Rata scăzută de acces la servicii de energie electrică sigure reprezintă unul dintre obstacolele principale în calea dezvoltării economice, iar utilizarea pe scară largă a lemnelor de foc în sobele tradiționale și utilizarea nesustenabilă a cărbunelui duc la probleme grave de sănătate și la despădurire.

Danes 1,4 milijarde ljudi po svetu, večinoma v podsaharski Afriki in južni Aziji, še vedno nima dostopa do električne energije in 2,7 milijarde ljudi je še vedno odvisnih od tradicionalne uporabe biomase pri kuhanju. Nizka stopnja dostopa do zanesljivih elektroenergetskih storitev je glavno ozko grlo za gospodarski razvoj, množična uporaba lesa za ogrevanje s tradicionalnimi pečmi in netrajnostna raba oglja pa povzročata resne težave z zdravjem in krčenje gozdov.

Energia joacă un rol vital în îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și este un factor cheie pentru eradicarea sărăciei și pentru creșterea favorabilă incluziunii. Totuși, accesul la servicii energetice moderne rămâne una dintre principalele provocări la adresa dezvoltării durabile și, prin urmare, este un element central al politicilor de dezvoltare ale Comisiei[27].

Energija ima pomembno vlogo pri doseganju razvojnih ciljev tisočletja ter je ključna gonilna sila za izkoreninjenje revščine in vključujočo rast. Vseeno ostaja dostop do modernih energetskih storitev eden od glavnih izzivov trajnostnega razvoja in je tako v ospredju razvojnih politik Komisije[27].

Țările cu venituri mici și țările cel mai puțin dezvoltate contribuie doar în mică măsură la emisiile de gaze cu efect de seră înregistrate la nivel mondial. Africa, de exemplu, care deține 15% din populația globului, generează mai puțin de 4% din emisiile globale de CO2. Utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie și o eficiență energetică sporită în aceste țări vor contribui la consolidarea durabilității economiilor lor, fără a limita aspirațiile economice ale celor mai săraci cetățeni ai lumii. Revoluția energiei verzi în Africa ar putea oferi locuri de muncă la nivel local și noi posibilități de venituri.

Države z nizkimi prihodki in najmanj razvite države prispevajo le majhen delež svetovnih emisij toplogrednih plinov. Na primer Afrika s 15 % svetovnega prebivalstva ustvari manj kot 4 % svetovnih emisij CO2. Širša uporaba energije iz obnovljivih virov in boljša energetska učinkovitost v teh državah bosta prispevali k večji trajnosti njihovih gospodarstev, pri tem pa ne bosta omejevali gospodarskih ciljev najrevnejših državljanov na svetu. Zelena energetska revolucija bi lahko v Afriki zagotovila lokalna delovna mesta in nove možnosti prihodka.

Fluctuațiile prețurilor petrolului au un impact însemnat asupra economiilor în curs de dezvoltare. Electricitatea din surse regenerabile, gestionarea cererii de energie, transparența mai mare a pieței și eficiența energetică sporită pot atenua impactul unor viitoare șocuri la nivelul prețurilor la petrol. Promovând integrarea regională și schimburile de energie electrică, precum și stabilirea prețurilor în mod corect și eficient, UE poate contribui la îmbunătățirea stabilității și accesibilității energiei electrice furnizate, precum și la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii.

Nihanja cene nafte močno vplivajo na gospodarstva v razvoju. Električna energija iz obnovljivih virov, upravljanje povpraševanja po energiji, večja preglednost trga in energetska učinkovitost lahko omilijo vpliv prihodnjih pretresov v zvezi s ceno nafte. EU lahko s spodbujanjem regionalnega povezovanja in trgovine z električno energijo ter s pravičnim in učinkovitim določanjem cen pomaga izboljšati zanesljivost in cenovno dostopnost oskrbe z električno energijo ter prispeva k vključujoči trajnostni rasti.

În ceea ce privește Africa, UE ar trebui să își mobilizeze toate forțele în scopul atingerii obiectivelor parteneriatului energetic comun UE-Africa referitoare la accesul la servicii energetice moderne, interconexiuni regionale și energie din surse regenerabile. Inițiativa UE în domeniul energiei[28] urmează să fie extinsă și adaptată pentru a ține seama de provocările apărute la nivel mondial, precum schimbările climatice.

