[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

[pic] | EIROPAS KOPIENU KOMISIJA |

Bruxelles, 29.8.2008

Briselē, 29.8.2008

COM(2008) 530 final

COM(2008) 530 galīgā redakcija

2008/0170 (COD)

2008/0170 (COD)

VOL.I

VOL.I

Propunere de

Priekšlikums

DECIZIE A CONSILIULUI

PADOMES LĒMUMS

privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Conven ț iei Na ț iunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

par to, lai Eiropas Kopiena noslēgtu Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvenciju par personu ar invaliditāti tiesībām

(prezentată de Comisie)

(iesniegusi Komisija)

EXPUNERE DE MOTIVE

PASKAIDROJUMA RAKSTS

INTRODUCERE

IEVADS

Prezenta Convenție a Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și Protocolul ei opțional au fost adoptate la 13 decembrie 2006 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Pe baza directivelor de negociere adoptate de către Consiliu la data de 24 mai 2004, Comisia a negociat convenția în numele Comunității Europene.

Apvienoto Nāciju Organizācijas Ģenerālā Asambleja 2006. gada 13. decembrī pieņēma Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvenciju par personu ar invaliditāti tiesībām un tās fakultatīvo protokolu. Pamatojoties uz Padomes 2004. gada 24. maijā pieņemtajām sarunu direktīvām, Komisija Eiropas Kopienas vārdā vadīja sarunas par konvenciju.

La 27 februarie 2007, Comisia a prezentat o propunere de decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Comunității Europene, a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și a Protocolului ei opțional (COM(2007)77).

Komisija 2007. gada 27. februārī iesniedza priekšlikumu Padomes lēmumam par Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvencijas par invalīdu tiesībām un tās fakultatīvā protokola parakstīšanu Eiropas Kopienas vārdā (COM (2007) 77).

Decizia Consiliului din data de 27 martie 2007 (ST07404/07) a autorizat Comunitatea să semneze Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap și a adoptat o declarație privind Protocolul opțional (anexa II la decizia menționată) care afirmă că subiectul semnării Protocolului opțional la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap de către Comunitatea Europeană va fi reexaminat de Consiliul Uniunii Europene cât mai curând. Convenția a fost semnată de Comisie la 30 martie 2007.

Ar Padomes 2007. gada 27. marta lēmumu (ST07404/07) Kopiena tika pilnvarota parakstīt Konvenciju par personu ar invaliditāti tiesībām un tika izdota deklarācija par fakultatīvo protokolu (lēmuma 2. pielikums), kurā paziņots, ka Eiropas Savienības Padomei pēc iespējas ātrāk atkārtoti izskata jautājums par Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvencijas par personu ar invaliditāti tiesībām fakultatīvā protokola parakstīšanu. Komisija 2007. gada 30. martā parakstīja šo konvenciju.

La 3 mai 2008, convenția și protocolul ei opțional au intrat în vigoare. Din moment ce protocolul opțional nu a fost încă semnat, ar trebui propusă aderarea la acesta. Prin urmare, sunt necesare două propuneri, una privind încheierea convenției și alta privind aderarea la protocolul opțional.

Konvencija un tās fakultatīvais protokols stājās spēkā 2008. gada 3. maijā. Tā kā fakultatīvais protokols vēl nav parakstīts, jāierosina pievienošanās tam. Tādēļ ir nepieciešami divi priekšlikumi: viens, lai noslēgtu konvenciju, bet otrs, lai pievienotos fakultatīvajam protokolam.

TEMEIUL JURIDIC

JURIDISKAIS PAMATS

Temeiul juridic este constituit de articolele 13, 26, 47 alineatul (2), 55, 71 alineatul (1), 80 alineatul (2), 89, 93, 95 și 285 coroborate cu articolul 300 alineatul (2) teza a doua din primul paragraf și cu articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Eiropas Kopienas dibināšanas līguma 13. pants, 26. pants, 47. panta 2. punkts, 55. pants, 71. panta 1. punkts, 80. panta 2. punkts, 89., 93., 95. un 285. pants saistībā ar 300. panta 2. punkta pirmās daļas otro teikumu un 300. panta 3. punkta pirmo daļu ir izvēlēti par juridisko pamatu.

PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII

SUBSIDIARITĀTES PRINCIPS

Principiul subsidiarității se aplică în temeiul naturii mixte a competențelor atribuite prin Convenția ONU și Protocolul ei opțional. Dat fiind că sunt implicate atât competențe comunitare cât și competențe ale statelor membre, este necesară încheierea/ratificarea comună de către Comunitate și de către statele membre. Prin urmare, propunerea este conformă cu principiul subsidiarității.

Subsidiaritātes princips ir piemērojams, jo ANO konvencija un tās fakultatīvais protokols skar dažādas kompetences. Konvencija vienlaicīgi attiecas gan uz Kopienas, gan uz dalībvalstu kompetencēm, tāpēc ir nepieciešams, ka Kopiena un dalībvalstis kopīgi noslēdz/ratificē konvenciju. Līdz ar to priekšlikums atbilst subsidiaritātes principam.

PRINCIPIUL PROPORȚIONALITĂȚII

PROPORCIONALITĀTES PRINCIPS

Din moment ce actul în cauză este un act procedural, principiul proporționalității nu este relevant.

Šis ir procesuāls tiesību akts, tāpēc proporcionalitātes principu nepiemēro.

TIPUL DE ACT

AKTA VEIDS

În temeiul articolului 300 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, dat fiind că în cauză este încheierea de către Comunitate a unui document normativ internațional, o decizie a Consiliului reprezintă singurul instrument legal adecvat.

Saskaņā ar Eiropas Kopienas dibināšanas līguma 300. panta 2. punktu Padomes lēmums ir vienīgais piemērotais juridiskais instruments, jo Kopiena noslēdz starptautisku normatīvu aktu.

PROCEDURA

PROCEDŪRA

În temeiul articolului 300 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, atunci când acordul reglementează un domeniu pentru care este necesară unanimitatea, Consiliul hotărăște în unanimitate. În cazul de față, unanimitatea este cerută în virtutea articolului 13 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. În temeiul articolului 300 alineatul (3) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul încheie acorduri după consultarea Parlamentului European. Parlamentul European își dă avizul într-un termen pe care Consiliul îl poate stabili în funcție de urgența problemei.

Saskaņā ar Eiropas Kopienas dibināšanas līguma 300. panta 2. punktu Padome lēmumus pieņem vienprātīgi, ja nolīgums attiecas uz jomu, kurā ir nepieciešama vienprātība. Šajā gadījumā Eiropas Kopienas dibināšanas līguma 13. pants paredz vienprātību. Saskaņā ar Eiropas Kopienas dibināšanas līguma 300. panta 3. punktu Padome slēdz nolīgumus pēc apspriešanās ar Eiropas Parlamentu. Eiropas Parlaments sniedz atzinumu noteiktā termiņā, ko Komisija nosaka atkarībā no jautājuma steidzamības.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

PAPILDU INFORMĀCIJA

Acest proiect nu intră sub incidența Acordului SEE.

Uz šo tiesību akta projektu neattiecas EEZ līgums.

2008/0170 (COD)

2008/0170 (COD)

Propunere de

Priekšlikums

DECIZIE A CONSILIULUI

PADOMES LĒMUMS

privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

par to, lai Eiropas Kopiena noslēgtu Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvenciju par personu ar invaliditāti tiesībām

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

EIROPAS SAVIENĪBAS PADOME,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 13, 26, 47 alineatul (2), 55, 71 alineatul (1), 80 alineatul (2), 89, 93, 95 și 285 coroborate cu articolul 300 alineatul (2) teza a doua din primul paragraf și cu articolul 300 alineatul (3) primul paragraf,

ņemot vērā Eiropas Kopienas dibināšanas līgumu un jo īpaši tā 13., 26. pantu, 47. panta 2. punktu, 55. pantu, 71. panta 1. punktu, 80. panta 2. punktu, 89., 93., 95. un 285. pantu saistībā ar 300. panta 2. punkta pirmās daļas otro teikumu un 300. panta 3. punkta pirmo daļu,

având în vedere propunerea Comisiei[1],

ņemot vērā Komisijas priekšlikumu[1],

având în vedere avizul Parlamentului European[2],

ņemot vērā Eiropas Parlamenta atzinumu[2],

întrucât:

tā kā:

(1) În mai 2004, Consiliul a autorizat Comisia să conducă negocieri în numele Comunității Europene referitoare la Convenția Națiunilor Unite privind protecția și promovarea drepturilor și demnității persoanelor cu handicap.

(1) 2004. gada maijā Padome pilnvaroja Komisiju vadīt sarunas Eiropas Kopienas vārdā attiecībā uz Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvenciju par personu ar invaliditāti tiesību aizsardzību un cieņas veicināšanu.

(2) Convenția ONU și protocolul ei opțional au fost adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006 și au intrat în vigoare la 3 mai 2008.

(2) Apvienoto Nāciju Organizācijas Ģenerālā asambleja 2006. gada 13. decembrī pieņēma ANO konvenciju un tās fakultatīvo protokolu, kas stājās spēkā 2008. gada 3. maijā.

(3) Convenția ONU a fost semnată în numele Comunității la 30 martie 2007, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară, în conformitate cu Decizia …/…/CE a Consiliului din….[3].

(3) Saskaņā ar Padomes [..] Lēmumu ../../EK ANO konvencija Kopienas vārdā tika parakstīta 2007. gada 30. martā, ņemot vērā tās iespējamo noslēgšanu vēlāk[3].

(4) Convenția Națiunilor Unite ar trebui aprobată.

(4) ANO konvencija ir jāapstiprina.

