Avizul Comitetului Economic şi Social European privind criza financiară şi impactul său asupra economiei reale

Eiropas Ekonomikas un sociālo lietu komitejas atzinums par tematu "Finanšu krīze un tās sekas reālajā ekonomikā"

(aviz din proprie iniţiativă)

(pašiniciatīvas atzinums)

(2010/C 255/02)

(2010/C 255/02)

Raportor: dl Cedrone

Ziņotājs: Cedrone kgs

La 26 februarie 2009, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, Comitetul Economic şi Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie iniţiativă cu privire la

Eiropas Ekonomikas un sociālo lietu komiteja saskaņā ar Reglamenta 29. panta 2. punktu 2009. gada 26. februārī nolēma izstrādāt pašiniciatīvas atzinumu par tematu:

Criza financiară şi impactul său asupra economiei reale.

"Finanšu krīze un tās sekas reālajā ekonomikā".

Secţiunea pentru uniunea economică şi monetară şi coeziune economică şi socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, şi-a adoptat avizul la 13 noiembrie 2009. Raportor: dl CEDRONE.

Par Komitejas dokumenta sagatavošanu atbildīgā Ekonomikas un monetārās savienības, ekonomiskās un sociālās kohēzijas specializētā nodaļa savu atzinumu pieņēma 2009. gada 13. novembrī.

În cea de-a 458-a sesiune plenară, care a avut loc la 16 şi 17 decembrie 2009 (şedinţa din 16 decembrie), Comitetul Economic şi Social European a adoptat prezentul aviz cu 122 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă şi 33 de abţineri.

Eiropas Ekonomikas un sociālo lietu komiteja 458. plenārajā sesijā, kas notika 2009. gada 16. un 17. decembrī (16. decembra sēdē), ar 122 balsīm par, 75 balsīm pret un 33 atturoties, pieņēma šo atzinumu.

1. Concluzii şi recomandări

1. Secinājumi un ieteikumi

1.1 În condiţiile unei crize precum cea actuală, CESE consideră că este necesară o mare voinţă de coordonare a măsurilor, prin eforturi comune, pe măsura gravităţii situaţiei, în vederea identificării acţiunilor şi propunerilor pe termen scurt şi lung care pot favoriza redresarea şi evita repetarea evenimentelor aflate la originea dezechilibrelor actuale.

1.1. EESK uzskata, ka, saskaroties ar tādu krīzi kā pašreizējā, ir vajadzīga stingra griba koordinēt pasākumus, uzņemoties kopējas saistības, kas atbilst situācijas nopietnībai, ar mērķi noteikt īstermiņā un ilgtermiņā īstenojamus pasākumus un priekšlikumus, kas veicinās atveseļošanu un novērsīs tādu notikumu atkārtošanos, kuri izraisījuši pašreizējās grūtības.

1.2 Sectorul financiar internaţional: pe baza orientărilor deja propuse de CESE, se cuvine reamintită necesitatea adoptării operative a unui sistem de reguli care să permită libera circulaţie a capitalurilor şi să introducă, în acelaşi timp, un sistem de supraveghere şi de sancţiuni în măsură să împiedice reproducerea efectelor negative ale unui sistem scăpat de sub control. Aceste reguli trebuie să permită restabilirea unei pieţe mai integre şi mai transparente. Eliminarea paradisurilor fiscale, a secretului bancar şi a anumitor mecanisme perverse din trecut legate de titlurile speculative pot favoriza, de asemenea, o astfel de evoluţie. Trebuie revenit la distincţia între bănci comerciale şi bănci de investiţii.

1.2. Starptautiskās finanses. Saskaņā ar EESK jau ierosinātajām nostādnēm jānorāda, ka, pēc iespējas drīz jāpieņem noteikumu kopums, lai nodrošinātu brīvu kapitāla apriti un vienlaikus ieviestu uzraudzības un sankciju sistēmu, kas spēj novērst tādu postošo seku atkārtošanos, kuras izraisījusi nekādai kontrolei nepakļauta sistēma. Jāparedz noteikumi godīgāka un pārredzamāka tirgus atjaunošanai. To palīdzētu panākt nodokļu oāžu likvidēšana, banku noslēpuma un dažu agrāk izveidotu ar vērtspapīru spekulāciju saistītu apšaubāmu mehānismu atcelšana. Jāatgriežas pie iedalījuma komercbankās un investīciju bankās.

1.3 Sectorul financiar european: este necesară crearea unei pieţe unice a finanţelor europene, astfel încât să fie asigurate nu doar o mai mare transparenţă, facilitarea tranzacţiilor şi furnizarea de informaţii potrivite tuturor operatorilor, ci şi un sistem de supraveghere încredinţat BCE şi sistemului băncilor centrale (SEBC-BCE), cu sarcini de orientare şi coordonare pe plan internaţional a activităţilor de supraveghere, în timp ce gestionarea cotidiană, controlul şi supravegherea pieţelor financiare din diversele ţări vor putea fi încredinţate organismelor naţionale de supraveghere [1].

1.3. Eiropas finanses. Jāizveido vienots Eiropas finanšu tirgus, lai ne tikai nodrošinātu labāku pārredzamību, darījumu atvieglojumus un atbilstošu informāciju visiem dalībniekiem, bet arī lai izveidotu uzraudzības sistēmu, kas būtu ECB un centrālo banku sistēmas (ECBS – ECB) pārziņā un kurai būtu jākoordinē uzraudzības pasākumi starptautiskā līmenī un jāizstrādā pamatnostādnes. Savukārt valstu finanšu tirgu ikdienas pārvaldību, kontroli un uzraudzību var atstāt valstu uzraudzības iestāžu kompetencē [1].

1.4 Sistemul monetar: CESE consideră că este potrivit şi necesar să se aprofundeze chestiunea sistemului monetar internaţional, în vederea stabilizării pieţelor de schimb şi a evitării concurenţei neloiale în cadrul OMC şi al comerţului internaţional.

1.4. EESK uzskata, ka būtu lietderīgi un vajadzīgi dziļāk pievērsties jautājumam par starptautisko monetāro sistēmu, lai stabilizētu valūtas tirgus un novērstu negodīgu konkurenci starptautiskajā tirdzniecībā PTO iekšienē.

1.5 Sprijinirea economiei reale şi a întreprinderilor: guvernanţa economică

1.5. Atbalstīt reālo ekonomiku un uzņēmumus. Ekonomikas pārvaldība:

- Ar fi necesară elaborarea unui al doilea plan european de sprijin, mai consistent, în ce priveşte resursele şi punerea în aplicare a măsurilor în diversele sectoare economice din diferite ţări (inclusiv prin reforme structurale) sau cel puţin, în subsidiar, a unui plan bine coordonat pentru a da un semnal pozitiv întreprinderilor şi cetăţenilor europeni în legătură cu valoarea adăugată şi calitatea integrării europene.

- būtu jāizstrādā otrs, vērienīgāks, Eiropas plāns, lai sniegtu lielāku atbalstu attiecībā uz finansējumu un valsts līmenī īstenojamo pasākumu virzienu dažādās tautsaimniecības nozarēs, tostarp strukturālajām reformām, vai vismaz labi koordinēts plāns, lai sniegtu Eiropas uzņēmumiem un iedzīvotājiem pozitīvu signālu par Eiropas integrācijas pievienoto vērtību un kvalitāti,

- Trebuie reformulate în mod radical diferitele politici ţinând de competenţa UE (fonduri structurale, coeziune, PAC, mediu, formare, cercetare, Strategia de la Lisabona etc.), plecând de la simplificarea procedurilor şi regulamentelor.

- radikāli jāpārskata dažādas Eiropas Savienības kompetencē esošas politikas (struktūrfondi, kohēzija, KLP, vide, izglītība, pētniecība, Lisabonas stratēģija utt.), un jāsāk ar procedūru un noteikumu vienkāršošanu,

- Trebuie finanţat un sistem de reţele europene (energie, transporturi, comunicaţii), prin lansarea unui împrumut comunitar şi prin sprijinirea dezvoltării parteneriatelor public-privat.

- jāfinansē Eiropas tīklu sistēma (enerģētika, transports, komunikācija), piešķirot Kopienas "aizdevumu" un atbalstot publiskā un privātā sektora partnerību attīstību,

- Trebuie adoptată o abordare comună de intervenţie pentru băncile europene, pentru a le obliga să redeschidă liniile normale de creditare pentru întreprinderi, în condiţii speciale pentru IMM-uri, de exemplu prin prelungirea termenelor de rambursare, crearea unui fond de garanţie sau prin finanţări directe de către stat şi de BEI.

- jāpieņem kopējas pamatnostādnes par intervences pasākumiem Eiropas bankās, lai atsāktu izsniegt kredītus uzņēmumiem, paredzot īpašus nosacījumus MVU, piemēram, parādu nomaksas pagarinājumu, garantiju fonda izveidi vai arī valsts un EIB tiešu finansējumu,

- În cazurile în care aceste măsuri nu sunt posibile, trebuie să li se permită angajaţilor IMM-urilor accesul la măsurile de "amortizare socială", cum ar fi asistenţa în caz de şomaj.

- jānodrošina MVU darba ņēmējiem piekļuve (ja tā vēl nav nodrošināta) sociālo seku mazināšanas pasākumiem, atbalstot nodarbinātību,

- Este necesară asigurarea unei mai bune coordonări a politicii fiscale, pentru a stimula cererea, redresarea şi crearea locurilor de muncă, alături de măsuri de stimulare macroeconomică şi monetară.

- līdztekus makroekonomikas un monetārajiem pasākumiem jāsaskaņo arī nodokļu politikas pasākumi, lai sekmētu pieprasījumu, ekonomikas atveseļošanu un nodarbinātību,

- Piaţa muncii, prea segmentată în prezent, trebuie să devină "mai europeană", adică mai integrată, pe principiul vaselor comunicante, prin eliminarea obstacolelor care mai persistă în interiorul statelor membre şi între acestea; este nevoie de o piaţă a muncii incluzivă, în măsură să-i integreze nu doar pe şomerii de lungă sau scurtă durată, ci şi pe cei care nu au lucrat niciodată (aproape 100 de milioane de cetăţeni europeni). Este de la sine înţeles că aceasta trebuie făcută cu respectarea standardelor sociale şi economice ale angajaţilor din ţările de destinaţie.

- jāpanāk, lai pašlaik pārāk sadrumstalotais darba tirgus kļūtu "eiropeiskāks", t.i., lai tajā labāk integrētu savstarpēji vienojošus elementus, novēršot šķēršļus valstu un starpvalstu līmenī; jāveido iekļaujošs darba tirgus, kas aptvertu ne tikai bezdarbniekus, kas tādi ir īsu vai ilgu laiku, bet arī tos, kuriem nekad nav bijis darba (apmēram 100 miljoni Eiropas iedzīvotāju). Neapšaubāmi, tas jādara, ievērojot izcelsmes valstu darba ņēmēju sociālos un ekonomikas standartus,

- Trebuie luate măsuri pentru atragerea investiţiilor în industrie, inclusiv a investiţiilor străine, asigurându-se că Europa oferă avantaje în comparaţie cu alte regiuni în ce priveşte legislaţia în domeniul concurenţei, normele şi acordurile ce favorizează ocuparea forţei de muncă, productivitatea muncii şi sistemele fiscale. Nivelul şomajului este un indicator al măsurii în care capacitatea umană din UE este ignorată de întreprinzători şi de mediul de afaceri internaţional.

- jāīsteno pasākumi, lai piesaistītu ieguldījumus rūpniecības nozarē, tostarp ārvalstu ieguldījumus, nodrošinot, lai Eiropa piedāvātu priekšrocības salīdzinājumā ar citiem reģioniem konkurences tiesību jomā, kā arī noteikumus un nolīgumus, kuru mērķis ir sekmēt nodarbinātību, darba ražīgumu un nodokļu režīmus. Bezdarba līmenis norāda uz uzņēmēju un starptautisko uzņēmējsabiedrību neizmantotā ES cilvēkkapitāla apjomu.

1.6 Ajutorarea cetăţenilor europeni – coeziunea şiguvernanţa socială; sunt necesare următoarele măsuri:

1.6. Palīdzēt Eiropas iedzīvotājiem. Sociālā kohēzija un pārvaldība:

- încheierea unui acord între toate părţile interesate, un pact european pentru creştere, dezvoltare durabilă, competitivitate şi locuri de muncă, care să aşeze omul, coeziunea şi solidaritatea în centrul sistemului economic şi să evite ca angajaţii şi cetăţenii să suporte gravele consecinţe ale crizei;

- jānoslēdz vienošanās ar visām ieinteresētajām pusēm — "Eiropas pakts izaugsmei, ilgtspējīgai attīstībai, konkurētspējai un nodarbinātībai", kurā ir noteikts, ka cilvēks, kohēzija un solidaritāte ir ekonomikas sistēmas centrā, un kurš nodrošina iedzīvotāju un darba ņēmēju aizsardzību pret krīzes smagajām sekām,

- preconizarea unor forme de participare a angajaţilor la viaţa întreprinderii, în vederea realizării şi/sau extinderii democraţiei economice. În plus, este nevoie de îmbunătăţirea şi extinderea dialogului social;

- jānosaka darba ņēmēju līdzdalības veidi uzņēmumu darbībā, lai izveidotu un/vai paplašinātu "ekonomisko demokrātiju", jāuzlabo un jāpaplašina arī sociālais dialogs,

- promovarea unei schimbări în politica de consum, atât în ce priveşte consumul privat, cât şi cel colectiv (marile reţele, de exemplu), prin investiţii care să amelioreze calitatea şi disponibilitatea serviciilor;

- jāveicina "patēriņa politikas" maiņa no privātās uz kolektīvo, piemēram, lielo tīklu sistēmu, veicot investīcijas, ar ko uzlabo pakalpojumu kvalitāti un to izmantojamību,

- sporirea fondului de adaptare la globalizare, lansarea unui program (împreună cu universităţile) în favoarea tinerilor doritori să înfiinţeze o întreprindere şi a angajaţilor concediaţi care vor să înceapă o afacere proprie, mai ales în domeniul alternativ al economiei sociale;

- jāpalielina Eiropas Globalizācijas pielāgošanās fonda finansējums; (sadarbojoties ar universitātēm) jāizstrādā programma jauniešiem, kas vēlas dibināt uzņēmumu, un atlaistajiem darba ņēmējiem, kas vēlas būt pašnodarbinātās personas, kā alternatīvu izmantojot arī sociālās ekonomikas uzņēmumus,

- adoptarea unor măsuri de reducere a taxării muncii;

- jāsaskaņo pasākumi, lai samazinātu no darba gūtā ienākuma nodokli,

- extinderea treptată a programului Erasmus, în vederea cuprinderii tuturor studenţilor care vor să participe la acesta;

- pakāpeniski jānodrošina Erasmus programmas izmantošana visiem augstskolu studentiem, kuri vēlas tajā piedalīties,

- SIMPLIFICAREA, în măsura posibilului, a tuturor procedurilor comunitare;

- pēc iespējas JĀVIENKĀRŠO visas Kopienas procedūras,

- extinderea pactului la întreprinderile naţionale şi internaţionale şi la antreprenori, astfel încât aceştia să investească mai degrabă în statele membre decât altundeva şi astfel să fie create locuri de muncă pentru excedentul de resurse umane al UE.

