|
|
[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |
|
[pic] | KOMISIJA EVROPSKIH SKUPNOSTI |
|
|
Bruxelles, 11.9.2009
|
Bruselj, 11.9.2009
|
|
COM(2009) 467 final
|
COM(2009) 467 konč.
|
|
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
|
SPOROČILO KOMISIJE SVETU, EVROPSKEMU PARLAMENTU IN EVROPSKEMU EKONOMSKO-SOCIALNEMU ODBORU
|
|
O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă
|
Krepitev uveljavljanja pravic intelektualne lastnine na notranjem trgu
|
|
CUPRINS
|
KAZALO
|
|
1. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI): transformarea unui angajament pe termen lung în acțiune 3
|
1. Uveljavljanje pravic intelektualne lastnine: prehod iz dolgoročne zaveze v dejanja 3
|
|
2. Înțelegerea provocărilor și reducerea riscurilor: un observator comunitar pentru combaterea contrafacerii și pirateriei 5
|
2. Razumevanje izzivov in zmanjšanje tveganj: opazovalni urad EU za boj proti ponarejanju in piratstvu 5
|
|
2.1. Sprijinirea protejării DPI prin intermediul unor informații detaliate și prin schimbul de bune practici 6
|
2.1. Podpora uveljavljanju pravic intelektualne lastnine prek celovitega informiranja in izmenjave najboljših praks 6
|
|
2.2. Transformarea observatorului într-o platformă pentru părțile interesate și statele membre 8
|
2.2. Ureditev opazovalnega urada kot platforme za zainteresirane strani in države članice 7
|
|
3. Intensificarea cooperării administrative în întreaga Europă 8
|
3. Spodbujanje upravnega sodelovanja po vsej Evropi 8
|
|
3.1. Structuri și sisteme naționale mai transparente 9
|
3.1. Povečanje preglednosti nacionalnih struktur in sistemov 9
|
|
3.2. Promovarea cooperării transfrontaliere prin intermediul unor instrumente moderne de schimb de informații 9
|
3.2. Spodbujanje čezmejnega sodelovanja s sodobnimi orodji za izmenjavo informacij 9
|
|
4. Crearea de coaliții: facilitarea unor acorduri voluntare între părțile interesate 10
|
4. Oblikovanje zavezništev: olajševanje prostovoljnih dogovorov med zainteresiranimi stranmi 10
|
|
4.1. Concentrarea asupra unei poziții comune a părților interesate 10
|
4.1. Osredotočanje na skupne interese zainteresiranih strani 10
|
|
4.2. Combaterea încălcării DPI prin dialoguri ale părților interesate 10
|
4.2. Boj proti kršenju pravic intelektualne lastnine na podlagi dialogov med zainteresiranimi stranmi 10
|
|
4.3. Modul de a aborda vânzarea mărfurilor contrafăcute pe internet 11
|
4.3. Boj proti prodaji ponarejenih izdelkov na internetu 11
|
|
5. Concluzii 11
|
5. Sklepne ugotovitve 11
|
|
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
|
SPOROČILO KOMISIJE SVETU, EVROPSKEMU PARLAMENTU IN EVROPSKEMU EKONOMSKO-SOCIALNEMU ODBORU
|
|
O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe pia ța internă
|
Krepitev uveljavljanja pravic intelektualne lastnine na notranjem trgu
|
|
1. PROTEJAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALă (DPI): TRANSFORMAREA UNUI ANGAJAMENT PE TERMEN LUNG ÎN ACțIUNE
|
1. UVELJAVLJANJE PRAVIC INTELEKTUALNE LASTNINE: PREHOD IZ DOLGOROčNE ZAVEZE V DEJANJA
|
|
În societatea contemporană bazată pe cunoaștere, drepturile de proprietate intelectuală (DPI) reprezintă atuuri esențiale pentru întreprinderi, care încurajează inovația și creativitatea, garantând un randament corect al investiției. DPI joacă un rol din ce în ce mai important, întrucât consolidează creșterea economică, protejând investitorii, designerii și artiștii și permițându-le acestora să beneficieze de valoarea comercială a creațiilor lor. Din acest lucru rezultă un ciclu vital de dezvoltare a întreprinderilor, cunoaștere și un plus de inovație. Pe de altă parte, mărcile comerciale, în special, pot avea un efect benefic asupra consumatorilor, fapt care semnifică, de multe ori, calitate și o reconfirmare a caracterului legitim, sigur și fiabil al produselor și serviciilor pe care le cumpără aceștia.
|
V današnji družbi, ki temelji na znanju, so pravice intelektualne lastnine pomembna poslovna sredstva, ki spodbujajo inovativnost in ustvarjalnost, saj zagotavljajo, da so naložbe ustrezno poplačane. Pravice intelektualne lastnine imajo vse bolj pomembno vlogo, saj podpirajo gospodarsko rast, tako da varujejo vlagatelje, razvijalce in umetnike ter jim omogočajo, da imajo korist od tržne vrednosti svojih stvaritev. Na tej podlagi nastaja življenjsko pomembni ciklus poslovnega razvoja, znanja in nadaljnjih inovacij. Poleg tega imajo zlasti blagovne znamke lahko ugoden učinek na potrošnike, saj velikokrat pomenijo kakovost in zagotovilo, da so izdelki in storitve, ki jih kupujejo, zakoniti, varni in zanesljivi.
|
|
În Uniunea Europeană își au sediul unele dintre cele mai mari și mai de succes întreprinderi din lume, care consideră că DPI se numără printre bunurile lor comerciale cele mai de preț. În cadrul pieței unice, DPI sunt însă deopotrivă importante pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care le folosesc pentru a își proteja imobilizările necorporale și pentru a dobândi acces la finanțare și la capital de risc destinate noilor întreprinderi, care le sunt indispensabile. Este esențial ca Uniunea Europeană să continue să sprijine acest mediu prin intermediul unei culturi în materie de proprietate intelectuală la standarde înalte, care să protejeze talentul european fundamental și să creeze oportunități în favoarea acestuia.
|
V EU ima sedež nekaj največjih in najuspešnejših podjetij na svetu, ki menijo, da spadajo pravice intelektualne lastnine med njihovo najdragocenejše poslovno premoženje. Vendar so na enotnem trgu pravice intelektualne lastnine enako pomembne tudi za mala in srednje velika podjetja, ki jih uporabljajo, da zaščitijo svoja neopredmetena sredstva in da dobijo dostop do nujno potrebnega „zagonskega“ financiranja in tveganega kapitala. Bistvenega pomena je, da Evropska unija še naprej podpira to okolje s kulturo intelektualne lastnine na visoki ravni, ki varuje nepogrešljivi evropski talent in ustvarja priložnosti zanj.
|
|
Valoarea crescândă a DPI este un indicator al reușitei. Ea le face însă, în același timp, atrăgătoare pentru falsificatori și pirați, care adesea dispun de resurse financiare solide și s-au transformat în structuri de afaceri foarte calificate, organizate, care operează la scară industrială. Acești contravenienți profită la maximum de progresele tehnologice și comerciale, adoptând modele moderne de afaceri pentru a controla producția, distribuția și vânzarea mărfurilor ilegale dincolo de frontiere și de granițele continentelor. Internetul reprezintă un astfel de instrument utilizat pentru a crea o piață globală a produselor ilicite, care înăbușă inovația și amenință locurile de muncă.
|
Rastoča vrednost pravic intelektualne lastnine je znak uspešnosti. Vendar pa so zato privlačne tudi za ponarejevalce in pirate, ki imajo pogosto na voljo velika finančna sredstva in so postali organizirani, visoko usposobljeni podjetniki, ki delujejo na ravni industrijske panoge. Ti kršitelji v celoti izkoriščajo napredek na področju tehnologije in trgovine, pri čemer prilagajajo sodobne poslovne modele, da nadzorujejo proizvodnjo, distribucijo in prodajo prepovedanega blaga prek meja in celin. Internet je eno od takih orodij, ki se uporablja za upravljanje svetovnega trga za prepovedane proizvode, ki duši inovativnost in ogroža delovna mesta.