Prizadevanja EU v Afriki bi se morala v polnem obsegu usmeriti v doseganje ciljev skupnega energetskega partnerstva med EU in Afriko glede dostopa do modernih energetskih storitev, regionalnih medsebojnih povezav in energije iz obnovljivih virov. Pobuda EU za energijo[28] se bo nadalje razširila in prilagodila, da bi se upoštevali globalni izzivi, kot so podnebne spremembe.

Cartea verde a Comisiei privind politica de dezvoltare a UE[29] subliniază faptul că energia durabilă este unul dintre principalele motoare ale dezvoltării. UE este cea mai în măsură să acorde asistență în domeniul energiei țărilor în curs de dezvoltare și mai ales țărilor cel mai puțin dezvoltate. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru integrarea deplină a energiei în acțiunile de dezvoltare, promovând în același timp politici cuprinzătoare în domeniul energiei, măsuri de reformă, condiții favorabile de investiții, dezvoltarea infrastructurii și eficiența energetică în țările în cauză.

V zeleni knjigi Komisije o razvojni politiki EU[29] je poudarjena ključna vloga trajnostne energije za razvoj. EU ima edinstven položaj, da lahko zagotavlja pomoč na področju energije za države v razvoju, zlasti za najmanj razvite države. Dodatno si je treba prizadevati za polno vključenost energije v razvojne dejavnosti, hkrati pa spodbujati celovite energetske politike, reformne ukrepe, ugodne naložbene pogoje, razvoj infrastrukture in energetsko učinkovitost v zadevnih državah.

Principalele acțiuni subsecvente: Intensificarea eforturilor în vederea atingerii obiectivelor UE-Africa în domeniul energiei pentru anul 2020, referitoare la aprovizionarea fiabilă și continuă cu energie și la accesul sporit la servicii energetice durabile, așa cum au convenit miniștrii din UE și din Africa la Viena în septembrie 2010 Întreprinderea de acțiuni la nivel regional în țările în curs de dezvoltare, în special în cele din Africa, pentru a reforma cadrele juridice și de reglementare în vederea creării unor condiții de piață care să atragă investiții din sectorul privat și care să intensifice schimburile regionale de energie electrică Mobilizarea mai multor resurse din cele alocate asistenței UE pentru dezvoltare în vederea concretizării proiectelor de investiții atât la scară redusă, pentru a îmbunătăți accesul la serviciile energetice în zonele rurale, cât și la scară mai largă, pentru a ameliora competitivitatea și securitatea energetică prin interconexiuni și prin proiecte mari de producție Integrarea energiei în toate instrumentele politicii de dezvoltare a UE și adaptarea programelor de sprijin și a instrumentelor de finanțare la nevoile specifice ale sectorului, privilegiind dezvoltarea capacităților și transferul de tehnologie, inclusiv prin intermediul cercetării și inovării, stimulând producția descentralizată de energie din surse regenerabile, promovând inițiativele private și maximizând valoarea adăugată locală Facilitarea accesului țărilor cel mai puțin dezvoltate la finanțarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, în special prin contribuția, în cadrul negocierilor CCONUSC, la definirea unui nou mecanism de dezvoltare nepoluantă, mai adaptat la nevoile în materie de acces la energie și dezvoltare durabilă |

Ključni nadaljnji ukrepi: okrepiti prizadevanja za dosego energetskih ciljev med EU in Afriko za leto 2020, tj. zanesljive in varne oskrbe z energijo ter večjega dostopa do trajnostnih energetskih storitev, kakor so bili septembra 2010 dogovorjeni med ministri EU in Afrike na Dunaju; aktivirati ukrepe na regionalni ravni v državah v razvoju, zlasti v Afriki, da bi se reformiral pravni in regulativni okvir, s čimer bi se ustvarili pogoji na tržni osnovi, ki privabljajo naložbe zasebnega sektorja in spodbujajo regionalno trgovino z električno energijo; aktivirati dodatne vire iz razvojne pomoči EU, da bi se spodbudili naložbeni projekti v majhnem obsegu za večji dostop do energetskih storitev na podeželskih območjih kot tudi v večjem obsegu, da bi se prek medsebojnih povezav in glavnih projektov na področju proizvodnje energije izboljšali konkurenčnost in zanesljivost oskrbe; vključiti energijo v vse instrumente razvojne politike EU ter prilagoditi sheme podpore in instrumente financiranja posebnim potrebam sektorja, z dajanjem prednosti razvoju zmogljivosti in prenosu tehnologije, vključno z raziskavami in inovacijami, spodbujanjem decentralizirane proizvodnje energije iz obnovljivih virov, spodbujanjem zasebnih naložb in povečanjem lokalne dodane vrednost; olajšati dostop najmanj razvitih držav do financiranja ukrepov proti podnebnim spremembam, zlasti s prispevanjem k opredelitvi novega mehanizma čistega razvoja v okviru pogajanj UNFCCC, ki bo bolj prilagojen potrebam po dostopu do energije in trajnostnemu razvoju. |