- pakts jāattiecina arī uz vietējiem un starptautiskajiem uzņēmumiem un uzņēmējiem, lai viņi izvietotu ieguldījumus dalībvalstīs, nevis citur, un tādējādi sāktu radīt jaunas darba vietas Eiropas Savienības neizmantotajam cilvēku kapitālam.

1.7 Construirea unei Europe politice apropiate de cetăţeni: guvernanţă politică (pe termen lung)

1.7. Veidot politisku un iedzīvotājiem tuvu Eiropu. Politiskā pārvaldība (perspektīvā).

1.7.1 În viitor, va trebui să se evite ca preţul absenţei Europei politice să fie suportat tot de cetăţeni, aşa cum au demonstrat-o din plin limitele măsurilor comunitare luate ca răspuns la criză, limite determinate nu de excesul de Europa, ci dimpotrivă, de absenţa acesteia. În acest sens, Tratatul de la Lisabona reprezintă un considerabil pas înainte. CESE va participa la noile mecanisme instituţionale şi va oferi consultanţă noii Comisii şi noului Parlament, în conformitate cu noile competenţe conferite prin tratat.

1.7.1. Būtu jānodrošina, lai iedzīvotāji turpmāk nemaksātu par to, kas nav Eiropa, kā to izsmeļoši pierāda ierobežotie Kopienas pasākumi krīzes novēršanai, tie ir ierobežoti nevis tāpēc, ka Eiropas pilnvaras ir pārāk lielas, bet gan tāpēc, ka tās ir nepietiekamas. Lisabonas līgums ir ievērojams solis uz priekšu šajā virzienā. EESK piedalīsies jaunajos institucionālajos pasākumos un izteiks viedokli jaunajai Komisijai un jaunajam Parlamentam atbilstīgi jaunajām kompetencēm, kas tai piešķirta ar Līgumu.

1.7.2 UE trebuie să-şi focalizeze atenţia asupra deficituluidemocratic şi a democraţiei instituţiilor sale, în special prin noi forme de participare directă a cetăţenilor ei şi a societăţii civile, care nu pot rămâne pasivi în cazul apariţiei unor noi nedreptăţi şi noi factori de putere.

1.7.2. ES ir jārisina jautājums par demokrātijas trūkumu un demokrātiju ES iestādēs, tostarp ieviešot jaunas tiešas līdzdalības formas iedzīvotājiem un pilsoniskajai sabiedrībai, kas vairs nevar palikt pasīva, saskaroties ar jaunu netaisnību un jaunu varu rašanos.

1.7.3 Toate acestea fac necesar ca UE să capete o reprezentare eficientă pe plan extern, fiind nevoie de crearea unui spaţiu politic european, dotat cu instrumente pentru a contrabalansa noile echilibre – formate în urma crizei la nivel internaţional, pe plan economic şi politic – ce riscă nu numai să-i sărăcească pe cetăţeni, ci şi să le afecteze drepturile. Aşa cum a fost deja menţionat, CESE va sprijini acţiunea Înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi va continua să ofere consultanţă pe tema rolului societăţii civile pe scena internaţională.

1.7.3. Tādēļ jānodrošina ES efektīva ārējā pārstāvība; jāizveido "Eiropas politiskā telpa", kurai ir nepieciešamie instrumenti, lai izlīdzinātu jauno ekonomisko un politisko līdzsvaru, kas krīzes rezultātā veidojas starptautiskā līmenī un kas rada risku ne tikai padarīt nabadzīgākus iedzīvotājus, bet arī ierobežot viņu tiesības. Jau iepriekš minēts, ka EESK atbalstīs ES Augstā pārstāvja ārpolitikas un drošības politikas jomā darbu un starptautiskā līmenī turpinās paust viedokli jautājumos, kas saistīti ar pilsonisko sabiedrību.

2. Introducere

2. Ievads

2.1 În calitate de reprezentant al economiei reale şi al societăţii civile organizate, Comitetul Economic şi Social European (CESE) a considerat că este oportună elaborarea prezentului aviz din proprie iniţiativă, oferind astfel o viziune de ansamblu asupra crizei şi sugerând propuneri pentru Comisie şi Consiliu, în special în ce priveşte restabilirea fluxurilor financiare pentru întreprinderi, creştere şi locuri de muncă.

2.1. Komiteja, būdama reālās ekonomikas un organizētas pilsoniskās sabiedrības pārstāve, uzskata par lietderīgu izstrādāt šo pašiniciatīvas atzinumu, lai sniegtu vispārēju priekšstatu par krīzi un ierosinātu priekšlikumus Komisijai un Padomei, īpaši attiecībā uz finanšu plūsmu atjaunošanu uzņēmumiem, izaugsmi un nodarbinātību.

2.2 Într-adevăr, ani de-a rândul, ne-am confruntat cu consecinţele unei euforii generalizate (Samuelson), provocată de informaţii imprecise, care amplificau vocea "experţilor", garantau "validitatea" evenimentelor şi superioritatea modelului "valabil", susţinând că piaţa ar regulariza totul şi ar elimina, mai devreme sau mai târziu, excesele.

2.2. Vairākus gadus mēs esam saskārušies ar "vispārējas eiforijas" sekām (Samuelson), un to ir izraisījusi neprecīza informācija, kurā tika uzsvērts to "ekspertu" viedoklis, kas garantēja pasākumu "derīgumu", "spēkā esošā" modeļa pārākumu, apgalvojot, ka agri vai vēlu tirgus visu nokārtos un novērsīs "pārmērības".

2.3 Cu toate acestea, CESE este convins că eforturile întreprinderilor şi lucrătorilor, printr-un angajament responsabil în plan economic şi social, vor imprima o evoluţie pozitivă în această perioadă de criză, dacă vor fi sprijinite cum trebuie de autorităţile publice naţionale şi europene.

2.3. Komiteja ir pārliecināta, ka, neraugoties uz iepriekš minēto, uzņēmumi un darba ņēmēji, uzņemoties saistības un apzinoties savu ekonomisko un sociālo atbildību, varēs vērst par labu krīzi, ja vien tie saņems pienācīgu atbalstu no Eiropas un valstu iestādēm.

3. Unde ne aflăm? Criza financiară internaţională

3. Kur mēs esam? Starptautiskā finanšu krīze

3.1 Origini: Originile crizei sunt prea cunoscute pentru a fi necesară o nouă analiză a lor. Cu toate acestea, CESE consideră util să reamintească cel puţin două cauze care constituie premisele crizei: prima este evoluţia finanţelor internaţionale care, susţinute de o cultură economică ultraliberală, au sfârşit prin a se alimenta mai degrabă pe sine decât economia reală, provocând o mega-inflaţie financiară, iar a doua cauză este existenţa a nu prea multe reguli, şi acestea prea puţin respectate. Regulile existente nu au funcţionat sau nu au fost aplicate de organismele de supraveghere şi de agenţiile de rating, al căror comportament a făcut ca pieţele să fie mai puţin transparente [2].

3.1. Izcelsme. Krīzes izcelsme ir pietiekami labi zināma, tāpēc nav vajadzības to no jauna iztirzāt. EESK tomēr uzskata, ka ir lietderīgi norādīt vismaz uz diviem faktoriem, kas radīja priekšnosacījumus krīzei: attīstība starptautisko finanšu jomā, ko atbalstīja pārāk liberāla ekonomikas kultūra, beigu beigās noveda pie tā, ka finanšu darbība sāka uzturēt pati sevi un nevis reālo ekonomiku, radot ļoti augstu finanšu "inflāciju". To veicināja nedaudzie, nepilnīgie un maz ievērotie noteikumi: tas ir otrais krīzes iemesls. Esošie noteikumi nedarbojās, vai arī uzraudzības un kredītvērtējuma aģentūras tos nav piemērojušas, un to rīcības rezultātā tirgus ir kļuvis nepārredzamāks [2].

3.1.1 În prezent este evident că, în interiorul bulei financiare, bancherii erau implicaţi, conştient sau nu, în activităţi cu risc ridicat, pentru care dispoziţiile şi precauţiile erau total necorespunzătoare. În sectorul de retail bancar, urmărindu-se maximizarea volumului afacerilor, au fost făcute împrumuturi imprudente, prin ipotecare sau cărţi de credit. În domeniul băncilor de investiţii, aceste împrumuturi şi alte activităţi, precum finanţarea achiziţiilor pe datorie (LBO – leveraged buy-outs), au fost prezentate în repetate rânduri ca produse derivate complexe şi comercializate fără să fie cercetate în detaliu sau cu rezervele de rigoare. Este clar că au existat stimulări neadecvate pentru manageri şi membrii personalului, ale căror activităţi afectau profilul de risc al băncii, şi că recompensele personale, ca rezultat al acestor stimulări, au prevalat asupra intereselor celor mai multe părţi interesate din sistemul bancar şi ale cetăţenilor necunoscători care dobândiseră titlurile. O astfel de situaţie nu justifică însă practicile improprii şi abuzurile săvârşite fără scrupule la care am fost martori. Acesta este un comportament care a păgubit întregul sistem financiar, punându-l într-o lumină negativă.

3.1.1. Nav noliedzams, ka ekonomiskā burbuļa laikā baņķieri apzināti vai neapzināti veica ļoti riskantus darījumus, uz kuriem neattiecās gandrīz nekādi noteikumi un piesardzības pasākumi. Privātklientu bankas, lai palielinātu apgrozījumu, pārsteidzīgi piešķīra aizdevumus pret hipotēku un aizdevumus kredītkaršu īpašniekiem. Investīciju bankas šos un citus aizdevumus, piemēram, finansējumu LBO (leverage buy-out), pārvērta dažādos atvasinātos instrumentos, kurus tirgoja, neievērojot pienācīgu rūpību un neveidojot pietiekamas rezerves. Ir skaidrs, ka vadītājiem un darbiniekiem, kuru rīcība ietekmē banku riska profilu, bija ieviesti nesamērīgi stimuli, un minēto stimulu dēļ priekšroka tika dota personīgā labuma gūšanai, nevis banku sistēmas akcionāru lielākās daļas un to neinformēto cilvēku interesēm, kuri bija iegādājušies minētos vērtspapīrus. Tomēr tas neattaisno metožu bieži vien novēroto ļaunprātīgu izmantošanu un negodīgu praksi, kas nodarījusi kaitējumu visai finanšu sistēmai un sabojājusi tās tēlu.

3.2 Cauze: această situaţie a putut degenera din cauza absenţei acţiunii politice şi a omisiunilor şi erorilor comise, de asemenea, de guverne, nu doar în ce priveşte domeniul financiar, ci şi în ce priveşte politicile macro-economice şi monetare, la nivel global, precum şi, de exemplu, în contextul politicii bugetare laxe a Statelor Unite. UE a fost lipsită de instrumente de acţiune suficiente, operând cu un model economico-social acuzat din toate părţile ca fiind izvorul tuturor relelor, cu organisme internaţionale prea slabe pentru a putea interveni. Această perioadă a durat prea mult. Puterea politică a folosit adesea globalizarea drept pretext, aruncând asupra acesteia toate păcatele, purtând astfel o mare răspundere pentru cauzele care au dat naştere crizei [1].

3.2. Cēloņi. Sabrukums kļuva iespējams tāpēc, ka nebija attiecīgas politikas, un kļūdas un nepilnības pieļāva arī valdības, turklāt ne tikai finanšu jomā, bet arī pasaules līmeņa makroekonomikas un monetārajā politikā, par ko liecina, piemēram, ASV īpaši bezrūpīgā budžeta politika. Eiropas Savienībai nav pietiekamu rīcības instrumentu, un tās ekonomisko un sociālo modeli vainoja kā visu problēmu cēloni. Starptautiskās organizācijas bija pārāk vājas, lai varētu rīkoties. Šī situācija pārāk ieilga. Bieži vien politiskā vara ir aizbildinājusies ar globalizāciju, uzveļot tai visu vainu, un tagad tai jāuzņemas liela daļa atbildības par krīzes cēloņiem [1].

