Recomandarea Consiliului

Padomes Ieteikums

din 13 iulie 2010

( 2010. gada 13. jūlijs)

privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii

par vispārējām pamatnostādnēm dalībvalstu un Savienības ekonomikas politikai

(2010/410/UE)

(2010/410/ES)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

EIROPAS SAVIENĪBAS PADOME,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2),

ņemot vērā Līgumu par Eiropas Savienības darbību un jo īpaši tā 121. panta 2. punktu,

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

ņemot vērā Eiropas Komisijas ieteikumu,

având în vedere concluziile Consiliului European,

ņemot vērā Eiropadomes secinājumus,

întrucât:

tā kā:

(1) Tratatul prevede că statele membre își consideră politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și le coordonează în cadrul Consiliului. În conformitate cu dispozițiile tratatului, Uniunea Europeană a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politica fiscală (Pactul de stabilitate și de creștere) și politicile macrostructurale.

(1) Līgumā noteikts, ka dalībvalstis ekonomikas politiku uzskata par vispārsvarīgu jautājumu un to koordinē Padomē. Saskaņā ar Līguma noteikumiem Eiropas Savienība ir izstrādājusi un īstenojusi politikas koordinēšanas instrumentus nodokļu politikas jomā (Stabilitātes un izaugsmes pakts), kā arī makrostrukturālās politikas jomās.

(2) Tratatul prevede că trebuie adoptate de către Consiliu orientări privind ocuparea forței de muncă și orientări generale de politică economică pentru a orienta politicile statelor membre.

(2) Līgumā noteikts, ka Padome pieņem nodarbinātības pamatnostādnes un vispārējās ekonomikas politikas pamatnostādnes, lai dotu ievirzi dalībvalstu politikai.

(3) Strategia de la Lisabona, lansată în 2000, s-a bazat pe recunoașterea nevoii Uniunii Europene de a spori ocuparea forței de muncă, productivitatea și competitivitatea, consolidând totodată coeziunea socială, în condițiile concurenței globale, transformărilor tehnologice și ale unei populații în curs de îmbătrânire. Strategia de la Lisabona a fost relansată în 2005, după o revizuire intermediară care a condus la punerea unui accent mai puternic pe creștere economică și pe locuri de muncă mai multe și mai bune.

(3) Lisabonas stratēģija, kuru sāka 2000. gadā, tika balstīta uz atziņu, ka Eiropas Savienībā ir nepieciešams palielināt nodarbinātību, ražīgumu un konkurētspēju, kā arī veicināt sociālo kohēziju, ņemot vērā pasaules mēroga konkurenci, tehnoloģiskās izmaiņas, vides problēmas un sabiedrības novecošanos. Lisabonas stratēģiju atjaunoja 2005. gadā pēc starpposma pārskatīšanas, kā rezultātā lielāka uzmanība tika veltīta izaugsmei, vairāk un labākām darbvietām.

(4) Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă a contribuit la obținerea unui consens cu privire la direcția generală a politicii economice și a politicii privind ocuparea forței de muncă ale Uniunii. În conformitate cu această strategie, Consiliul a adoptat în 2005 orientări generale de politică economică și orientări privind ocuparea forței de muncă [1], pe care le-a revizuit în 2008 [2]. Cele 24 de orientări au constituit baza programelor naționale de reformă, descriind prioritățile principale în materie de reformă macroeconomică, microeconomică și a pieței forței de muncă pentru Uniune în ansamblul său. Cu toate acestea, experiența arată că orientările nu au stabilit priorități suficient de clare și că legăturile dintre acestea ar fi putut fi mai puternice. Aceasta a limitat impactul lor asupra elaborării politicilor la nivel național.

(4) Lisabonas izaugsmes un nodarbinātības stratēģija palīdzēja panākt vienprātību par vispārēju Savienības ekonomikas un nodarbinātības politikas ievirzi. Saskaņā ar šo stratēģiju Padome 2005. gadā pieņēma vispārējās ekonomikas politikas pamatnostādnes un nodarbinātības pamatnostādnes [1], bet 2008. gadā tās pārskatīja [2]. Divdesmit četras pamatnostādnes veidoja pamatu valsts reformu programmām, nosakot galvenās makroekonomikas, mikroekonomikas un darba tirgus reformu prioritātes visai Savienībai kopumā. Tomēr pieredze liecina, ka pamatnostādnēs prioritātes nebija noteiktas pietiekami skaidri un saikne starp tām būtu varējusi būt ciešāka. Tas ierobežoja to ietekmi uz valstu politikas izstrādi.

(5) Criza financiară și economică declanșată în 2008 a avut drept rezultat pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă și a unei părți considerabile din producția potențială și a condus la o deteriorare dramatică a finanțelor publice. Cu toate acestea, Planul european de redresare economică [3] a ajutat statele membre să abordeze criza, în parte prin intermediul unor stimulente fiscale coordonate, moneda euro îndeplinind un rol de ancoră pentru stabilitatea macroeconomică. Criza a arătat așadar că, dacă este consolidată și eficientizată, coordonarea politicilor economice la nivelul Uniunii poate produce rezultate semnificative. Criza a evidențiat de asemenea interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre.

(5) Finanšu un ekonomikas krīze, kas sākās 2008. gadā, bija par iemeslu ievērojamam darbvietu un potenciālā ražošanas apjoma samazinājumam, un tās rezultātā krasi pasliktinājās valsts finanšu stāvoklis. Tomēr Eiropas ekonomikas atveseļošanas plāns [3] daļēji ar koordinētu fiskālo stimulu, euro kalpojot par makroekonomiskās stabilitātes garantu, ir līdzējis dalībvalstīm rast risinājumu krīzei. Tādēļ krīze pierādīja, ka ekonomikas politikas koordinēšana Savienības līmenī var dot būtiskus rezultātus, ja to stiprina un efektīvi pielieto. Tāpat krīze uzskatāmi parādīja dalībvalstu ekonomikas un darba tirgu ciešo savstarpējo atkarību.

(6) Comisia a propus crearea unei noi strategii pentru deceniul următor, Strategia Europa 2020 [4], pentru a permite Uniunii să iasă din criză mai puternică și să își direcționeze economia către o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cinci obiective principale, enumerate la orientările relevante, reprezintă obiective comune care orientează acțiunea statelor membre, ținând seama de pozițiile lor inițiale și de circumstanțele naționale, precum și acțiunea Uniunii. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a îndeplini obiectivele naționale și pentru a elimina blocajele care limitează creșterea.

(6) Komisija ierosināja izveidot jaunu stratēģiju nākamajai desmitgadei, stratēģiju "Eiropa 2020" [4], lai ES varētu izkļūt no krīzes spēcīgāka un vērst savu ekonomiku uz saprātīgu, ilgtspējīgu un integrējošu izaugsmi. Attiecīgajās pamatnostādnēs iekļautie pieci pamatmērķi ir kopīgi mērķi, uz kuriem balstās dalībvalstu, kā arī Savienības darbība, ņemot vērā valstu attiecīgās sākumpozīcijas un konkrētos apstākļus. Dalībvalstīm būtu jāveic viss iespējamais, lai izpildītu valsts mērķus un novērstu vājās vietas, kas ierobežo izaugsmi.

(7) În cadrul unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică, statele membre ar trebui să realizeze programe de reformă ambițioase pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice și pentru a îmbunătăți evoluția pieței forței de muncă. Măsurile temporare introduse ca răspuns la criză ar trebui eliminate în mod coordonat, după caz, atunci când redresarea este sigură. Retragerea stimulentelor fiscale ar trebui pusă în aplicare și coordonată în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.