O MAI BUNă PROMOVARE A POLITICILOR UE DINCOLO DE FRONTIERELE SALE

BOLJšE SPODBUJANJE POLITIK EU ZUNAJ NJENIH MEJA

- Punerea în aplicare a strategiilor și a priorităților prezentate mai sus necesită noi măsuri care să vizeze îmbunătățirea coerenței acțiunii UE și conjugarea eforturilor, inclusiv financiare, în vederea urmăririi interesului și priorităților comune ale UE și ale statelor membre. Acest lucru implică un nou sistem de parteneriate energetice cu parteneri cheie ai UE.

- Izvajanje zgoraj predstavljenih strategij in prednostnih nalog zahteva nadaljnje ukrepe za izboljšanje skladnosti ukrepov EU in približevanje prizadevanj, tudi finančnih, da bi se upoštevali skupni interesi in prednostne naloge EU ter držav članic. Zato je potreben nov sistem energetskih partnerstev s ključnimi partnerji EU.

O abordare strategică a parteneriatelor energetice

Strateški pristop k energetskim partnerstvom

Un sistem cuprinzător de parteneriate energetice ale UE necesită o delimitare diferențiată și flexibilă a domeniilor de aplicare și instrumente adaptate pentru fiecare țară sau organizație.

Obsežen sistem energetskih partnerstev EU zahteva razvejan in prožen obseg ter instrumente, prilagojene posamezni državi ali organizaciji.

Tabelul de mai jos ilustrează modul în care sfera cooperării noastre în domeniul energiei trebuie adaptată și diferențiată în funcție de diferitele tipuri de relații pe care le avem cu partenerii noștri (relație de integrare a pieței, relație consumator-furnizor sau relație consumator-consumator), precum și instrumentele juridice și politice care trebuie utilizate. Trebuie de asemenea să se țină seama de faptul că mai multe țări pot fi incluse în două sau mai multe categorii și că natura relației ar putea evolua în timp.

V spodnji razpredelnici je prikazano, kako je treba obseg našega energetskega sodelovanja prilagoditi in razvejati v skladu z različnimi vrstami razmerij, ki jih imamo s svojimi partnerji (razmerje v zvezi s povezovanjem trgov, razmerje med potrošnikom in dobaviteljem, razmerje med potrošniki), ter katere pravne in politične instrumente bi bilo treba uporabiti. Upoštevati bi bilo treba tudi, da se lahko številne države uvrščajo v več kot eno kategorijo in da se lahko vrsta razmerja s časom razvija.

Cu vecinii noștri/ partenerii noștri de integrare a pieței | Cu principalii furnizori de energie și țările de tranzit | Cu principalii actori mondiali în domeniul energiei | Cu țările în curs de dezvoltare |

S sosednjimi državami / partnerji pri povezovanju trgov | S ključnimi dobavitelji energije in tranzitnimi državami | S ključnimi akterji na področju energije po svetu | Z državami v razvoju |

Domeniu de aplicare | Toate aspectele reglementate de politica energetică a UE | O gamă largă de aspecte de interes comun, cum ar fi securitatea aprovizionării/cererii, cooperarea industrială, chestiuni legate de comerț și investiții … | Concentrare sporită asupra aspectelor prioritare, precum cercetarea și inovarea, tehnologii cu emisii reduse de carbon, eficiența energetică, standarde … | Strategii de dezvoltare cu emisii reduse de carbon, accesul la energie, cadrele de politică și de reglementare, promovarea producției și transportului de energie, energia din surse regenerabile… |

Obseg | Vsa področja, ki jih obravnava energetska politika EU | Širok spekter področij skupnega interesa, kot so zanesljivost oskrbe/povpraševanja, industrijsko sodelovanje, trgovina, vprašanje naložb itd. | Poudarek na prednostnih področjih, kot so raziskave in inovacije, nizkoogljične tehnologije, energetska učinkovitost, standardi itd. | Strategije za razvoj z nizkimi emisijami, dostop do energije, politični in regulativni okviri, spodbujanje proizvodnje in prenosa energije, energija iz obnovljivih virov itd. |