3.3 Consecinţe: efectele au fost dezastruoase, dar nu trebuie cedat pesimismului. Din păcate, o parte a economiei financiare nu a funcţionat, din cauza euforiei şi a avidităţii, a speculaţiei şi a unui climat de iresponsabilitate generală. Concentrarea bancară (aşa de mare încât a generat autosugestia că "băncile sunt prea mari pentru a da faliment"!) şi eşecul în gestionarea riscurilor nu puteau decât să provoace consecinţele actuale, printr-un efect de domino care a fost de neoprit. Astfel că, din financiară, cum era la început, criza s-a transformat într-una macroeconomică şi s-a propagat la economia reală. De aceea ne găsim astăzi confruntaţi cu o criză financiară care a afectat sectoarele de producţie, provocând o criză economică, monetară, comercială şi socială şi, ca atare, o criză de încredere.

3.3. Sekas. Sekas ir katastrofālas, bet nedrīkst ieslīgt pesimismā. Diemžēl vienā finanšu ekonomikas daļā ir valdījusi eiforija, alkatība, spekulācijas un plaša mēroga bezatbildība. Liela banku koncentrācija (kas ir radījusi pašpārliecinātību, ka "bankas ir pārāk lielas, lai tām ļautu bankrotēt!") un risku pārvaldības trūkumi nevarēja neizraisīt pašreizējās sekas, radot neapturamu domino efektu. Tādējādi krīze, kas sākotnēji bija finanšu krīze, kļuva par makroekonomikas krīzi un skāra arī reālo ekonomiku. Tas nozīmē, ka tagad mūs skar finanšu krīze, kas pārņēmusi ražošanas nozares, tādējādi izraisot arī ekonomikas, monetāro, tirdzniecības un sociālo krīzi, tātad — uzticēšanās krīzi.

3.3.1 Trebuie recunoscut cu toată sinceritatea că ultimele trei decenii au cunoscut o dezvoltare şi o creştere economică fără precedent în lumea întreagă, mai ales în ţările în curs de dezvoltare. Această creştere a fost posibilă în special datorită dezvoltării pieţelor financiare, de pe urma căreia au profitat mulţi, cu convingerea că această evoluţie s-ar putea prelungi în timp, fără probleme.

3.3.1. Tomēr patiesībā jāatzīst, ka visā pasaulē, it īpaši jaunattīstības valstīs, pēdējo trīsdesmit gadu laikā ir panākta līdz šim nepieredzēta ekonomikas attīstība un izaugsme. Finanšu tirgu attīstība, kuru priekšrocības ir izmantojuši daudzi, ir darījusi iespējamu izaugsmi un radījusi ilūziju, ka šādai attīstībai nekad nebūs šķēršļu.

3.3.2 Desigur, criza va avea consecinţe asupra reorganizării puterilor la nivel global şi naţional, aşa cum a arătat reuniunea G20 de la Pittsburgh. După încheierea crizei va apărea o nouă "geografie" economică şi politică. Astfel, criza iniţial financiară se transformă într-o criză la nivel macroeconomic, care se propagă în economia reală şi determină scăderea PIB-ului, precum şi o creştere dramatică a şomajului. În acest context, CESE se întreabă care vor fi locul şi rolul UE în viitor.

3.3.2. Protams, krīze ietekmēs spēku samēra pārdali pasaules un valstu līmenī, par ko liecināja G20 sammits Pitsburgā. Krīzei beidzoties, izveidosies jauna ekonomiskā un politiskā "ģeogrāfija". Tādējādi sākotnējā finanšu krīze ir izvērtusies par makroekonomikas krīzi, pārņemot reālo ekonomiku un izraisot IKP samazināšanos, kā arī ievērojamu bezdarba līmeņa pieaugumu. Ņemot vērā minēto, EESK vēlas noskaidrot, kādai būtu jābūt ES vietai un lomai nākotnē.

4. Ce este de făcut? Instrumentele de intervenţie şi de combatere a crizei

4. Ko darīt? Krīzes novēršanas instrumenti

4.1 Reorganizarea sistemului financiar

4.1. Pārkārtot finanšu sistēmu

4.1.1 CESE consideră satisfăcătoare rezultatele reuniunilor G20 de la Londra şi, respectiv, G8 de la Aquila, care au dezminţit previziunile pesimiste şi au demonstrat că economia şi finanţele mondiale trebuie reglementate numai în mod coordonat. În acest cadru, a fost acceptat principiul guvernanţei globale, care redă politicii locul pe care îl merită. Se speră că şi guvernele europene vor trage concluziile necesare în acest sens (punctul 4.4). Rezultatele reuniunii vor trebui totuşi să-şi găsească o aplicare concretă şi eficientă, prin modificările aduse de acordurile Basel 3 în plus faţă de cele operate de Basel 2, referitoare la reorganizarea şi reforma organismelor internaţionale.

4.1.1. EESK uzskata, ka G20 Londonas sammita un G8 Akvilas sammita rezultāti ir apmierinoši, jo tie neapstiprināja iepriekš izteiktās pesimistiskās prognozes un parādīja, ka pasaules ekonomiku un finanšu sistēma jāpārvalda vai nu kopīgi, vai arī to vispār nav iespējams pārvaldīt. Tika apstiprināts "globālās pārvaldības" princips, ar ko politikai atdod tai pienākošos vietu. Jācer, ka arī Eiropas valstu valdības izdarīs vajadzīgos secinājumus (sk. 4.4. punktu). Tomēr minēto sammitu rezultāti jāpārvērš konkrētā un efektīvā rīcībā, kas sniedzas tālāk par Bāzeles II ieviestajām izmaiņām, pieņemot Bāzeles III vienošanos, ar ko pārkārto un reformē starptautiskas organizācijas.

4.1.1.1 Desigur, ar fi fost de dorit ca, la summitul G20 de la Pittsburgh care a urmat, faptele să vină în continuarea bunelor intenţii. În realitate, a fost evitată confruntarea cu adevăratele probleme recurente: reglementările şi reformele sistemului financiar [1], dezechilibrele comerciale dintre SUA şi China, structura societăţii pe acţiuni, creşterea şomajului etc. Ca atare, dacă nu se intervine, se menţine riscul ca "unii vectori ai intereselor financiare să considere criza drept un obstacol minor şi că le este îngăduit să înceapă să se comporte ca înainte" [3].

4.1.1.1. Protams, būtu bijis vēlams, lai vēlāk Pitsburgā notikušajā G20 sammitā paustajiem labajiem nodomiem sekotu rīcība. Patiesībā sammitā netika pievērsta uzmanība tādām nopietnām problēmām kā finanšu sistēmas noteikumi un reformas [1], tirdzniecības starp ASV un Ķīnu nelīdzsvarotība, akciju sabiedrību struktūra, bezdarba līmeņa paaugstināšanās utt. Ja netiek veikti nekādi pasākumi, saglabājas risks, ka "dažas finansiāli ieinteresētās personas uzskata krīzi par nenozīmīgu šķērsli un tāpēc ir pieļaujams rīkoties kā agrāk" [3].

4.1.2 CESE consideră că rolul organismelor de supraveghere trebuie consolidat [4] dar, înainte de toate, trebuie să fie în stare corectă de funcţionare, să fie autonome în raport cu puterea politică şi să dispună de putere de sancţionare. Trebuie eliminate paradisurile fiscale sau făcute să fie transparente, pentru a nu servi spălării banilor sau evaziunii fiscale. Într-adevăr, lipsa transparenţei constituie principala problemă. Oricine trebuie să cunoască adevărata natură a împrumuturilor bancare, a activelor, a rezervelor şi a tipurilor de riscuri bancare.

4.1.2. EESK uzskata, ka lielāka loma jāpiešķir uzraudzības organizācijām [4], taču galvenokārt jārada nepieciešamie apstākļi, lai nodrošinātu to pienācīgu darbību, neatkarību no politiskās varas un tiesības noteikt sankcijas. Jālikvidē nodokļu oāzes vai arī jānodrošina to pārredzamība, lai tās netiktu izmantotas netīrās naudas atmazgāšanai un nekļūtu par nodokļu nemaksāšanas instrumentu. Galvenā problēma ir pārredzamības trūkums. Ikvienam jāzina banku aizdevumu, banku aktīvu, rezervju un riska profilu patiesā būtība.

4.1.3 CESE doreşte ca orientările şi deciziile (puţine!) luate la Londra, la Aquila şi la Pittsburgh să constituie o cotitură, într-un termen rezonabil, prin (re)introducerea unei noi culturi economice şi de piaţă, mai puţin ideologică şi mai transparentă. Pe de altă parte, trebuie vorbit cu prudenţă despre morala sau etica pieţei financiare, cum ar dori unii: aceasta ar putea fi considerată o provocare de cei care plătesc din greu pentru această criză. Ar trebui să se vorbească mai degrabă de drepturi, sancţiuni, de reguli şi de instrumente de aplicare a acestora.

4.1.3. EESK pauž cerību, ka Londonā, Akvilā un Pitsburgā pieņemtie (nedaudzie!) lēmumi un pamatnostādnes palīdzēs iespējami īsā laikā sasniegt pagrieziena punktu, ieviest (vai no jauna ieviest) jaunu mazāk ideoloģisku un pārredzamāku ekonomikas un tirgus kultūru. Turklāt jābūt piesardzīgiem, runājot par finanšu tirgus morāli un ētiku, ko daži vēlētos darīt, jo tie, kas krīzes dēļ pašlaik maksā augstu cenu, varētu to uztvert kā izsmieklu. Lietderīgāk būtu runāt par tiesībām un sankcijām, kā arī noteikumiem un instrumentiem, kas ļauj tās īstenot.

4.1.4 Acesta este modul cel mai convingător pentru restabilirea încrederii consumatorilor şi, în consecinţă, pentru relansarea cererii. Este nevoie de un nou limbaj economic, care să vorbească de economia reală, de investiţii, locuri de muncă, riscuri, drepturi, obligaţii şi de menţinerea concurenţei.

4.1.4. Tas ir vispārliecinošākais un visefektīvākais veids, kā atjaunot patērētāju uzticēšanos un tādējādi atkal aktivizēt pieprasījumu. Jālieto jauna ekonomikas valoda, kurā ir runa par reālo ekonomiku, investīcijām, nodarbinātību, riskiem, tiesībām, pienākumiem, konkurētspējas saglabāšanu.

4.1.5 CESE consideră că actorii din economia reală (întreprinderile şi angajaţii) trebuie să-şi facă auzite cu mai multă forţă vocea şi argumentele, să-şi revendice rolul vital pentru favorizarea dezvoltării economice, a dezvoltării sociale, a competitivităţii, inovării, creşterii şi creării locurilor de muncă. Ar trebui ca şi responsabilii politici să facă la fel.

4.1.5. EESK uzskata, ka reālās ekonomikas dalībniekiem, proti, uzņēmumiem un darbiniekiem, ir noteiktāk jāpauž savs viedoklis un argumenti. Tiem atkal jāuzņemas sava svarīgā loma, lai nodrošinātu ekonomikas un sociālo attīstību, konkurētspēju, jauninājumus, izaugsmi un nodarbinātību. Būtu vēlams, lai tāpat rīkotos arī politiķi.

4.1.6 Sistemul monetar internaţional ar trebui, de asemenea, reconsiderat. Astfel, în timpul reuniunilor G20 (Londra), G8 (Aquila) şi, din nou, G20 (Pittsburgh), tema funcţionării şi reformei sistemului monetar internaţional, cu excepţia realocării cotelor în cadrul FMI, nu a fost considerată drept prioritate centrală, în vederea reaşezării economiei mondiale pe calea creşterii durabile. Cu toate acestea, dacă vor fi aplicate, unele din angajamentele asumate de G20 şi G8 ar putea avea un puternic impact asupra pieţelor de schimb şi, ca atare, asupra modului de funcţionare al acestui sistem.

4.1.6. Būtu jāpārskata arī starptautiskā monetārā sistēma. Nesen notikušajā G20 sammitā Londonā, G8 sammitā Akvilā un G20 sammitā Pitsburgā starptautiskās monetārās sistēmas darbība un reforma, izņemot SVF kvotu sadalījumu, netika atzīta par vienu no svarīgajām prioritātēm, lai atjaunotu pasaules ekonomikas virzību uz ilgtspējīgu izaugsmi. Tomēr G20 un G8 sammitā dažas šajā jomā uzņemtās saistības, ja tās tiks pildītas, varētu būtiski ietekmēt valūtas tirgus un līdz ar to arī minētās sistēmas darbības veidus.

4.1.6.1 Deciziile luate, de a acorda asistenţă ţărilor în curs de dezvoltare şi, în special, celor din Africa, de triplare a resurselor Fondului Monetar Internaţional (până la 750 de miliarde de dolari) şi de alocare a altor 250 de miliarde pentru drepturile speciale de tragere (DST), în vederea sprijinirii financiare a economiilor ţărilor afectate cel mai mult de criză, oferă un prim element de reflecţie privind uriaşa masă de dolari care va fi pusă în circulaţie pentru a sprijini ţările cu valori înalte ale deficitului de cont curent.

4.1.6.1. Lēmumi par atbalsta sniegšanu jaunattīstības valstīm, it īpaši Āfrikai, Starptautiskā Valūtas fonda resursu trīskāršošanu (līdz 750 miljardiem ASV dolāru) un papildu 250 miljardu piešķiršanu speciālajām aizņēmumtiesībām (SAT), lai sniegtu finansiālu atbalstu to valstu tautsaimniecībām, kuras visvairāk skārusi krīze, ir pirmais pārdomu elements par ievērojamo dolāru apjomu, ko laidīs apgrozībā, lai palīdzētu valstīm, kuru tekošajos kontos ir augsts budžeta deficīts.

4.1.6.2 În al doilea rând, creşterea datoriei publice a Statelor Unite (care va atinge în următorii trei ani 100 % din PIB), în urma noii politici de cheltuieli finanţate prin deficit, promovată de preşedintele Obama pentru a scoate ţara din recesiune, va da un impuls suplimentar emiterii unei uriaşe mase de dolari, cu grave consecinţe pentru sistemul economic internaţional. Aceeaşi situaţie a mai fost întâlnită în a doua jumătate a anilor '60 şi a determinat devaluarea dolarului şi prăbuşirea – în 1971 – a sistemului de rate de schimb fixe, stabilit prin acordurile de la Bretton Woods.