(5) Atât Comunitatea, cât și statele membre au competențe în domeniile reglementate de Convenția ONU. Prin urmare, Comunitatea și statele membre ar trebui să îndeplinească obligațiile stabilite de Convenția ONU și, în situațiile în care competențele se suprapun, să exercite într-o manieră coerentă drepturile cu care au fost investite.

(5) Gan Kopiena, gan tās dalībvalstis ir kompetentas jomās, uz ko attiecas ANO konvencija. Tāpēc Kopienai un dalībvalstīm dalītas kompetences situācijās vajadzētu saskaņoti pildīt ANO konvencijā paredzētās saistības un izmantot piešķirtās tiesības.

(6) În momentul depunerii instrumentului de confirmare oficială, Comunitatea ar trebui să depună și o declarație, în temeiul articolului 44 alineatul 1 din convenție, care să precizeze domeniile reglementate de aceasta în legătură cu care competența a fost transferată Comunității de către statele membre.

(6) Kopienai, deponējot oficiālās apstiprināšanas dokumentus, vajadzētu arī saskaņā ar konvencijas 44. panta 1. punktu deponēt deklarāciju, norādot jautājumus, ko reglamentē šī konvencija un kuros dalībvalstis ir nodevušas tai kompetenci,

DECIDE:

IR PIEŅĒMUSI ŠO LĒMUMU.

Articolul 1

1. pants

1. Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap se aprobă în numele Comunității, cu o rezervă referitoare la articolul 27 alineatul 1.

1. Ar šo Kopienas vārdā tiek apstiprināta ANO Konvencija par personu ar invaliditāti tiesībām ar atrunu attiecībā uz tās 27. panta 1. punktu.

2. Textul Convenției ONU este inclus în anexa 1 la prezenta decizie. Textul rezervei figurează în anexa 2.

2. ANO konvencijas teksts ir ietverts šā lēmuma 1. pielikumā. Atrunas teksts ir ietverts 2. pielikumā.

Articolul 2

2. pants

1. Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să depună, în numele Comunității Europene, instrumentul de confirmare oficială a convenției la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu articolul 41 din Convenția ONU.

1. Padomes priekšsēdētājs ar šo ir pilnvarots iecelt personu vai personas, kam ir tiesības Eiropas Kopienas vārdā saskaņā ar ANO konvencijas 41. pantu deponēt Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretāram konvencijas oficiālās apstiprināšanas instrumentu.

2. În momentul depunerii instrumentului de confirmare oficială, persoana sau persoanele desemnate depun declarația și formulează rezerva care figurează în anexa 2 la prezenta decizie, în conformitate cu articolele 44 alineatul 1 și 46 alineatul 1 din convenție.

2. Deponējot oficiālās apstiprināšanas instrumentu, ieceltā persona vai personas saskaņā ar konvencijas 44. panta 1. punktu un 46. panta 1. punktu deponē deklarāciju un atrunu, kas ir izklāstīta šā lēmuma 2. pielikumā.

Articolul 3

3. pants

1. Pentru domeniile care țin de competența Comunității, Comisia constituie un punct de convergență pentru aspectele legate de punerea în aplicare a Convenției ONU în conformitate cu articolul 33 alineatul 1 din aceasta.

1. Attiecībā uz jautājumiem, kas ir Kopienas kompetencē, Komisija saskaņā ar ANO konvencijas 33. panta 1. punktu ir kontaktpunkts jautājumos, kas saistīti ar ANO konvencijas īstenošanu.

2. Instituțiile comunitare pot stabili un mecanism de coordonare conform articolului 33 alineatul 1 din Convenția ONU.

2. Saskaņā ar ANO konvencijas 33. panta 1. punktu Kopienas iestādes var izveidot koordinācijas mehānismu.

3. Consiliul decide, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, desemnarea sau stabilirea unui cadru, care să includă unul sau mai multe mecanisme independente, adecvat pentru promovarea, protecția și monitorizarea punerii în aplicare a convenției în ceea ce privește aspectele care țin de competența Comunității, în conformitate cu articolul 33 alineatul 2 din Convenția ONU.

3. Pamatojoties uz Komisijas priekšlikumu, Padome saskaņā ar ANO konvencijas 33. panta 2. punktu pieņem lēmumu par struktūras, ieskaitot vienu vai, ja vajadzīgs, vairākus neatkarīgus mehānismus, noteikšanu vai izveidi, lai veicinātu, aizsargātu un pārraudzītu šīs konvencijas īstenošanu attiecībā uz jautājumiem, kas ir Kopienas kompetencē.

Articolul 4

4. pants

Comisia este autorizată să selec ționeze și să numească, în numele Comunității, un expert în cadrul Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap, în conformitate cu articolul 34 din Convenția ONU și să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să prezinte această numire Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu articolul 34 alineatul 6 din Convenția ONU.

Komisija ar šo ir pilnvarota saskaņā ar ANO konvencijas 34. pantu Kopienas vārdā izvēlēties un izvirzīt ekspertu Personu ar invaliditāti tiesību komitejā un saskaņā ar ANO konvencijas 34. panta 6. punktu iecelt personu vai personas, kas ir tiesīgas iesniegt kandidatūru Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretāram.

Articolul 5

5. pants

1. Statele membre prezintă Comisiei rapoarte privind aspectele care țin de competența Comunității în vederea colaționării și transmiterii ulterioare a acestora către Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap, conform articolului 35 alineatele 1 și 2 din convenție. Comisia este autorizată să stabilească modalitățile de funcționare ale mecanismului de raportare respectiv.

1. Dalībvalstis iesniedz Komisijai ziņojumus attiecībā uz jautājumiem, kas ir Kopienas kompetencē, lai saskaņā ar ANO konvencijas 35. panta 1. un 2. punktu tos apkopotu un pārsūtītu Personu ar invaliditāti tiesību komitejai. Komisijai ir tiesības izstrādāt šā ziņošanas mehānisma darbības veidu.

2. Instituțiile comunitare decid de comun acord modalitățile de raportare cu privire la punerea în aplicare a convenției de către instituții.

2. Kopienas iestādes, kopīgi vienojoties, lemj kārtību, kādā iestādes ziņo par ANO konvencijas īstenošanu.

Articolul 6

6. pants

Pentru aspectele care țin de competența Comunității, Comisia reprezintă Comunitatea în cadrul sesiunilor organismelor create prin convenție, în special la Conferința Părților menționată la articolul 40 din aceasta, și acționează în numele Comunității în domeniile care țin de competența organismelor respective.

Attiecībā uz jautājumiem, kuri ir Kopienas kompetencē, Komisija pārstāv Kopienu ANO konvencijas izveidoto struktūru sanāksmēs, jo īpaši tās 40. pantā minētajā dalībvalstu konferencē, un darbojas Kopienas vārdā saistībā ar jautājumiem, kas ietilpst šo struktūru uzdevumos.

Articolul 7

7. pants

Pe baza unei propuneri din partea Comisiei, Consiliul poate decide să prezinte, în numele Comunită ții, o modificare a Convenției ONU Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, conform articolului 47 alineatul 1 din convenția respectivă.

Pamatojoties uz Komisijas priekšlikumu, Padome Kopienas vārdā var pieņemt lēmumu saskaņā ar ANO konvencijas 47. panta 1. punktu iesniegt Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretāram ANO konvencijas grozījumus.

Articolul 8

8. pants

Pe baza unei propuneri din partea Comisiei, Consiliul poate decide să prezinte, în numele Comunită ții, o notificare scrisă a denunțării Convenției ONU Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, conform articolului 48 din convenția respectivă.

Pamatojoties uz Komisijas priekšlikumu, Padome Kopienas vārdā var pieņemt lēmumu saskaņā ar ANO konvencijas 48. pantu iesniegt Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretāram rakstveida paziņojumu par ANO konvencijas denonsēšanu.

Articolul 9

9. pants

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Šo lēmumu publicē Eiropas Savienības Oficiālajā Vēstnesī .

Adoptată la Bruxelles,

Briselē,

Pentru Consiliu,

Padomes vārdā ––

Președintele

priekšsēdētājs

ANEXA 1

1. PIELIKUMS

Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap

Konvencija par personu ar invaliditāti tiesībām

Preambul

Preambula

Statele părți la prezenta convenție,

Šīs konvencijas dalībvalstis,

1. reamintind principiile proclamate în Carta Națiunilor Unite, care recunoaște demnitatea și valoarea inerente și drepturile egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane ca fiind fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume,

1. atsaucoties uz Apvienoto Nāciju Organizācijas Statūtos pasludinātajiem principiem, kas visiem cilvēku saimes locekļiem piemītošo cieņu un vērtību, kā arī viņu vienlīdzīgās un neatņemamās tiesības atzīst par pamatu brīvībai, taisnīgumam un mieram pasaulē;

2. recunoscând că Organizația Națiunilor Unite, în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în convențiile internaționale privind drepturile omului, a proclamat și a convenit că fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate de acestea, fără niciun fel de deosebire,

2. atzīstot, ka Apvienoto Nāciju Organizācija Vispārējā cilvēktiesību deklarācijā un starptautiskajos paktos par cilvēktiesībām ir pasludinājusi un noteikusi, ka ikvienam cilvēkam ir visas tajos pasludinātās tiesības un brīvības bez jebkādām atšķirībām;

3. reafirmând universalitatea, indivizibilitatea, interdependența și strânsa corelație a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și necesitatea de a garanta posibilitatea ca persoanele cu handicap să se bucure de aceste drepturi și libertăți fără discriminare,

3. apstiprinot visu cilvēktiesību un pamatbrīvību vispārību, nedalāmību, savstarpēju atkarību, savstarpēju saistību un nepieciešamību garantēt personām ar invaliditāti šo tiesību un brīvību pilnīgu izmantošanu bez diskriminācijas;