Instrumente | Tratatul de instituire a Comunității Energiei | Dialogurile strategice pe tema energiei | Cooperarea energetică ad hoc | Cooperarea energetică ad hoc |

Instrumenti | Pogodba o Energetski skupnosti | Strateški dialogi na področju energije | Priložnostno sodelovanje na področju energije | Priložnostno sodelovanje na področju energije |

Instrumentele disponibile în cadrul politicii europene de vecinătate, instrumentele de răspuns la situațiile de criză și/sau anumite acorduri de parteneriat și cooperare, care vizează și energia printre altele Tratatul privind Carta energiei | Alte instrumente aplicabile | Instrumentele disponibile în cadrul politicii de dezvoltare a UE și, după caz, instrumentele de răspuns la situațiile de criză |

Instrumenti v okviru evropske sosedske politike, instrumenti za krizno odzivanje in/ali posebni sporazumi o partnerstvu in sodelovanju, ki med drugim zajemajo področje energije Pogodba o Energetski skupnosti | Drugi veljavni instrumenti | Instrumenti v okviru razvojne politike EU in po potrebi instrumenti za krizno odzivanje |

Acordurile comerciale |

Sporazumi o trgovini |

În funcție de situație, UE va demara câte un dialog cu fiecare dintre principalii noștri parteneri pentru a discuta așteptările și interesele fiecărei părți în privința parteneriatelor energetice.

EU bo ustrezno sodelovala v dialogu z vsakim od ključnih partnerjev, da bi razpravljali o vzajemnih pričakovanjih in interesih v energetskih partnerstvih.

Îmbunătățirea coordonării între statele membre

Boljše usklajevanje med državami članicami

Abordarea mai coerentă adoptată de UE și de statele membre oferă deja avantaje în cadrul organizațiilor multilaterale din domeniul energetic. Aceasta poate fi însă consolidată printr-o coordonare mai bună a strategiilor externe ale statelor membre. În acest scop, Comisia va înființa un grup strategic pentru cooperare internațională în domeniul energiei, format din reprezentanți ai statelor membre și ai serviciilor de interes ale UE, care va fi sprijinit prin revizuiri comune periodice, per țară sau regiune, ale cooperării UE cu țările terțe.

Skladnejši pristop EU in držav članic že prinaša prednosti v večstranskih organizacijah na področju energije. Vendar se to lahko okrepi z boljšim usklajevanjem zunanjih strategij držav članic. V ta namen bo Komisija vzpostavila strateško skupino za mednarodno sodelovanje na področju energije, ki jo bodo sestavljali predstavniki držav članic in zadevnih služb EU ter bo podprta z rednimi skupnimi pregledi sodelovanja EU s tretjimi državami na ravni države ali regije.

În cadrul principalelor forumuri internaționale, UE și statele sale membre trebuie, ca regulă generală, să adopte o poziție comună. În astfel de cazuri se aplică pe deplin principiul cooperării sincere, inclusiv datoria de a asigura unitatea în reprezentarea pe plan extern a Uniunii. Acest lucru se aplică în special în contextul Agenției Internaționale a Energiei (AIE), precum și al Forumului internațional al energiei (IEF), al Parteneriatului internațional pentru cooperare în domeniul eficienței energetice (IPEEC) și al Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA).

EU in njene države članice morajo v najpomembnejših mednarodnih forumih obvezno enotno nastopati. V takih primerih se v celoti uporablja načelo lojalnega sodelovanja, vključno z dolžnostjo zagotoviti enotnost pri zunanjem zastopanju Unije. To je pomembno zlasti v okviru Mednarodne agencije za energijo (IEA) ter Mednarodnega energetskega foruma (IEF), Mednarodnega partnerstva za sodelovanje glede energetske učinkovitosti (IPEEC) in Mednarodne agencije za obnovljivo energijo (IRENA).

Dat fiind că G-8 și G-20 stabilesc priorități din ce în ce mai exacte în domeniul politicii energetice, este important ca UE să își facă auzită vocea în privința unor subiecte strategice ca siguranța forajului marin, siguranța nucleară, volatilitatea prețurilor petrolului, guvernanța pieței și subvențiile pentru combustibili fosili.

Ker sta postali skupini G-8 in G-20 odločnejši pri določanju prednostnih nalog na področju energije, je pomembno, da si EU pridobi več veljave pri strateških vprašanjih, kot so varnost pri vrtanju na morju, jedrska varnost, nestanovitnost cen nafte, upravljanje trga in subvencije za fosilna goriva.