4.1.6.2. Otrkārt, ir sagaidāms, ka ASV valsts parāda (kas nākamo trīs gadu laikā sasniegs gandrīz 100 % no IKP) palielināšanās, kuru veicina prezidenta Obamas īstenotā jaunā "deficīta izdevumu" politika ar mērķi novērst valsts ekonomikas lejupslīdi, dos papildu stimulu izlaist ievērojamu dolāru apjomu, kas radīs nopietnas sekas starptautiskajā ekonomikas sistēmā. Tāda pati situācija bija izveidojusies pagājušā gadsimta sešdesmito gadu otrajā pusē, un 1971. gadā tā beidzās ar dolāra devalvāciju un Bretton Woods fiksēto valūtas maiņas kursu režīma sabrukumu.

4.1.6.3 Această situaţie îi preocupă mai ales pe chinezi, ale căror rezerve valutare au crescut cu 5000 de miliarde de dolari în ultimul deceniu, acestea continuând probabil să crească în următorii ani (chiar dacă într-un ritm mai scăzut), China temându-se astfel că deprecierea dolarului va determina probabil deprecierea enormelor sale rezerve valutare.

4.1.6.3. Šāda situācija jo īpaši satrauc Ķīnu, kas ir nobažījusies par to, ka līdz ar dolāra vērtības kritumu samazināsies tās milzīgo ārvalstu valūtas rezervju vērtība (pēdējo desmit gadu laikā minētās rezerves pieaugušas par vairāk nekā 5000 miljardiem ASV dolāru un, iespējams, pieaugs arī turpmākajos gados, pat ja ne tik strauji).

4.1.6.4 Euro, care a devenit în câţiva ani cea de-a doua monedă internaţională de rezervă, nu constituie o alternativă valabilă de înlocuire a dolarului, oricât de potrivit şi de preferabil ar fi acest lucru, şi, cu atât mai puţin, în pofida dorinţei autorităţilor monetare chineze, nu este posibilă crearea unei monede supranaţionale de rezervă, care să fie reprezentată de DST şi care să fie utilizată nu doar între guverne şi instituţii internaţionale, aşa cum se întâmplă în prezent, ci şi ca instrument de plată a tranzacţiilor comerciale şi financiare internaţionale. Emiterea unor noi DST este, fără îndoială, un mijloc util de creare a unor rezerve suplimentare pentru economiile caracterizate prin deficit de cont curent, dar nu poate reprezenta soluţia pe termen lung la criza actuală.

4.1.6.4. Euro, kas dažu gadu laikā ir kļuvis par starptautisko rezervju otro valūtu, nav piemērota alternatīva dolāram, pat ja tas būtu vēlams un izdevīgi, turklāt pagaidām vēl nav iedomājama iespēja izveidot "pārvalstisku rezerves valūtu", kuru veidotu SAT, kuru vēlas Ķīnas monetārās iestādes un kuru izmantotu ne tikai starp valdībām un starptautiskām iestādēm, kā tas ir pašlaik, bet arī kā maksāšanas līdzekli starptautiskos tirdzniecības un finanšu darījumos. Jaunu SAT emisija ir neapšaubāmi noderīgs instruments, lai izveidotu papildu rezerves tautsaimniecībām, kurās ir tekošā konta deficīts, bet tas nevar būt ilgtermiņa risinājums, lai pārvarētu pašreizējo krīzi.

4.1.6.5 Este foarte probabil şi, de altfel, preferabil, ca euro să-şi asume din ce în ce mai mult caracteristicile unei monede internaţionale de rezervă şi de referinţă pentru determinarea preţului bunurilor de pe pieţele internaţionale, dar CESE doreşte ca moneda chinezească, reprezentanta unei economii cu un rol din ce în ce mai determinant în contextul economic mondial, să iasă de sub protecţia care i-a fost acordată de autorităţile chineze (timp de zece ani, yuanul renminbi a fost legat de dolar şi doar începând cu 2005 valoarea sa a fost determinată în funcţie de un coş alcătuit din mai multe devize). Renminbi trebuie să devină o valută liber convertibilă pe pieţele internaţionale.

4.1.6.5. Ļoti iespējams un turklāt arī vēlams, lai euro iegūtu arvien vairāk īpašību, kas ļautu tam kļūt par starptautisku rezerves valūtu un atsauces valūtu preču cenu noteikšanai pasaules tirgos. Tomēr EESK pauž cerību, ka arī Ķīnas valūtai, kas pārstāv vispasaules ekonomikā aizvien nozīmīgāku ekonomiku, tiks atcelta Ķīnas varas iestāžu noteiktā aizsardzība. Uz desmit gadiem juaņa (renminbi) ir cieši piesaistīta dolāram un kopš 2005. gada tās vērtība ir piesaistīta valūtu grozam, kurā ir citas valūtas. Renminbi jākļūst par brīvi konvertējamu valūtu starptautiskajos tirgos.

4.1.6.6 În opinia CESE, ar trebui depuse mai multe eforturi pe plan internaţional. China nu ar trebui să aibă posibilitatea – ca până acum – de a miza pe o creştere susţinută de exporturi, prin acumularea excedentelor de cont curent şi cerând altora să preia problemele de gestionare a ratei de schimb de pe pieţele internaţionale, la care ea însăşi a contribuit prin politicile monetare şi fiscale de favorizare a acumulării de economii şi a reducerii cheltuielilor interne.

4.1.6.6. EESK uzskata, ka jāpieliek lielākas pūles starptautiskajā līmenī; Ķīna nevar tāpat kā agrāk arī turpmāk nodrošināt izaugsmi ar eksporta palīdzību, uzkrājot tekošā konta pārpalikumu un vienlaikus prasīt, lai citi starptautiskajā mērogā risinātu valūtas maiņas kursa pārvaldības problēmas, kuru rašanos tā pati ir veicinājusi ar monetāro un fiskālo politiku, kas sekmē uzkrājumu veidošanu un kavē iekšējos izdevumus.

4.1.6.7 Sistemul monetar mondial, bazat pe regimul cursurilor de schimb variabile, se caracterizează prin fluctuaţii permanente şi accentuate ale valutelor, din cauza speculei. Această situaţie, cu impact foarte nociv asupra economiei mondiale, ar putea fi corectată prin încheierea unui acord politic între băncile centrale din principalele ţări industrializate. Astfel, acestea s-ar angaja să intervină, de comun acord, atunci când o monedă ar fi supusă unor presiuni prea puternice în sensul creşterii sau al scăderii, pentru a menţine volatilitatea cursurilor de schimb în limite rezonabile.

4.1.6.7. Pasaules monetāro sistēmu, kuras pamatā ir mainīgs valūtas maiņas kurss, raksturo nepārtrauktas un būtiskas valūtas kursa svārstības spekulācijas dēļ. Šādu situāciju, kas smagi iespaido pasaules ekonomiku, varētu novērst, noslēdzot politiska rakstura vienošanos starp lielāko rūpniecības valstu centrālajām bankām. Ja kādas valūtas vērtība būtu pakļauta spiedienam strauji celties vai kristies, tās varētu veikt kopīgus intervences pasākumus, lai ierobežotu krasās valūtas kursa svārstības.

4.1.7 Elaborarea unor reguli europene privind finanţele – în vederea realizării unei pieţe unice europene a finanţelor [5]. În ciuda normelor în vigoare pe plan european şi a monedei euro, suntem încă departe de acest obiectiv, inclusiv în statele din zona euro. Criza a demonstrat că trebuie acţionat fără întârziere în această direcţie, prin reforme adecvate, care să meargă dincolo de tot ce a fost făcut până acum, aşa cum îşi propun Raportul de Larosière şi Comisia. În acest mod, şi BCE ar putea fi în măsură să acţioneze mai rapid şi cu mai multă flexibilitate. Nu trebuie uitat că obiectivul principal al sectorului financiar este cel de sprijinire a întreprinderilor, de stimulare a spiritului întreprinzător, a creşterii şi a creării locurilor de muncă: un rol care ar putea fi favorizat de o piaţă financiară reformată, mai concurenţială, mai transparentă şi mai integrată, ţinând seama de diferitele sale aspecte.

4.1.7. Izstrādāt Eiropas finanšu noteikumus — veidot vienotu Eiropas finanšu tirgu [5]. Neraugoties uz spēkā esošajiem noteikumiem Eiropas līmenī un euro, mēs joprojām esam tālu no minētā mērķa sasniegšanas, pat eirozonā. Krīze ir parādījusi, ka šajā jomā nekavējoties jārīkojas un ar atbilstošu reformu palīdzību jādara daudz vairāk nekā līdz šim, kā tas ir norādīts Larosière ziņojumā un Komisijas priekšlikumos. Tas arī dotu iespēju ECB rīkoties ātrāk un elastīgāk. Nedrīkst aizmirst, ka finanšu galvenais mērķis ir atbalstīt uzņēmumus, sekmēt uzņēmējdarbību, izaugsmi un nodarbinātību: uzdevums, kura izpildi varētu veicināt reformēts, konkurētspējīgāks, pārredzamāks finanšu tirgus, kurā ir integrēti dažādi aspekti.

4.2 Sprijinirea economiei reale

4.2. Atbalstīt reālo ekonomiku

4.2.1 În recenta comunicare a Comisiei, adresată Consiliului European de primăvară 2009 şi prezentată sub ambiţiosul titlu "Stimularea redresării economice europene" [6], restabilirea încrederii cetăţenilor şi a operatorilor economici este prima măsură de intervenţie pentru depăşirea crizei actuale, pentru creşterea cererii şi crearea a noi locuri de muncă. Este necesar ca măsurile propuse să producă efecte concrete şi să nu rămână doar la stadiul de manifestare a bunelor intenţii.

4.2.1. Nesenajā paziņojumā ar tālejošu nosaukumu "Impulsi Eiropa, atveseļošanai" [6], kuru Komisija izstrādāja iesniegšanai 2009. gada pavasara Eiropadomes sanāksmē, ir atzīts, ka iedzīvotāju un ekonomikas dalībnieku uzticības atgūšana ir viens no pirmajiem ierosinātajiem pasākumiem, kas jāveic, lai pārvarētu pašreizējo krīzi, palielinātu pieprasījumu un radītu jaunas darba vietas. Jānodrošina, lai ierosinātajiem pasākumiem būtu konkrēti rezultāti un tie nepaliktu tikai paziņojumi par labiem nodomiem.

4.2.2 CESE consideră în special că locurile de muncă şi lipsa lichidităţilor pentru întreprinderi reprezintă problema centrală care trebuie înfruntată [7]. Recente estimări ale OIM indică dispariţia a aproximativ 40 de milioane de locuri de muncă de la începutul crizei, în decembrie 2007 (din care 7 milioane doar în zona OCDE), iar previziunile pentru viitor sunt mai degrabă pesimiste. Surmontarea acestei drame sociale poate veni doar din restabilirea încrederii în funcţionarea pieţelor şi din măsurile publice de intervenţie în favoarea creşterii, competitivităţii, inovării şi ocupării forţei de muncă. Europa are nevoie de o politică economică şi de un program care să fie atrăgător pentru întreprinderi, să le ajute pe acestea să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă!

4.2.2. EESK jo īpaši uzskata, ka nodarbinātība un likviditātes trūkums uzņēmumiem ir galvenās risināmās problēmas [7]. Saskaņā ar ILO nesen veiktajiem aprēķiniem kopš krīzes sākuma 2007. gada decembrī ir likvidēti aptuveni 40 miljoni darba vietu (tostarp 7 miljoni tikai ESAO valstīs), un nākotnes prognozes ir visai pesimistiskas. Šo sociālo katastrofu varēs novērst, tikai, atjaunojot uzticēšanos tirgu darbībai un veicot valsts līmeņa pasākumus, kas veicina izaugsmi, konkurētspēju, jauninājumus un nodarbinātību. Eiropai ir vajadzīga ekonomikas politika un programma, kas piesaista uzņēmējus un palīdz viņiem augt un radīt darba vietas.

4.2.3 CESE împărtăşeşte pe deplin obiectivul asumat de Comisie. Măsurile cuprinse în comunicare trebuie sprijinite pentru că urmăresc urgenţe din sectorul bancar şi financiar, în sensul favorizării economiei reale şi al valorificării pieţei interne europene. Ele scot însă în evidenţă o abordare tradiţională şi deloc inovatoare, centrată pe o mai bună utilizare a politicilor economice sectoriale, gestionate în mod direct de Comisia Europeană sau coordonate de aceasta.

4.2.3. EESK pilnībā atbalsta Komisijas izvirzīto mērķi. Paziņojumā aprakstītie pasākumi ir jāatbalsta, jo tie ir banku un finanšu sektorā steidzami veicami pasākumi reālās ekonomikas atbalstam un Eiropas iekšējā tirgus veidošanai. Tomēr tie atspoguļo tradicionālu un nebūt ne novatorisku pieeju, kurā paredzēts labāk īstenot Eiropas Komisijas tieši pārvaldītās un/vai koordinētās ekonomiskās nozaru politikas.

4.2.4 Restabilirea încrederii operatorilor economici şi a cetăţenilor europeni în capacitatea instituţiilor comunitare şi a autorităţilor naţionale de a depăşi criza se naşte din recunoaşterea faptului că actuala criză nu este imputabilă doar fenomenelor – desigur – dramatice, însă conjuncturale şi nici imperfecţiunilor sau neajunsurilor pieţei.

4.2.4. Atjaunot Eiropas ekonomikas dalībnieku un iedzīvotāju uzticēšanos Kopienas un valsts iestāžu spējai pārvarēt krīzi ir iespējams, atzīstot, ka pašreizējās krīzes pamatā nav tikai cikliskas parādības, kas, neapšaubāmi, ir dramatiskas, vai tirgus trūkumi un nepilnības.