(7) Saistībā ar vispārējām ekonomikas krīzes "pārvarēšanas stratēģijām" dalībvalstīm būtu jāīsteno tālejošas reformu programmas, lai panāktu makroekonomikas stabilitāti un valsts finanšu stabilitāti, uzlabotu konkurētspēju, mazinātu makroekonomikas nelīdzsvarotību un uzlabotu darba tirgus rezultātus. Pēc tam, kad būs nodrošināta atveseļošanās, attiecīgā gadījumā pagaidu pasākumi, kas ir ieviesti, reaģējot uz krīzi, būtu koordinētā veidā jāatceļ. Fiskālā stimula atcelšana būtu jāīsteno un jākoordinē saskaņā ar Stabilitātes un izaugsmes paktu.

(8) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre și Uniunea ar trebui să pună în aplicare reforme direcționate către "creșterea durabilă inteligentă", adică o creștere bazată pe cunoaștere și inovare. Reformele ar trebui să urmărească îmbunătățirea calității educației, asigurarea accesului pentru toți, consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor și continuarea îmbunătățirii cadrului de reglementare, pentru a promova inovarea și transferul cunoștințelor în întreaga Uniune. Aceste reforme ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transpunerea ideilor creative în produse, servicii și procese inovatoare, care pot genera creștere economică, locuri de muncă de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și care pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

(8) Saistībā ar stratēģiju "Eiropa 2020" dalībvalstīm un Savienībai būtu jāīsteno reformas, kuru mērķis ir "saprātīga izaugsme", proti, izaugsme, kas pamatojas uz zināšanām un inovāciju. Reformām vajadzētu būt vērstām uz izglītības kvalitātes uzlabošanu, tās pieejamības nodrošināšanu visiem un pētniecības un uzņēmumu snieguma stiprināšanu, kā arī tiesiskā regulējuma turpmāku uzlabošanu, lai veicinātu inovāciju un zināšanu nodošanu visā Savienībā. Ar tām būtu jāveicina uzņēmējdarbība un jāpalīdz radošas idejas pārvērst inovatīvos produktos, pakalpojumos un procesos, kas var radīt izaugsmi, kvalitatīvas darbvietas, teritoriālu, ekonomikas un sociālo kohēziju un palīdzēt efektīvāk risināt Eiropas un visas pasaules mēroga sabiedrības problēmas. Šajā kontekstā būtiski ir maksimāli likt lietā informācijas un komunikācijas tehnoloģijas.

(9) Politicile Uniunii și ale statelor membre, inclusiv prin intermediul programelor lor de reformă, ar trebui să urmărească "creșterea economică durabilă". Creșterea durabilă înseamnă decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, crearea unei economii durabile, competitive și eficiente din punct de vedere al utilizării energiei și resurselor, distribuția echitabilă a costurilor și a beneficiilor și exploatarea rolului de lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice. Statele membre și Uniunea ar trebui să pună în aplicare reformele necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a utiliza resursele în mod eficient, ceea ce va contribui de asemenea la prevenirea degradării mediului și a declinului biodiversității. Ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească mediul de afaceri, să stimuleze crearea de locuri de muncă ecologice și să ajute întreprinderile să își modernizeze baza industrială.

(9) Savienības un dalībvalstu politikai, arī ar to reformu programmu palīdzību, būtu jātiecas uz "ilgtspējīgu izaugsmi". Ilgtspējīga izaugsme nozīmē, ka ekonomikas izaugsme tiek nošķirta no resursu izmantošanas, tiek veidota ilgtspējīga un konkurētspējīga ekonomika, kurā efektīvi tiek izlietota enerģija un resursi, izmaksas un ieguvumi tiek sadalīti taisnīgi, tiek izmantota Eiropas vadošā nozīme jaunu procesu un tehnoloģiju, tostarp zaļo tehnoloģiju, izstrādes jomā. Dalībvalstīm un Savienībai būtu jāīsteno nepieciešamās reformas, lai samazinātu siltumnīcefekta gāzu emisijas un efektīvi izmantotu resursus, kas arī palīdzēs novērst vides degradāciju un bioloģiskās daudzveidības samazināšanos. Tāpat tām būtu jāuzlabo uzņēmējdarbības vide, jāstimulē zaļo darbvietu radīšana un jāpalīdz uzņēmumiem modernizēt savu ražošanas bāzi.

(10) Politicile Uniunii și programele de reformă ale statelor membre ar trebui să vizeze de asemenea o "creștere economică favorabilă incluziunii". Creșterea economică favorabilă incluziunii înseamnă construirea unei societății bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, participând astfel activ în societate și economie. Așadar, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor din calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, al lucrătorilor mai în vârstă, al tinerilor, al persoanelor cu handicap și al migranților legali.

(10) Savienības politikai un dalībvalstu reformu programmām visbeidzot vajadzētu būt vērstām arī uz "integrējošu izaugsmi". Integrējoša izaugsme nozīmē to, ka tiek veidota vienota sabiedrība, kurā cilvēki spēj paredzēt un pārvaldīt pārmaiņas, tādējādi aktīvi piedaloties sabiedrībā un ekonomikā. Tādēļ dalībvalstu reformām būtu jānodrošina visiem piekļuve un iespējas visos dzīves posmos, lai tādējādi samazinātu nabadzību un sociālo atstumtību, likvidējot šķēršļus dalībai darba tirgū, jo īpaši sievietēm, gados vecākiem darbiniekiem, jauniešiem, invalīdiem un likumīgiem migrantiem.

Statele membre ar trebui să țină seama de perspectiva de gen în toate aceste politici. Aceste reforme ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor forței de muncă, prin investiții în tranziții reușite, dezvoltarea unor competențe adecvate, creșterea calității locurilor de muncă și combaterea segmentării, a șomajului structural și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă și incluziunea activă pentru a reduce sărăcia, aderând totodată la consolidarea fiscală convenită.

Tām visās minētajās politikas jomās būtu jāņem vērā dzimumu līdztiesības jautājums. Tām būtu arī jāpanāk, ka ekonomikas izaugsmes ieguvumi nonāk pie visiem pilsoņiem visos reģionos. Tādēļ dalībvalstu reformu programmu pamatā vajadzētu būt darba tirgus efektīvas darbības nodrošināšanai, izmantojot ieguldījumus sekmīgā darba maiņā, attiecīgo prasmju attīstīšanu, darba kvalitātes paaugstināšanu un cīņu pret sadrumstalošanu, strukturālo bezdarbu un pasivitāti, nodrošinot adekvātu, ilgtspējīgu sociālo aizsardzību un aktīvu iekļaušanu, lai mazinātu nabadzību, vienlaikus stingri ievērojot noteikto fiskālo konsolidāciju.

(11) Ca element esențial, statele membre și Uniunea ar trebui să continue și să își intensifice eforturile pentru a își îmbunătăți și mai mult cadrul de reglementare, în special pentru întreprinderile europene. Prin consolidarea instrumentelor de reglementare inteligentă, statele membre și Uniunea ar trebui să garanteze că legislația este bine concepută, proporțională, revizuită periodic și nu cauzează sarcini inutile. Îndeplinirea obiectivelor de reducere a sarcinilor administrative rămâne o prioritate.

(11) Dalībvalstīm un Savienībai kā būtisks aspekts būtu jāturpina un jāizvērš centieni vēl vairāk uzlabot savu tiesisko regulējumu, it īpaši attiecībā uz Eiropas uzņēmumiem. Nostiprinot savus lietpratīga regulējuma instrumentus, dalībvalstīm un Savienībai būtu jānodrošina, ka tiesību akti ir pareizi izstrādāti, proporcionāli, regulāri pārskatīti un nerada lieku slogu. Administratīvā sloga samazināšanas mērķu sasniegšana arvien ir prioritāte.