Principalele acțiuni subsecvente: Înființarea unui Grup strategic pentru cooperare internațională în domeniul energiei Promovarea unor acțiuni concrete cu privire la siguranța forajului marin, siguranța nucleară și strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon incluse în ordinea de zi a lucrărilor G-8/G-20 pe tema energiei și cooperarea cu țările terțe pentru a combate volatilitatea prețurilor la energie Exploatarea unor sinergii noi cu activitatea Agenției Internaționale a Energiei în privința previziunilor în domeniul energiei, analizei pieței și colaborării tehnologice Asigurarea unei participări active a UE și a calității sale de lider în dezbaterile mondiale pe tema guvernanței energetice, prin participarea constantă la inițiativele și structurile internaționale pertinente în materie de energie |

Ključni nadaljnji ukrepi: vzpostaviti strateško skupino za mednarodno sodelovanje na področju energije; spodbujati vključevanje konkretnih ukrepov v zvezi z varnostjo pri vrtanju na morju, jedrsko varnostjo in strategij za razvoj z nizkimi emisijami v energetski program skupine G-8/G-20 ter sodelovanje s tretjimi državami, da bi se obravnavala nestanovitnost cen energije; izkoristiti dodatne sinergije z delom Mednarodne agencije za energijo pri energetskih napovedih, tržnih analizah in tehnološkem sodelovanju; zagotavljati aktivno sodelovanje in vodilno vlogo EU pri svetovni razpravi o upravljanju z energijo, prek redne zastopanosti v zadevnih mednarodnih energetskih pobudah in okvirih. |

Optimizarea asistenței externe a UE în sectorul energetic

Optimizacija zunanje pomoči EU v energetskem sektorju

- Energia este o componentă-cheie a programelor de asistență externă ale UE. Discuțiile pe tema cadrului financiar multianual de după 2013 oferă ocazia de a asigura prezența acțiunilor referitoare la energie în toate instrumentele UE dedicate relațiilor externe, atât tematice, cât și geografice, în conformitate cu prioritățile stabilite în prezenta comunicare.

- Energija je ključni element programov EU za zunanjo pomoč. Razprave o večletnem finančnem okviru EU po letu 2013 ponujajo možnost za zagotovitev, da se bodo ukrepi v zvezi z energijo pojavljali v vseh instrumentih zunanjih odnosov EU, tako tematskih kot tudi geografskih, in bodo v skladu s prednostnimi nalogami, določenimi v tem sporočilu.

Pentru a evita dublarea eforturilor, UE ar trebui să își coordoneze mai bine măsurile de sprijin cu cele ale statelor membre și ale instituțiilor financiare internaționale precum Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), alte bănci europene de dezvoltare și Banca Mondială. UE se va strădui să optimizeze sinergiile dintre diferitele contribuții europene, așa cum s-a întâmplat în cazul finanțării structurii de protecție de la Cernobîl. Acolo unde va fi cazul, Comisia va lucra împreună cu băncile europene de dezvoltare pentru a se asigura că instrumentele lor financiare sunt mai compatibile cu nevoile și obiectivele politicii energetice a UE din țările terțe.

Da bi se preprečilo podvajanje prizadevanj, bi morala EU dodatno uskladiti svojo podporo s podporo držav članic in mednarodnih finančnih institucij, kot so Evropska investicijska banka (EIB), Evropska banka za obnovo in razvoj (EBOR), druge evropske razvojne banke in Svetovna banka. EU si bo prizadevala za čim večje sinergije med različnimi evropskimi prispevki, kot v primeru financiranja zaščitne zgradbe černobilskega reaktorja. Komisija bo po potrebi sodelovala z evropskimi razvojnimi bankami za zagotovitev, da so njihovi finančni instrumenti skladnejši s potrebami in cilji energetske politike EU in tretjih držav.

În consecință, Comisia va lua în considerare crearea unei baze de date cu proiecte energetice desfășurate în țările partenere, finanțate de UE, statele membre ale UE, BEI, BERD și alte organisme.

V skladu s tem bo Komisija razmislila o vzpostavitvi zbirke podatkov o energetskih projektih v partnerskih državah, ki jih financirajo EU, države članice EU, EIB, EBOR in drugi.