4.2.5 Specificitatea crizei economiei mondiale şi europene rezidă tocmai în cauze mai profunde şi mai sistemice, legate de valorile etice şi morale (responsabilitate, legalitate, justiţie socială) aflate la baza societăţii moderne şi care inspiră acţiunile din toate domeniile vieţii economice, sociale şi civile. Încrederea în funcţionarea sistemelor economice şi financiare nu poate fi restabilită doar prin acţionarea "mecanismelor" de piaţă care au funcţionat defectuos, ci prin politici europene, macro- sau microeconomice.

4.2.5. Pašreizējās pasaules un Eiropas ekonomikas krīzes īpatnību saknes ir dziļākas un sistēmiskākas, un tās saistītas ar ētikas un morāles vērtībām (atbildība, likumība, sociālais taisnīgums), kas ir mūsdienu sabiedrības pamatā un nosaka tās rīcību visās ekonomiskās, sociālās un pilsoniskās dzīves jomās. Uzticēšanos ekonomikas un finanšu sistēmai varēs atjaunot, ne tikai uzlabojot tirgus "mehānismus", kas ir slikti darbojušies, bet arī ar Eiropas makroekonomikas un mikroekonomikas politikas palīdzību.

4.2.6 Deşi este împărtăşită abordarea generală a problemelor actuale, soluţiile propuse în comunicarea Comisiei par insuficiente sau, oricum, prea puţin eficiente în raport cu schimbările care ar trebui stimulate atât în cadrul diverselor sisteme de producţie naţionale, cât şi la nivelul politicilor europene şi internaţionale, în vederea favorizării creşterii economice a statelor membre. Aceasta cu atât mai mult cu cât criza se manifestă cu efecte negative mai mari în Europa (cu un PIB mai mic) decât în SUA, acestea din urmă reacţionând printr-un program puternic şi unitar şi prin intervenţii publice mai ample şi mai eficiente. UE ar trebui să stimuleze adoptarea unor măsuri armonizate la nivelul statelor membre. De aceea, ar trebui ca UE să elaboreze un alt plan de intervenţie, mai eficient şi mai omogen decât primul.

4.2.6. Kaut arī Komiteja kopumā piekrīt vispārējai pieejai pašreizējām problēmām, tomēr Komisijas paziņojumā ierosinātie risinājumi šķiet nepietiekami, vai, jebkurā gadījumā, tie ir maz efektīvi attiecībā uz pārmaiņām, kuras būtu jāveic gan dažādās valstu ražošanas sistēmās, gan arī Eiropas un starptautisko politiku līmenī, lai atbalstītu dalībvalstu ekonomikas izaugsmi. Turklāt krīzes negatīvās sekas asāk izjūtamas Eiropā, kurā IKP ir zemāks nekā ASV, kur ir īstenota spēcīga un vienota programma un veikti plašāki un efektīvāki valsts pasākumi. ES būtu jāveicina saskaņotu pasākumu veikšana dalībvalstīs. Tādēļ ir vēlams, lai tā pieņemtu otru rīcības plānu, kas būtu efektīvāks un viendabīgāks par pirmo.

4.2.7 Dacă procesul de reflecţie se limitează la măsuri pe termen scurt şi mediu de relansare a economiei europene, CESE consideră că atenţia şi resursele financiare ale UE şi ale statelor membre ar trebui să se concentreze mai întâi pe un număr restrâns de măsuri, dar cu efecte de mare amploare asupra diverselor pieţe şi asupra operatorilor economici în general. Aceste intervenţii ar trebui să vizeze restabilirea încrederii în funcţionarea sistemului financiar, îmbunătăţirea Planului european de redresare economică, modificările ce trebuie aduse principalelor politici de intervenţie a Uniunii, sprijinirea statelor membre afectate mai grav de criză, începând cu ţările din Europa de Est.

4.2.7. Attiecībā uz īstermiņā un vidējā termiņā īstenojamiem Eiropas ekonomikas atveseļošanas pasākumiem EESK uzskata, ka ES un dalībvalstu uzmanība un finanšu resursi būtu jāpiešķir ierobežotam skaitam pasākumu, taču tādiem, kas būtiski ietekmēs dažādus tirgus un ekonomikas dalībniekus kopumā. Šie pasākumi jāveic ar mērķi atjaunot uzticēšanos finanšu sistēmas darbībai, veikt uzlabojumus Eiropas ekonomikas atveseļošanas plānā, ieviest izmaiņas Eiropas Savienības galvenajās politikās un sniegt atbalstu dalībvalstīm, kuras visvairāk ir skārusi krīze, sākot ar Austrumeiropas valstīm.

4.2.8 Restabilirea încrederii în funcţionarea sistemului financiar. Relansarea economiei europene este posibilă prin restaurarea stabilităţii şi eficienţei pieţelor financiare, cu respectarea noilor reguli şi a noilor sisteme de supraveghere macro- şi microeconomică, care asigură o funcţionare ordonată şi responsabilă la nivel internaţional. Sectorul financiar ar trebui să revină la rolul său tradiţional şi propriu, pentru promovarea creşterii economice, adică la finanţarea activităţilor reale ale operatorilor (întreprinderi, familii, reţele şi servicii, infrastructură, mediu şi energie).

4.2.8. Atjaunot uzticēšanos finanšu sistēmas darbībai. Eiropas ekonomikas atveseļošana ir iespējama, atjaunojot finanšu tirgu stabilitāti un spēju darboties saskaņā ar jaunajiem noteikumiem un jaunajām makroekonomikas un mikroekonomikas uzraudzības sistēmām, kas garantē to pienācīgu un atbildīgu darbību starptautiskā līmenī. Finansēm atkal jāpilda to tradicionālais, unikālais uzdevums ekonomikas izaugsmes sekmēšanā, proti, finansēt reālās ekonomikas dalībnieku (uzņēmumi, mājsaimniecības, tīkli un pakalpojumi, infrastruktūras, vide un enerģija) darbību.

4.2.8.1 Cu toate acestea, problema intervenţiilor masive ale statelor, din păcate inevitabile, în sprijinul sistemului bancar rămâne nerezolvată. CESE consideră că această situaţie nu poate dura mult timp şi că este necesară găsirea unei strategii de ieşire în cazul acestor măsuri, prin impunerea, în mod sistematic, a unor condiţii pe care sistemul bancar să le respecte, de exemplu printr-o restructurare internă, în vederea îmbunătăţirii cantităţii şi calităţii rezervelor înscrise în bilanţ. O astfel de strategie ar trebui să relanseze piaţa creditelor şi sectorul financiar internaţional, în mod independent şi transparent, evitându-se astfel repetarea evenimentelor recente.

4.2.8.1. Tomēr nav atrisināta problēma par plašiem dalībvalstu īstenotajiem pasākumiem banku sistēmas atbalstam, kas, diemžēl, ir nenovēršami. EESK uzskata, ka minētā situācija nevar ilgstoši turpināties un ka ir jāizstrādā "izejas stratēģija" no šādiem pasākumiem, sistemātiskas pieejas ietvaros izvirzot nosacījumus banku sistēmai, piemēram, iekšēju pārstrukturēšanu, budžetā paredzēto rezervju kvalitātes uzlabošanu un to apjoma palielināšanu. Stratēģijas mērķis ir izveidot neatkarīgu un pārredzamu kredītu un starptautisko finanšu tirgu, lai novērstu neseno notikumu atkārtošanos nākotnē.

4.2.8.2 În ce priveşte întărirea controlului şi sporirea transparenţei operaţiunilor financiare, dorite de Comisie şi evidenţiate de G20 la Londra, de G8 la Aquila şi, din nou, de G20 la Pittsburgh, şi ţinând cont şi de propunerea de reformă a sistemului financiar european anunţată de Comisie şi de Consiliu, pe care o va examina, CESE consideră că, dacă supravegherea financiară va fi încredinţată unui nou organism autonom european, acesta ar trebui, în orice caz, să dispună de posibilităţi reale de intervenţie [8].

4.2.8.2. Attiecībā uz nepieciešamību nodrošināt stingrāku finanšu operāciju kontroli un pārredzamību, ko atbalsta Komisija un kas tika uzsvērta G20 sanāksmē Londonā, G8 sanāksmē Akvilā un G20 sanāksmē Pitsburgā, kā arī Komisijas un Padomes ierosinājumu veikt Eiropas finanšu sistēmas reformu, EESK izvērtēs minēto priekšlikumu. EESK uzskata, ka gadījumā, ja finanšu uzraudzību uzticēs jaunai neatkarīgai Eiropas struktūrvienībai, tai jābūt reālām rīcības pilnvarām [8].

4.2.8.3 O astfel de opţiune ar trebui să favorizeze procesul de armonizare necesară a diverselor legislaţii existente în Europa în domeniul supravegherii financiare, precum şi capacitatea acestora de a aplica sancţiuni.

4.2.8.3. Tādai rīcībai būtu jāpalīdz saskaņot Eiropā spēkā esošos tiesību aktus finanšu pārraudzības jomā un palielināt iespējas noteikt sankcijas.

4.2.9 Îmbunătăţirea Planului european de redresare economică

4.2.9. Uzlabojumi Eiropas ekonomikas atveseļošanas plānā

4.2.9.1 Într-un aviz anterior [9], CESE a avansat ipoteza unei revizuiri profunde a Planului de redresare propus de Comisie, nu doar şi nu atât în termeni de resurse financiare, considerate insuficiente în raport cu amploarea crizei, cât, mai ales, pentru a articula şi impune în mod diferit măsurile ce trebuie adoptate de statele membre, în vederea sprijinirii redresării.

4.2.9.1. EESK nesenajā atzinumā [9] ir ierosinājusi rūpīgi pārskatīt Komisijas izstrādāto atveseļošanas plānu ne tikai attiecībā uz finanšu resursiem, kurus krīzes smaguma dēļ tā uzskata par nepietiekamiem, bet arī attiecībā uz dalībvalstīs veicamo pasākumu saskaņošanu un īstenošanu.

4.2.9.2 Condiţiile de acces la aceste măsuri, indiferent de ce sectoare sunt considerate în prezent drept prioritare din punctul de vedere al nevoilor financiare (sectorul automobilelor, construcţii, IMM-uri etc.), vor trebui să asigure coerenţa şi uniformitatea măsurilor aplicate, cu respectarea deplină a regulilor definite de piaţa internă europeană.

4.2.9.2. Kaut arī finansiālo vajadzību jomā pašlaik ir noteiktas prioritāras nozares (autobūves nozare, būvniecības nozare, MVU), nosacījumos par piekļuvi minētajiem pasākumiem jānodrošina īstenoto pasākumu saskaņotība un vienotība, pilnībā ievērojot Eiropas iekšējā tirgus noteikumus.

4.2.9.3 De altfel, nu este de dorit ca iniţiative izolate finanţate prin planul european, din cota acoperită de bugetul comunitar sau din cea aparţinând guvernelor naţionale pentru măsuri de urgenţă în întreprinderi, în sectoarele sau ţările aflate în criză, să poată da naştere din nou, într-un mod sau altul, unor situaţii de privilegiere sau de protecţie a anumitor sectoare industriale, în detrimentul altora.

4.2.9.3. Nav vēlams, ka no Kopienas vai valstu valdību budžeta finansētās iniciatīvas ārkārtas pasākumu veikšanai krīzes skartajos uzņēmumos, nozarēs vai valstīs radītu privileģētas situācijas vai nodrošinātu dažu rūpniecības nozaru aizsardzību uz citu nozaru rēķina.

4.2.9.4 Piaţa unică reprezintă unul din motoarele fundamentale ale economiei europene, consolidarea şi dezvoltarea sa constituind cea mai bună garanţie pentru promovarea iniţiativelor productive şi pentru crearea unor noi locuri de muncă. Coordonarea şi controlul măsurilor prevăzute de acest plan la nivel european şi naţional vor trebui să garanteze cetăţenilor europeni că Uniunea este capabilă să gestioneze ajutoarele financiare, cu respectarea legislaţiei comunitare şi în interesul populaţiei şi al regiunilor care se dovedesc mai vulnerabile la criză.

4.2.9.4. Vienotais tirgus ir viens no svarīgākajiem Eiropas ekonomikas virzītājspēkiem: tā nostiprināšana un attīstība ir labākais veids, lai sekmētu produktīvas iniciatīvas un darba vietu radīšanu. Ar plānā paredzēto pasākumu koordināciju un kontroli Eiropas un valstu līmenī jāapliecina Eiropas iedzīvotājiem tas, ka Eiropas Savienība spēj pārvaldīt finansiālo atbalstu saskaņā ar Kopienas tiesību aktiem un ievērojot to teritoriju un iedzīvotāju intereses, kas krīzes apstākļos ir izrādījušies visneaizsargātākie.

4.2.9.5 În opinia CESE, în cadrul acestor măsuri de sprijinire a activităţilor productive trebuie acordată o atenţie specială IMM-urilor (printr-un plan specific de finanţare preferenţială şi cu proceduri simplificate; cf., în acest sens, Small Business Act). Planul european nu explicitează îndeajuns tipurile de măsuri ce trebuie aplicate pentru susţinerea redresării întreprinderilor mici şi mijlocii. În ce priveşte întreprinderile mai mici, a căror contribuţie globală la crearea de locuri de muncă în UE este foarte importantă, CESE consideră că iniţiativele trebuie formulate într-un cadru de referinţă macroeconomic, care să ţină cont de specificul naţional şi de cel local, de diversele niveluri de specializare sectorială şi de diferitele necesităţi în termeni de noi competenţe, tehnologii inovatoare şi de infrastructură de servicii acordate întreprinderilor.