4. reamintind Convenția internațională privind drepturile economice, sociale și culturale, Convenția internațională privind drepturile civile și politice, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Convenția privind drepturile copilului și Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora,

4. atsaucoties uz Starptautisko paktu par ekonomiskajām, sociālajām un kultūras tiesībām, Starptautisko paktu par pilsoniskajām un politiskajām tiesībām, Starptautisko konvenciju par rasu visu veidu diskriminācijas likvidāciju, Konvenciju par sieviešu visu veidu diskriminācijas likvidāciju, Konvenciju pret spīdzināšanu un citiem nežēlīgiem, necilvēcīgiem vai cieņu pazemojošiem apiešanās un sodīšanas veidiem, Konvenciju par bērna tiesībām un Starptautisko konvenciju par visu migrējošo darba ņēmēju un viņu ģimenes locekļu tiesību aizsardzību;

5. recunoscând că handicapul este un concept în evoluție, determinat de interacțiunea dintre persoanele cu handicap și barierele comportamentale și de mediu care împiedică participarea lor deplină și efectivă la viața socială în condiții egale cu celelalte persoane,

5. atzīstot, ka invaliditātes jēdziens pastāvīgi attīstās un ka invaliditāte rodas, cilvēkiem ar invaliditāti saskaroties ar attieksmes un apkārtējās vides šķēršļiem, kas ierobežo vienlīdzīgas iespējas pilnvērtīgi un efektīvi līdzdarboties sabiedrības dzīvē;

6. recunoscând importanța principiilor și a orientărilor politice enunțate în Programul mondial de acțiune privind persoanele cu handicap și în regulile standard ale egalizării șanselor pentru persoanele cu handicap, precum și influența lor asupra promovării, formulării și evaluării politicilor, planurilor, programelor și acțiunilor la nivel național, regional și internațional care urmăresc egalitatea șanselor pentru persoanele cu handicap,

6. atzīstot Pasaules rīcības programmā attiecībā uz personām ar invaliditāti un Paraugnoteikumos par vienlīdzīgu iespēju nodrošināšanu personām ar invaliditāti ietverto principu un politisko vadlīniju nozīmi, ietekmējot stratēģiju, plānu, programmu un darbību veicināšanu, formulēšanu un novērtējumu valsts, reģionālā un starptautiskajā līmenī, lai turpmāk nodrošinātu vienlīdzīgas iespējas personām ar invaliditāti;

7. subliniind importanța integrării problemelor legate de handicap în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă relevante,

7. uzsverot, ka ar invaliditāti saistītie jautājumi ir jāiekļauj attiecīgajās ilgtspējīgas attīstības stratēģijās kā neatņemama to sastāvdaļa;

8. recunoscând, de asemenea, că orice discriminare pe bază de handicap constituie o încălcare a demnității și a valorii inerente persoanei umane,

8. atzīstot arī to, ka jebkāda diskriminācija invaliditātes dēļ ir cilvēka cieņas un vērtības aizskārums;

9. recunoscând, în plus, diversitatea persoanelor cu handicap,

9. atzīstot arī personu ar invaliditāti daudzveidību;

10. recunoscând necesitatea de a promova și proteja drepturile umane ale tuturor persoanelor cu handicap, inclusiv ale acelora care au nevoie de un sprijin mai accentuat,

10. atzīstot nepieciešamību veicināt un aizsargāt cilvēktiesības visām personām ar invaliditāti, tostarp tām, kam ir vajadzīgs lielāks atbalsts;

11. fiind preocupate de faptul că, în ciuda acestor instrumente și angajamente diferite, persoanele cu handicap din întreaga lume continuă să se confrunte cu bariere care împiedică participarea lor la viața socială ca membri egali, precum și cu încălcări ale drepturilor omului,

11. paužot bažas, ka, neraugoties uz šiem dažādajiem instrumentiem un pasākumiem, personas ar invaliditāti joprojām saskaras ar šķēršļiem, kas šīm personām liedz piedalīties sabiedrības dzīvē kā vienlīdzīgiem tās locekļiem, un ar cilvēktiesību pārkāpumiem visās pasaules daļās;

12. recunoscând importanța cooperării internaționale pentru ameliorarea condițiilor de viață ale persoanelor cu handicap din toate țările și, în special, din țările în curs de dezvoltare,

12. atzīstot starptautiskās sadarbības nozīmi personu ar invaliditāti dzīves apstākļu uzlabošanā katrā valstī, jo īpaši jaunattīstības valstīs;

13. recunoscând valoarea contribuțiilor actuale și potențiale aduse de persoanele cu handicap la bunăstarea și la diversitatea comunităților lor, precum și faptul că promovarea accesului deplin al persoanelor cu handicap la drepturile omului și la libertățile fundamentale și a participării depline a acestora la viața socială va determina creșterea sentimentului lor de apartenență și un impuls semnificativ pentru dezvoltarea umană, socială și economică a societății și pentru eradicarea sărăciei,

13. atzīstot personu ar invaliditāti pašreizējā un potenciālā ieguldījuma vērtību savu kopienu vispārējā labklājībā un daudzveidībā un to, ka personu ar invaliditāti cilvēktiesību un pamatbrīvību pilnīgas izmantošanas un personu ar invaliditāti pilnvērtīgas līdzdalības veicināšana ļaus nostiprināt viņu piederības sajūtu un gūt nozīmīgus panākumus tautas, sociālajā un ekonomiskajā attīstībā un nabadzības izskaušanā;

14. recunoscând importanța necesității ca persoanele cu handicap să se bucure de autonomie și independență individuală, inclusiv de libertatea de a lua propriile decizii,

14. atzīstot to, ka personām ar invaliditāti ir svarīga personīgā patstāvība un neatkarība, ieskaitot personīgās izvēles brīvību;

15. considerând că persoanele cu handicap ar trebui să aibă oportunitatea de a fi implicate activ în procesele decizionale privind politici și programe, inclusiv cele care le privesc în mod direct,

15. uzskatot, ka personām ar invaliditāti vajadzētu būt iespējai aktīvi iesaistīties lēmumu pieņemšanas procesos attiecībā uz stratēģijām un programmām, tostarp tām, kas uz viņām attiecas tieši;

16. fiind preocupate de condițiile dificile cu care se confruntă persoanele cu handicap, care sunt supuse unor forme multiple sau agravate de discriminare pe baza rasei, culorii, genului, limbii, religiei, opiniilor politice sau de altă natură, originii naționale, etnice, indigene sau sociale, proprietății, nașterii, vârstei sau pe baza altor criterii de statut,

16. paužot bažas par grūtībām, ar kurām sastopas personas ar invaliditāti, kuras tiek pakļautas daudzveidīgām vai saasinātām diskriminācijas formām rases, ādas krāsas, dzimuma, valodas, reliģiskās pārliecības, politisko vai citu uzskatu, valstspiederības, etniskās, pastāvīgā iedzīvotāja vai sociālās izcelsmes, mantiskā stāvokļa, izcelšanās, vecuma vai kāda cita statusa dēļ;

17. recunoscând că femeile și fetele cu handicap sunt supuse frecvent unui risc mai ridicat de violențe, leziuni, abuzuri, neglijare sau tratament neglijent, maltratare sau exploatare, atât la propriul domiciliu cât și în afara acestuia,

17. atzīstot, ka sievietes un meitenes ar invaliditāti gan mājās, gan ārpus tām nereti tiek pakļautas lielākam vardarbības, traumu vai ļaunprātīgas izmantošanas, nevērības vai paviršas attieksmes, sliktas izturēšanās vai ekspluatācijas riskam;

18. recunoscând necesitatea copiilor cu handicap de a se bucura de toate drepturile omului și libertățile fundamentale în condiții egale cu ceilalți copii și reamintind obligațiile în acest sens asumate de statele părți la Convenția privind drepturile copilului,

18. atzīstot, ka bērniem ar invaliditāti vajadzētu pilnībā izmantot visas cilvēktiesības un pamatbrīvības vienlīdzīgi ar citiem bērniem, un atgādinot par saistībām, ko šajā ziņā ir uzņēmušās Konvencijas par bērna tiesībām dalībvalstis;

19. subliniind necesitatea includerii unei perspective de gen în toate eforturile de promovare a posibilității depline a persoanelor cu handicap de a se bucura de drepturile omului și de libertățile fundamentale,

19. uzsverot nepieciešamību iekļaut dzimumu līdztiesības principu visos centienos veicināt to, lai personas ar invaliditāti varētu pilnībā izmantot cilvēktiesības un pamatbrīvības;

20. subliniind faptul că majoritatea persoanelor cu handicap trăiesc în condiții de sărăcie și recunoscând necesitatea acută de a lua măsuri împotriva impactului negativ al sărăciei asupra persoanelor cu handicap,

20. uzsverot faktu, ka lielākā daļa personu ar invaliditāti dzīvo nabadzībā, un šajā ziņā atzīstot, ka ir ārkārtīgi svarīgi novērst nabadzības negatīvo ietekmi uz personām ar invaliditāti;

21. ținând cont de faptul că respectarea instrumentelor aplicabile în domeniul drepturilor omului și condițiile de pace și securitate bazate pe respectarea deplină a obiectivelor și principiilor incluse în Carta Națiunilor Unite sunt indispensabile protecției depline a persoanelor cu handicap, în special în timpul conflictelor armate și al ocupației străine,

21. apzinoties, ka pilnīgai personu ar invaliditāti aizsardzībai ir nepieciešami miera un drošības apstākļi, kuru pamatā ir Apvienoto Nāciju Organizācijas Statūtu mērķu un principu pilnīga ievērošana un piemērojamo cilvēktiesību instrumentu ievērošana, jo īpaši bruņotu konfliktu un ārvalstu okupācijas laikā;