|
|
În Europa, contrafacerea și pirateria[1] au efecte extrem de grave și dăunătoare asupra întreprinderilor și ar putea deveni o problemă și mai mare din cauza recesiunii economice recente și a gamei tot mai extinse de produse contrafăcute comercializate. Dacă, în mod tradițional, erau vizate produsele de lux, cele din domeniul modei, muzicii și cinematografiei, astăzi, contrafacerea și pirateria afectează o varietate mai largă de bunuri de larg consum, cum sunt alimentele, cosmeticele, produsele de igienă, piesele de schimb pentru automobile, jucăriile și diverse tipuri de echipamente tehnice sau electrice[2], ceea ce creează riscuri pentru sănătatea și siguranța cetățenilor europeni. Creșterea volumului de medicamente contrafăcute[3] reprezintă, în special, o preocupare din ce în ce mai mare[4]. Comisia a implementat un cadru legal la nivelul pieței unice, care pune la dispoziție instrumentele pentru protejarea DPI într-un mod echitabil, eficace și proporțional. Directiva privind respectarea DPI[5] este una dintre pietrele sale de temelie. Ea a armonizat legislația statelor membre cu privire la măsurile civile pentru protejarea tuturor DPI, iar o propunere privind sancțiunile penale se află în prezent în discuție în cadrul Consiliului[6].
|
V Evropi imata ponarejanje in piratstvo[1] dramatične in škodljive učinke na poslovanje in obstaja možnost, da bosta povzročala še večje težave zaradi gospodarskega nazadovanja v zadnjem času in vse širše ponudbe ponarejenih izdelkov, ki se prodajajo. Že po tradiciji so tarča ponarejanja in piratstva luksuzno blago, izdelki mode ter izdelki na področju glasbe in filma, danes pa se to dogaja tudi pri številnih vrstah blaga za množično potrošnjo, kot so živila, kozmetični in higienski izdelki, rezervni deli za avtomobile, igrače in različne vrste tehnične ali električne opreme[2]. To pomeni, da sta zdravje in varnost evropskih državljanov ogrožena. Zlasti rastoče število ponaredkov zdravil[3] je vse bolj zaskrbljujoče[4]. Komisija je na enotnem trgu uvedla pravni okvir, ki daje na voljo orodja, s katerimi je mogoče pravice intelektualne lastnine uveljavljati na pravičen, učinkovit in sorazmeren način. Direktiva o uveljavljanju pravic intelektualne lastnine[5] je eden od temeljnih kamnov tega pravnega okvira. Uskladila je zakonske predpise držav članic glede ukrepov civilnega prava za uveljavljanje vseh pravic intelektualne lastnine, prav zdaj pa v Svetu poteka razprava o predlogu za ukrepe kazenskega prava[6].
|
|
Regulamentul vamal comunitar, care permite reținerea mărfurilor suspectate de a încălca DPI, este un alt pilon al cadrului legal[7]. În prezent, Comisia se află în proces de consultare a statelor membre și a părților interesate cu privire la modalitățile de îmbunătățire suplimentară a acestui regulament.
|
Carinska uredba EU, ki dovoljuje zaseg blaga, za katerega obstaja sum, da krši pravice intelektualne lastnine, je še en steber tega pravnega okvira[7]. Komisija se trenutno posvetuje z državami članicami in zainteresiranimi stranmi o tem, kako bi bilo mogoče to uredbo še dodatno izboljšati.
|
|
Având un corp de legi fundamental, Comisia propune acum suplimentarea cadrului de reglementare cu măsuri nonlegislative complementare, conform Rezoluției Consiliului Competitivitate din 25 septembrie 2008 privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei.
|
Temeljni pravni predpisi torej že obstajajo, Komisija pa zdaj predlaga, da se ta pravni okvir dopolni z dopolnilnimi nezakonodajnimi ukrepi, v skladu s sklepom Sveta za konkurenčnost z dne 25. septembra 2008 o celovitem evropskem načrtu za boj proti ponarejanju in piratstvu.
|
|
În acest sens, este absolut necesar să se acorde sprijin întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Un studiu efectuat în numele Comisiei în 2007 a confirmat faptul că încălcările DPI creează mari probleme pentru IMM-urile europene, multe dintre acestea fiind lipsite de resursele și mijloacele financiare necesare pentru a îi urmări pe contravenienți[8]. Prin urmare, Comisia s-a concentrat asupra suplimentării sprijinului în acest domeniu, reflectând puternicul accent pus pe DPI și pe gestionarea cunoștințelor de la relansarea Strategiei de la Lisabona în 2005. În aprilie 2009, raportul final al grupului consultativ de experți, stabilit de Comisie, a furnizat recomandări privind sprijinul solicitat de IMM-uri[9]. În conformitate cu constatările din raport, Comisia continuă cu o serie de proiecte în acest domeniu pentru a ajuta IMM-urile să integreze DPI în strategiile lor de inovare și în planurile de afaceri.
|
S tega stališča je bistvenega pomena podpreti mala in srednje velika podjetja. Anketa, opravljena po naročilu Komisije leta 2007, je potrdila, da kršitve pravic intelektualne lastnine povzročajo velike težave evropskim malim in srednje velikim podjetjem, od katerih mnoga pogosto nimajo dovolj virov in finančnih sredstev, da bi sodno preganjala kršitelje[8]. Komisija se je zato osredotočila na to, da poveča podporo na tem področju, kar je posledica močnega poudarjanja pravic intelektualne lastnine in upravljanja znanja vse od prenove lizbonske strategije v letu 2005. Aprila 2009 je svetovalna skupina strokovnjakov, ki jo je ustanovila Komisija, v svojem končnem poročilu navedla priporočila glede pomoči, ki jo potrebujejo mala in srednje velika podjetja[9]. V skladu z izsledki poročila Komisija še naprej vodi številne s tem povezane projekte, da bi malim in srednje velikim podjetjem pomagala vgraditi pravice intelektualne lastnine v njihove inovacijske strategije in poslovne načrte.
|
|
La nivel global, Comisia a elaborat o strategie pe termen lung pentru a proteja DPI în țări terțe[10]. În cadrul acestei strategii, s-a întocmit o listă a „țărilor prioritare”, care este actualizată periodic[11]. Alte inițiative de primă importanță vizează negocieri pe tema unui Acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) și a unui Plan de acțiune UE-China pentru intensificarea cooperării vamale în ceea ce privește protejarea DPI. În plus, Comisia a lansat China IPR SME Helpdesk . Acesta oferă IMM-urilor instrumentele de care au nevoie pentru a își dezvolta drepturile de proprietate intelectuală și a gestiona riscurile aferente.
|
Na svetovni ravni je Komisija razvila dolgoročno strategijo za uveljavljanje pravic intelektualne lastnine v tretjih državah[10]. V okviru te strategije je bil sestavljen seznam „prednostih držav“, ki se redno posodablja[11]. Druge pomembnejše pobude se nanašajo na pogajanja o trgovinskem sporazumu o boju proti ponarejanju (Anti-Counterfeiting Trade Agreement – ACTA) in akcijski načrt EU–Kitajska za povečanje carinskega sodelovanja pri varovanju pravic intelektualne lastnine. Poleg tega je Komisija ustanovila „helpdesk“ za vprašanja intelektualne lastnine na Kitajskem. To zagotavlja malim in srednje velikim podjetjem poslovna orodja, ki jih potrebujejo za razvijanje svojih pravic intelektualne lastnine in obvladovanje tveganj, povezanih z njimi .
|
|
Este, de asemenea, absolut necesar să se consolideze parteneriatele între sectorul public și cel privat. În mai 2008, s-a organizat o Conferință la nivel înalt pe tema contrafacerii și a pirateriei, împreună cu membri ai Parlamentului European, în vederea lansării unei strategii europene sustenabile pentru o abordare mai participativă[12]. Conferința a fost urmată de Strategia în materie de drepturi de proprietate industrială pentru Europa[13] elaborată de Comisie și de adoptarea Rezoluției Consiliului Competitivitate privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei[14]. Concluziile Consiliului au confirmat necesitatea de a asigura o mai bună protejare a DPI în cadrul pieței unice prin completarea legislației cu o serie de măsuri nonlegislative. De asemenea, Comisia a fost invitată să se concentreze în continuare în mod riguros asupra controalelor la frontiere prin intermediul unui plan vamal de combatere a contrafacerii pentru perioada 2009-2012. Acest plan a fost elaborat de Comisie împreună cu statele membre[15].