4.2.9.5. EESK uzskata, ka, veicot minētos atbalsta pasākumus ražošanas veicināšanai, īpaša uzmanība jāpievērš MVU (tiem varētu paredzēt konkrētu preferenciālās finansēšanas plānu un vienkāršotas procedūras, sk., piemēram, "Eiropas Mazās uzņēmējdarbības aktu"). Eiropas plānā nav pietiekami labi izklāstīts, kādi pasākumi tiks veikti, lai atbalstītu mazo un vidējo uzņēmumu atveseļošanu. Komiteja uzskata, ka pasākumi attiecībā uz maziem uzņēmumiem, kas sniedz ļoti lielu ieguldījumu vispārējās nodarbinātības jomā Eiropas Savienībā, būtu jānosaka saskaņā ar makroekonomikas modeli, kurā ņemtas vērā valstu un vietējās īpatnības, nozaru specializācijas dažādie līmeņi, atšķirīgās vajadzības saistībā ar jaunām kompetencēm, novatoriskas tehnoloģijas un infrastruktūras un pakalpojumi uzņēmumiem.

4.2.9.6 Fără a dispune de un cadru de referinţă adecvat la nivel european şi naţional privind perspectivele de creştere a IMM-urilor, apare riscul – aşa cum s-a întâmplat deja în trecut – al fragmentării şi scindării măsurilor, având ca rezultat asistarea tuturor întreprinderilor, fără ca vreuna dintre acestea să fie cu adevărat ajutată să crească în volum sau să-şi îmbunătăţească produsele şi serviciile furnizate.

4.2.9.6. Tā kā nav atbilstoša Eiropas un valstu pamatprincipu kopuma par MVU izaugsmes perspektīvām, veiktie pasākumi varētu būt sadrumstaloti un nošķirti, kā tas ir bijis agrāk; rezultātā visiem minētajiem uzņēmumiem tiek sniegts atbalsts, taču patiesībā neviens no tiem nesaņem reālu palīdzību paplašināšanai vai arī piedāvāto produktu un pakalpojumu kvalitātes celšanai.

4.2.9.7 CESE consideră de asemenea că dialogul social şi concertarea, însoţite de o participare sporită a întreprinderilor, a sindicatelor şi a organizaţiilor economiei sociale, ar putea contribui la depăşirea crizei.

4.2.9.7. EESK arī uzskata, ka krīzi varētu palīdzēt pārvarēt sociālais dialogs un saskaņošana, tas ir, uzņēmumu, arodbiedrību un sociālās ekonomikas organizāciju lielāka līdzdalība.

4.2.10 Modificări ce trebuie aduse principalelor politici ale UE

4.2.10. Galvenajās Eiropas Savienības politikās ieviešamās izmaiņas

4.2.10.1 CESE consideră că, pentru a restabili încrederea operatorilor europeni, este nevoie şi de o schimbare profundă a modurilor în care Comisia gestionează politicile comune în importante sectoare economice şi sociale, în special politica de coeziune. În ce priveşte această politică, CESE a elaborat deja un aviz [10] în care a formulat numeroase propuneri de modificare.

4.2.10.1. Komiteja uzskata: lai atjaunotu Eiropas uzņēmēju uzticību, būs jāveic būtiskas izmaiņas praktiskajā kārtībā, ar kuru saskaņā Komisija ir pārvaldījusi svarīgas kopējās sociālās un ekonomiskās politikas, it īpaši kohēzijas politiku. Komiteja jau ir izstrādājusi atzinumu [10], kurā ir ierosinājusi vairākus grozījumu priekšlikumus.

4.2.10.2 Grava criză economică, prezentă în toate ţările europene şi care s-ar putea prelungi şi în 2010, impune o reformă radicală în gestionarea fondurilor structurale (FEDER şi FSE) şi revizuirea măsurilor stabilite pentru perioada 2007-2013. Comisia elaborează în prezent unele propuneri de modificare pentru simplificarea procedurilor, accelerarea plăţilor şi redefinirea domeniilor de intervenţie ale anumitor politici sectoriale, dar aceste măsuri sunt încă insuficiente, deşi sunt necesare pentru menţinerea coeziunii UE, ameninţată în prezent de criză.

4.2.10.2. Smagā ekonomiskā krīze, kas pašlaik skar visas Eiropas valstis un kas saskaņā ar prognozēm varētu turpināties līdz 2010. gadam, liek veikt radikālu reformu struktūrfondu (ERAF un ESF) pārvaldībā kā arī pārskatīt 2007.–2013. gada plānošanas periodam noteiktos pasākumus. Komisija pašlaik izstrādā grozījumu priekšlikumus, lai vienkāršotu procedūras, paātrinātu maksājumus un no jauna noteiktu veicamo pasākumu struktūru dažās nozaru politikās. Minētie pasākumi vēl ir nepietiekami, tomēr tie ir vajadzīgi, lai saglabātu ES kohēziju, kuru pašlaik apdraud krīze.

4.2.10.3 Efortul pe care CESE îl cere Comisiei, în vederea adaptării măsurilor preconizate la noile realităţi apărute în urma crizei internaţionale, trebuie să fie mai consistent şi necesită o regândire globală a acestor politici. Antagonismele apărute între administraţiile centrale şi cele regionale în gestionarea resurselor fondurilor structurale, pentru a face faţă urgenţelor, constituie un element suplimentar de reflecţie pe tema modului în care trebuie "regândite" ajutoarele pentru regiunile cele mai defavorizate din Uniune.

4.2.10.3. Centieniem, ko Komiteja aicina Komisijai pielikt, lai pielāgotu pasākumus starptautiskās krīzes radītajiem jaunajiem apstākļiem, jābūt daudz intensīvākiem, un tam vajadzīga minēto politiku visaptveroša pārskatīšana. Pretrunas starp centrālajām un reģionālajām pārvaldes iestādēm, pārvaldot struktūrfondu piešķirtos resursus ārkārtas situāciju pārvarēšanai, ir vēl viens elements, kas jāņem vērā, no jauna pārdomājot atbalstu visnabadzīgākajiem ES apgabaliem.

4.2.10.4 În ce priveşte politicile de coeziune, CESE consideră, de asemenea, că trebuie formulate priorităţi sectoriale şi locale specifice pentru fiecare stat beneficiar al acestor resurse, astfel încât resursele comunitare şi naţionale să fie concentrate pe programele şi proiectele considerate a avea un mai mare impact economic şi social. Coerenţa în selectarea măsurilor, coordonarea la nivel european şi naţional a politicilor de asistenţă acordată întreprinderilor, programele comune de formare a specialiştilor şi de creare de noi competenţe – acestea sunt principiile din care trebuie să se inspire revizuirea orientărilor politicii de coeziune.

4.2.10.4. Komiteja arī uzskata, ka kohēzijas politikā ir konkrēti jānosaka nozaru un vietējās prioritātes katrai minētā atbalsta saņēmējvalstij, lai Kopienas un valstu resursus izmantotu galvenokārt programmām un projektiem ar vislielāko paredzamo ekonomisko un sociālo ietekmi. Pārskatot kohēzijas politiku, būtu jāievēro šādi pamatprincipi: konsekvence pasākumu atlasē, uzņēmumu atbalsta pasākumu koordinācija gan Eiropas, gan valsts līmenī, kopīgas specializētās apmācības programmas un jaunu zināšanu attīstīšana.

4.2.10.5 Pe scurt, criza ar trebui să reprezinte pentru UE nu doar ocazia de a îmbunătăţi utilizarea politicilor existente, ci şi de a aplica politici noi: îmbunătăţirea infrastructurii şi lansarea, de exemplu, a unui plan în favoarea mediului, crearea unor noi reţele europene pentru energie şi comunicaţii (precum banda largă), printr-o finanţare publică europeană (sub formă de euro-obligaţiuni?) etc. Toate aceste iniţiative ar da un impuls extraordinar relansării economice.

4.2.10.5. Kopumā krīzei būtu jāsniedz Eiropas Savienībai iespēja ne tikai labāk izmantot esošās, bet arī izstrādāt jaunas politikas, piemēram, uzlabot infrastruktūras un uzsākt vides vai jaunu Eiropas enerģētikas un komunikāciju tīklu, piemēram, platjoslas tīklu, izveides plānu, izmantojot Eiropas publisko finansējumu (eiroobligācijas?); tas dotu lielu impulsu ekonomikas atveseļošanai.

4.2.10.6 În opinia Comitetului, criza oferă o ocazie extraordinară pentru lansarea unei reflecţii profunde privind bugetul comunitar aşa cum se prezintă el în prezent, atât pe plan cantitativ cât şi calitativ, şi pentru a decide, eventual printr-un grup de experţi, asupra politicii fiscale, un aspect fundamental pentru creştere şi dezvoltare, care nu mai poate fi eludat sau utilizat la nivel european în scopuri de dumping social şi economic.

4.2.10.6. EESK uzskata, ka šī ir ārkārtēja iespēja sākt nopietnas pārdomas par pašreizējo Kopienas budžetu gan kvalitatīvā, gan kvantitatīvā aspektā, un, iespējams, ar ekspertu grupas palīdzību pievērsties nodokļu politikai, kurai ir izšķiroša nozīme izaugsmē un attīstībā un kuru vairs nebūs iespējams atlikt vai izmantot kā sociālā un ekonomiskā dempinga līdzekli Eiropas līmenī.

4.2.11 Sprijinirea statelor celor mai afectate de criză, în primul rând a celor din estul UE

4.2.11. Atbalsts dalībvalstīm, kuras visvairāk skārusi krīze, tostarp Austrumeiropas valstīm.

4.2.11.1 În opinia CESE, Comisia trebuie să prevadă, dacă nu un fond ad-hoc pentru ţările afectate cel mai mult de criză (propunere respinsă de cele mai influente state din UE), în orice caz un ansamblu de măsuri financiare şi, prin intermediul BERD, în favoarea iniţiativelor de stabilizare a economiilor mai slabe din UE, ceea ce se şi întâmplă deja. În acest context, ţărilor din est trebuie să li se acorde o atenţie specială şi, în consecinţă, trebuie prevăzute instrumente specifice în acest scop. Motivele subiacente acestei solicitări de măsuri specifice destinate acestor ţări sunt multiple. În caz contrar, prăbuşirea celui de-al doilea pilon al integrării (cel al extinderii) va antrena şi căderea pieţei unice.

4.2.11.1. EESK uzskata, ka Komisijai jāparedz ja ne ad hoc atbalsta fondu krīzes vissmagāk skartajām valstīm (šo priekšlikumu ir noraidījušas visietekmīgākās ES dalībvalstis), tad vismaz finansiālu pasākumu kopumu, arī izmantojot ERAB, lai veiktu pasākumus visvājāko ES tautsaimniecību stabilizācijai, kā tas jau tiek darīts. Minētajā jomā sevišķa uzmanība būtu jāpievērš Austrumeiropas valstīm un tāpēc tām jārezervē īpaši līdzekļi. Pieprasījumiem piešķirt minētajām valstīm īpašu finansiālo atbalstu ir vairāki iemesli. Pretējā gadījumā kopā ar iekšējo tirgu sabruks otrais integrācijas pīlārs, proti, paplašināšanās.

4.2.11.2 UE trebuie să se confrunte în lunile – şi anii – care vin cu situaţii foarte greu de rezolvat: criza economică şi a locurilor de muncă, conflicte sociale, reforme instituţionale, diferenţele dintre statele membre, toate acestea într-un context de euro-scepticism crescând la nivelul partidelor politice, al guvernelor din multe state membre şi al opiniei publice, foarte nemulţumite de deciziile luate la nivel comunitar.

4.2.11.2. Eiropas Savienībai nākamajos mēnešos un gados būs jārisina ļoti sarežģītas problēmas — ekonomikas un nodarbinātības krīze, sociālie konflikti, institucionālās reformas, dalībvalstu iekšējās atšķirības —, turklāt, pieaugot eiroskepticismam daudzu ES dalībvalstu politiskajās partijās un valstu valdībās, kā arī sabiedrības neapmierinātībai ar Eiropas līmenī pieņemtajiem lēmumiem.

4.2.11.3 Încrederea în modelul economic şi social european, în capacitatea acestuia de a găsi soluţii potrivite şi în interesul tuturor statelor membre va fi restabilită dacă UE îşi va asuma problemele ţărilor mai slabe, ajutându-le să depăşească dificultăţile în care se găsesc.

4.2.11.3. Uzticēšanās Eiropas ekonomikas un sociālais modelim, tā spējai rast piemērotus, visu dalībvalstu interesēm atbilstošus risinājumus, tiks atgūta, ja ES ņems vērā visneaizsargātāko valstu problēmas, sniedzot tām palīdzību pašreizējo grūtību pārvarēšanā.

4.2.11.4 Criza cu care se confruntă multe ţări din est în sectoarele creditării, serviciilor financiare şi ale întreprinderilor manufacturiere nu este aşa de amplă încât să constituie un obstacol insurmontabil pentru UE. Multe din aceste activităţi au luat fiinţă odată cu asistenţa şi investiţiile directe provenite din UE-15, iar acum, după procesul de armonizare care le-a fost impus pentru a deveni membri efectivi ai Uniunii, este dificil de imaginat că, sub pretextul politicii de la caz la caz, se va recurge doar la intervenţii economice minime şi de mică amploare. Aceasta ar fi o eroare strategică şi economică, ireparabilă pe termen scurt şi mediu, şi, totodată, o formă de miopie politică foarte gravă, care ar putea prejudicia viitorul integrării europene.

4.2.11.4. Krīze, kas skārusi daudzu Austrumeiropas valstu kredīta, finanšu pakalpojumu un ražošanas nozares, nav tik liela, lai ES tā būtu nepārvarams šķērslis. Daudzi no šiem pasākumiem ir īstenoti ar ES 15 valstu atbalstu un tiešajiem ieguldījumiem, un ir grūti iedomāties, ka pēc saskaņošanas procesa, kas tām bija jāveic, lai kļūtu par Eiropas Savienības dalībvalstīm, tagad ar "atsevišķu gadījumu izskatīšanas" politikas palīdzību tās ķērušās pie minimāliem un maziedarbīgiem ekonomikas pasākumiem. Tā ir stratēģiska un ekonomiska kļūda, ko nav iespējams labot īsā un vidējā termiņā, un nopietna politiskā tuvredzība, kas varētu apdraudēt turpmāko Eiropas integrāciju.