22. recunoscând că accesibilitatea în raport cu structurile fizice, sociale, economice și culturale, cu sănătatea, educația, informarea și comunicarea sunt factori importanți pentru accesul deplin al persoanelor cu handicap la drepturile omului și la libertățile fundamentale,

22. atzīstot fiziskās, sociālās, ekonomiskās un kultūras vides, veselības aprūpes un izglītības, kā arī informācijas un sakaru pieejamības nozīmi, kas personām ar invaliditāti ļauj pilnībā izmantot visas cilvēktiesības un pamatbrīvības;

23. înțelegând că individul, având îndatoriri în raport cu celelalte persoane și cu comunitatea căreia aparține, are responsabilitatea de a depune toate eforturile în vederea promovării și respectării drepturilor recunoscute în Carta Internațională a Drepturilor Omului,

23. apzinoties, ka indivīdam, kam ir pienākumi pret citiem cilvēkiem un kopienu, pie kuras viņš vai viņa pieder, jācīnās par Starptautiskajā Cilvēktiesību hartā atzīto tiesību veicināšanu un ievērošanu;

24. fiind convinse că familia este nucleul natural și fundamental al societății și că ea are dreptul să fie protejată de societate și de stat, precum și că persoanele cu handicap și membrii familiilor lor ar trebui să primească protecția și asistența necesare pentru a permite familiilor să contribuie la accesul deplin și în condiții egale la drepturile persoanelor cu handicap,

24. būdamas pārliecinātas, ka ģimene ir sabiedrības dabiskais pamatelements un tai ir tiesības uz sabiedrības un valsts aizsardzību un ka personām ar invaliditāti un viņu ģimenes locekļiem vajadzētu saņemt nepieciešamo aizsardzību un palīdzību, lai ģimenes varētu veicināt to, ka personas ar invaliditāti pilnībā un vienlīdzīgi izmanto savas tiesības;

25. fiind convinse că o convenție internațională globală și integrală privind promovarea și protecția drepturilor și demnității persoanelor cu handicap va contribui în mod semnificativ la remedierea dezavantajului social puternic cu care se confruntă persoanele cu handicap și la promovarea participării lor la domeniile civil, politic, economic, social și cultural în condiții de egalitate a șanselor, atât în țările în curs de dezvoltare cât și în cele dezvoltate,

25. būdamas pārliecinātas, ka visaptveroša un integrēta starptautiska konvencija personu ar invaliditāti tiesību aizsardzībai un cieņas veicināšanai būs nozīmīgs ieguldījums personu ar invaliditāti izteikti neizdevīgā sociālā stāvokļa uzlabošanā un veicinās minēto personu līdzdalību pilsoniskajā, politikas, ekonomikas, sociālajā un kultūras jomā ar vienlīdzīgām iespējām gan jaunattīstības, gan attīstītajās valstīs,

Convin după cum urmează:

ir vienojušās par turpmāko:

Articolul 1

1. pants

Scop

Mērķis

Scopul prezentei convenții este să promoveze, să protejeze și să garanteze că toate persoanele cu handicap se bucură de toate drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și să promoveze respectul pentru demnitatea lor inerentă.

Šīs konvencijas mērķis ir veicināt, aizsargāt un nodrošināt to, lai visas personas ar invaliditāti varētu pilnībā un vienlīdzīgi izmantot visas cilvēktiesības un pamatbrīvības, un veicināt tām piemītošās cieņas ievērošanu.

Persoanele cu handicap sunt acelea care au incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea lor deplină și efectivă la viața socială în condiții de egalitate cu ceilalți.

Pie personām ar invaliditāti pieder personas, kurām ir ilgstoši fiziski, garīgi, intelektuāli vai maņu orgānu traucējumi, kas mijiedarbībā ar dažādiem šķēršļiem var apgrūtināt minēto personu pilnvērtīgu un efektīvu līdzdalību sabiedrības dzīvē vienlīdzīgi ar citiem.

Articolul 2

2. pants

Definiții

Definīcijas

În sensul prezentei convenții:

Šajā konvencijā:

„Comunicare” include limbajele, afișarea textelor, scrierea Braille, comunicarea tactilă, caracterele de mari dimensiuni, materialele multimedia accesibile, precum și modalitățile, mijloacele și formele de comunicare ameliorată și alternativă, scrisă, sonoră, simplificată sau prin intermediul lecturii umane, inclusiv tehnologii ale informației și comunicațiilor accesibile;

“komunikācija” ietver valodu, tekstu, Braila raksta, taustes komunikācijas, liela izmēra rakstu zīmju un pieejamu multivides līdzekļu izmantošanu, kā arī pastiprinošus un alternatīvus komunikācijas veidus, līdzekļus un formātus, kam izmanto rakstiskus palīglīdzekļus, audio palīglīdzekļus, vienkāršrunu, priekšā lasītāju, tostarp pieejamās informācijas un komunikācijas tehnoloģijas;

„Limbaj” include limbajul vorbit sau prin semne și celelalte tipuri de limbaj nonverbal;

“valoda” ietver runas valodas un zīmju valodas un citas ar runu nesaistītas valodas;

„Discriminarea pe bază de handicap” reprezintă orice tip de diferențiere, excludere sau restricție pe baza handicapului, care are scopul sau efectul de a reduce sau de a anula recunoașterea, accesul sau exercitarea tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale, în condiții egale cu ceilalți, în domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu. Ea include toate formele de discriminare, inclusiv refuzul unor adaptări rezonabile;

“diskriminācija invaliditātes dēļ” nozīmē jebkāda veida nošķiršanu, izslēgšanu vai ierobežošanu invaliditātes dēļ, kuras mērķis ir traucēt vai pilnībā nepieļaut visu politisko, ekonomisko, sociālo, kultūras, pilsonisko vai citu cilvēktiesību un pamatbrīvību atzīšanu, izmantošanu vai īstenošanu vienlīdzīgi ar citiem, vai kurai ir tādas sekas. Tā ietver visas diskriminācijas formas, tostarp saprātīga pielāgojuma atteikumu;

„Adaptări rezonabile” sunt acele modificări și adaptări adecvate și necesare care nu determină un cost disproporționat sau nejustificat, necesare, într-un caz particular, pentru a garanta că persoanele cu handicap au acces și pot exercita toate drepturile omului și libertățile fundamentale, în condiții egale cu ceilalți;

“saprātīgs pielāgojums” nozīmē vajadzīgās un atbilstošās izmaiņas un korekcijas – ja tās konkrētajā gadījumā ir nepieciešamas un neuzliek nesamērīgu vai nepamatotu slogu –, lai nodrošinātu, ka personas ar invaliditāti var vienlīdzīgi ar citiem izmantot vai īstenot visas cilvēktiesības un pamatbrīvības;

„Proiectare universală” înseamnă proiectarea produselor, spațiilor, programelor și serviciilor astfel încât acestea să fie accesibile tuturor, în cea mai mare măsură posibilă, fără necesitatea adaptărilor sau a proiectării speciale. „Proiectarea universală” nu exclude dispozitivele de asistare pentru grupuri specifice de persoane cu handicap, dacă acestea sunt necesare.

“universālais dizains” nozīmē tādu produktu, vides, programmu un pakalpojumu dizainu, kurus, cik vien iespējams, visi cilvēki var izmantot bez pielāgošanas vai īpaša dizaina nepieciešamības. “Universālais dizains” ietver arī noteiktām personu ar invaliditāti grupām paredzētas atbalsta ierīces, ja tās ir nepieciešamas.

Articolul 3

3. pants

Principii generale

Vispārējie principi

Principiile prezentei convenții sunt:

Šīs konvencijas principi ir:

26. respectarea demnității inerente, autonomiei individuale, inclusiv a libertății de a lua propriile decizii, precum și a independenței persoanelor;

26. cilvēkam piemītošās cieņas, personīgās patstāvības, tostarp personīgās izvēles brīvības, un personas neatkarības ievērošana;

27. nediscriminarea;

27. diskriminācijas aizliegums;

28. o participare și o integrare în societate depline și efective;

28. pilnīga un efektīva līdzdalība un integrācija sabiedrībā;

29. respectul diferențelor și acceptarea persoanelor cu handicap ca parte a diversității umane și a umanității;

29. cieņa pret atšķirīgo un personu ar invaliditāti kā cilvēku daudzveidības un cilvēces daļas pieņemšana;

30. egalitatea șanselor;

30. iespēju vienlīdzība;

31. accesibilitatea;

31. pieejamība;

32. egalitatea între bărbați și femei;

32. vīriešu un sieviešu vienlīdzība;

33. respectul pentru dezvoltarea capacităților copiilor cu handicap și respectarea dreptului acestora de a-și păstra identitatea.

33. cieņa pret bērnu ar invaliditāti spēju attīstību un pret bērnu ar invaliditāti tiesībām saglabāt savu identitāti.