|
Bistvenega pomena je tudi okrepiti partnerstva med javnim in zasebnim sektorjem. Maja 2008 je bila skupaj s člani Evropskega parlamenta organizirana konferenca na visoki ravni o ponarejanju in piratstvu, katere namen je bil začeti trajnostno strategijo EU za bolj participativni pristop[12]. Na podlagi rezultatov konference je Komisija pripravila Strategijo pravic industrijske lastnine za Evropo[13], Svet za konkurenčnost pa je sprejel resolucijo o celovitem evropskem načrtu za preprečevanje ponarejanja in piratstva[14]. Sklepi Sveta so potrdili potrebo, da se uveljavljanje pravic intelektualnih pravic znotraj enotnega trga izboljša, tako da se zakonodaja dopolni z nizom nezakonodajnih ukrepov. Svet je tudi pozval Komisijo, da se še naprej močno osredotoča na mejne kontrole, tako da pripravi načrt za boj carine proti ponarejanju za obdobje 2009–2012. Ta načrt je pripravila Komisija v sodelovanju z državami članicami[15].
|
|
2. ÎNțELEGEREA PROVOCăRILOR șI REDUCEREA RISCURILOR: UN OBSERVATOR COMUNITAR PENTRU COMBATEREA CONTRAFACERII șI PIRATERIEI
|
2. RAZUMEVANJE IZZIVOV IN ZMANJšANJE TVEGANJ: OPAZOVALNI URAD EU ZA BOJ PROTI PONAREJANJU IN PIRATSTVU
|
|
Informațiile generale referitoare la daunele extinse produse de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt bine documentate. Cu toate acestea, a fost mai greu să se adune informații detaliate care să contribuie la definirea priorităților și la o abordare mai eficace a protejării DPI, ceea ce ar deschide drumul pentru o mai bună colaborare și pentru politici bazate pe date concrete.
|
Temeljna dejstva glede široko razširjene škode, ki jo povzročajo kršitve pravic intelektualne lastnine, so dobro dokumentirana. Težje pa je bilo zbrati celovite informacije, ki pomagajo določati prednostne naloge in se učinkoviteje osredotočati na uveljavljanje ter s tem omogočajo boljše sodelovanje in politike, ki temeljijo na dokazanih dejstvih.
|
|
În 2006, un raport al OCDE[16] a evidențiat faptul că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele și întreprinderile este aceea de a obține informații fiabile și actualizate referitoare la amploarea contrafacerii și a pirateriei și la impactul pe care îl au asupra economiei și societății noastre, inclusiv a ocupării forței de muncă în Europa. În pofida eforturilor depuse în unele sectoare de a analiza amploarea și complexitatea problemei, cifrele se bazează pe diferite metode și surse, ceea ce are drept rezultat absența datelor comparative.
|
Glede na neko poročilo OECD[16] iz leta 2006 je za vlade in podjetja eden od največjih izzivov dobiti zanesljive in ažurne informacije o obsegu ponarejanja in piratstva ter o učinku na naša gospodarstva in družbo, med drugim tudi na zaposlenost v Evropi. Čeprav so bile v nekaterih sektorjih opravljene analize obsega in dimenzije problema, temeljijo številski rezultati na različnih metodah in virih, tako da obstaja pomanjkanje primerljivih rezultatov.
|
|
În plus, o serie largă de informații sunt deținute de organismele naționale responsabile cu protejarea DPI, de oficiile europene și naționale de proprietate intelectuală și de diverse organizații profesionale. Aceste date sunt adesea dificil de asimilat. Una dintre cele mai importante surse de informații disponibile este publicată de Comisie și se bazează pe reținerile anuale la vamă realizate la frontierele UE[17]. Reținerile la frontiere reflectă însă doar parțial situația, întrucât ele privesc numai mărfuri care pătrund pe teritoriul UE sau care îl părăsesc. Este necesar să se extindă baza de cunoștințe generală pentru a se putea evalua pe deplin implicațiile economice și sociale ale contrafacerii și pirateriei și pentru a înțelege de ce anumite produse, sectoare și zone geografice din UE sunt mai vulnerabile decât altele. Date cuprinzătoare și comparabile vor contribui, de asemenea, la stabilirea unor priorități și programe convenite, a unor obiective de protejare a DPI și a unor campanii de sensibilizare a consumatorilor mai orientate.
|
Poleg tega obstaja veliko vrst informacij, ki jih hranijo nacionalni organi za uveljavljanje, evropski in nacionalni uradi za intelektualno lastnino ter različne poklicne poslovne organizacije. Te podatke je pogosto težko vsestransko razumeti. Med zanesljivejšimi viri informacij so tisti, ki jih objavlja Komisija, temeljijo pa na letnih zasegih, ki jih opravijo carinski organi na mejah Evropske unije[17]. Vendar pa zasegi na mejah kažejo le del slike, saj gre pri njih le za blago, ki vstopa na ozemlje EU ali ga zapušča. Treba je razširiti celotno bazo znanja, da se v celoti ocenijo gospodarske in družbene posledice ponarejanja in piratstva ter da bi bilo mogoče razumeti, zakaj so nekateri izdelki, sektorji in geografska območja znotraj EU bolj ogrožena od drugih. Celoviti in primerljivi podatki bodo tudi pomagali, da se na podlagi dogovora določijo prednostne naloge in programi, cilji glede uveljavljanja ter bolj osredotočene kampanje za ozaveščanje potrošnikov.
|
|
În acest scop, Consiliul Competitivitate a pledat în favoarea creării Observatorului comunitar pentru combaterea contrafacerii și pirateriei ca principal instrument al UE care „să permită efectuarea unor evaluări periodice, pe baza datelor pe care doresc să le furnizeze sectorul public și cel privat, ale amplorii contrafacerii și pirateriei și realizarea unei analize mai exacte a acestor fenomene” [18].
|
Da bi to dosegli, je Svet za konkurenčnost priporočil, da se ustanovi evropski opazovalni urad za ponarejanje in piratstvo, kot glavni instrument EU, ki bi „omogočil redno ocenjevanje obsega ponarejanja in piratstva na podlagi podatkov, ki jih javni in zasebni sektor želita dostaviti, ter bolj natančno analizo teh pojavov“[18] .
|
|
2.1. Sprijinirea protejării DPI prin intermediul unor informații detaliate și prin schimbul de bune practici
|
2.1. Podpora uveljavljanju pravic intelektualne lastnine prek celovitega informiranja in izmenjave najboljših praks
|
|
Comisia înființează acum un observator care să servească drept resursă principală pentru colectarea, monitorizarea și raportarea de informații și date legate de toate încălcările DPI. Observatorul ar trebui însă să joace un rol mult mai complex, devenind platforma unde reprezentanții autorităților naționale și părțile interesate să facă schimb de idei și de cunoștințe de specialitate în privința bunelor practici, să elaboreze strategii comune de protejare a DPI și să formuleze recomandări adresate factorilor de decizie politică.
|
Komisija prav zdaj vzpostavlja opazovalni urad, ki bo osrednji vir za zbiranje in spremljanje informacij in podatkov, povezanih z vsemi kršitvami pravic intelektualne lastnine, ter za poročanje o takih informacijah in podatkih. Vendar pa bi moral imeti opazovalni urad še veliko širšo vlogo in postati platforma za predstavnike nacionalnih organov in zainteresiranih strani, da izmenjujejo zamisli in strokovno znanje o najboljših praksah, razvijajo skupne strategije uveljavljanja in dajejo priporočila oblikovalcem politike.
|
|
Pentru a se garanta că observatorul devine sursa paneuropeană de cunoștințe și o resursă primordială pentru părțile interesate și pentru autoritățile publice implicate în activități de protejare a DPI va fi nevoie de o strânsă colaborare între Comisie, statele membre și sectorul privat. Prin urmare, se urmărește implicarea reprezentanților din sectorul public și privat din întreaga Uniune Europeană și reunirea lor în cadrul unor parteneriate împreună cu consumatorii, cu scopul de a favoriza o înțelegere mai aprofundată a problemelor. Acest lucru va facilita găsirea unor soluții practice, a unor strategii de sensibilizare mai orientate și realizarea mai multor acțiuni în colaborare. Un raport anual pus la dispoziția publicului, care să fie prezentat de Comisie și să ofere informații specifice referitoare la principalele domenii de lucru ar reprezenta un rezultat important.