(12) Reformele structurale ale Uniunii și ale statelor membre pot contribui eficient la creșterea economică și crearea de locuri de muncă dacă sporesc competitivitatea Uniunii în economia globală, creează noi posibilități pentru exportatorii europeni și oferă un acces competitiv la importuri vitale. Ar trebui să se țină seama așadar de implicațiile reformelor asupra competitivității externe pentru a încuraja creșterea economică și participarea europeană pe piețe deschise și echitabile la nivel mondial.

(12) Savienības un dalībvalstu strukturālās reformas var efektīvi dot ieguldījumu izaugsmē un nodarbinātībā, ja ar tām stiprina Savienības konkurētspēju pasaules ekonomikā, paver jaunas iespējas Eiropas eksportētājiem un rada konkurētspējīgu piekļuvi būtiskam importam. Tādēļ reformās būtu jāņem vērā to ārējās konkurētspējas aspekti, lai veicinātu Eiropas izaugsmi un dalību atvērtos un godīgos tirgos visā pasaulē.

(13) Strategia Europa 2020 trebuie să se bazeze pe o serie integrată de politici europene și naționale, pe care statele membre și Uniunea ar trebui să le aplice integral și într-un ritm similar, pentru a obține efectele pozitive colaterale ale reformelor structurale coordonate și o contribuție mai substanțială a politicilor europene la obiectivele strategiei, ținându-se seama de pozițiile naționale inițiale.

(13) Stratēģija "Eiropa 2020" ir jāstiprina ar integrētu Eiropas un valstu politikas kopumu, kas dalībvalstīm un Savienībai būtu jāīsteno pilnībā un līdzīgā tempā, lai panāktu koordinētu strukturālo reformu pozitīvu papildu ietekmi un būtiskāku Eiropas politikas ieguldījumu stratēģijas mērķos, ņemot vērā valstu sākumpozīcijas.

(14) Deși aceste orientări se adresează statelor membre și Uniunii, Strategia Europa 2020 ar trebui aplicată în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, printr-o asociere strânsă cu parlamentele, precum și cu partenerii sociali și cu reprezentanții societății civile, care vor contribui la elaborarea programelor naționale de reformă, la punerea în aplicare a acestora și la comunicarea generală privind strategia.

(14) Lai gan šīs pamatnostādnes ir adresētas dalībvalstīm un Eiropas Savienībai, stratēģija "Eiropa 2020" būtu jāīsteno partnerībā ar visām valstu, reģionālām un vietējām iestādēm, cieši iesaistot parlamentus, kā arī sociālos partnerus un pilsoniskās sabiedrības pārstāvjus, kas dod ieguldījumu valsts reformu programmu izstrādē, to īstenošanā un vispārējā saziņā stratēģijas sakarā.

(15) Strategia Europa 2020 se bazează pe un set mai restrâns de orientări, care înlocuiește fostul set de 24 de orientări și abordează aspectele de ocupare a forței de muncă și de politică economică generală într-un mod coerent. Orientările pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii anexate prezentei recomandări sunt intrinsec legate de orientările pertinente privind politicile de ocupare a forței de muncă. Împreună, acestea formează "Orientările integrate Europa 2020".

(15) Stratēģiju "Eiropa 2020" stiprina mazāks skaits pamatnostādņu, ar kurām aizstāj iepriekšējo divdesmit četru pamatnostādņu kopumu un saskaņotā veidā pievēršas nodarbinātības un vispārējās ekonomikas politikas jautājumiem. Dalībvalstu un Savienības ekonomikas politikas pamatnostādnes, kas ir pievienotas šim ieteikumam, ir cieši saistītas ar būtiskajām nodarbinātības politikas pamatnostādnēm. Kopā tās veido stratēģijas "Eiropa 2020" integrētās pamatnostādnes.

(16) Aceste noi orientări integrate sunt conforme concluziilor Consiliului European. Ele oferă statelor membre o orientare precisă cu privire la definirea programelor lor naționale de reformă și la punerea în aplicare a reformelor, reflectând interdependența și respectând Pactul de stabilitate și de creștere. Orientările vor constitui baza oricăror recomandări specifice fiecărei țari pe care Consiliul le poate adresa statelor membre sau, în cazul orientărilor generale privind politicile economice, baza avertismentelor politice pe care Comisia le poate emite în cazurile în care recomandările specifice fiecărei țări nu sunt urmate suficient.

(16) Šīs jaunās integrētās pamatnostādnes atbilst Eiropadomes secinājumiem. Tajās ir dota precīza ievirze dalībvalstīm, kā noteikt savas valsts reformu programmas un īstenot reformas, atspoguļojot savstarpējo atkarību un ņemot vērā Stabilitātes un izaugsmes paktu. Uz pamatnostādnēm balstīsies visi ieteikumi konkrētām valstīm, ko Padome var adresēt dalībvalstīm, vai ekonomikas politikas vispārējo pamatnostādņu gadījumā – politikas brīdinājumi, ko Komisija var izdot tad, ja netiek veikti pietiekami pasākumi pēc attiecīgiem ieteikumiem atsevišķām valstīm.

(17) Aceste orientări ar trebui să rămână stabile până în 2014, pentru a se acorda o atenție sporită punerii lor în aplicare,

(17) Lai nodrošinātu orientāciju uz īstenošanu, pēc pieņemšanas šīm pamatnostādnēm būtu jāpaliek nemainīgām līdz 2014. gadam,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

IR PIEŅĒMUSI ŠO IETEIKUMU.

1. Statele membre și, atunci când este cazul, Uniunea Europeană ar trebui să țină seama în politicile lor economice de orientările prevăzute în anexă.

1. Dalībvalstīm un attiecīgā gadījumā Eiropas Savienībai būtu savā ekonomikas politikā jāņem vērā pielikumā izklāstītās pamatnostādnes.

2. Statele membre ar trebui să elaboreze programe naționale de reformă conforme cu obiectivele stabilitate în "Orientările integrate Europa 2020".

2. Dalībvalstīm būtu jāizstrādā valsts reformu programmas saskaņā ar mērķiem, kas izklāstīti stratēģijas "Eiropa 2020" integrētajās pamatnostādnēs.

Adoptată la Bruxelles, 13 iulie 2010.

Briselē, 2010. gada 13. jūlijā

Pentru Consiliu

Padomes vārdā –

Președintele

priekšsēdētājs

D. Reynders

D. Reynders

[1] COM(2005) 141.

[1] COM(2005) 141.

[2] COM(2007) 803.

[2] COM(2007) 803.

[3] COM(2009) 615, 19.11.2009.

[3] COM(2009) 615, 19.11.2009.

[4] COM(2010) 2020, 3.3.2010.

[4] COM(2010) 2020, 3.3.2010.

--------------------------------------------------

--------------------------------------------------

ANEXĂ

PIELIKUMS

Orientări generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii

Vispārējās pamatnostādnes dalībvalstu un Savienības ekonomikas politikai

Orientarea 1: Asigurarea calității și durabilității finanțelor publice

1. pamatnostādne. Valsts finanšu kvalitātes un stabilitātes nodrošināšana

Statele membre ar trebui să aplice cu fermitate strategii de consolidare bugetară în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) și, în special, recomandările care le sunt adresate în cadrul procedurii de deficit excesiv și/sau prin memorandumurile de înțelegere în cazul susținerii balanței de plăți. În special, statele membre ar trebui să realizeze consolidarea în conformitate cu recomandările Consiliului și să atingă obiectivele pe termen lung în conformitate cu PSC. Fără a se aduce atingere cadrului legal al PSC, acest lucru implică faptul că majoritatea statelor membre ar trebui să realizeze o consolidare care să depășească cu mult indicatorul de referință de 0,5 % din produsul intern brut (PIB) anual în termeni structurali, până în momentul în care ponderea datoriilor va cunoaște o tendință clară de descreștere. Consolidarea fiscală ar trebui să înceapă cel târziu în 2011 și mai devreme în câteva state membre în care condițiile economice o impun, cu condiția ca previziunile Comisiei să continue să indice faptul că redresarea se consolidează și devine autonomă.