Articolul 4

4. pants

Obligații generale

Vispārējās saistības

1. Statele părți se angajează să garanteze și să promoveze exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toate persoanele cu handicap, fără niciun fel de discriminare pe bază de handicap. În acest scop, statele părți se angajează:

1. Dalībvalstis apņemas nodrošināt un veicināt to, lai visas personas ar invaliditāti varētu pilnībā īstenot visas cilvēktiesības un pamatbrīvības bez jebkāda veida diskriminācijas invaliditātes dēļ. Šajā nolūkā dalībvalstis apņemas:

34. să adopte toate măsurile legislative, administrative sau orice alt fel de măsuri adecvate pentru punerea în aplicare a drepturilor recunoscute de prezenta convenție;

34. pieņemt visus atbilstošos likumdošanas, administratīvos un citus pasākumus šajā konvencijā atzīto tiesību īstenošanai;

35. să adopte toate măsurile adecvate, inclusiv cele de natură legislativă, pentru a modifica sau anula actele cu putere de lege, obiceiurile și practicile existente care discriminează persoanele cu handicap;

35. veikt visus atbilstošos, tostarp likumdošanas, pasākumus, lai grozītu vai atceltu pastāvošos likumus, noteikumus, paražas un praksi, kas rada personu ar invaliditāti diskrimināciju;

36. să țină cont de protecția și promovarea drepturilor omului pentru persoanele cu handicap în toate politicile și programele întreprinse;

36. ņemt vērā personu ar invaliditāti cilvēktiesību aizsardzību un veicināšanu visos politikas virzienos un programmās;

37. să nu se întreprindă niciun fel de act sau de practică incompatibile cu prezenta convenție și să se garanteze că autoritățile și instituțiile publice acționează în conformitate cu prezenta convenție;

37. atturēties no jebkādām darbībām vai prakses, kas neatbilst šai konvencijai, un nodrošināt, lai valsts iestādes un publiskās institūcijas rīkotos saskaņā ar šo konvenciju;

38. să ia toate măsurile adecvate pentru a elimina discriminarea pe bază de handicap din partea oricărei persoane, organizații sau întreprinderi private;

38. veikt visus atbilstošos pasākumus, lai likvidētu diskrimināciju invaliditātes dēļ, ko piekopj jebkāda persona, organizācija vai privāts uzņēmums;

39. să întreprindă sau să sprijine cercetarea și dezvoltarea de produse, servicii, echipamente și structuri proiectate universal, în sensul definiției de la articolul 2 din prezenta convenție, care să necesite adaptări minime și cel mai scăzut cost pentru a răspunde necesităților unei persoane cu handicap, să sprijine accesibilitatea și utilizarea acestora și să încurajeze proiectarea universală prin elaborarea de standarde și de orientări;

39. uzņemties vai veicināt tādu universālā dizaina preču, pakalpojumu, ierīču un objektu pētījumus un attīstību, kā definēts šīs konvencijas 2. pantā, kurām būtu nepieciešama pēc iespējas mazāka pielāgošana un viszemākās izmaksas, lai apmierinātu personu ar invaliditāti vajadzības, veicināt to pieejamību un izmantošanu un veicināt universālā dizaina iekļaušanu standartos un norādījumos;

40. să întreprindă sau să sprijine cercetarea și dezvoltarea în domeniul noilor tehnologii și să sprijine accesibilitatea și utilizarea acestora, inclusiv a tehnologiilor informației și comunicațiilor, a echipamentelor de mobilitate, a dispozitivelor și a tehnologiilor asistive, adecvate pentru persoanele cu handicap, dând prioritate tehnologiilor cu un cost accesibil;

40. veikt vai veicināt personām ar invaliditāti piemērotu jauno tehnoloģiju, tostarp informācijas un sakaru tehnoloģiju, pārvietošanās palīglīdzekļu, ierīču un atbalsta tehnoloģiju, pētījumus un izstrādi, kā arī veicināt to pieejamību un izmantošanu, dodot priekšroku tehnoloģijām par pieejamu cenu;

41. să furnizeze persoanelor cu handicap informații accesibile privind echipamentele de mobilitate, dispozitivele și tehnologiile asistive, inclusiv a tehnologiilor noi, precum și a altor forme de asistență, servicii și structuri de sprijin;

41. sniegt personām ar invaliditāti pieejamu informāciju par pārvietošanās palīglīdzekļiem, ierīcēm un atbalsta tehnoloģijām, tostarp jaunajām tehnoloģijām, kā arī par citiem palīdzības, atbalsta pakalpojumu un objektu veidiem;

42. să promoveze formarea profesioniștilor și a personalului care lucrează cu persoanele cu handicap cu privire la drepturile recunoscute prin prezenta convenție, în scopul de a ameliora calitatea asistenței și serviciilor garantate de aceste drepturi.

42. veicināt tādu mācībspēku un personāla apmācību par šajā konvencijā atzītajām tiesībām, kuri strādā ar personām ar invaliditāti, lai uzlabotu palīdzības un pakalpojumu sniegšanu, ko garantē minētās tiesības.

2. Cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, fiecare stat parte se angajează să adopte toate măsurile permise de resursele disponibile și, dacă este necesar, să adopte măsuri în cadrul cooperării internaționale, în scopul de a ajunge progresiv la exercitarea deplină a acestor drepturi, fără a aduce atingere obligațiilor incluse în prezenta convenție care sunt aplicabile imediat în baza dreptului internațional.

2. Attiecībā uz ekonomiskajām, sociālajām un kultūras tiesībām katra dalībvalsts, maksimāli izmantojot tai pieejamos resursus un, ja nepieciešams, starptautisko sadarbību, apņemas veikt pasākumus, lai pakāpeniski panāktu šo tiesību pilnīgu īstenošanu, neskarot šajā konvencijā iekļautās saistības, kuras saskaņā ar starptautiskajām tiesībām jāizpilda nekavējoties.

3. În elaborarea și în aplicarea legislației și a politicilor destinate să pună în aplicare prezenta convenție, precum și în alte procese decizionale privind aspecte referitoare la persoane cu handicap, statele părți consultă cu atenție și implică activ persoanele cu handicap, inclusiv copiii, prin intermediul organizațiilor reprezentative ale acestora.

3. Izstrādājot un piemērojot tiesību aktus un politikas virzienus šīs konvencijas īstenošanai, kā arī pieņemot jebkādus lēmumus par jautājumiem, kas attiecas uz personām ar invaliditāti, dalībvalstis cieši konsultējas ar personām ar invaliditāti un aktīvi iesaista personas ar invaliditāti, tostarp bērnus ar invaliditāti, izmantojot šo personu pārstāvju organizācijas.

4. Nicio dispoziție din prezenta convenție nu aduce atingere dispozițiilor care contribuie în mai mare măsură la exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap, prevăzute de legislația unui stat parte sau de dreptul internațional în vigoare într-un stat parte. Nu sunt admise restricții sau derogări de la oricare din drepturile omului și libertățile fundamentale recunoscute sau existente în orice stat parte la prezenta convenție în virtutea legislației, a convențiilor, a reglementărilor sau a obiceiurilor, cu pretextul că acestea nu sunt recunoscute de prezenta convenție sau că sunt recunoscute într-o măsură mai mică.

4. Šī konvencija neietekmē noteikumus, kuri lielākā mērā sekmē personu ar invaliditāti tiesību īstenošanu un kuri var būt ietverti kādas dalībvalsts tiesību aktos vai starptautiskajos tiesību aktos, kuri ir spēkā minētajā valstī. Visās šīs konvencijas dalībvalstīs ar likumiem, konvencijām, noteikumiem vai paražām atzītās vai pastāvošās cilvēktiesības un pamatbrīvības aizliegts ierobežot vai aizliegtas atkāpes no tām, aizbildinoties ka šajā konvencijā šādas tiesības vai brīvības nav atzītas vai ka tās atzītas mazākā mērā.

5. Dispozițiile prezentei convenții se aplică în toate părțile constitutive ale statelor federale, fără limite sau excepții.

5. Šīs konvencijas noteikumus bez jebkādiem ierobežojumiem vai izņēmumiem piemēro visās federatīvo valstu daļās.

Articolul 5

5. pants

Egalitate și nediscriminare

Vienlīdzība un diskriminācijas aizliegums

1. Statele părți recunosc că toate persoanele sunt egale în fața legii și în temeiul acesteia, având dreptul la o protecție și la beneficii egale din partea legii, fără nicio discriminare.

1. Dalībvalstis atzīst, ka visi cilvēki ir vienlīdzīgi likuma priekšā un saskaņā ar likumu un ka visiem cilvēkiem bez jebkādas diskriminācijas ir tiesības uz vienlīdzīgu aizsardzību un uz likumā paredzēto priekšrocību vienādu izmantošanu.

2. Statele părți interzic orice discriminare pe bază de handicap și garantează persoanelor cu handicap o protecție juridică egală și efectivă împotriva discriminărilor pe orice fel de criterii.

2. Dalībvalstis aizliedz jebkādu diskrimināciju invaliditātes dēļ un garantē personām ar invaliditāti vienlīdzīgu un efektīvu tiesisko aizsardzību pret diskrimināciju jebkāda iemesla dēļ.

3. Pentru a sprijini egalitatea și a elimina discriminarea, statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea adaptărilor rezonabile.

3. Lai veicinātu vienlīdzību un likvidētu diskrimināciju, dalībvalstis veic visus atbilstošos pasākumus, lai nodrošinātu, ka tiek veikti saprātīgi pielāgojumi.

4. În sensul prezentei convenții, măsurile specifice necesare pentru a accelera sau realiza egalitatea de facto a persoanelor cu handicap nu sunt considerate măsuri discriminatorii.

4. Īpašos pasākumus, kas ir nepieciešami, lai paātrinātu vai sasniegtu personu ar invaliditāti faktisku vienlīdzību, šīs konvencijas nozīmē neuzskata par diskrimināciju.

Articolul 6

6. pants

Femeile cu handicap

Sievietes ar invaliditāti

1. Statele părți recunosc că femeile și fetele cu handicap se confruntă cu forme multiple de discriminare și adoptă măsuri pentru a garanta accesul lor deplin și în condiții de egalitate la drepturile omului și la libertățile fundamentale.

1. Dalībvalstis atzīst, ka sievietes un meitenes ar invaliditāti tiek pakļautas dažādu veidu diskriminācijai, un saistībā ar to veic pasākumus, lai nodrošinātu, ka viņas pilnībā un vienlīdzīgi izmanto visas cilvēktiesības un pamatbrīvības.