|
Da bi zagotovili, da opazovalni urad postane vseevropski vir znanja in osrednji vir za zainteresirane strani in javne organe, ki sodelujejo pri dejavnostih uveljavljanja pravic intelektualne lastnine, bo potrebno tesno sodelovanje med Komisijo, državami članicami in zasebnim sektorjem. Zato je cilj vključiti javnost in predstavnike zasebnega sektorja iz vse Evropske unije ter jih povezati v partnerstvu s potrošniki, da bi vzpostavili širše razumevanje problemov. To bo olajšalo razvijanje praktičnih rešitev, bolj osredotočene strategije ozaveščanja in več sodelovanja pri ukrepanju. Pomemben rezultat bi bilo javno dostopno letno poročilo, ki bi ga predstavila Komisija in ki bi zagotavljalo specifične informacije o ključnih področjih dela.
|
|
În special, observatorul:
|
Opazovalni urad bo zlasti:
|
|
- va îmbunătăți colectarea și utilizarea de date și informații independente și fiabile;
|
- izboljšal zbiranje in uporabo neodvisnih in zanesljivih informacij in podatkov, tako da bo:
|
|
- elaborând o metodologie de referință pentru colectarea, analizarea și raportarea datelor independente privind încălcarea DPI care să garanteze că informațiile sunt colectate în mod obiectiv și echilibrat;
|
- razvil referenčno metodo za zbiranje in analizo neodvisnih podatkov, povezanih s kršenjem pravic intelektualne lastnine, ter za poročanje o takih podatkih, ki bo zagotavljala, da se bodo informacije zbirale objektivno in na uravnotežen način;
|
|
- efectuând analize detaliate și furnizând evaluări periodice ale implicațiilor economice și sociale, inclusiv impactul asupra inovării, competitivității și ocupării forței de muncă în Europa, implicarea crimei organizate și riscurile pentru sănătatea și siguranța cetățenilor europeni;
|
- izvajal podrobne analize in dostavljal redne ocene o gospodarskih in družbenih posledicah, vključno z učinkom na inovacije, konkurenčnost in zaposlovanje v Evropi, vključenostjo organiziranega kriminala in tveganjem za zdravje in varnost evropskih državljanov;
|
|
- utilizând date detaliate provenite de la autoritățile publice și de la organizațiile private pentru a evalua atuurile și punctele slabe ale protejării DPI la nivelul pieței interne;
|
- uporabljal celovite podatke javnih organov in zasebnih organizacij, da oceni močne in šibke točke uveljavljanja pravic intelektualne lastnine po vsem notranjem trgu;
|
|
- elaborând rapoarte periodice și specifice pentru a identifica punctele vulnerabile din cadrul pieței interne, cu scopul de a evidenția amenințările și provocările și de a crea strategii de protejare a DPI bazate pe date concrete. Rapoartele disponibile public vor oferi o bază de cunoștințe solidă și vor deveni instrumente esențiale pentru stabilirea de priorități și măsurarea progreselor;
|
- dostavljal redna in podrobna poročila, s katerimi bo ugotavljal ranljivosti znotraj notranjega trga, opozarjal na nevarnosti in izzive ter podpiral strategije uveljavljanja, ki temeljijo na dokazanih dejstvih. Javno dostopna poročila bodo zagotavljala trdno bazo znanja in bodo postala osrednje orodje za določanje prednostnih nalog in merjenje napredka;
|
|
- va promova și disemina bunele practici în rândul autorităților publice;
|
- spodbujal in širil najboljše prakse med javnimi organi, tako da bo:
|
|
- identificând și evaluând coordonarea procesului de protejare a DPI în statele membre;
|
- ugotavljal in ocenjeval usklajevanje uveljavljanja pravic intelektualne lastnine v državah članicah;
|
|
- promovând și diseminând bune practici, în special prin inițiative inovatoare și de succes de cooperare între diverse autorități responsabile cu protejarea DPI sau între alte autorități naționale competente;
|
- spodbujal in širil najboljše prakse, zlasti z inovativnimi in uspešnimi pobudami za sodelovanje med različnimi organi za uveljavljanje ter drugimi zadevnimi nacionalnimi organi;
|
|
- identificând și documentând programele de formare pe tema protejării DPI, desfășurate în diferite state membre, și diseminând bune practici;
|
- določal in dokumentiral programe usposabljanja na področju uveljavljanja, ki se izvajajo v različnih državah članicah, in širil najboljše prakse;
|
|
- încurajând respectarea deplină a drepturilor de proprietate intelectuală de către proiectele finanțate de sectorul public;
|
- si prizadeval, da se pri izvajanju projektov, financiranih iz javnih sredstev, v celoti spoštujejo pravice intelektualne lastnine;
|
|
- consolidând cooperarea dintre sectorul public și cel privat, în special în ceea ce privește sensibilizarea și formarea membrilor agențiilor responsabile cu protejarea DPI;
|
- spodbujal sodelovanje med javnim in zasebnim sektorjem, zlasti glede ozaveščanja in usposabljanja agencij za uveljavljanje;
|
|
- va disemina strategii de succes din sectorul privat;
|
- širil uspešne strategije zasebnega sektorja, tako da bo:
|
|
- identificând și evaluând strategii de succes privind combaterea contrafacerii și a pirateriei și acțiunile întreprinse de sectorul privat și diseminând bunele practici;
|
- ugotavljal in ocenjeval uspešne strategije proti ponarejanju in piratstvu in ukrepe, ki jih izvaja zasebni sektor, ter širil najboljše prakse;
|
|
- adresându-se unei serii largi de părți interesate din lanțul de distribuție, cum sunt organizatorii de târguri comerciale, societăți de transport și logistică și prestatori de servicii de plată;
|
- se povezoval s širokim spektrom zainteresiranih strani v distribucijski verigi, npr. z organizatorji poslovnih sejmov, prometnimi in logističnimi podjetji ter ponudniki plačilnih storitev;
|
|
- încurajând eforturile de creștere a calității drepturilor de proprietate intelectuală pentru a permite o protejare eficace;
|
- spodbujal napore za krepitev kakovosti pravic intelektualne lastnine, da bi omogočil njihovo učinkovito uveljavljanje;
|
|
- identificând campaniile publice de sensibilizare care s-au bucurat de succes, elaborând strategii și inițiative și diseminând bune practici în cadrul sectoarelor economice și dincolo de frontierele naționale;
|
- opredeljeval uspešne kampanje ozaveščanja javnosti, razvijal strategije in pobude ter širil najboljše prakse po vseh gospodarskih sektorjih in prek državnih meja;
|
|
- studiind modul în care sensibilizarea și formarea în privința DPI pot fi promovate în rândul tinerilor;
|
- raziskoval možnosti za krepitev ozaveščanja in izobraževanja mladih ljudi o pravicah intelektualne lastnine;
|
|
- identificând, raportând și propunând soluții la problemele-cheie;
|
- ugotavljal ključne probleme in poročal o njih ter predlagal rešitve zanje, tako da bo:
|
|
- evaluând și subliniind problemele existente în anumite zone geografice și în anumite sectoare și formulând recomandări adresate factorilor de decizie politică, agențiilor responsabile cu protejarea DPI și părților interesate.
|
- ocenjeval težave določenih geografskih območij in gospodarskih sektorjev ter opozarjal nanje in dajal priporočila oblikovalcem politike, agencijam za uveljavljanje ter zainteresiranim stranem.
|
|
2.2. Transformarea observatorului într-o platformă pentru părțile interesate și statele membre
|
2.2. Ureditev opazovalnega urada kot platforme za zainteresirane strani in države članice
|
|
În rezoluția sa, Consiliul a sugerat că observatorul ar trebui să se bazeze pe structurile existente ale Comisiei, care ar trebui să fie ușoare și flexibile și, dacă este necesar, să se apeleze la experți externi. Prin urmare, Comisia va pune la dispoziție resursele administrative principale. Reprezentanții statelor membre și părțile interesate vor participa totuși intens la lucrările observatorului și la îndeplinirea obiectivelor acestuia.
|
Svet je v svojem sklepu predlagal, da bi opazovalni urad temeljil na obstoječih strukturah Komisije, ki bi morale biti nezapletene in prožne ter bi morale, kadar je to potrebno, uporabljati zunanje strokovno znanje in izkušnje. Zato bo Komisija zagotovila glavne administrativne vire. Vendar bodo predstavniki držav članic in zainteresirane strani polno sodelovali pri delu opazovalnega urada in doseganju njegovih ciljev.