4.3 Ajutorarea cetăţenilor europeni

4.3. Palīdzēt Eiropas iedzīvotājiem

4.3.1 După criză "va fi găsit un nou echilibru, care nu va atinge însă nivelurile dinainte: oamenii vor trebui să accepte un nivel de viaţă inferior" [11]. Dacă se va adeveri această previziune, singurul lucru clar va fi certitudinea celor care vor trebui – se speră, doar pentru o scurtă perioadă – să trăiască la un nivel şimai scăzut.

4.3.1. Pēc šīs krīzes "tiks rasts jauns līdzsvars, taču tas vairs nesasniegs iepriekšējo līmeni: ir jābūt gataviem pieņemt zemāku dzīves līmeni". Ja šī prognoze [11] piepildīsies, skaidra būs vienīgi tā iedzīvotāju daļa, kurai, cerams, uz neilgu laiku, būs jāsamierinās ar vēl "zemāku" dzīves līmeni.

4.3.2 Riscul care trebuie evitat este ca întreprinderile şi angajaţii să achite din nou nota de plată a salvării pieţei, în vreme ce capitalul va migra spre pieţe mai sigure, continuând să eludeze fiscul. Vom putea asista astfel la o nouă reducere a veniturilor provenite din muncă, ceea ce va determina o delegitimare socială a economiei de piaţă. Dacă se doreşte evitarea acestui risc, trebuie întărit şi extins modelul european de economie socială de piaţă, repunând oamenii în centrul sistemului economic.

4.3.2. Jānovērš risks, ka uzņēmumiem un darba ņēmējiem atkal jāmaksā par tirgus glābšanu, kamēr kapitāls turpinās aizplūst uz drošākiem tirgiem, joprojām izvairoties no nodokļu maksāšanas. Tādējādi pieredzēsim, ka atkal samazinās no darba gūtie ienākumi, kas izraisīts tirgus ekonomikas sociālās leģitimitātes zudumu. Lai novērstu minēto risku, ir jāstiprina un jāpaplašina sociālās tirgus ekonomikas Eiropas modelis, ekonomikas sistēmas centrā liekot cilvēku.

4.3.3 Din aceste motive, CESE consideră că guvernele şi Uniunea ar trebui să acorde mai multă atenţie şi politicii fiscale, continuând să acţioneze în mod coordonat, pentru a evita situaţiile de inegalitate, incompatibile cu piaţa unică. În plus, ar trebui privilegiate acele reforme care extind baza de impozitare, mai degrabă decât creşterea cotei de impozitare, acordând mai multă importanţă patrimoniului, decât activităţii întreprinderilor şi celei productive.

4.3.3. Tāpēc EESK uzskata, ka valdībām un ES jāpievērš lielāka uzmanība arī nodokļu politikai, turpinot veikt koordināciju, lai novērstu nevienādus noteikumus, kas ir pretrunā ar vienoto tirgu. Turklāt jādod priekšroka tām reformām, kas palielina ar nodokli apliekamo bāzi, nevis nodokļa likmes, vairāk ņemot vērā uzņēmumu aktīvus, nevis to darbību un darbu.

4.3.4 Pe de altă parte, trebuie evitate consecinţele dezastruoase pe care criza financiară le-ar putea avea asupra sistemelor de pensii din statele membre, aşa cum s-a întâmplat în Statele Unite, unde unele fonduri de pensii au acumulat pierderi semnificative în urma crizei fondurilor speculative, astfel că angajaţii care au subscris la aceste fonduri au pierdut jumătate din valoarea economiilor realizate. În opinia CESE, ar trebui definite cadrele normative şi tipurile de fonduri de pensii, în vederea protejării intereselor cetăţenilor şi ale angajaţilor europeni.

4.3.4. Jānovērš arī finanšu krīzes postošā ietekme uz dalībvalstu pensiju sistēmām, kā tas notika Amerikas Savienotajās Valstīs, kur dažas par uzkrājumu un pensiju plānu pārvaldību atbildīgās organizācijas cieta lielus zaudējumus riska ieguldījumu fondu krīzes dēļ; tādējādi minētajiem plāniem pieteikušos darba ņēmēju uzkrājumu vērtība samazinājās uz pusi. EESK uzskata, ka būtu jāizstrādā viendabīgāki reglamentējošie noteikumi un pensiju modeļi, lai aizsargātu Eiropas iedzīvotāju un darba ņēmēju intereses.

4.3.5 Creşterea injustiţiei şi a inegalităţilor a redus şi va reduce şi mai mult spaţiul de libertate; acest fenomen ar putea fi periculos pentru democraţia ţărilor europene şi, mai ales, a UE, care suferă încă de un deficit democratic foarte greu de contracarat. În orice caz, acest fenomen reduce adeziunea noilor săraci la politicile care trebuie aplicate pentru depăşirea crizei şi pentru promovarea unei dezvoltări durabile.

4.3.5. Netaisnības un nevienlīdzības palielināšanās ir samazinājusi un var vēl vairāk samazināt brīvības telpu; tā var apdraudēt demokrātiju Eiropas valstīs un it īpaši ES, kurai vēl joprojām jāpārvar ievērojams "demokrātijas deficīts"; un jebkurā gadījumā tā samazina jauno nabagu atbalstu politikām, kas jāīsteno, lai pārvarētu krīzi un veicinātu ilgtspējīgu attīstību.

4.3.6 CESE consideră că, pentru UE, aceasta este o ocazie importantă de a-şi face simţită prezenţa, prin iniţiative concrete şi tangibile în favoarea cetăţenilor, întreprinderilor şi angajaţilor mai afectaţi de criză.

4.3.6. EESK uzskata, ka šobrīd ES paveras nozīmīga iespēja, lai apliecinātu savu tuvumu iedzīvotājiem, īstenojot konkrētas un reālas iniciatīvas to iedzīvotāju, uzņēmumu un darba ņēmēju labā, kurus visvairāk ir skārusi krīze.

4.3.7 Aceasta ar putea avea loc prin măsuri care să le protejeze drepturile: prin urmare, UE ar trebui să poată interveni în politica socială prin iniţiative proprii. Componenta socială trebuie să fie deplin reintegrată în pactul strategic menţionat la punctul 4.4.3. Măsurile trebuie să acopere şi un alt segment, cel al politicilor economice (printre care o finanţare extraordinară a Strategiei de la Lisabona), şi să sprijine întreprinderile mai vulnerabile, aspect care trebuie concretizat de UE împreună cu statele membre (punctul 4.2).

4.3.7. Minēto iniciatīvu pamatā jābūt tiesību aizsardzības pasākumiem, jo ES ir jāspēj ietekmēt sociālā politika ar atbilstošu rīcību. Sociālais jautājums jāiekļauj kā 4.4.3. punktā minētās stratēģiskās vienošanās neatņemama sastāvdaļa. Pasākumi jāīsteno arī citā jomā, t.i., ekonomikas politikā (piemēram, piešķirot īpašu finansējumu Lisabonas stratēģijai), un jāsniedz atbalsts visneaizsargātākajiem uzņēmumiem, tas Eiropas Savienībai jāveic, sadarbojoties ar dalībvalstīm (4.2. punkts).

4.3.7.1 Trebuie promovate măsuri structurale privind piaţa muncii, care ar trebui să devină mai permeabilă şi mai incluzivă, prin reguli adoptate la nivel european, utilizarea FSE, simplificarea procedurilor şi plăţi anticipate.

4.3.7.1. Ir vajadzīgi strukturāli pasākumi, lai darba tirgu padarītu atvērtāku un iekļaujošu ar ES līmenī saskaņotiem noteikumiem, izmantojot Eiropas Sociālo fondu, vienkāršojot procedūras un veicot avansa maksājumus.

4.3.7.2 Trebuie promovate acţiunile în favoarea întreprinderilor care depun eforturi pentru aplicarea şi respectarea principiului responsabilităţii sociale în Europa, precum şi a principiului clauzei sociale în afara teritoriului european.

4.3.7.2. Jāveic pasākumi to uzņēmumu atbalstam, kas apņemas īstenot un ievērot sociālās atbildības principu Eiropā un sociālo klauzulu ārpus Eiropas.

4.3.8 CESE doreşte şi solicită Comisiei ca, şi prin măsuri de stimulare financiară (de exemplu, fondurile structurale), să facă tot posibilul, împreună cu partenerii sociali europeni, pentru a se ajunge la acorduri şi/sau soluţii care să reducă efectele crizei asupra întreprinderilor şi angajaţilor, inclusiv prin difuzarea bunelor practici din unele ţări.

4.3.8. EESK aicina Komisiju, sadarbojoties ar Eiropas sociālajiem partneriem, piemēram, struktūrfondiem, darīt visu iespējamo, lai veicinātu — arī ar finanšu stimulu palīdzību — vienošanās un/vai rastu risinājumus krīzes ietekmes mazināšanai uz uzņēmumiem un darba ņēmējiem, tostarp iepazīstinot ar dažās valstīs vērojamo paraugpraksi.

4.3.9 Comitetul solicită Consiliului să facă tot ce este necesar, în special să introducă un cod european care să stabilească cadrul de lucru în vederea reducerii diferenţelor salariale şi a realizării unei noi justiţii în ce priveşte retribuirea, nu doar în sectorul financiar; diferenţele salariale au ajuns la o proporţie nemaivăzută, fără nicio justificare. Metoda preferabilă în acest demers ar fi un acord european la care să participe partenerii sociali.

4.3.9. EESK aicina Padomi ieviest nepieciešamos priekšnoteikumus, Eiropas kodeksu, kurā noteiktas jomas, kurās veicami pasākumi, lai samazinātu darba samaksas atšķirības un dotu priekšroku jaunam distributīvam taisnīgumam, tostarp ne tikai finanšu nozarē. Pilnīgi nepamatotas atalgojuma amplitūdas dēļ nesamērīgi pieauga nevienlīdzība. Būtu vēlams noslēgt Eiropas vienošanos, iesaistot visas puses.

4.4 Realizarea unei UE politice: o UE a politicii concrete

4.4. Izstrādāt Eiropas Savienības politiku: iedzīvotājiem tuva ES politika

4.4.1 Pentru a înfrunta şi depăşi criza, CESE consideră că UE ar trebui să dispună de instrumente decizionale care îi lipsesc în prezent şi care sunt cauza principală a lipsei sale de acţiune, riscul fiind acela de a fi marginalizată în raport cu marile puteri care sunt China şi SUA. Din acest motiv, CESE consideră că UE trebuie să dispună de o capacitate concretă de acţiune, chiar şi cu instrumente provizorii, pentru a nu zădărnici munca şi eforturile din această perioadă de adânci schimbări.

4.4.1. Komiteja uzskata: lai stātos pretī krīzei un to pārvarētu, Eiropas Savienībai ir vajadzīgi lēmumu pieņemšanas instrumenti, kuru tai pašlaik nav. Tas ir galvenais iemesls tās rīcības trūkumam, draudot to padarīt maznozīmīgu līdzās tādām lielvarām kā Ķīna un ASV. Tāpēc EESK uzskata, ka ES sev jāpiešķir konkrēta rīcībspēja, arī ar pagaidu instrumentu palīdzību, lai šajā dziļo pārmaiņu laikā paveiktais darbs un uzņemtās saistības nebūtu veltīgas.

4.4.2 Guvernanţă politică: în opinia CESE, una din principalele cauze ale crizei actuale o reprezintă diviziunile şi erorile politice. Fără o viziune unitară, politica a fost incapabilă să acţioneze, sfârşind prin a-şi abandona rolul de îndrumare, atât la nivel mondial, cât şi european. Rezultatele acestei abordări sar astăzi în ochii tuturor.

4.4.2. Politiskā pārvaldība. EESK uzskata, ka viens no pašreizējās krīzes galvenajiem cēloņiem ir politiķu pieļautās kļūdas un nesaskaņas; vienota redzējuma trūkuma dēļ politika nebija spējīga rīkoties, līdz beidzot atteicās no vadošās lomas gan Eiropas, gan pasaules līmenī. Pašlaik šīs attieksmes rezultāti ir skaidri redzami.

4.4.2.1 Guvernanţă internaţională: UE nu dispune încă de o politică externă comună, nici de o putere autonomă pentru a gestiona crizele, deşi ar trebui să-şi facă auzită vocea unică, cel puţin la nivelul zonei euro, în instanţele internaţionale şi, în special, în cadrul organismelor care sunt pe punctul de a fi reformate, pentru a contrabalansa puterea de decizie a altor blocuri economice şi politice. UE reprezintă cea mai mare piaţă mondială de bunuri şi servicii şi contribuie cu cele mai mari ajutoare publice la finanţarea dezvoltării ţărilor mai sărace, iar moneda sa, euro, este a doua monedă internaţională de rezervă, fiind în consecinţă un gigant economic din multe puncte de vedere. Dacă se ia însă în considerare capacitatea sa decizională în context internaţional, UE este un "pitic politic"; acesta este un adevărat paradox, de neînţeles pentru cetăţenii europeni. Este necesar ca, dimpotrivă, politica internaţională să fie influenţată în mai mare măsură de propunerile şi valorile europene.