2. Statele părți vor lua măsuri adecvate pentru a garanta dezvoltarea, progresul și emanciparea femeilor, în scopul de a garanta că ele exercită și beneficiază de drepturile omului și de libertățile fundamentale stabilite prin prezenta convenție.

2. Dalībvalstis veic visus atbilstošos pasākumus, lai nodrošinātu sieviešu pilnvērtīgu attīstību, stāvokļa uzlabošanos un tiesību un iespēju paplašināšanu, lai viņām garantētu šajā konvencijā noteikto cilvēktiesību un pamatbrīvību īstenošanu un izmantošanu.

Articolul 7

7. pants

Copiii cu handicap

Bērni ar invaliditāti

1. Statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta accesul deplin al copiilor cu handicap la toate drepturile omului și libertățile fundamentale, în condiții egale cu ceilalți copii.

1. Dalībvalstis veic visus nepieciešamos pasākumus, lai nodrošinātu, ka bērni ar invaliditāti vienlīdzīgi ar citiem bērniem pilnībā izmanto visas cilvēktiesības un pamatbrīvības.

2. În toate deciziile privind copiii cu handicap, interesul superior al copilului prevalează.

2. Visos lēmumos, kas attiecas uz bērniem ar invaliditāti, galvenajam apsvērumam jābūt bērna vislabākajām interesēm.

3. Statele părți garantează dreptul copiilor cu handicap de a-și exprima în mod liber punctele de vedere în toate domeniile care îi afectează, acestea fiind luate în considerare ținând cont de vârsta și maturitatea lor, în condiții egale cu ceilalți copii; copiii cu handicap beneficiază de asistența adecvată handicapului și vârstei lor necesară pentru exercitarea acestui drept.

3. Dalībvalstis nodrošina, ka bērniem ar invaliditāti vienlīdzīgi ar citiem bērniem ir tiesības brīvi paust savu viedokli par visiem ar viņiem saistītajiem jautājumiem, viņu uzskatus pienācīgi ņemot vērā atbilstoši viņu vecumam un briedumam, un atbilstoši viņu invaliditātei un vecumam saņemt palīdzību minēto tiesību īstenošanai.

Articolul 8

8. pants

Creșterea gradului de sensibilizare

Izpratnes veidošana

1. Statele părți se angajează să adopte măsuri imediate, eficiente și adecvate:

1. Dalībvalstis apņemas veikt tūlītējus, efektīvus un atbilstošus pasākumus:

43. pentru a crește gradul de sensibilizare privind persoanele cu handicap la nivelul societății și al familiei și pentru a sprijini respectarea drepturilor și demnității persoanelor cu handicap;

43. visā sabiedrībā, ieskaitot ģimenes līmeni, veidot izpratni par personām ar invaliditāti un veicināt personu ar invaliditāti tiesību un cieņas ievērošanu;

44. pentru a combate stereotipurile, prejudecățile și practicile negative privind persoanele cu handicap, inclusiv cele bazate pe gen și pe vârstă, în toate domeniile;

44. visās dzīves jomās apkarot stereotipus, aizspriedumus un negatīvu praksi, arī uz dzimuma un vecuma pamata, attiecībā pret personām ar invaliditāti;

45. pentru a stimula conștientizarea capacităților și contribuțiilor persoanelor cu handicap.

45. veicināt izpratni par personu ar invaliditāti spējām un ieguldījumu.

2. În acest scop, statele membre:

2. Šajā nolūkā veicamie pasākumi ir:

46. inițiază și organizează campanii de sensibilizare publică eficienteavând scopul:

46. ierosināt un īstenot efektīvas sabiedrības izpratnes veidošanas kampaņas, lai:

(i) să stimuleze receptivitatea față de drepturile persoanelor cu handicap;

i) palielinātu atsaucību attiecībā pret personu ar invaliditāti tiesībām;

(ii) să încurajeze percepția pozitivă și creșterea conștientizării sociale privind persoanele cu handicap;

ii) veicinātu pozitīvus priekšstatus un lielāku sociālo izpratni par personām ar invaliditāti;

(iii) să promoveze recunoașterea calificărilor, meritelor și abilităților persoanelor cu handicap, a contribuției lor în cadrul locului de muncă și al pieței forței de muncă;

iii) veicinātu, ka darba vietā un darba tirgū atzīst personu ar invaliditāti prasmes, nopelnus un spējas, un šo personu ieguldījumu;

47. sprijină, la toate nivelurile sistemului de învățământ, începând cât mai devreme, o atitudine de respect pentru drepturile persoanelor cu handicap;

47. veicināt cieņpilnu attieksmi pret personu ar invaliditāti tiesībām visos izglītības sistēmas līmeņos, tostarp visiem bērniem no mazotnes;

48. încurajează toate mijloacele de comunicare în masă să prezinte persoanele cu handicap în mod coerent cu scopul prezentei convenții;

48. mudināt masu informācijas līdzekļus attēlot personas ar invaliditāti atbilstoši šīs konvencijas mērķim;

49. promovează programe de creștere a gradului de sensibilizare privind persoanele cu handicap și drepturile acestora.

49. veicināt tādu mācību programmu izstrādi, kuras palielina izpratni par personām ar invaliditāti un šo personu tiesībām.

Articolul 9

9. pants

Accesibilitate

Pieejamība

1. Pentru a face ca persoanele cu handicap să aibă o existență autonomă și să participe pe deplin la toate aspectele vieții, statele părți iau măsuri adecvate pentru a garanta accesul lor, în condiții egale cu celelalte persoane, la mediul fizic, la mijloacele de transport, la mijloacele de informare și de comunicare, inclusiv la tehnologiile și sistemele informării și comunicării, precum și la alte structuri și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. Aceste măsuri, care includ identificarea și eliminarea obstacolelor și barierelor împotriva accesibilității, se vor aplica, printre altele, pentru:

1. Lai personas ar invaliditāti varētu dzīvot neatkarīgi un pilnvērtīgi piedalīties visās dzīves jomās, dalībvalstis veic atbilstošus pasākumus, lai vienlīdzīgi ar citiem nodrošinātu personām ar invaliditāti pieeju fiziskajai videi, transportam, informācijai un sakariem, tostarp informācijas un komunikācijas tehnoloģijām un sistēmām, un citiem objektiem un pakalpojumiem, kas ir atvērti sabiedrībai vai ko sniedz sabiedrībai gan pilsētās, gan lauku rajonos. Šie pasākumi, kas ietver pieejamībai traucējošu šķēršļu un barjeru identificēšanu un likvidēšanu, attiecas uz, cita starpā:

50. clădiri, drumuri, mijloace de transport și alte structuri interioare și exterioare, inclusiv școli, locuințe, unități medicale și spații de lucru;

50. ēkām, ceļiem, transportu un citiem iekštelpu un āra objektiem, tostarp skolām, mājokļiem, ārstniecības iestādēm un darba vietām;

51. serviciile de comunicare și informare și alte servicii, inclusiv serviciile electronice și serviciile de urgență.

51. informācijas, sakaru un citiem pakalpojumiem, tostarp elektroniskajiem pakalpojumiem un avārijas dienestiem.

2. Statele părți iau, de asemenea, măsuri adecvate pentru:

2. Dalībvalstis veic arī atbilstošus pasākumus, lai:

52. elaborarea, promulgarea și monitorizarea punerii în aplicare a unor standarde minime și orientări privind accesibilitatea și serviciile deschise sau furnizate publicului;

52. izstrādātu un ieviestu minimālos standartus un vadlīnijas par objektu un pakalpojumu pieejamību personām ar invaliditāti un pārraudzītu to īstenošanu;

53. garantarea faptului că entitățile private care oferă structuri și servicii deschise sau furnizate publicului țin cont de toate aspectele referitoare la accesibilitatea persoanelor cu handicap;

53. nodrošinātu, ka privātās struktūras, kas piedāvā objektus un pakalpojumus, kuri ir atvērti sabiedrībai vai ko sniedz sabiedrībai, ņem vērā visus aspektus attiecībā uz to pieejamību personām ar invaliditāti;

54. formarea părților interesate privind problemele de accesibilitate specifice persoanelor cu handicap;

54. visām ieinteresētajām personām nodrošinātu apmācību par pieejamības problēmām, ar kurām saskaras personas ar invaliditāti;

55. dotarea clădirilor și structurilor deschise publicului cu indicații în Braille și cu indicații ușor de citit și de înțeles;

55. ēkās un citos sabiedrībai atvērtos objektos nodrošinātu informāciju Braila rakstā un viegli lasāmos un saprotamos veidos;

56. promovarea unor forme de asistență și intermediere directă, inclusiv a însoțitorilor, cititorilor și a interpreților profesioniști în limbajul prin semne, pentru a favoriza accesibilitatea la clădiri și alte structuri deschise publicului;

56. nodrošinātu dažādus palīgu un starpnieku, tostarp pavadoņu, lasītāju un profesionālu surdotulkotāju, pakalpojumu veidus, lai veicinātu pieejamību ēkām un citiem sabiedrībai atvērtiem objektiem;

57. promovarea altor forme adecvate de asistență și sprijin pentru persoanele cu handicap, pentru a asigura accesul lor la informație;

57. veicinātu citus atbilstošus palīdzības un atbalsta veidus, lai personām ar invaliditāti nodrošinātu informācijas pieejamību;

58. promovarea accesului persoanelor cu handicap la noile tehnologii și sisteme ale informării și comunicării, inclusiv la internet;

58. veicinātu jauno informācijas un sakaru tehnoloģiju un sistēmu, tostarp tīkla Internet, pieejamību personām ar invaliditāti;

59. promovarea proiectării, elaborării, producerii și distribuției de tehnologii și sisteme ale informației și comunicațiilor accesibile încă din primele faze, astfel încât aceste tehnologii și sisteme să devină disponibile la un preț minim.