|
|
Li se va solicita statelor membre să desemneze un reprezentant național, iar participarea părților interesate va trebui să reflecte o gamă largă de organisme europene și naționale, reprezentând sectoarele economice cele mai vizate de lupta împotriva contrafacerii și pirateriei și cu cea mai vastă experiență în acest domeniu. Consumatorii europeni trebuie, de asemenea, să fie corect reprezentați și invitați să joace un rol activ. Observatorul ar putea ajuta astfel consumatorii să devină parteneri activi și responsabili. În plus, trebuie acordată o atenție specială reprezentării IMM-urilor.
|
Države članice bodo naprošene, da imenujejo nacionalnega predstavnika, sodelovanje zainteresiranih strani pa bo moralo zajemati širok spekter evropskih in nacionalnih organov, ki predstavljajo različne gospodarske sektorje, za katere je boj proti ponarejanju in piratstvu najbolj pomemben in ki imajo pri tem boju največ izkušenj. Tudi evropski potrošniki morajo biti ustrezno zastopani in povabljeni k dejavnemu sodelovanju. Na ta način bi lahko opazovalni urad pomagal potrošnikom, da postanejo dejavni in odgovorni partnerji. Poleg tega je treba posebno pozornost posvetiti ustrezni zastopanosti malih in srednje velikih podjetij.
|
|
3. INTENSIFICAREA COOPERăRII ADMINISTRATIVE ÎN ÎNTREAGA EUROPă
|
3. SPODBUJANJE UPRAVNEGA SODELOVANJA PO VSEJ EVROPI
|
|
Trebuie îmbunătățită cooperarea administrativă dintre diferite autorități responsabile cu protejarea DPI, cu scopul de a asigura o protejare uniformă și eficientă a DPI în cadrul pieței interne. Din cauza naturii internaționale a încălcărilor DPI, promovarea cooperării transfrontaliere interne nu reprezintă numai o obligație legislativă, ci și o necesitate clară, iar în timp ce cooperarea administrativă este deja prezentă în domeniul vamal, ea lipsește, în mod evident, în alte domenii și trebuie dezvoltată[19].
|
Upravno sodelovanje med različnimi organi za uveljavljanje je treba izboljšati, da se zagotovi dosledno in učinkovito uveljavljanje pravic intelektualne lastnine po vsem notranjem trgu. Zaradi mednarodne narave kršitev pravic intelektualne lastnine izboljšanje notranjega čezmejnega sodelovanja ni le pravna obveznost, ampak nedvomna nujnost, in čeprav upravno sodelovanje že deluje na področju carine, ga je odločno premalo na drugih področjih in ga je treba še razviti[19].
|
|
O cooperare administrativă mai intensă în materie de protejare a DPI ar trebui, de asemenea, privită în contextul mai amplu al unui parteneriat între Comisie și statele membre pentru implementarea unei piețe interne fără frontiere[20]. În acest scop, este vitală existența unei rețele eficiente de puncte de contact în întreaga Uniune Europeană pentru a promova schimbul rapid de informații cu privire la produsele, la locurile de producție, la rutele de distribuție și la principalele puncte de vânzare suspecte. Aceasta va genera sinergie care, la rândul ei, va contribui la coordonarea politicilor naționale și la acordarea de sprijin reciproc.
|
Povečano upravno sodelovanje na področju uveljavljanja pravic intelektualne lastnine bi bilo treba razumeti tudi v širšem okviru partnerstva med Komisijo in državami članicami pri uvajanju notranjega trga brez meja[20]. Zato je bistvenega pomena učinkovito omrežje kontaktnih točk po vsej Evropski uniji, ki bi spodbujalo hitre izmenjave informacij o sumljivih proizvodih, proizvodnih lokacijah, distribucijskih poteh in ključnih prodajnih točkah. To bo ustvarilo sinergijo, ki bo pomagala uskladiti nacionalne politike in zagotoviti medsebojno pomoč.
|
|
O mai bună coordonare este necesară și în cadrul statelor membre, între cei implicați în protejarea DPI. Pentru a se garanta un schimb de informații mai eficace, autoritățile naționale trebuie să fie în mod regulat în contact unele cu altele și cu organismele responsabile din sectorul privat. De aceea, li se solicită statelor membre să desemneze coordonatori naționali cu mandat precis, care să sincronizeze aspectele ce țin de protejarea DPI între agențiile naționale responsabile cu protejarea DPI din țările lor. Acești coordonatori naționali trebuie să fie conectați direct printr-un sistem central și trebuie să acționeze ca puncte de contact centrale pentru organismele din sector, asigurând legătura cu părțile interesate și facilitând colaborarea transfrontalieră.
|
Razvijanje boljše usklajenosti je potrebno tudi znotraj držav članic, med subjekti, ki so vključeni v uveljavljanje pravic intelektualne lastnine. Da bi nacionalni organi zagotovili učinkovitejšo izmenjavo informacij, morajo redno vzdrževati stike drug z drugim in z zadevnimi organi zasebnega sektorja. Zato se države članice pozivajo, da imenujejo nacionalne koordinatorje z jasnim mandatom, da uskladijo uveljavljanje pravic intelektualne lastnine med njihovimi nacionalnimi agencijami za uveljavljanje. Ti nacionalni koordinatorji bi morali biti neposredno povezani prek osrednjega sistema in bi morali delovati kot osrednje kontaktne točke za organe gospodarstva, pri čemer bi se povezovali z zainteresiranimi stranmi in spodbujali čezmejno sodelovanje.
|
|
Este de așteptat ca oficiile naționale pentru proprietate intelectuală, în calitate de centre naționale de expertiză în materie de drepturi de proprietate intelectuală, să aibă o contribuție semnificativă. Ele ar putea juca un rol important în crearea de platforme și strategii pentru a elabora abordări coordonate și a disemina bune practici. Acest rol ar putea fi extins la noi funcții precum sensibilizarea, ajutorul specific pentru IMM-uri și coordonarea. Este posibil ca și alte organisme internaționale importante din domeniul proprietății intelectuale, precum Oficiul European de Brevete, să dorească să își împărtășească experiența și bunele practici. În plus, în ceea ce privește mărcile comerciale și creațiile, cooperarea dintre OHIM și oficiile naționale ar putea fi extinsă și mai mult astfel încât să cuprindă cooperarea la nivelul UE, precum și viitoare programe și acțiuni de protejare a DPI.
|
Nacionalni uradi za intelektualno lastnino, ki so nacionalna središča znanja in izkušenj na področju pravic intelektualne lastnine, bi morali dati pomemben prispevek. Lahko bi imeli dragoceno vlogo pri gradnji platform in strategij za vodenje usklajenih pristopov in širjenje najboljših praks. To vlogo bi bilo mogoče razširiti na nove funkcije, kot je ozaveščanje, posebna podpora za mala in srednje velika podjetja in koordiniranje. Druge pomembne mednarodne organizacije za pravice intelektualne lastnine, kot so Evropski patentni urad, bi prav tako lahko širile še na druge svoje strokovno znanje in izkušnje ter najboljše prakse. Poleg tega, kar zadeva blagovne znamke in modele, bi lahko sodelovanje med OHIM in nacionalnimi uradi še bolj razširili, tako da bi zajemalo sodelovanje v okviru EU ter prihodnje programe in dejavnosti za uveljavljanje.
|
|
3.1. Structuri și sisteme naționale mai transparente
|
3.1. Povečanje preglednosti nacionalnih struktur in sistemov
|
|
Trebuie sporită transparența structurilor naționale pentru a se oferi sprijin părților interesate la nivel transfrontalier, în special IMM-urilor. În urma unei runde cuprinzătoare de consultări la care au participat și în cadrul căreia au prezentat informații toate statele membre, Comisia analizează, în prezent, structurile pe care le-au instituit statele membre pentru a combate încălcările DPI. Rezultatul acestei analize va fi un raport care va trece în revistă cadrele și strategiile existente și care va conține indicatori de bune practici. Raportul va fi prezentat în cadrul întâlnirilor dintre părțile interesate și statele membre, în contextul observatorului, în a doua jumătate a anului 2009.