Dalībvalstīm būtu stingri jāīsteno budžeta konsolidācijas stratēģijas saskaņā ar Stabilitātes un izaugsmes paktu (SIP) un it īpaši ieteikumi, kas adresēti dalībvalstīm attiecībā uz pārmērīga budžeta deficīta novēršanas procedūru un/vai saprašanās memorandos maksājumu bilances atbalsta gadījumos. Konkrēti dalībvalstīm būtu jāpanāk konsolidācija saskaņā ar Padomes ieteikumiem un jāsasniedz savi vidēja termiņa mērķi atbilstīgi SIP. Neskarot SIP tiesisko regulējumu, tas nozīmē, ka vairumam dalībvalstu ir jāpanāk konsolidācija krietni virs noteiktā kritērija 0,5 % no iekšzemes kopprodukta (IKP) gadā strukturālā izteiksmē, līdz parāda proporcijas ir sākušas stabili samazināties. Fiskālā konsolidācija būtu jāsāk vēlākais 2011. gadā, bet dažās dalībvalstīs, kurās ekonomiskie apstākļi to atļauj, – agrāk, ja Komisijas prognozes turpinās liecināt, ka atgūšanās nostiprinās un kļūst pašpietiekama.

La elaborarea și aplicarea strategiilor de consolidare bugetară, statele membre ar trebui să se axeze pe limitarea cheltuielilor și să acorde prioritate tipurilor de cheltuieli care stimulează creșterea, în domenii precum educația, competențele și capacitatea de inserție profesională, cercetarea, dezvoltarea și inovarea și investițiile în rețele cu efecte pozitive asupra productivității, de exemplu internetul de mare viteză, interconexiunile de energie și transport, precum și infrastructura. În cazurile în care trebuie crescute impozitele, această acțiune ar trebui să se desfășoare atunci când este posibil, concomitent cu măsuri care urmăresc ca sistemele fiscale să devină mai favorabile ocupării forței de muncă, mediului și creșterii economice, de exemplu prin transferarea sarcinii fiscale către activitățile dăunătoare mediului. Sistemele fiscale și de protecție socială ar trebui să furnizeze stimulente mai bune pentru a spori atractivitatea locurilor de muncă.

Izstrādājot un īstenojot budžeta konsolidēšanas stratēģijas, tajās būtu jāpievēršas izdevumu ierobežojumam un prioritāte jāatvēl izaugsmi veicinošiem izdevumu posteņiem tādās jomās kā izglītība, prasmes un nodarbinātība, pētniecība, attīstība un inovācija, ieguldījumi tīklos, kas labvēlīgi ietekmē ražīgumu, piemēram, attiecīgā gadījumā – ātrgaitas internetā, enerģētikas un transporta tīklu starpsavienojumos un infrastruktūrā. Ja nodokļi būtu jāpaaugstina, tas, ja iespējams, būtu jādara saistībā ar pasākumiem, kas nodokļu sistēmas padara labvēlīgākas nodarbinātībai, videi un izaugsmei, piemēram, pārvietojot nodokļu slogu uz videi kaitīgām darbībām. Nodokļu un pabalstu sistēmām būtu jārada labāki stimuli panākt, lai darbs atmaksājas.

Mai mult, statele membre ar trebui să consolideze cadrele bugetare naționale, să sporească calitatea cheltuielilor publice și să îmbunătățească durabilitatea finanțelor publice, urmărind în special o reducere clară a datoriilor, reforma cheltuielilor publice legate de vârstă, cum ar fi cheltuielile cu asistența medicală, precum și politici care contribuie la creșterea efectivă a ratei ocupării forței de muncă și a vârstei de pensionare, pentru a asigura viabilitatea financiară a cheltuielilor publice legate de vârstă și a sistemelor de protecție socială.

Turklāt dalībvalstīm būtu jāstiprina valsts budžeta sistēmas, jāuzlabo valsts izdevumu kvalitāte un jāveicina valsts finanšu stabilitāte, it īpaši apņēmīgi cenšoties samazināt parādus, reformēt ar vecumu saistītos valsts izdevumus, piemēram, pensiju un veselības jomā, un politiku, kas palīdz palielināt nodarbinātību un faktisko pensionēšanās vecumu, lai panāktu, ka ar vecumu saistītie valsts izdevumi un sociālās labklājības sistēmas ir finansiāli stabili.

Eficiența bugetară și calitatea finanțelor publice sunt de asemenea importante la nivelul Uniunii.

Budžeta efektivitāte un valsts finanšu kvalitāte ir svarīga arī Savienības līmenī.

Orientarea 2: Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

2. pamatnostādne. Makroekonomikas nelīdzsvarotības novēršana

Statele membre ar trebui să evite dezechilibrele macroeconomice nesustenabile, care rezultă în special din evoluțiile conturilor curente, ale burselor de valori și ale bilanțurilor gospodăriilor și întreprinderilor. Statele membre cu mari dezechilibre de cont curent care își au originea într-o lipsă persistentă de competitivitate sau care au alte origini ar trebui să abordeze cauzele de bază luând măsuri, de exemplu, în domeniul politicii fiscale, al evoluțiilor salariale, al reformelor structurale aferente piețelor de servicii financiare și de produse (inclusiv fluxul de productivitate care majorează capitalul) și al piețelor forței de muncă, în conformitate cu orientările privind ocuparea forței de muncă, precum și în orice domeniu relevant. În acest context, statele membre ar trebui să încurajeze crearea condițiilor-cadru adecvate pentru sistemele de negociere a salariilor și evoluția costurilor muncii în concordanță cu stabilitatea prețurilor, tendințele în materie de productivitate pe termen lung și nevoia de reducere a dezechilibrelor macroeconomice. După caz, stabilirea adecvată a salariilor în sectorul public ar trebui considerată drept un semnal important pentru asigurarea moderării salariilor în sectorul privat, coerentă cu necesitatea de îmbunătățire a competitivității. Cadrele de stabilire a salariilor, inclusiv a salariilor minime, ar trebui să permită proceselor de formare a salariilor să țină seama de diferențele în materie de calificări și condiții de pe piețele locale ale forței de muncă și să răspundă amplelor divergențe de performanță economică între diversele regiuni ale unei țări. Partenerii sociali joacă un rol important în acest context. Statele membre cu surplusuri mari de cont curent ar trebui să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a reformelor structurale care să ducă la consolidarea creșterii potențiale, sprijinind astfel cererea internă. Abordarea dezechilibrelor macroeconomice, inclusiv între statele membre, ar contribui de asemenea la realizarea coeziunii economice.