Principalele acțiuni subsecvente: Integrarea „securității energetice, a accesului la energie și a sustenabilității energetice” în cadrele financiare ale UE, dedicate relațiilor externe, de după 2013 Promovarea alinierii instrumentelor instituțiilor financiare europene la prioritățile politicii energetice externe a UE pentru a îmbunătăți vizibilitatea și impactul financiar al intervenției UE în țările terțe Crearea unui instrument de schimb de informații, conceput pentru a colecta și afișa date pertinente cu privire la programele și proiectele în materie de energie derulate de UE și statele membre în țările terțe |

Ključni nadaljnji ukrepi: vključiti „zanesljivost, dostop in trajnost oskrbe z energijo“ v zunanje finančne okvire EU po letu 2013; spodbujati uskladitev instrumentov evropskih finančnih institucij s prednostnimi nalogami zunanje energetske politike EU, da bi se izboljšala prepoznavnost in učinek posredovanja EU v tretjih državah; vzpostaviti instrument za izmenjavo informacij, s pomočjo katerega se bodo zbirali in prikazovali ustrezni podatki o energetskih programih EU in držav članic ter projektih v tretjih državah. |

CONCLUZIE

SKLEPNA UGOTOVITEV

- Politica energetică a UE urmărește trei obiective: securitatea aprovizionării, competitivitatea și durabilitatea, iar dimensiunea externă joacă un rol crucial pentru toate acestea. Coerența și buna coordonare a politicii energetice externe sunt de asemenea vitale pentru finalizarea pieței interne și realizarea obiectivelor politice cheie, inclusiv în ceea ce privește cooperarea internațională. O politică energetică externă coerentă, dinamică și proactivă este vitală pentru a permite UE și statelor sale membre să ocupe o poziție de lider în geopolitica în domeniul energiei, pentru a promova în mod real interesele energetice naționale și ale UE dincolo de frontierele acesteia și pentru a contribui la competitivitatea industriei europene.

- Energetska politika EU temelji na trojnem cilju zanesljivosti oskrbe, konkurenčnosti in trajnosti, pri vseh teh treh vidikih pa igra pomembno vlogo zunanja dimenzija. Dosledna in dobro usklajena zunanja energetska politika je tudi bistvena za vzpostavitev notranjega trga in uresničitev ključnih ciljev politike, vključno z mednarodnim sodelovanjem. Celovita, dinamična in proaktivna zunanja energetska politika je zelo pomembna, saj EU in njenim državam članicam omogoča, da dosežejo vodilen položaj v geopolitiki na področju energetike, učinkovito spodbujajo interese EU in nacionalne interese na področju energije, ki segajo čez meje EU, ter prispevajo h konkurenčnosti evropske industrije.

Piața internă a energiei din UE, un cadru juridic solid pentru schimburile, investițiile și siguranța în domeniul energetic, piața carbonului din UE și legăturile sale internaționale, precum și finanțarea acordată de UE pentru infrastructură, tehnologie, cercetare și dezvoltare conferă UE numeroase atuuri și oferă un potențial de parteneriate avantajoase pentru UE, statele membre și partenerii acesteia.

Notranji energetski trg EU, trden pravni okvir za trgovanje z energijo, naložbe in varnost, trg ogljika EU in njegove mednarodne povezave ter finančna sredstva EU za infrastrukturo, tehnologijo, raziskave in razvoj dajejo EU številne prednosti in ustvarjajo možnosti za partnerstva, ki koristijo EU, državam članicam in partnerjem EU.

Pentru a valorifica la maximum acest potențial și pentru a afirma interesele UE și ale statelor membre într-un mod mai eficient în contextul unor piețe mondiale ale energiei aflate în continuă schimbare, prezenta comunicare propune o serie de acțiuni și obiective strategice, în conformitate cu interesele Uniunii Europene. Acestea trebuie convenite în concertare deplină cu toate statele membre și trebuie, totodată, să fie în concordanță cu alte politici ale UE, precum relațiile externe, comerțul, dezvoltarea, extinderea, concurența, cercetarea, inovarea, mediul și combaterea schimbărilor climatice, consolidându-se reciproc ori de câte ori este posibil. Parteneriatele energetice ar trebui să urmărească complementaritatea și stabilirea de legături reciproc avantajoase pentru politica energetică și ansamblul relațiilor dintre Uniune și țările partenere în cauză. O astfel de abordare cuprinzătoare ar asigura consecvența eforturilor de îmbunătățire a securității și durabilității aprovizionării cu energie a UE cu dezvoltarea cooperării politice și economice care se bazează pe valorile democratice și respectarea drepturilor omului și le consolidează ori de câte ori este posibil. Aceste priorități ar trebui, de asemenea, să se reflecte în activitatea Înaltului Reprezentant și a SEAE, conferindu-se delegațiilor UE din țările partenere strategice un rol activ în implementarea lor.