|
Izboljšati je treba preglednost nacionalnih struktur, da se zagotovi čezmejna podpora za zainteresirane strani, zlasti za mala in srednje velika podjetja. Po izvedbi celovitega niza posvetovanj, v katerih so sodelovale vse države članice in prispevale informacije, zdaj Komisija analizira strukture, ki so jih vzpostavile države članice za boj proti kršitvam pravic intelektualne lastnine. To bo opisano v poročilu, ki bo popisalo obstoječe okvire in strategije ter navedlo kazalnike najboljših praks. To poročilo bo predstavljeno na zasedanjih zainteresiranih strani in držav članic v okviru opazovalnega urada v drugi polovici leta 2009.
|
|
3.2. Promovarea cooperării transfrontaliere prin intermediul unor instrumente moderne de schimb de informații
|
3.2. Spodbujanje čezmejnega sodelovanja s sodobnimi orodji za izmenjavo informacij
|
|
Îmbunătățirea schimbului de informații actualizate pentru promovarea cooperării transfrontaliere reprezintă o necesitate vitală. În rezoluția sa, Consiliul Competitivitate a solicitat Comisiei să instituie o rețea pentru schimbul rapid de informații-cheie, pornind de la puncte naționale de contact și folosindu-se de instrumentele moderne de schimb de informații.
|
Izboljšanje izmenjave ažurnih informacij za spodbujanje čezmejnega sodelovanja je nujno. Svet za konkurenčnost je v svojem sklepu pozval Komisijo, da vzpostavi omrežje za hitro izmenjavo ključnih informacij, pri čemer naj se opira na nacionalne kontaktne točke in sodobna orodja za izmenjavo informacij.
|
|
Pentru atingerea acestui scop, o rețea electronică pentru schimbul de informații referitoare la încălcările DPI pe piața internă va trebui să fie disponibilă pentru o serie largă de organisme naționale, inclusiv diverse agenții responsabile cu protejarea DPI și oficii naționale pentru proprietate intelectuală. Rețeaua va trebui:
|
Za dosego tega cilja bo moralo biti elektronsko omrežje za izmenjavo informacij o kršitvah pravic intelektualne lastnine na notranjem trgu dostopno širokemu krogu nacionalnih organov, vključno z različnimi agencijami za uveljavljanje in nacionalnimi uradi za pravice intelektualne lastnine. To omrežje bo moralo:
|
|
- să sprijine schimburile „în timp real” de informații referitoare la bunuri și servicii care încalcă DPI pe piața internă;
|
- podpirati v „realnem času“ izmenjave informacij o blagu in storitvah, ki kršijo pravice intelektualne lastnine na notranjem trgu,
|
|
- să permită schimbul rapid de alerte privind anumite produse, tendințe și potențiale amenințări și
|
- omogočati hitro izmenjavo opozoril, ki se nanašajo na konkretne izdelke, trende in potencialne ogroženosti, in
|
|
- să pună la dispoziția autorităților naționale instrumente care să înlesnească depășirea barierelor lingvistice.
|
- zagotavljati nacionalnim organom možnosti za premagovanje jezikovnih preprek.
|
|
Pornind de la experiența pe care o deține în ceea ce privește alte sisteme ale pieței interne, precum Sistemul de schimb de informații privind piața internă (IMI)[21] și Sistemul de schimb de informații privind supravegherea pieței (ICSMS)[22], Comisia analizează actualmente modul în care ar putea fi conceput un sistem modern astfel încât să satisfacă în mod optim nevoile utilizatorilor prin intermediul unei interfețe prin care să se facă schimb de informații esențiale și modul în care ar putea fi exploatate rețelele existente, cum este IMI.
|
Komisija zdaj na podlagi svojih izkušenj z drugimi sistemi notranjega trga, na primer s sistemom za izmenjavo informacij na notranjem trgu (IMI – Internal Market Information Exchange system)[21] in sistemom za izmenjavo informacij o nadzoru trga (ICSMS)[22], analizira, kako bi lahko razvili sodoben sistem, ki bi najbolje ustrezal potrebam uporabnikov na podlagi vmesnika za pošiljanje in izmenjavo bistvenih informacij, in kako bi tak sistem lahko nadgradil obstoječa omrežja, kakršno je na primer IMI.
|
|
4. CREAREA DE COALIțII: FACILITAREA UNOR ACORDURI VOLUNTARE ÎNTRE PăRțILE INTERESATE
|
4. OBLIKOVANJE ZAVEZNIšTEV: OLAJšEVANJE PROSTOVOLJNIH DOGOVOROV MED ZAINTERESIRANIMI STRANMI
|
|
4.1. Concentrarea asupra unei poziții comune a părților interesate
|
4.1. Osredotočanje na skupne interese zainteresiranih strani
|
|
Lupta împotriva contrafacerii și a pirateriei nu aduce beneficii numai deținătorilor de drepturi, ci este și în interesul altor părți interesate, precum importatorii, organizatorii de târguri comerciale, comercianții cu amănuntul, inclusiv platformele pentru comerț electronic.
|
Boj proti ponarejanju in piratstvu ne koristi le imetnikom pravic, ampak je tudi v interesu drugih zainteresiranih strani, na primer uvoznikov, organizatorjev poslovnih sejmov in maloprodajnih trgovcev, vključno s platformami e-trgovine.
|
|
Contrafacerea și pirateria afectează în mod grav încrederea în comerțul cu bunuri și servicii, în special pe internet sau transfrontalier. Pentru mediul de afaceri, acest lucru poate duce la pierderea unor oportunități. Pentru consumatori, din cauza existenței contrafacerii ar putea apărea o reținere în a utiliza în mod optim noile canale de distribuție sau în a profita de ocaziile avantajoase din cadrul pieței interne.
|
Ponarejanje in piratstvo resno ogrožata zaupanje v trgovino z blagom in storitvami, zlasti v internetno in čezmejno. Za poslovanje to lahko pomeni izgubo priložnosti. Pri potrošnikih bi lahko ponarejanje povzročilo zadržanost do tega, da polno izkoristijo nove distribucijske kanale ali ugodne priložnosti za nakup kjer koli na notranjem trgu.
|
|
În plus, varietatea largă de bunuri contrafăcute care ar putea afecta sănătatea și siguranța cetățenilor europeni, cum sunt produsele farmaceutice, alimentele, cosmeticele, produsele de igienă, piesele de schimb pentru automobile și echipamentele tehnice și electronice contrafăcute etc., demonstrează că este în interesul tuturor celor implicați să colaboreze pentru a combate acest fenomen care ia amploare.
|
Poleg tega široka paleta ponarejenih izdelkov, ki lahko škodujejo zdravju in varnosti katerega koli evropskega državljana, na primer ponaredki zdravil, živil, kozmetike, higienskih proizvodov, elektronske in tehnične opreme ter rezervni deli za avtomobile itd., kaže, da je v skupnem interesu vseh prizadetih, da sodelujejo v boju proti temu vse bolj škodljivemu pojavu.
|
|
De aceea, deținătorii de drepturi și alte părți interesate ar trebui încurajați să exploateze potențialul abordărilor bazate pe colaborare și să pună mai mult accentul pe unirea forțelor pentru a combate contrafacerea și pirateria în interesul comun, profitând, de asemenea, de alternative posibile la procedurile juridice pentru soluționarea litigiilor.
|
Zato je treba nosilce pravic in druge zainteresirane strani spodbujati, da izkoristijo možnosti skupnega pristopa in več pozornosti posvetijo združevanju moči v boju proti ponarejanju in piratstvu, ki je v skupnem interesu, pri tem pa tudi izkoristijo možne alternative za postopke za reševanje sporov na sodišču.
|
|
4.2. Combaterea încălcării DPI prin dialoguri ale părților interesate
|
4.2. Boj proti kršenju pravic intelektualne lastnine na podlagi dialogov med zainteresiranimi stranmi
|
|
Concentrarea asupra intereselor comune ar trebui să permită stimularea acordurilor voluntare dintre părțile interesate și deci găsirea unor soluții practice. Acordurile voluntare încheiate pentru a combate contrafacerea și pirateria pe teren le pot oferi părților interesate flexibilitatea de a se adapta rapid la noile evoluții tehnologice. Mai mult, această abordare le permite părților interesate să conceapă ele însele măsuri optime, în special soluții tehnologice. Acordurile voluntare pot fi, de asemenea, mai ușor de extins în afara Uniunii Europene și pot deveni baza unor bune practici în lupta împotriva contrafacerii și a pirateriei la nivel global.