59. veicinātu pieejamās informācijas un komunikāciju tehnoloģiju un sistēmu projektēšanu, izstrādi, ražošanu un izplatīšanu agrīnā stadijā tā, lai panāktu minēto tehnoloģiju un sistēmu pieejamību ar minimālām izmaksām.

Articolul 10

10. pants

Dreptul la viață

Tiesības uz dzīvību

Statele părți reafirmă că fiecare ființă umană are dreptul inerent la viață și adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta că persoanele cu handicap se bucură de acest drept în condiții egale cu celelalte persoane.

Dalībvalstis atkārtoti apstiprina, ka katram cilvēkam ir tiesības uz dzīvību, un veic visus nepieciešamos pasākumus, lai nodrošinātu, ka personas ar invaliditāti tās efektīvi izmanto vienlīdzīgi ar citiem.

Articolul 11

11. pants

Situații de risc și urgențe umanitare

Riska situācijas un ārkārtas humānās situācijas

Statele părți adoptă toate măsurile necesare, conform obligațiilor care le revin în temeiul dreptului internațional, inclusiv al dreptului internațional umanitar și al dreptului internațional al drepturilor omului, pentru a garanta protecția și siguranța persoanelor cu handicap în situații de risc, inclusiv în situații de conflict armat, urgențe umanitare și cazuri de dezastre naturale.

Dalībvalstis saskaņā ar pienākumiem, ko paredz starptautiskie tiesību akti, tostarp starptautisko humanitāro tiesību un starptautisko cilvēktiesību jomā, veic visus nepieciešamos pasākumus, lai nodrošinātu personu ar invaliditāti aizsardzību un drošību riska situācijās, tostarp bruņotu konfliktu laikā, ārkārtas humānās situācijās un dabas katastrofu gadījumos.

Articolul 12

12. pants

Recunoașterea personalității juridice în condiții de egalitate

Vienlīdzīga tiesībspējas atzīšana

1. Statele părți reafirmă că persoanele cu handicap au dreptul să li se recunoască pretutindeni personalitatea juridică.

1. Dalībvalstis atkārtoti apstiprina, ka personām ar invaliditāti visur ir tiesības tikt atzītām par personu likuma priekšā.

2. Statele părți recunosc că persoanele cu handicap se bucură de capacitate juridică în toate domeniile, în condiții egale cu celelalte persoane.

2. Dalībvalstis atzīst, ka personām ar invaliditāti ir tiesībspēja vienlīdzīgi ar citiem visās dzīves jomās.

3. Statele părți adoptă măsurile adecvate pentru a garanta accesul persoanelor cu handicap la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacității juridice.

3. Dalībvalstis veic nepieciešamos pasākumus, lai personām ar invaliditāti nodrošinātu tā atbalsta pieejamību, kas tām varētu būt nepieciešams, īstenojot savu tiesībspēju.

4. Statele părți garantează că toate măsurile legate de exercitarea capacității juridice includ garanții adecvate și eficiente pentru a preveni abuzurile, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului. Astfel de garanții asigură faptul că măsurile privind exercitarea capacității juridice respectă drepturile, voința și preferințele persoanei, exclud orice conflict de interese și orice influență nejustificată, sunt proporționale și adaptate situației persoanei în cauză, se aplică pe o perioadă minimă și sunt supuse unor reexaminări periodice de către o autoritate competentă, independentă și imparțială sau de către un organism judiciar. Garanțiile vor fi proporționale cu gradul în care aceste măsuri afectează drepturile și interesele persoanei.

4. Dalībvalstis nodrošina, ka visi ar tiesībspējas īstenošanu saistītie pasākumi paredz atbilstošas un efektīvas garantijas, lai saskaņā ar starptautisko humanitāro tiesību aktiem neatļautu ļaunprātīgu izmantošanu. Ar šādām garantijām jānodrošina, ka, veicot ar tiesībspējas īstenošanu saistītos pasākumus, tiek ievērotas attiecīgās personas tiesības, griba un izvēle, netiek atļauti interešu konflikti un ietekmes ļaunprātīga izmantošana, tie ir samērīgi un atbilstīgi konkrētās personas apstākļiem, tos piemēro pēc iespējas īsāku laiku un regulāri pārskata kompetenta, neatkarīga un objektīva iestāde vai tiesu iestāde. Šīm garantijām ir jābūt proporcionālām tam, cik lielā mērā šie pasākumi skar konkrētās personas tiesības un intereses.

5. Sub rezerva dispozițiilor prezentului articol, statele părți adoptă toate măsurile adecvate și eficiente pentru a garanta dreptul egal al persoanelor cu handicap de a deține sau moșteni proprietăți, de a controla afacerile financiare proprii și de a avea acces egal la împrumuturi bancare, ipoteci și alte forme de credit financiar, precum și pentru a asigura că persoanele cu handicap nu sunt private în mod arbitrar de o proprietate care le aparține.

5. Ievērojot šā panta noteikumus, dalībvalstis veic atbilstošus un efektīvus pasākumus, lai personām ar invaliditāti nodrošinātu vienlīdzīgas tiesības iegūt īpašumu vai to mantot, kontrolēt savas finanšu lietas un piekļūt banku aizdevumiem, hipotekāriem kredītiem un citiem finanšu kreditēšanas veidiem, un nodrošina, ka personām ar invaliditāti netiek patvaļīgi atņemts īpašums.

Articolul 13

13. pants

Accesul la justiție

Tiesas pieejamība

1. Statele părți garantează accesul efectiv la justiție al persoanelor cu handicap în condiții egale cu celelalte persoane, inclusiv prin efectuarea unor adaptări de procedură și adaptări în funcție de vârstă, pentru a facilita eficiența rolului acestora ca participanți direcți și indirecți, precum și ca martori, în toate procedurile judiciare, incluzând etapa de investigare și alte etape preliminare.

1. Dalībvalstis nodrošina personām ar invaliditāti efektīvu tiesas pieejamību vienlīdzīgi ar citiem, arī nodrošinot procesuālus un vecumam atbilstošus pielāgojumus, lai atvieglinātu šo personu kā tiešu un netiešu procesa dalībnieku, tostarp kā liecinieku, lomu visās tiesvedības stadijās, ieskaitot izmeklēšanas un citas pirmstiesas stadijas.

2. Pentru a favoriza garantarea accesului efectiv la justiție al persoanelor cu handicap, statele părți promovează formarea corespunzătoare a persoanelor care lucrează în sectorul administrației justiției, inclusiv formarea poliției și a personalului închisorilor.

2. Lai sekmētu efektīvu tiesas pieejamību personām ar invaliditāti, dalībvalstis veicina atbilstošu apmācību darbiniekiem, kas strādā tiesu varas administrēšanas jomā, tostarp policijas un cietumu personālam.

Articolul 14

14. pants

Libertatea și siguranța persoanei

Personas brīvība un neaizskaramība

1. Statele părți garantează că persoanele cu handicap, în condiții egale cu celelalte persoane:

1. Dalībvalstis nodrošina, ka personām ar invaliditāti vienlīdzīgi ar citiem:

60. se bucură de dreptul la libertate și siguranță a persoanei;

60. iespējams izmantot tiesības uz personas brīvību un neaizskaramību;

61. nu sunt private de libertate în mod ilegal sau arbitrar, că orice măsură privativă de libertate este conformă legii și că existența unui handicap nu justifică în niciun caz privarea de libertate.

61. nelikumīgi vai patvaļīgi netiek atņemta brīvība un ka jebkura veida brīvības atņemšana notiek saskaņā ar likumu, un ka invaliditāte nekādā gadījumā nav pamats brīvības atņemšanai.

2. În cazul în care persoanele cu handicap sunt private de libertate prin orice tip de proces, statele părți garantează că acestea au, în condiții egale cu celelalte persoane, dreptul la garanții conforme dreptului internațional al drepturilor omului și că sunt tratate în conformitate cu obiectivele și principiile prezentei convenții, tratament care include efectuarea unor adaptări rezonabile.

2. Dalībvalstis nodrošina, ka tad, ja personām ar invaliditāti saskaņā ar kādu procedūru atņem brīvību, šīm personām vienlīdzīgi ar citiem ir tiesības uz garantijām saskaņā ar starptautisko humanitāro tiesību aktiem, un ka pret šīm izturas atbilstīgi šīs konvencijas mērķiem un principiem, arī nodrošinot saprātīgus pielāgojumus.

Articolul 15

15. pants

Dreptul de a nu fi supus torturii și altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante

Tiesības netikt pakļautam spīdzināšanai vai nežēlīgiem, necilvēcīgiem vai cieņu pazemojošiem apiešanās un soda veidiem

1. Nimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante. În special, nicio persoană nu poate fi supusă, fără liberul său consimțământ, la experimente medicale sau științifice.

1. Nevienu peronu nedrīkst būt pakļauts spīdzināšanai vai nežēlīgiem, necilvēcīgiem vai cieņu pazemojošiem apiešanās vai soda veidiem. Jo īpaši, nevienu personu bez šīs personas piekrišanas brīvi sniegtas atļaujas nedrīkst pakļaut medicīniskiem vai zinātniskiem eksperimentiem.

2. Statele părți iau toate măsurile legislative, administrative, juridice sau alte măsuri corespunzătoare pentru a nu permite ca persoanele cu handicap, în condiții egale cu celelalte persoane, să fie supuse torturii sau unor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.