Da bi čim bolje izkoristili ta potencial ter interese EU in držav članic učinkoviteje uveljavili na spreminjajočih se svetovnih energetskih trgih, so v tem sporočilu predlagani številni strateški ukrepi in cilji, ki so skladni z interesi Evropske unije. Ti morajo biti v celoti usklajeni v vseh državah članicah, poleg tega morajo biti tudi dosledni ter se morajo, če je le mogoče, vzajemno dopolnjevati z drugimi politikami EU, kot so zunanji odnosi, trgovina, razvoj, širitev, konkurenčnost, raziskave, inovacije, okolje in podnebni ukrepi. Energetska partnerstva bi si morala prizadevati za dopolnjevanje in povezave, ki so na področju energetske politike obojestransko koristne, ter širše razmerje med Unijo in zadevnimi partnerskimi državami. Tak celovit pristop bi zagotovil, da so prizadevanja za izboljšanje zanesljivosti in trajnosti oskrbe z energijo v EU skladna z razvojem političnega in gospodarskega sodelovanja, ki temelji na demokratičnih načelih in spoštovanju človekovih pravic ter jih, kadar je mogoče, tudi krepi. Te prednostne naloge bi se morale odražati tudi v delu visoke predstavnice in EEAS, pri čemer bi imele delegacije EU in strateške države partnerice aktivno vlogo pri njihovem izvajanju.

Punerea în practică a acestor propuneri va contribui nu numai la atingerea obiectivelor politicii UE în domeniul energiei, ci, eventual, și la obținerea unui grad mai mare de securitate, stabilitate și prosperitate în întreaga lume.

Izvajanje teh predlogov ne bo le pomagalo pri doseganju ciljev EU na področju energetske politike, ampak lahko prispeva tudi k večji varnosti, stabilnosti in blaginji po vsem svetu.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe abordarea propusă. Totodată, Comisia așteaptă cu interes continuarea dialogului cu toate părțile interesate pentru a transforma în realitate ambiția de a contura o politică energetică externă a UE.

Komisija poziva Evropski parlament in Svet, da podpreta predlagani pristop. Pričakuje pa tudi nadaljevanje dialoga z vsemi zainteresiranimi stranmi, da bi se lahko želja po zunanji energetski politiki EU uresničila.

[1] COM(2006) 590 final.

[1] COM(2006) 590 konč.

[2] COM(2010) 2020 final.

[2] COM(2010) 2020 konč.

[3] Țările candidate, țările potențial candidate din Balcanii de Vest și cele șaisprezece țări învecinate incluse în politica europeană de vecinătate.

[3] Države kandidatke, možne kandidatke z vzhodnega Balkana in šestnajst sosednjih držav v okviru evropske sosedske politike.

[4] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/78367.pdf

[4] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/78367.pdf

și http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/reports/104630.pdf.

in http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/reports/104630.pdf.

[5] COM(2010) 639 final.

[5] COM(2010) 639 konč.

[6] Concluziile Consiliului European din 4 februarie 2010 (EUCO 2/11).

[6] Sklepi Evropskega sveta z dne 4. februarja 2010 (EUCO 2/11).

[7] Regulamentul (UE) 994/2010. În plus, Tratatul Euratom prevede notificarea ex ante și verificarea acordurilor bilaterale încheiate de statele membre în acest domeniu. Pentru contractele comerciale de furnizare de materiale nucleare încheiate de utilitățile publice din UE, Tratatul Euratom prevede ca Agenția de Aprovizionare a Euratom să fie parte la contracte și să joace un rol activ în securitatea aprovizionării cu combustibili nucleari.

[7] Uredba (EU) št. 994/2010. Poleg tega Pogodba Euratom določa predhodno obveščanje in preverjanje dvostranskih sporazumov, ki so jih države članice sklenile na tem področju. Za trgovinske pogodbe o dobavi jedrskega materiala, ki jih sklenejo gospodarske javne službe v EU, Pogodba Euratom zahteva, da Agencija za oskrbo Euratom nastopa kot pogodbenica in ima aktivno vlogo pri zanesljivosti oskrbe z jedrskimi gorivi.

[8] Astfel cum s-a procedat cu succes în timpul negocierilor acordului interguvernamental Nabucco și al negocierilor dintre Polonia și Rusia pe tema gazoductului Yamal.