Dalībvalstīm būtu jāizvairās no makroekonomikas nenoturīgas nelīdzsvarotības, kam pamatā jo īpaši ir tekošo kontu, aktīvu tirgu un mājsaimniecību un uzņēmumu bilances. Dalībvalstīm, kurās ir liela tekošā konta nelīdzsvarotība, kas sakņojas pastāvīgā konkurētspējas trūkumā vai citos iemeslos, būtu jāpievēršas pamatcēloņiem, piemēram, veicot pasākumus attiecībā uz fiskālo politiku, algu attīstības tendencēm, strukturālām reformām saistībā ar produktu un finanšu pakalpojumu tirgiem (tostarp attiecībā uz ražīgumu veicinošu kapitāla plūsmu), darba tirgiem saskaņā ar nodarbinātības pamatnostādnēm, vai jebkurā citā attiecīgā politikas jomā. Šajā sakarībā dalībvalstīm būtu jāveicina pareizie pamatnosacījumi algu noteikšanas sistēmām sarunu ceļā un darba izmaksu attīstības tendencēm saskaņā ar cenu stabilitāti, ražošanas tendencēm vidējā termiņā un nepieciešamību mazināt makroekonomisku nelīdzsvarotību. Vajadzības gadījumā pareiza algu noteikšana valsts sektorā būtu jāuzskata par svarīgu signālu, lai nodrošinātu algu mērenību privātajā sektorā atbilstīgi vajadzībai uzlabot konkurētspēju. Algu, tostarp minimālo algu, noteikšanas mehānismiem būtu jādod iespēja noteikt algas, ņemot vērā prasmju un vietējo darba tirgus apstākļu atšķirības un reaģējot uz lielām atšķirībām reģionu, nozaru un uzņēmumu ekonomikas rādītājos valsts robežās. Svarīga nozīme šajā ziņā ir sociālajiem partneriem. Dalībvalstīm, kurās ir liels tekošo kontu pārpalikums, būtu jāveic pasākumi ar mērķi īstenot strukturālas reformas, ar ko cenšas stiprināt potenciālo izaugsmi un ar to arī atbalstīt iekšzemes pieprasījumu. Makroekonomikas nelīdzsvarotības novēršana, tostarp starp dalībvalstīm, arī palīdzētu panākt ekonomisko kohēziju.

Orientarea 3: Reducerea dezechilibrelor în zona euro

3. pamatnostādne. Nelīdzsvarotības mazināšana euro zonā

Statele membre a căror monedă este euro ar trebui să considere divergențele ample și persistente între pozițiile conturilor curente și alte dezechilibre macroeconomice ca o chestiune de interes comun și să ia măsuri urgente pentru a reduce dezechilibrele acolo unde este necesar. Se impun de asemenea măsuri în toate statele membre care fac parte din zona euro, dar tipul, importanța și gradul de urgență al provocărilor în materie de politică diferă semnificativ în funcție de țările avute în vedere. Având în vedere vulnerabilitățile și amploarea adaptărilor necesare, nevoia de măsuri politice este deosebit de presantă în statele membre care prezintă în mod constant surplusuri mari de cont curent și mari pierderi de competitivitate. Acestea ar trebui să realizeze o reducere permanentă semnificativă a deficitului de cont curent. De asemenea, aceste state membre din zona euro ar trebui să urmărească reducerea costurilor unitare ale forței de muncă, ținând seama de evoluția productivității la nivel regional, sectorial și al întreprinderilor, precum și consolidarea concurenței pe piețele de produse. Statele membre din zona euro cu surplusuri mari de cont curent ar trebui să ia măsuri în vederea punerii în aplicare unor reforme structurale care să ducă la consolidarea creșterii potențiale, sprijinind astfel cererea internă. În mod similar, statele membre din zona euro ar trebui să acționeze asupra oricăror altor dezechilibre macroeconomice, cum ar fi acumularea unei datorii private excesive și divergențele în materie de inflație. Ar trebui eliminate barierele instituționale care împiedică ajustările flexibile ale prețurilor și ale salariilor la condițiile pieței. Dezechilibrele macroeconomice ar trebui monitorizate îndeaproape în cadrul Eurogrupului, care ar trebui să propună măsuri de remediere atunci când este necesar.

Dalībvalstīm, kuru valūta ir euro, lielas un pastāvīgas novirzes tekošo kontu pozīcijās un cita veida makroekonomikas nelīdzsvarotība būtu jāuzskata par vispārsvarīgu jautājumu un vajadzības gadījumā būtu steidzami jārīkojas, lai samazinātu nelīdzsvarotību. Ir jārīkojas visām euro zonas dalībvalstīm, tomēr politikas uzdevumu veids, svarīgums un steidzamība attiecīgās valstīs ievērojami atšķiras. Ņemot vērā vajadzīgā pielāgojuma vārīgumu un apjomu, politikas rīcība ir īpaši steidzami vajadzīga dalībvalstīs ar pastāvīgi lieliem tekošā konta deficītiem un lieliem konkurētspējas zudumiem. Tām būtu jāpanāk ievērojams pastāvīgs tekošā konta deficīta samazinājums. Šīm euro zonas dalībvalstīm būtu arī jāizvirza mērķis samazināt darbaspēka izmaksas, ņemot vērā ražīguma tendences reģionu, nozaru un uzņēmumu līmenī, un pastiprināt konkurenci produktu tirgos. Euro zonas dalībvalstīm, kurās ir liels tekošo kontu pārpalikums, būtu jāveic pasākumi ar mērķi īstenot strukturālas reformas, ar ko cenšas stiprināt potenciālo izaugsmi un ar to arī atbalstīt iekšzemes pieprasījumu. Līdzīgi euro zonas dalībvalstīm būtu jāveic pasākumi, lai novērstu jebkādu citu makroekonomikas nelīdzsvarotību, piemēram, pārmērīgu privātā parāda uzkrāšanos un inflācijas procesa izmaiņas. Būtu jānovērš institucionāli šķēršļi, lai cenas un algas varētu elastīgi pielāgot tirgus apstākļiem. Eurogrupai būtu jāveic cieša makroekonomikas nelīdzsvarotības uzraudzība, vajadzības gadījumā ierosinot koriģējošas darbības.

Orientarea 4: Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare și inovare, consolidarea triunghiului cunoașterii și eliberarea potențialului economiei digitale

4. pamatnostādne. Atbalsta pētniecībai, attīstībai un inovācijai optimizēšana, zināšanu trīsstūra stiprināšana un digitālās ekonomikas potenciāla attīstīšana

Statele membre ar trebui să își reexamineze sistemele de cercetare-dezvoltare și de inovare naționale (și regionale), asigurând condiții-cadru eficiente și adecvate pentru investițiile publice în cadrul strategiilor de consolidare bugetară prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere (orientarea 1), și orientându-le spre o creștere mai mare, în paralel cu abordarea, după caz, a dificultăților majore de la nivelul societății (inclusiv energia, eficiența resurselor, schimbările climatice, biodiversitatea, coeziunea socială și teritorială, îmbătrânirea populației, sănătatea și securitatea) în mod rentabil. În special, investițiile publice ar trebui să servească drept stimulent pentru finanțarea privată a cercetării și dezvoltării. Reformele ar trebui să favorizeze excelența și specializarea inteligentă, să promoveze integritatea științifică și să consolideze cooperarea între universități, institute de cercetare, actori publici, privați și din sectorul terț atât la nivel național, cât și la nivel internațional și să asigure dezvoltarea infrastructurilor și rețelelor care permit difuzarea cunoștințelor. Ar trebui îmbunătățită guvernanța instituțiilor de cercetare pentru ca sistemele de cercetare naționale să devină mai rentabile și mai productive. În acest scop, ar trebui modernizată cercetarea în cadrul universităților, ar trebui dezvoltate infrastructuri de nivel mondial, gradul de accesibilitate al acestora ar trebui sporit și ar trebui promovate carierele atractive și mobilitatea cercetătorilor și a studenților. Ar trebui adaptate și simplificate sistemele de finanțare și de achiziții publice pentru a contribui, după caz, la facilitarea cooperării transfrontaliere, a transferului de cunoștințe și a concurenței bazate pe merit, având drept punct de plecare sinergiile și dobândind o valoare sporită.