|
Osredotočenost na skupne interese bi morala omogočiti, da se spodbujajo prostovoljni dogovori med zainteresiranimi stranmi in na ta način poiščejo praktične rešitve. Prostovoljni dogovori za boj proti ponarejanju in piratstvu na kraju samem lahko dajo zainteresiranim stranem prožnost, da se hitro prilagodijo novim tehnološkim dosežkom. Poleg tega ta pristop daje samim zainteresiranim stranem možnost, da pripravijo kar najboljše ukrepe, zlasti tehnološke rešitve. Prostovoljne dogovore je tudi lažje razširiti prek meja Evropske unije in tako lahko postanejo podlaga za najboljše prakse v boju proti ponarejanju in piratstvu na svetovni ravni.
|
|
Pentru a se ajunge la acorduri voluntare care să fie puse în practică, este esențial ca părțile interesate să se angajeze în dialoguri constructive, concentrându-se pe probleme concrete și pe soluții practice și eficace, care trebuie să fie realiste, echilibrate, proporționale și echitabile pentru toți cei implicați. Orice soluție voluntară intersectorială trebuie să fie în conformitate cu cadrul legal existent și să nu limiteze în niciun fel drepturile fundamentale ale cetățenilor UE, cum sunt libertatea de exprimare și de informare, dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal[23], nici nu trebuie să influențeze negocierile legislative de la nivelul UE. Comisia se oferă să acționeze ca intermediar care să faciliteze astfel de dialoguri pe subiecte concrete între părțile interesate, invitând părțile să se întrunească, organizând întâlniri, oferind sprijin administrativ și logistic și menținând, acolo unde este necesar, un echilibru corect între toate interesele care sunt în joc, inclusiv drepturile și așteptările legitime ale cetățenilor UE. Comisia va monitoriza atent evoluția și funcționarea acordurilor voluntare și rămâne deschisă la abordări alternative, dacă va fi necesar în viitor.
|
Da bi se prostovoljni dogovori sklenili in izvajali, je bistveno, da med zainteresiranimi stranmi potekajo ustvarjalni dialogi, ki se osredotočajo na konkretne težave ter izvedljive in praktične rešitve, ki morajo biti realistične, uravnotežene, sorazmerne in pravične za vse vpletene. Vsaka prostovoljna medpanožna rešitev mora biti skladna z obstoječim pravnim okvirom in ne sme niti na noben način omejevati temeljnih pravic državljanov, na primer pravice do izražanja in obveščenosti, pravice do zasebnosti in zaščite osebnih podatkov,[23] niti vplivati na zakonodajna posvetovanja na ravni EU. Komisija predlaga, da bi delovala kot posrednik za take dialoge med zainteresiranimi stranmi o konkretnih temah, tako da bi strani povabila nanje, organizirala sestanke, zagotovila administrativno in logistično podporo ter zagotovila, kadar je to potrebno, pravično ravnovesje med različnimi vpletenimi interesi, vključno s pravicami in upravičenimi pričakovanji državljanov EU. Komisija bo pozorno spremljala razvoj in delovanje prostovoljnih dogovorov in bo še naprej pripravljena, da prouči alternativne pristope, če bodo potrebni v prihodnosti.
|
|
4.3. Modul de a aborda vânzarea mărfurilor contrafăcute pe internet
|
4.3. Boj proti prodaji ponarejenih izdelkov na internetu
|
|
Ca prim exemplu, Comisia a lansat un dialog al părților interesate pe tema vânzării mărfurilor contrafăcute pe internet. Deși internetul nu este, în sine, sursa contrafacerii, a devenit un vehicul important pentru vânzarea de bunuri contrafăcute pe întregul glob. Acoperirea și accesibilitatea sa globală, posibilitatea vânzătorilor de a-și păstra anonimatul și de a plasa și retrage instantaneu oferte au transformat internetul într-unul dintre cele mai atrăgătoare instrumente pentru vânzarea de mărfuri contrafăcute. Enorma amploare pe care a luat-o fenomenul fac ca acest domeniu să fie prioritar pentru luarea de măsuri. El este și un sector în care acordurile voluntare par să fie extrem de promițătoare, dat fiind progresul rapid al evoluțiilor tehnologice și nevoia de soluții practice bazate pe tehnologie care decurge din acestea.
|
Kot prvi primer naj navedemo, da je Komisija začela dialog med zainteresiranimi stranmi o prodaji ponarejenega blaga na internetu. Čeprav internet sam po sebi ni vir ponarejanja, je postal pomembno orodje za prodajo ponarejenih izdelkov po vsem svetu. Ker sega in je dostopen po vsem svetu ter ker obstaja možnost, da prodajalci ostanejo anonimni in da se ponudbe objavijo in umaknejo v trenutku, je postal eno od najprivlačnejših orodij za prodajo ponarejenih izdelkov. Zaradi velike rasti obsega tovrstnih prevar na internetu je delovanje na tem področju postalo prednostna naloga. To je tudi tisto področje, na katerem bi prostovoljni dogovori po pričakovanjih bili še posebej obetavni zaradi hitrega napredka tehnološkega razvoja in iz njega izhajajoče potrebe po praktičnih rešitvah, ki temeljijo na tehnologiji.
|
|
Deținătorii de mărci și societățile de internet au recunoscut deopotrivă acest aspect și s-au angajat să elaboreze o metodă pentru a merge împreună mai departe prin colaborare. În consecință, Comisia a organizat un dialog structurat între părțile interesate pentru a facilita înțelegerea reciprocă și pentru a găsi soluții care să fie în interesul tuturor celor implicați. Au avut deja loc o serie de întâlniri în vederea abordării unor anumite probleme legate de comercializarea pe internet a mărfurilor contrafăcute. Au fost planificate și alte întâlniri înainte de sfârșitul anului, care ar putea duce la încheierea unui memorandum de înțelegere pe teme precum prevenirea, identificarea și eliminarea ofertelor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală (de exemplu, procedurile de notificare și de retragere) și a vânzătorilor de pe platformele de internet. Cu toate acestea, dacă nu se poate ajunge la acorduri voluntare, Comisia va trebui să aibă în vedere soluții legislative, în special în contextul Directivei privind respectarea DPI[24].
|
Lastniki blagovnih znamk in tudi internetna podjetja so to spoznali in se zavezali, da gredo naprej po poti medsebojnega sodelovanja. Zato je Komisija organizirala strukturiran dialog med zainteresiranimi stranmi, da bi olajšala medsebojno razumevanje in našla rešitve, ki bodo v interesu vseh prizadetih. Organizirana je bila že vrsta sestankov, na katerih so bila obravnavana specifična vprašanja glede prodaje ponarejenih izdelkov na internetu. Načrtovano je, da bodo še pred koncem leta potekali nadaljnji sestanki, na podlagi katerih bi lahko pripravili memorandum o soglasju, ki bi obravnaval vprašanja, kot so preventiva, ugotavljanje in odstranjevanje protizakonitih ponudb (npr. postopki „opozorilo in odstranitev“ – „Notice and Take-Down“) in prodajalcev z internetnih platform. Če pa prostovoljnih dogovorov ne bi bilo mogoče skleniti, bo Komisija morala proučiti zakonodajne rešitve, zlasti v okviru Direktive o uveljavljanju pravic intelektualne lastnine[24].
|
|
5. CONCLUZII
|
5. SKLEPNE UGOTOVITVE
|
|
Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă una dintre pietrele de temelie ale unei societăți competitive, generatoare de profit și bazate pe cunoaștere, întrucât oferă stimulente în favoarea creației, a inovării și a schimburilor comerciale. Încălcările DPI produc pagube economice de anvergură, un număr tot mai mare de produse contrafăcute reprezentând acum o amenințare reală la adresa sănătății și siguranței consumatorilor. De aceea, este în interesul părților interesate și totodată al consumatorilor să dispună de un sistem adecvat de protejare a DPI care să fie solid, proporțional și corect.
|
Pravice intelektualne lastnine so spodbuda za ustvarjanje, inovativnost in trgovino, zato so eden od temeljnih kamnov družbe, ki je konkurenčna, ustvarja bogastvo in temelji na znanju. Kršitve pravic intelektualne lastnine povzročajo daljnosežno gospodarsko škodo, vse več ponarejenih izdelkov pa zdaj pomeni resnično nevarnost za zdravje in varnost potrošnikov. Zato bi bilo koristno tako za zainteresirane strani kot tudi za potrošnike, da bi imeli odziven sistem uveljavljanja, ki bi bil trden, sorazmeren in pravičen.