[8] Kot se je uspešno zagotovila med pogajanji o medvladnem sporazumu Nabucco ter pogajanji med Poljsko in Rusijo v zvezi s cevovodom Yamal.

[9] Se așteaptă primirea aprobării finale.

[9] Na končno odobritev se še čaka.

[10] A se vedea și punctul 1.3.

[10] Glej tudi oddelek 1.3.

[11] COM(2010) 677 final.

[11] COM(2010) 677 konč.

[12] Comunicarea comună „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”, COM (2011) 303.

[12] Skupno sporočilo „Nov odziv na spremembe v sosedstvu“, COM(2011) 303.

[13] Modalitățile de participare a țărilor terțe în cadrul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și în cadrul rețelelor europene ale operatorilor de sisteme de transport (ENTSO) se află în legătură cu aplicarea legislației UE corespunzătoare.

[13] Načini sodelovanja tretjih držav v Agenciji za sodelovanje energetskih regulatorjev (ACER) in evropskega omrežja upravljavcev prenosnih omrežij (ENTSO) so povezani z uporabo ustrezne zakonodaje EU.

[14] COM(2011) 105 final.

[14] COM(2011) 105 konč.

[15] Programul INOGATE sprijină cooperarea în domeniul politicii energetice dintre UE și Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală.

[15] Program INOGATE podpira sodelovanje na področju energetske politike med EU in vzhodno Evropo, Kavkazom ter osrednjo Azijo.

[16] Conform propunerii din Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene”, COM(2011) 200 final.

[16] Kot je predlagano v skupnem sporočilu Komisije in visoke predstavnice „Partnerstvo za demokracijo in skupno blaginjo z državami južnega Sredozemlja“, COM(2011) 200 konč.

[17] Directiva 2009/28/CE.

[17] Direktiva 2009/28/ES.

[18] Noul acord UE-Rusia va încerca să stabilească un cadru cuprinzător de cooperare și să înlocuiască Acordul de parteneriat și cooperare UE-Rusia, în vigoare din 1997.

[18] Cilj novega sporazuma med EU in Rusijo bo vzpostavitev izčrpnega okvira za sodelovanje ter nadomestitev sporazuma o partnerstvu in sodelovanju med EU in Rusijo, ki velja od leta 1997.

[19] Lansat la summitul UE - Rusia, 1 iunie 2010.

[19] Vzpostavilo se je na vrhu med EU in Rusijo 1. junija 2010.

[20] Rusia, Norvegia și Algeria sunt sursa a 85% din importurile de gaze naturale ale UE și a aproximativ 50% din importurile de petrol brut ale acesteia. Țările OPEC sunt sursa a aproximativ 36% din importurile de petrol brut ale UE.

[20] 85 % zemeljskega plina in skoraj 50 % surove nafte se v EU uvozi iz Rusije, Norveške in Alžirije. Iz držav OPEC se v EU uvozi približno 36 % surove nafte.

[21] EITI sprijină îmbunătățirea guvernanței în țările bogate în resurse, prin verificarea și publicarea completă a plăților societăților și a veniturilor publice din petrol, gaze și minerit.

[21] EITI podpira izboljšano upravljanje v državah, ki so bogate z viri, s preverjanjem in objavo vseh plačil družb in vladnih prihodkov, ki so povezani z nafto, plinom in rudarstvom.

[22] www.eu-energystar.org.

[22] www.eu-energystar.org.

[23] COM(2007) 723.

[23] COM(2007) 723.

[24] Agenția Internațională a Energiei, Perspective energetice mondiale, 2010.

[24] Mednarodna agencija za energijo, World Energy Outlook 2010 .

[25] Inițiativă emblematică a strategiei Europa 2020.

[25] Vodilna pobuda strategije Evropa 2020.

[26] COM(2007) 183 final.

[26] COM(2007) 183 konč.

[27] SEC (2009) 534.

[27] SEC(2009) 534.

[28] Inițiativa UE în domeniul energiei pentru eradicarea sărăciei și dezvoltare durabilă, care reprezintă structura primordială de cooperare între statele membre ale UE în ceea ce privește dezvoltarea energetică, a fost lansată la Summitul mondial privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg din 2002.

[28] Pobuda EU za energijo za zmanjšanje revščine in trajnostni razvoj, ki je krovna struktura za usklajevanje energetskega razvoja med državami članicami EU, se je začela na svetovnem vrhu o trajnostnem razvoju v Johannesburgu leta 2002.

[29] COM(2010) 629 final.

[29] COM(2010) 629 konč.