Dalībvalstīm būtu jāpārskata valsts (un reģionu) pētniecības, attīstības un inovācijas sistēmas, budžeta konsolidācijas stratēģijās saskaņā ar Stabilitātes un izaugsmes paktu (1. pamatnostādne) nodrošinot efektīvus un adekvātus pamatnosacījumus valsts ieguldījumiem un tos orientējot uz lielāku izaugsmi, vienlaikus vajadzības gadījumā ar rentablu pieeju pievēršoties galvenajiem sabiedrības problēmjautājumiem (tostarp enerģētika, resursu efektivitāte, klimata pārmaiņas, bioloģiskā daudzveidība, sociāla un teritoriāla kohēzija, novecošanās, veselība un drošība). It īpaši valsts ieguldījumiem būtu jāpalīdz palielināt privātu pētniecības un attīstības finansējumu. Ar reformām būtu jāveicina izcilība un lietpratīga specializācija, jāveicina zinātniskā integritāte, jāpastiprina sadarbība starp augstākajām mācību iestādēm, pētniecības iestādēm, procesa dalībniekiem no valsts, privātā un trešā sektora gan valstu iekšienē, gan starptautiskā mērogā, kā arī jānodrošina infrastruktūru un tīklu attīstība, kas ļaus izplatīt zināšanas. Būtu jāuzlabo pētniecības iestāžu pārvaldība, lai uzlabotu valsts pētniecības sistēmu rentabilitāti un ražīgumu. Šajā nolūkā būtu jāmodernizē universitātēs bāzētā pētniecība, jāattīsta un jādara pieejamas pasaules līmeņa infrastruktūras, jāveicina pievilcīgas karjeras iespējas un pētnieku un studentu mobilitāte. Finansējuma un iepirkuma programmas būtu jāpielāgo un jāvienkāršo, lai vajadzības gadījumā palīdzētu atvieglot pārrobežu sadarbību, zināšanu nodošanu un uz sasniegumiem balstītu konkurenci, pamatojoties uz sinerģijām un panākot lielāku vērtību.

Politicile de cercetare-dezvoltare și de inovare ale statelor membre ar trebui să abordeze în mod direct oportunitățile și provocările naționale și să țină seama de contextul Uniunii pentru a îmbunătăți posibilitățile de punere în comun a resurselor publice și private în domenii cu valoare adăugată la nivelul Uniunii, valorificând sinergiile cu fondurile Uniunii și, în acest mod, obținând o amploare suficientă și evitând fragmentarea. Statele membre și Uniunea ar trebui să integreze inovarea în toate politicile relevante și să promoveze inovarea în sens larg (inclusiv inovarea fără caracter tehnologic). În vederea promovării investițiilor private în cercetare și inovare, statele membre și Uniunea ar trebui să îmbunătățească condițiile-cadru – în special cu privire la mediul de afaceri, la mediul înconjurător, la piețele competitive și deschise și la potențialul economic ridicat al domeniilor cultural și creativ –, să combine, după caz, stimulentele fiscale rentabile, în funcție de marja fiscală de manevră a fiecărui stat membru, și alte instrumente financiare cu măsuri de facilitare a accesului la finanțarea privată (inclusiv la capital de risc), precum și să simplifice accesul IMM-urilor, să încurajeze cererea, în special în ecoinovare (după caz, prin intermediul achizițiilor publice ecologice și al standardelor interoperabile), să promoveze piețele și reglementările favorabile inovării și să ofere o protecție și o gestionare reală, accesibilă și eficientă a proprietății intelectuale. Toate cele trei laturi ale triunghiului (educație-cercetare-inovare) ar trebui să se sprijine reciproc și să funcționeze în sinergie. În conformitate cu orientările 8 și 9, statele membre ar trebui să își pregătească oamenii astfel încât aceștia să dispună de o serie amplă de competențe necesare pentru inovare în toate formele sale, inclusiv pentru ecoinovare, și ar trebui să caute să asigure resurse suficiente de absolvenți în științe, matematică și tehnică.

Dalībvalstu pētniecības, attīstības un inovācijas politikā būtu tieši jāizmanto valsts iespējas un jārisina problēmas un būtu jāņem vērā Savienības konteksts, lai veicinātu iespējas jomās, kurās Savienība dod papildu vērtību, pulcēt vienkop valsts un privātos resursus, izmantot sinerģijas ar Savienības līdzekļiem, tādējādi panākot pietiekamu apjomu un novēršot sadrumstalošanu. Dalībvalstīm un Savienībai būtu jāintegrē inovācija visās attiecīgajās politikas jomās un būtu jāveicina inovācija plašā nozīmē (tostarp ar tehnoloģiju nesaistīta inovācija). Nolūkā veicināt privātos ieguldījumus pētniecībā un inovācijā dalībvalstīm un Savienībai būtu jāuzlabo pamatnosacījumi – jo īpaši attiecībā uz uzņēmējdarbības vidi, konkurētspējīgiem un atvērtiem tirgiem un kultūras un jaunrades jomas lielo ekonomisko potenciālu – un vajadzības gadījumā rentabli fiskālie stimuli atkarībā no katras dalībvalsts rīcības brīvības fiskālā jomā un citi finanšu instrumenti ir jāapvieno ar pasākumiem, kas veicina piekļuvi privātam finansējumam (tostarp riska kapitālam), jāvienkāršo MVU piekļuve, jāpalielina pieprasījums, jo īpaši pēc ekoinovācijas (vajadzības gadījumā izmantojot videi draudzīgu valsts iepirkumu un savietojamus standartus), jāveicina uz inovāciju vērsti tirgi un noteikumi un jāizveido intelektuālā īpašuma pieejama un efektīva aizsardzība un pārvaldība. Visām trim trīsstūra šķautnēm (izglītība/pētniecība/inovācija) būtu citai citu jāatbalsta un jāpapildina. Saskaņā ar 8. un 9. pamatnostādni dalībvalstīm būtu jānodrošina cilvēkiem plašs prasmju loks, kas nepieciešamas inovācijai visās tās izpausmēs, tostarp ekoinovācijai, un būtu jācenšas panākt, ka pietiekami daudz personu iegūst augstāko izglītību zinātnē, matemātikā un tehnoloģijas jomā.

Statele membre și Uniunea ar trebui să creeze condițiile-cadru adecvate pentru dezvoltarea rapidă a unei piețe unice digitale care să ofere conținuturi și servicii online accesibile pe scară largă. Statele membre ar trebui să promoveze difuzarea și utilizarea internetului de mare viteză ca un instrument esențial de acces la cunoaștere și de participare la crearea acesteia. Finanțarea publică ar trebui să fie rentabilă și orientată pentru a remedia deficiențele pieței. Politicile ar trebui să respecte principiul neutralității tehnologice. Statele membre ar trebui să încerce să reducă costurile extinderii rețelelor, în special prin intensificarea coordonării lucrărilor publice; statele membre și Uniunea ar trebui să promoveze difuzarea și utilizarea unor servicii online moderne și accesibile, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a e-guvernanței, a semnăturii și identificării electronice și a plăților online; să sprijine participarea activă la societatea digitală, în special prin promovarea accesului la conținutul și la serviciile culturale, inclusiv prin competența mediatică și digitală; și să promoveze un climat de securitate și încredere.

Dalībvalstīm un Savienībai būtu jārada attiecīgi pamatapstākļi, lai strauji attīstītos digitālais vienotais tirgus, piedāvājot plaši pieejamu tiešsaistes saturu un pakalpojumus. Dalībvalstīm būtu jāveicina ātrgaitas interneta pakalpojumu ieviešana un attīstīšana kā būtisks līdzeklis, lai piekļūtu zināšanām un piedalītos to veidošanā. Valsts finansējumam vajadzētu būt rentablam un vērstam uz tirgus trūkumu risināšanu. Politikā būtu jāievēro tehnoloģiskās neitralitātes princips. Dalībvalstīm būtu jācenšas samazināt tīkla ieviešanas izmaksas, it īpaši uzlabojot valsts pasūtījuma būvdarbu koordināciju. Dalībvalstīm un Savienībai būtu jācenšas veicināt modernu, pieejamu tiešsaistes pakalpojumu ieviešanu un izmantošanu, tostarp tālāk attīstot e-pārvaldi, e-parakstu, e-identitāti un e-maksājumus; atbalstīt aktīvu līdzdalību digitālajā sabiedrībā, it īpaši veicinot piekļuvi kultūras jomas materiāliem un pakalpojumiem, tostarp izmantojot plašsaziņas līdzekļus un digitālo kompetenci; kā arī veicināt drošu un uzticamu gaisotni.