|
|
Comisia urmărește să garanteze acest lucru prin completarea cadrului de reglementare existent cu măsuri nonlegislative pentru a permite o protejare bazată într-o mai mare măsură pe colaborare și mai orientată în ansamblul pieței interne, în special:
|
Komisija namerava to zagotoviti tako, da bo dopolnila obstoječi zakonodajni okvir z nezakonodajnimi ukrepi in s tem omogočila bolj sodelovalno in osredotočeno uveljavljanje po vsem notranjem trgu, zlasti s:
|
|
- prin sprijinirea protejării DPI cu ajutorul unui observator comunitar pentru combaterea contrafacerii și pirateriei;
|
- podporo uveljavljanju prek opazovalnega urada EU za ponarejanje in piratstvo;
|
|
- prin consolidarea cooperării administrative în cadrul pieței interne;
|
- krepitvijo upravnega sodelovanja na celotnem notranjem trgu;
|
|
- prin facilitarea unor acorduri voluntare între părțile interesate.
|
- olajševanjem prostovoljnih dogovorov med zainteresiranimi stranmi.
|
|
Comisia este convinsă că aceste măsuri vor intensifica în mod semnificativ lupta împotriva contrafacerii și pirateriei, în interesul comun al cetățenilor, al întreprinderilor și al economiei europene în ansamblu.
|
Komisija je prepričana, da bodo ti ukrepi bistveno okrepili boj proti ponarejanju in piratstvu, kar je v skupnem interesu evropskih državljanov, podjetij in gospodarstva kot celote.
|
|
[1] În prezenta comunicare, termenii „contrafacere și piraterie” trebuie înțeleși ca referindu-se la încălcarea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală, după cum se precizează în Declarația Comisiei privind articolul 2 din Directiva 2004/48/CE; JO L 94, 13.4.2005, p. 37.
|
[1] V tem sporočilu je treba pojem „ponarejanje in piratstvo“ razumeti tako, da pokriva kršenje vseh pravic intelektualne lastnine, kot jih omenja izjava Komisije glede člena 2 Direktive 2004/48/EC; UL L 94, 13.4.2005, str. 37.
|
|
[2] Ultimul raport vamal comunitar publicat de Comisie avertizează că amenințarea la adresa sănătății și siguranței consumatorilor este într-o creștere semnificativă. Numărul mărfurilor confiscate a fost mai mult decât dublu în 2008, și anume aproximativ 178 de milioane, din care aproximativ 20 de milioane, respectiv 11% din totalitatea mărfurilor reținute, prezentau un pericol potențial pentru sănătatea și siguranța cetățenilor UE; Comunicatul de presă IP/09/1106 din 9.7.2009.
|
[2] Zadnje poročilo Komisije o carini v Skupnosti opozarja, da se dramatično povečuje nevarnost za zdravje in varnost potrošnikov, saj se je število zaseženih kosov blaga leta 2008 več kot podvojilo in doseglo 178 milijonov, od teh jih je približno 20 milijonov potencialno nevarnih za zdravje in varnost državljanov EU, to pa je 11 % vseh prestreženih kosov blaga; IP/09/1106 z dne 9.7.2009.
|
|
[3] A se vedea rezultatele acțiunii „Medi-Fake” (februarie 2009) – peste 34 de milioane de medicamente ilegale confiscate - pe site-ul http://www.ip-talk.eu/?p=607.
|
[3] Gl. http://www.ip-talk.eu/?p=607 ‘Medi-Fake’ action results (februar 2009) – zaseženih je bilo več kot 34 milijonov nelegalnih zdravil.
|
|
[4] http://www.interpol.int/Public/ICPO/PressReleases/PR2008/PR200865.asp și http://www.icc-ccs.co.uk/bascap/article.php?articleid=780
|
[4] http://www.interpol.int/Public/ICPO/PressReleases/PR2008/PR200865.asp in http://www.icc-ccs.co.uk/bascap/article.php?articleid=780.
|
|
[5] Directiva 2004/48/CE din 29.4.2004; JO L 157, 30.4.2004, p. 16.
|
[5] Direktiva 2004/48/ES z dne 29.4.2004; UL L157, 30.4.2004, str. 16.
|
|
[6] COM(2006) 168 din 26.4.2006.
|
[6] COM(2006) 168, 26.4.2006.
|
|
[7] Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22.7.2003; JO L 196, 2.8.2003, p. 7.
|
[7] Uredba Sveta (ES) št. 1383/2003 z dne 22.7.2003; UL L 196, 2.8.2003, str. 7.
|
|
[8] Technopolis, „Effects of counterfeiting on EU SMEs” („Efecte ale contrafacerii asupra IMM-urilor europene”).http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/doc/Counterfeiting_Main%20Report_Final.pdf
|
[8] Technopolis, „Effects of counterfeiting on EU SMEs“. http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/doc/Counterfeiting_Main%20Report_Final.pdf.
|
|
[9] http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/ipr_report.htm
|
[9] http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/ipr_report.htm.
|
|
[10] COM (2004) 749, 8.11.2004; JO C 129, 26.5.2005, p. 3.
|
[10] COM(2004) 749 z dne 8. 11. 2004; UL C 129, 26.5.2005, str. 3.
|
|
[11] http://ec.europa.eu/trade/issues/sectoral/intell_property/ipr_epc_countries_en.htm
|
[11] http://ec.europa.eu/trade/issues/sectoral/intell_property/ipr_epc_countries_en.htm .
|
|
[12] Comunicatul de presă IP/08/652.
|
[12] Sporočilo za javnost IP/08/652.
|
|
[13] COM(2008) 465, 16.7.2008.
|
[13] COM(2008) 465, 16.7.2008.
|
|
[14] Rezoluția Consiliului din 25.9.2008, JO C 253, 4.10.2008, p. 1.
|
[14] Resolucija Sveta z dne 25. 9. 2008, UL C 253, 4.10.2008, str. 1.
|
|
[15] JO C 71, 25.3.2009, p. 1.
|
[15] UL C 71, 25.3.2009, str. 1.
|
|
[16] OCDE; „The Economic Impact of Counterfeiting and Piracy” (Impactul economic al contrafacerii și pirateriei) (2006); http://www.oecd.org/sti/counterfeiting
|
[16] OECD; „The Economic Impact of Counterfeiting and Piracy“ (2006); http://www.oecd.org/sti/counterfeiting.
|
|
[17] Raport asupra serviciilor vamale ale UE și a protejării drepturilor de proprietate intelectuală; rezultate la frontierele europene-2008; http://ec.europa.eu/taxation_customs/
|
[17] Poročilo o uveljavljanju pravic intelektualne lastnine s strani carinskih organov; rezultati na evropskih mejah – 2008 ( Report on EU Customs enforcement of intellectual property rights; results at the European border – 2008 ); http://ec.europa.eu/taxation_customs/.
|
|
[18] A se vedea nota de subsol 14, punctul 15.
|
[18] Glej opombo 14 zgoraj, točka 15.
|
|
[19] Articolul 10 din Tratatul CE; Directiva 2004/48/CE, articolul 19.
|
[19] Pogodba ES, člen 10; Direktiva 2004/48/ES, člen 19.
|
|
[20] Recomandarea Comisiei 2009/524/CE din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice; JO L 176, 7.7.2009, p. 17.
|
[20] Priporočilo Komisije 2009/524/ES z dne 29. junija 2009 o ukrepih za izboljšanje delovanja enotnega trga; UL L 176, 7.7.2009, str. 17.
|
|
[21] http://ec.europa.eu/idabc/en/document/5378/5970
|
[21] http://ec.europa.eu/idabc/en/document/5378/5970.
|
|
[22] http://www.icsms.org/icsms/App/index.jsp
|
[22] http://www.icsms.org/icsms/App/index.jsp.
|
|
[23] Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, articolele 7, 8 și 11; JO C 303, 14.12.2007, p. 4.
|
[23] Listina Evropske unije o temeljnih pravicah, členi 7, 8 in 11; UL C 303, 14.12.2007, str. 4.
|
|
[24] A se vedea nota 5 de mai sus.
|
[24] Zgoraj, opomba 5.
|