4.4.2.1. Starptautiskā pārvaldība. ES joprojām nav ne kopējas ārpolitikas, ne arī pilnvaru neatkarīgi pārvaldīt krīzi, kaut arī būtu nepieciešams, lai tā — vismaz eirozonas vārdā — starptautiskos forumos un jo īpaši organizācijās, kuras gatavojamies reformēt, paustu vienotu viedokli, lai līdzsvarotu citu ekonomisko un politisko bloku ietekmi lēmumu pieņemšanas jomā. ES ir lielākais preču un pakalpojumu tirgus pasaulē, tā ir visnozīmīgākā publiskā atbalsta sniedzēja visnabadzīgāko valstu attīstības finansēšanai, un tās valūta, euro, ir otrā starptautisko rezervju valūta. Ja daudzos aspektos tā ir "saimniecisks milzis", tad, ņemot vērā tās lēmumu pieņemšanas pilnvaras starptautiskajā līmenī, tā drīzāk ir "politisks punduris": tas ir īsts, Eiropas iedzīvotājiem nesaprotams paradokss. Tomēr globālajā politikā Eiropas priekšlikumiem un "vērtībām" jābūt ar lielāku ietekmi.

4.4.2.2 Ca atare, şefii de stat şi de guvern trebuie să aibă curajul de a recunoaşte această limită şi să-şi fixeze obiective în consecinţă; în prezent, aceştia acţionează ca o echipă fără căpitan, situaţie care generează costuri economice şi politice semnificative. Nu este nevoie să invoci istorici sau "părinţi fondatori" pentru a te convinge de acest lucru ("Dacă Europa ar fi unită, fericirea, prosperitatea şi gloria celor 400 de milioane de locuitori ai săi nu ar cunoaşte limite", W. Churchill, 1946). Ar trebui elaborat rapid un acord obligatoriu în vederea gestionării crizelor, care apoi să poată fi transformat în metodă comunitară, şi nu invers, cum se întâmplă în prezent.

4.4.2.2. Tāpēc valstu vai valdību vadītājiem būtu drosmīgi jāatzīst šis trūkums un jāizvirza mērķis to novērst. Pašlaik viņi darbojas kā apkalpes locekļi bez kapteiņa, šādā situācijā rodas ievērojamas ekonomiskās un politiskās izmaksas. Lai par to pārliecinātos, nemaz nav vajadzības atsaukties uz vēsturniekiem vai dibinātājiem ("Ja Eiropa reiz būtu vienota, tās 400 miljonu iedzīvotāju laimei, labklājībai un slavai nebūtu robežu" — Vinstons Čērčils 1946. gadā). Būtu nekavējoties jāizstrādā saistošs nolīgums krīzes vadībai, kuru pēc tam varētu pārveidot par Kopienas metodi, un nevis otrādi, kā tas ir pašlaik.

4.4.3 Guvernanţăeconomică: obiectivul principal este de a furniza UE instrumentele necesare definirii şi elaborării orientărilor comune la nivelul politicii macroeconomice şi al politicilor sectoriale (cel puţin pentru zona euro, efectele pozitive răsfrângându-se asupra tuturor celor 27 de state membre), cu alte cuvinte – de a asocia politicii monetare europene o politică economică comună, plecând de la zona euro, care să nu se limiteze la o simplă misiune de coordonare şi care să prevadă măsuri în sectoarele europene de interes strategic (mediu, energie, inovare, imigraţie, ocuparea forţei de muncă, coeziune etc.). Ar trebui elaborat un nou pact european pentru creştere, dezvoltare durabilă, competitivitate şi locuri de muncă, un pact care să valorifice mai ales economia socială şi ecologică de piaţă şi să urmărească desăvârşirea pieţei interne, după cum prevede Strategia de la Lisabona.

4.4.3. Ekonomiskā pārvaldība. Svarīgākais mērķis ir nodrošināt ES ar instrumentiem, kas nepieciešami, lai noteiktu un izstrādātu makroekonomikas un nozaru politiku kopējas pamatnostādnes (vismaz eirozonā, pozitīvi ietekmējot visas 27 dalībvalstis); Eiropas monetāro politiku, sākot ar eirozonu, papildināt ar kopēju ekonomikas politiku, kas nedrīkst aprobežoties tikai ar koordinēšanas centieniem un ar ko paredz pasākumus Eiropas stratēģisko interešu jomās (vide, enerģētika, jauninājumi, imigrācija, nodarbinātība, kohēzija, u.c.). Jāizstrādā jauns Eiropas pakts izaugsmei, ilgtspējīgai attīstībai, konkurētspējai un nodarbinātībai, kurā tiktu novērtēta arī tirgus sociālā un vides ekonomika un kuras mērķis ir iekšējā tirgus izveides pabeigšana, kā tas ir paredzēts "Lisabonas stratēģijā".

4.4.4 Guvernanţăsocială: pactul european ar trebui să cuprindă şi politica socială şi de coeziune printre obiectivele sale prioritare. UE ar trebui să dispună de o mai mare capacitate de intervenţie în domeniul social [12], pentru a defini un prag minimal de drepturi sociale fundamentale. Toate aceste motive pledează în favoarea unei Europe mai în măsură să acţioneze. Aceasta ar trebui să înceapă prin a reaminti că Uniunea Europeană a apărut sub forma unui proiect economic (CECO, CEE şi euro) care a sfârşit prin a-şi fixa obiective politice.

4.4.4. Sociālā pārvaldība. Par vienu no šāda pakta prioritārajiem mērķiem jāizvirza arī sociālā un kohēzijas politika. ES būtu jāpiešķir lielākas pilnvaras veikt pasākumus sociālās politikas jomā [12], lai definētu sociālo pamattiesību bāzi vai minimālās tiesības. Minēto iemeslu dēļ Eiropai ir vajadzīgas lielākas rīcības pilnvaras. Tās varētu sākt ieviest, atveroties, ka ES pamatā ir ekonomisks projekts (EOTK, EEK un euro), lai sasniegtu politiskos mērķus.

4.4.5 Prin urmare, CESE consideră că, în această perioadă, este necesară lărgirea bazei de participare a cetăţenilor, în special a tinerilor, la procesul de construcţie a UE, prin experimentarea unor noi forme de cointeresare cetăţenească, acesta fiind un aspect care nu trebuie lăsat la voia întâmplării. Lansarea de către UE a unei propuneri eficiente, care să nu rămână efemeră şi care să-i aducă în prim-plan pe cetăţeni, prin noi proceduri de participare la deciziile privind principalele politici europene, ar putea avea un impact major asupra opiniei publice. Aceasta ar constitui un instrument optim în vederea apropierii cetăţenilor de instituţiile europene şi ar contracara deficitul democratic al UE. Este un aspect esenţial pentru viitorul Uniunii, care nu mai poate fi tergiversat, chiar dacă Tratatul de la Lisabona reprezintă, din acest punct de vedere, un mic pas înainte.

4.4.5. Tāpēc EESK uzskata, ka pašlaik ir jāveicina iedzīvotāju, jo īpaši jaunatnes, līdzdalība Eiropas Savienības veidošanā, izmēģinot jaunus iedzīvotāju iesaistīšanas veidus. Šis jautājums nav jāatstāj nejaušībai. Eiropas Savienībai varētu būt liela ietekme uz sabiedrisko domu, ja tā ierosinātu efektīvus un ilgtspējīgus priekšlikumus, kuros, pirmkārt, centrālā vieta būtu iedzīvotājiem, un izmantotu jaunas procedūras līdzdalībai lēmumu pieņemšanā par galvenajām Eiropas politikām. Tas būtu lielisks instruments saiknes veidošanai starp Eiropas iedzīvotājiem un Eiropas iestādēm un palīdzētu mazināt demokrātijas deficītu ES. Tas ir Eiropas nākotnei svarīgs jautājums, kura risināšanu vairs nevar atlikt, kaut arī Lisabonas līgums ir neliels solis uz priekšu.

4.4.6 O contribuţie importantă în această direcţie poate veni din partea societăţii civile europene, care nu poate fi invocată doar în treacăt, ca o sferă aparte şi slujind doar drept paravan. Şi acest aspect reprezintă o provocare pentru CESE şi pentru al său Program pentru Europa.

4.4.6. Nozīmīgu ieguldījumu šajā virzienā var sniegt "Eiropas pilsoniskā sabiedrība", kas pelnījusi vairāk nekā vienkāršu atsauci un kuru nedrīkst uzskatīt par izolētu jomu vai izmantot tikai kā aizsegu. Tas ir izaicinājums EESK un tās "Programmai Eiropai".

Bruxelles, 16 decembrie 2009

Briselē, 2009. gada 16. decembrī

Preşedintele Comitetului Economic şi Social European

Eiropas Ekonomikas un sociālo lietu komitejas priekšsēdētājs

Mario Sepi

Mario Sepi

[1] Cf. Avizul CESE privind Raportul de Larosière, JO C 318, 23.12.2009, p. 57.

[1] Sk. EESK atzinumu "Larosière grupas ziņojums", OV C 318, 23.12.2009., 57. lpp.

[2] Cf. Avizul CESE privind Raportul Grupului de Larosière, JO C 318, 23.12.2009, p. 57, şi Avizul CESE privind Planul european de redresare economică, JO C 182, 4.8.2009, p. 71.

[2] Sk. EESK atzinumus par tematu "Larosière grupas ziņojums", OV C 318, 23.12.2009., 57. lpp., un par tematu "Eiropas ekonomikas atveseļošanas plāns", OV C 182, 4.8.2009., 71. lpp.

[3] Situaţia sistemului financiar bancar (Situation of the financial and banking system) – articol comun, semnat de Christine Lagarde, ministrul economiei, industriei şi forţei de muncă din Franţa şi de miniştrii de finanţe din Suedia (Anders Borg), Olanda (Wouter Bos), Luxemburg (Jean-Claude Juncker), Spania (Elena Salgado Mendez), Germania (Peer Steinbrück) şi Italia (Giulio Tremonti), apărut în mai multe publicaţii europene la 4 septembrie 2009.

[3] Situation of the financial and banking system (Situācija finanšu un banku sistēmā). — Ievietoti Ekonomikas, rūpniecības un nodarbinātības ministres Christine Lagarde, Zviedrijas finanšu ministra Anders Borg, Nīderlandes finanšu ministra Wouter Bos, Luksemburgas finanšu ministra Jean-Claude Juncker, Spānijas Finanšu ministres Elena Salgado Mendez, Vācijas finanšu ministra Peer Steinbrück un Itālijas finanšu ministra Giulio Tremonti raksti, kas ir publicēti 2009. gada 4. septembrī dažādās Eiropas avīzēs.

[4] Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice – COM(499) final, 23.9.2009; Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de înființare a Autorității Bancare Europene – COM(501) final, 23.9.2009; Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de înființare a Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale – COM (502) final, 23.9.2009; Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de înființare a Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe – COM(503) final, 23.9.2009.

[4] Eiropas Parlamenta un Padomes regula par Kopienas finanšu sistēmas makrouzraudzību un Eiropas Sistēmisko risku komitejas izveidošanu — COM(499) galīgā redakcija, 23.09.2009.; Eiropas Parlamenta un Padomes regula, ar ko izveido Eiropas Banku iestādi — COM(501) galīgā redakcija, 23.09.2009.; Eiropas Parlamenta un Padomes regula ar ko izveido Eiropas Apdrošināšanas un fondēto pensiju iestādi — COM(502) galīgā redakcija, 23.09.2009.; Eiropas Parlamenta un Padomes regula, ar ko izveido Eiropas Vērtspapīru un tirgu iestādi — COM(503) galīgā redakcija, 23.09.2009.

[5] Cf. nota 3.

[5] Sk. 3. zemsvītras piezīmi.

[6] COM(2009) 114 final, Stimularea redresării economice europene, 4.3.2009.

[6] COM(2009) 114 galīgā redakcija, "Impulsi Eiropas atveseļošanai", 04.03.2009.

[7] Cf. Avizul CESE privind rezultatele Summitului privind ocuparea forţei de muncă, JO C 306, 16.12.2009, p. 70.

[7] Sk. EESK atzinumu par tematu "Sammita par nodarbinātības jautājumiem rezultāti", OV C 306, 16.12.2009., 70. lpp..

[8] Cf. Avizul CESE privind Raportul Grupului de Larosière, JO C 318, 23.12.2009, p. 57. Cu prilejul luării sale de cuvânt din cadrul sesiunii plenare a CESE din 30 septembrie 2009, dl Barroso s-a exprimat, de asemenea, în acest sens.

[8] Sk. EESK atzinumu "Larosière grupas ziņojums", OV C 318, 23.12.2009., 57. lpp.. Līdzīgu nostāju, uzstājoties EESK 2009. gada 30. septembra plenārsesijā, pauda Barroso kgs.

[9] Cf. Avizul CESE privind Planul european de redresare economică, JO C 182, 4.8.2009, p. 71.

[9] Sk. EESK atzinumu par tematu "Eiropas ekonomikas atveseļošanas plāns", OV C 182, 4.8.2009., 71. lpp.

[10] Cf. Avizul CESE privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor privind rezultatele negocierilor referitoare la strategiile şi programele din domeniul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013, JO C 228, 22.9.2009, p. 141.

[10] Sk. Eiropas Ekonomikas un sociālo lietu komitejas atzinumu par tematu "Komisijas paziņojums Eiropas Parlamentam, Padomei, Eiropas Ekonomikas un sociālo lietu komitejai un Reģionu komitejai par pārrunu rezultātiem saistībā ar kohēzijas politikas stratēģijām un programmām 2007.–2013. gada plānošanas periodam", OV C 228, 22.9.2009., 141. lpp.

[11] John Nash, laureat al premiului Nobel pentru economie, octombrie 2008.

[11] John Nash, Nobela prēmijas laureāts ekonomikā, 2008. gada oktobris.

[12] Cu prilejul luării sale de cuvânt din cadrul sesiunii plenare a CESE din 30 septembrie 2009, dl Barroso s-a exprimat de asemenea în acest sens.

[12] Līdzīgu viedokli, uzstājoties EESK 2009. gada 30. septembra plenārsesijā, pauda arī Barroso kgs.

--------------------------------------------------

--------------------------------------------------