Obiectivul principal al Uniunii Europene, pe baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a îmbunătăți condițiile pentru cercetare și dezvoltare, în special pentru a aduce nivelurile combinate ale investițiilor publice și private în acest sector la 3 % din PIB până în 2020. Comisia va elabora un indicator menit să reflecte intensitatea cercetării și dezvoltării și a inovării.

Eiropas Savienības pamatmērķis, uz kuru balstoties dalībvalstis noteiks savus valsts mērķus, ir uzlabot pētniecības un attīstības apstākļus, konkrēti – ar mērķi panākt, lai līdz 2020. gadam apvienotie valsts un privāto ieguldījumu līmeņi šajā jomā ir līdz 3 % no IKP. Komisija izstrādās rādītāju, kas atspoguļos pētniecības, attīstības un inovācijas intensitāti.

Orientarea 5: Îmbunătățirea eficienței resurselor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

5. pamatnostādne. Resursu efektīva izmantošana un siltumnīcefekta gāzu emisiju samazināšana

Statele membre și Uniunea ar trebui să instituie măsuri pentru a promova decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, transformând dificultățile legate de mediu în posibilități de creștere și utilizând într-un mod mai eficient propriile resurse naturale, ceea ce contribuie de asemenea la prevenirea degradării mediului și la asigurarea biodiversității. Acestea ar trebui să pună în aplicare reformele structurale necesare pentru a înregistra rezultate pozitive în contextul limitărilor tot mai mari la nivel mondial în materie de emisii de dioxid de carbon și de utilizare a resurselor, precum și pentru a crea noi întreprinderi și posibilități de ocupare a forței de muncă. Uniunea și statele membre ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a accelera crearea unei piețe interne a energiei integrate și perfect funcționale, pentru a permite fluxul de gaze și de electricitate fără blocaje. Pentru a reduce emisiile și a îmbunătăți eficiența energetică, statele membre ar trebui să utilizeze pe scară extinsă instrumentele bazate pe piață, susținând principiul internalizării costurilor externe, inclusiv impozitarea, precum și alte instrumente eficiente de sprijin, pentru a reduce emisiile și a se adapta mai bine la schimbările climatice, să sprijine creșterea economică și locurile de muncă durabile și eficiența resurselor într-un mod rentabil, să stimuleze utilizarea energiei din surse regenerabile și a tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon rezistente la schimbările climatice, să treacă la mijloace de transport mai ecologice și interconectate și să promoveze economiile de energie și ecoinovarea. Statele membre ar trebui să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului și să asigure distribuirea echitabilă a costurilor și beneficiilor lor.

Dalībvalstīm un Savienībai būtu jāīsteno pasākumi ar mērķi veicināt, ka ekonomikas izaugsmi nošķir no resursu izmantošanas, pārvēršot vides problēmas izaugsmes iespējās un efektīvāk izmantojot savus dabas resursus, kas arī palīdz novērst vides degradāciju un saglabāt bioloģisko daudzveidību. Tām būtu jāīsteno nepieciešamās strukturālās reformas, lai, radot jaunas uzņēmējdarbības un nodarbinātības iespējas, sekmīgi darbotos apstākļos, ko rada arvien lielāki globāla mēroga ierobežojumi oglekļa un resursu ziņā. Savienībai un dalībvalstīm būtu jāturpina darbs, lai paātrinātu integrēta un pilnīgi funkcionējoša iekšējā enerģijas tirgus izveidi, atļaujot netraucētas gāzes un elektrības piegādes. Lai samazinātu emisijas un uzlabotu energoefektivitāti, dalībvalstīm būtu plaši jāizmanto uz tirgu balstīti instrumenti, jāatbalsta ārējo izmaksu internalizācijas princips, tostarp nodokļu jomā, un citi iedarbīgi atbalsta instrumenti, lai samazinātu emisijas un labāk pielāgotos klimata pārmaiņām, ar rentablu pieeju atbalstītu ilgtspējīgu izaugsmi un nodarbinātību un resursu efektivitāti, stimulētu atjaunojamo enerģijas avotu un zemas oglekļa koncentrācijas klimatu saudzējošu tehnoloģiju izmantošanu, pāreju uz videi draudzīgākiem un savstarpēji savienotiem transporta veidiem un veicinātu enerģijas taupīšanu un ekoinovāciju.

Statele membre și Uniunea ar trebui să utilizeze instrumente fiscale, normative și de altă natură, de exemplu standardele de performanță energetică pentru produse și clădiri la nivelul Uniunii, etichetarea și achizițiile publice ecologice pentru a stimula tranziția rentabilă a producției și a modelelor de consum, pentru a promova reciclarea, pentru a realiza tranziția către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și energiei și cu un nivel scăzut sigur și durabil al emisiilor de dioxid de carbon, precum și pentru a asigura progresul către transporturi mai durabile și o producție mai curată de energie, sporind totodată la maximum sinergiile europene în această privință și ținând seama de contribuția agriculturii durabile. Statele membre ar trebui să ia măsuri decisive în direcția unor infrastructuri de transport și energie inteligente, actualizate și pe deplin interconectate, să utilizeze tehnologiile informației și comunicațiilor în conformitate cu orientarea 4, să asigure creșteri ale productivității și punerea în aplicare coordonată a proiectelor de infrastructură și să sprijine dezvoltarea unor piețe de rețele deschise, competitive și integrate.

Dalībvalstīm būtu pakāpeniski jāatsakās no videi kaitīgām subsīdijām un jāpanāk izmaksu un ieguvumu taisnīga sadale. Dalībvalstīm un Savienībai būtu jāizmanto regulējošie, neregulējošie un fiskālie instrumenti, piemēram, Savienības mēroga energoefektivitātes standarti produktiem un ēkām, marķējums un "zaļais iepirkums", lai stimulētu ražošanas un patēriņa metožu rentablu pāreju, veicinātu otrreizēju pārstrādi, pārietu uz energoefektivitāti, resursu efektivitāti un drošu ekonomiku ar pastāvīgi zemu CO2 emisiju līmeni, palīdzot attīstīt ilgtspējīgāku transportu un drošas un tīras enerģijas ražošanu, vienlaikus šajā sakarībā maksimāli izmantojot Eiropas sinerģiju un ņemot vērā ilgtspējīgas lauksaimniecības ieguldījumu. Dalībvalstīm būtu apņēmīgi jāstrādā, lai izveidotu "inteliģentas", modernizētas un savstarpēji pilnīgi savienotas transporta un enerģētikas infrastruktūras, jāizmanto informācijas un komunikācijas tehnoloģijas saskaņā ar 4. pamatnostādni, lai nodrošinātu ražošanas ieguvumus, panāktu infrastruktūras projektu koordinētu īstenošanu un atbalstītu atvērtu, konkurētspējīgu un integrētu tīklu tirgu attīstību.

Obiectivul principal al Uniunii Europene, pe baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a reduce până în 2020 emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % comparativ cu nivelurile din 1990; de a spori cota surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie la 20 %; și de a urmări o creștere de 20 % a eficienței energetice. Uniunea se angajează să decidă trecerea la o reducere cu 30 % până în 2020 față de nivelurile din 1990, aceasta reprezentând oferta sa condiționată în vederea stabilirii unui acord global și cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu condiția ca și celelalte țări dezvoltate să se angajeze să efectueze reduceri comparabile ale emisiilor și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat în conformitate cu responsabilitățile și capacitățile lor proprii.

Eiropas Savienības pamatmērķis, uz kuru balstoties dalībvalstis noteiks savus valsts mērķus, ir līdz 2020. gadam samazināt siltumnīcefekta gāzu emisijas par 20 % salīdzinājumā ar 1990. gada līmeni; palielināt atjaunojamu energoresursu avotu daļu mūsu enerģijas galapatēriņā līdz 20 %; un virzīties uz energoefektivitātes palielinājumu par 20 %. Savienība ir apņēmusies pieņemt lēmumu līdz 2020. gadam virzīties uz 30 % samazinājumu salīdzinājumā ar 1990. gada līmeni, kas ir tās piedāvājums ar nosacījumiem, lai noslēgtu pasaules mēroga un vispusīgu nolīgumu laikposmam pēc 2012. gada, ja vien citas attīstītās valstis apņemas panākt līdzīgus emisiju samazinājumus un jaunattīstības valstis sniedz atbilstīgu ieguldījumu saskaņā ar saviem pienākumiem un attiecīgām spējām.

Orientarea 6: Îmbunătățirea mediului de afaceri și de consum și modernizarea și dezvoltarea bazei industriale pentru asigurarea funcționării depline a pieței interne

6. pamatnostādne. Uzņēmumu un patērētāju vides uzlabošana un ražošanas bāzes modernizēšana un attīstīšana, lai nodrošinātu pilnīgu iekšējā tirgus darbību

Statele membre ar trebui să se asigure că piețele funcționează pentru cetățeni, consumatori și întreprinderi. Asigurând în același timp protecția consumatorilor, statele membre și Uniunea ar trebui să creeze condiții-cadru previzibile și să se asigure că piețele de bunuri și de servicii sunt funcționale, deschise și competitive. În special, aceste acțiuni ar trebui să urmărească aprofundarea pieței unice și a sistemului de reglementare, în special în sectorul financiar, precum și promovarea unor condiții echitabile pe piețele financiare la nivel global, punerea în aplicare și executarea eficientă a normelor în materie de piață unică și de concurență și dezvoltarea infrastructurii fizice necesare, urmărind de asemenea reducerea diferențelor de la nivel regional.

Dalībvalstīm būtu jāpanāk, ka tirgus darbojas pilsoņu, patērētāju un uzņēmumu labā. Vienlaikus nodrošinot patērētāju aizsardzību, dalībvalstīm un Savienībai būtu jāizveido paredzami pamatnosacījumi un jānodrošina pareizi funkcionējoši, atvērti un konkurētspējīgi preču un pakalpojumu tirgi. Konkrēti ar šiem pasākumiem būtu jācenšas pilnveidot vienotā tirgus un regulējuma sistēmu, it īpaši finanšu nozarē, kā arī globālā mērogā veicināt finanšu tirgos vienlīdzīgus konkurences apstākļus, efektīvi ieviest un izpildīt vienotā tirgus un konkurences noteikumus un attīstīt nepieciešamo fizisko infrastruktūru, arī lai samazinātu atšķirības starp reģioniem.

Dimensiunea externă a pieței interne ar trebui dezvoltată în continuare, în scopul îmbunătățirii comerțului și investițiilor. În contextul pieței unice, trebuie acordată atenția cuvenită respectării furnizării adecvate de servicii de interes general. Statele membre ar trebui să continue să îmbunătățească mediul de afaceri prin modernizarea administrațiilor publice, îmbunătățirea guvernanței corporative, eliminarea barierelor din calea pieței interne, eliminarea sarcinilor administrative inutile și evitarea unor noi sarcini inutile generate de aplicarea instrumentelor de reglementare inteligentă, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a unor servicii interoperabile de e-guvernanță, eliminarea obstacolelor fiscale, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), îmbunătățirea accesului acestora la piața internă în conformitate cu "Small Business Act for Europe" și cu principiul "să gândim mai întâi la scară mică", asigurarea unor piețe de servicii financiare stabile și integrate, facilitarea accesului la finanțare, îmbunătățirea condițiilor pentru promovarea accesibilității și protecției drepturilor de proprietate intelectuală, sprijinirea internaționalizării IMM-urilor și promovarea spiritului întreprinzător, inclusiv din partea femeilor. Achizițiile publice ar trebui să încurajeze inovarea, în special pentru IMM-uri, și să sprijine tranziția către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și energiei (în conformitate cu orientarea 5), respectând totodată principiile deschiderii pieței, transparenței și concurenței veritabile.

Būtu jāturpina attīstīt iekšējā tirgus ārpolitikas aspektu, lai stiprinātu tirdzniecību un investīcijas. Vienotā tirgus sakarībā ir jāpievērš pienācīga izmanība tam, lai ņemtu vērā vispārējas nozīmes pakalpojumu pienācīgu nodrošinājumu. Dalībvalstīm arī turpmāk būtu jāuzlabo uzņēmējdarbības vide, modernizējot valsts pārvaldi, uzlabojot korporatīvu pārvaldību, novēršot vēl atlikušos iekšējā tirgus šķēršļus, likvidējot lieku administratīvo slogu un novēršot jaunus nevajadzīgus slogus, piemērojot lietpratīga regulējuma instrumentus, tostarp turpinot attīstīt savietojamus e-pārvaldes pakalpojumus, likvidējot nodokļu šķēršļus, atbalstot mazos un vidējos uzņēmumus (MVU), uzlabojot to piekļuvi vienotajam tirgum saskaņā ar Eiropas Mazās uzņēmējdarbības aktu un principu "vispirms domāt par mazākajiem", nodrošinot stabilus un integrētus finanšu pakalpojumu tirgus, veicinot piekļuvi finansējumam, uzlabojot apstākļus, ar ko veicina piekļuvi intelektuālajam īpašumam un aizsargā tā tiesības, atbalstot MVU internacionalizāciju un veicinot uzņēmējdarbību, tostarp sieviešu iesaisti tajā. Valsts iepirkuma jomā būtu jāveicina inovācija, jo īpaši MVU, un ekonomikā jāatbalsta pāreja uz energoefektivitāti un resursu efektivitāti (saskaņā ar 5. pamatnostādni), vienlaikus ievērojot tirgus atvērtības, pārskatāmības un efektīvas konkurences principus.

Statele membre ar trebui să sprijine o bază industrială modernă, inovatoare, diversificată, competitivă, cu un nivel redus al emisiilor de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere energetic și al resurselor, în parte prin facilitarea oricărei restructurări necesare în mod rentabil și în deplină conformitate cu regulile Uniunii în materie de concurență și cu alte norme relevante. În acest context, statele membre ar trebui să modifice prioritatea fondurilor Uniunii. Statele membre ar trebui să conlucreze îndeaproape cu sectorul industrial și cu părțile interesate pentru a contribui la rolul de lider și la competitivitatea Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea durabilă globală și dezvoltarea favorabilă incluziunii, în special prin încurajarea responsabilității sociale a întreprinderilor, prin identificarea blocajelor și prin favorizarea schimbărilor.

Dalībvalstīm būtu jāatbalsta moderna, inovatīva, dažādota, konkurētspējīga, zemas oglekļa koncentrācijas un energoefektīva ražošanas bāze, daļēji veicinot jebkādu nepieciešamo pārstrukturēšanu, ko īstenotu rentabli un pilnīgi ievērojot Savienības konkurences noteikumus un citus attiecīgus noteikumus. Šajā sakarā dalībvalstīm būtu jāpiešķir prioritāte Savienības līdzekļiem. Dalībvalstīm būtu cieši jāsadarbojas ar rūpniecības nozarēm un ieinteresētajām personām, lai veicinātu Savienības vadošo nozīmi un konkurētspēju ilgtspējīgā un integrējošā pasaules mēroga attīstībā, it īpaši veicinot korporatīvu sociālo atbildību, nosakot vājās vietas un dodot iespēju izdarīt pārmaiņas.

--------------------------------------------------

--------------------------------------------------