2. Dalībvalstis veic visus efektīvos normatīvos, administratīvos, tiesas vai citus pasākumus, lai vienlīdzīgi ar citiem neatļautu personu ar invaliditāti pakļaušanu spīdzināšanai vai nežēlīgiem, necilvēcīgiem vai cieņu pazemojošiem apiešanās vai soda veidiem.

Articolul 16

16. pants

Dreptul de a nu fi supus exploatării, violenței și abuzurilor

Tiesības netikt pakļautam ekspluatācijai, vardarbībai un ļaunprātīgai izmantošanai

1. Statele părți adoptă toate măsurile legislative, administrative, sociale, educative și alte măsuri necesare pentru a proteja persoanele cu handicap împotriva tuturor formelor de exploatare, violență și abuz, inclusiv a aspectelor bazate pe gen, atât la propriul domiciliu cât și în afara acestuia.

1. Dalībvalstis veic visus atbilstošos normatīvos, administratīvos, sociālos, izglītojošos un citus pasākumus, lai personas ar invaliditāti gan dzīvesvietā un gan ārpus tās aizsargātu no visu veidu ekspluatācijas, vardarbības un ļaunprātīgas izmantošanas, ieskaitot dzimuma dēļ.

2. Statele părți adoptă, de asemenea, toate măsurile adecvate pentru a preveni orice formă de exploatare, violență și abuz oferind, printre altele, modalități corespunzătoare de asistență și sprijin, potrivite genului și vârstei, pentru persoanele cu handicap și pentru familiile și îngrijitorii acestora, inclusiv informații și servicii educative privind modalitățile de a evita, de a recunoaște și de a relata cazurile de exploatare, violență și abuz. Statele părți garantează adecvarea serviciilor de protecție la vârsta, genul și tipul de handicap al persoanelor interesate.

2. Dalībvalstis veic visus atbilstošos pasākumus, lai novērstu visu veidu ekspluatāciju, vardarbību un ļaunprātīgu izmantošanu, cita starpā, nodrošinot personām ar invaliditāti, šo personu ģimenēm un aprūpētājiem atbilstošu palīdzību un atbalstu, ņemot vērā dzimumu un vecumu, arī sniedzot informāciju un apmācību par to, kā izvairīties no ekspluatācijas, vardarbības un ļaunprātīgas izmantošanas gadījumiem, atpazīt tos un ziņot par tiem. Dalībvalstis nodrošina, ka aizsardzības pasākumos ņem vērā personu ar invaliditāti vecumu, dzimumu un invaliditāti.

3. Pentru a preveni orice formă de exploatare, violență și abuz, statele părți garantează că toate structurile și programele destinate să servească persoanele cu handicap sunt monitorizate în mod eficient de autorități independente.

3. Lai novērstu visu veidu ekspluatācijas, vardarbības un ļaunprātīgas izmantošanas gadījumus, dalībvalstis nodrošina, ka visus personām ar invaliditāti paredzētos atvieglojumus un programmas efektīvi kontrolē neatkarīgas iestādes.

4. Statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a promova recuperarea fizică, cognitivă și psihologică, readaptarea și reintegrarea socială a persoanelor cu handicap care sunt victime ale oricărei forme de exploatare, violență sau abuz, inclusiv oferind servicii de protecție. Acest tip de recuperare și reintegrare are loc într-un mediu care favorizează sănătatea, bunăstarea, respectul de sine, demnitatea și autonomia persoanei și ține cont de nevoile specifice genului și vârstei.

4. Dalībvalstis veic visus atbilstīgus pasākumus, lai veicinātu to personu ar invaliditāti fizisko, kognitīvo un psiholoģisko atveseļošanos, rehabilitāciju un sociālo reintegrāciju, kuras kļūst par jebkāda veida ekspluatācijas, vardarbības vai ļaunprātīgas izmantošanas upuriem, arī sniedzot šīm personām aizsardzības pakalpojumus. Šāda atveseļošanās un reintegrācija notiek tādā vidē, kas veicina attiecīgās personas veselību, labklājību, pašcieņu, cieņu un patstāvību un kur ņem vērā īpašās vajadzības, kuras saistītas ar personu ar invaliditāti dzimumu un vecumu.

5. Statele părți stabilesc o legislație și politici eficiente, inclusiv legislație și politici care se adresează femeilor și copiilor, pentru a garanta identificarea, anchetarea și, atunci când este cazul, aducerea în justiție a cazurilor de exploatare, violență și abuzuri împotriva persoanelor cu handicap.

5. Dalībvalstis pieņem efektīvus tiesību aktus un stratēģijas, tostarp tiesību aktus un politikas virzienus attiecībā uz sievietēm un bērniem, lai nodrošinātu, ka personu ar invaliditāti ekspluatācijas, vardarbības un ļaunprātīgas izmantošanas gadījumi tiek identificēti, izmeklēti un, ja nepieciešams, iesniedzot prasību tiesā.

Articolul 17

17. pants

Protecția integrității persoanei

Personas integritātes aizsardzība

Orice persoană cu handicap are dreptul ca integritatea sa fizică și mentală să fie respectată, în condiții egale cu celelalte persoane.

Ikvienai personai ar invaliditāti ir tiesības uz tās fiziskās un garīgās integritātes ievērošanu vienlīdzīgi ar citiem.

Articolul 18

18. pants

Libera circulație și cetățenia

Pārvietošanās brīvība un pilsonība

1. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la libera circulație și la libertatea de a-și alege locul de reședință, precum și dreptul la o cetățenie, în condiții egale cu celelalte persoane, garantând că acestea:

1. Dalībvalstis atzīst personu ar invaliditāti tiesības uz pārvietošanās brīvību, brīvību vienlīdzīgi ar citiem izvēlēties dzīvesvietu un pilsonību, tostarp nodrošinot, ka:

62. au dreptul de a obține și de a-și schimba cetățenia și nu sunt private de cetățenia lor în mod arbitrar sau pe motive de handicap;

62. personām ar invaliditāti ir tiesības iegūt un mainīt pilsonību un šo personu pilsonība netiek atņemta patvaļīgi vai invaliditātes dēļ;

63. nu sunt private, pe motive de handicap, de posibilitatea de a obține, poseda și utiliza documente privind cetățenia lor sau alte documente de identificare sau de a avea acces la proceduri aferente, cum ar fi procedurile de imigrare, care ar putea fi necesare pentru exercitarea dreptului la libera circulație;

63. invaliditātes dēļ personām ar invaliditāti netiek atņemta spēja iegūt, paturēt un izmantot savus pilsonības dokumentus vai citus identifikācijas dokumentus vai izmantot attiecīgās procedūras, piemēram, imigrācijas procedūras, kas varētu būt nepieciešamas, lai būtu vieglāk īstenot tiesības uz pārvietošanās brīvību;

64. sunt libere să părăsească oricare țară, inclusiv țara lor;

64. personas ar invaliditāti var brīvi izbraukt no jebkuras valsts, arī no savas valsts;

65. nu sunt private, în mod arbitrar sau pe motive de handicap, de dreptul de a intra în propria țară.

65. personām ar invaliditāti patvaļīgi vai invaliditātes dēļ netiek atņemtas tiesības ierasties savā valstī.

2. Copiii cu handicap sunt înregistrați imediat după naștere și au, de la naștere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o naționalitate și, dacă este posibil, dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijiți de aceștia.

2. Bērni ar invaliditāti tiek reģistrēti uzreiz pēc dzimšanas, un viņiem pēc dzimšanas ir tiesības uz vārdu, tiesības saņemt pilsonību un, ciktāl iespējams, tiesības zināt savus vecākus un saņemt viņu rūpes.

Articolul 19

19. pants

Viață independentă și integrare în comunitate

Patstāvīgs dzīvesveids un iekļaušana sabiedrībā

Statele părți la prezenta convenție recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu handicap de a trăi în comunitate, având o libertate de alegere egală cu a celorlalte persoane, și iau măsuri eficiente și adecvate pentru a facilita accesul lor deplin la acest drept, precum și integrarea și participarea lor în cadrul comunității, asigurându-se că:

Šīs konvencijas dalībvalstis atzīst, ka visām personām ar invaliditāti ir vienlīdzīgas tiesības dzīvot sabiedrībā ar tādu pašu izvēles brīvību kā citiem cilvēkiem, un veic efektīvus un atbilstošus pasākumus, lai personām ar invaliditāti būtu vieglāk izmantot šīs tiesības un pilnīgi iekļauties un piedalīties sabiedrības dzīvē, tostarp nodrošinot, ka:

66. persoanele cu handicap au posibilitatea de a-și alege, în condiții egale cu celelalte persoane, locul de reședință, precum și unde și cu cine să locuiască și nu sunt obligate să trăiască intr-un anumit mediu;

66. personām ar invaliditāti ir iespējas vienlīdzīgi ar citiem izvēlēties dzīvesvietu un to, kur un ar ko tās dzīvo, un ka tām neliek dzīvot kādos noteiktos apstākļos;

67. persoanele cu handicap au acces la o gamă de servicii la domiciliu, rezidențiale și la alte servicii comunitare de sprijin, inclusiv la asistența personală necesară pentru a sprijini viața și integrarea în comunitate, prevenirea izolării și a segregării față de aceasta;

67. personām ar invaliditāti ir pieejami dažādi mājās un dzīvesvietā sniegtie pakalpojumi un citi sociālā atbalsta pasākumi, tostarp personīgā palīdzība, kas nepieciešama, lai dzīvotu un iekļautos sabiedrībā un lai nepieļautu izolēšanu vai nošķiršanu no sabiedrības;

68. serviciile și structurile publice ale comunității sunt, de asemenea, accesibile persoanelor cu handicap și răspund nevoilor lor.

68. plašai sabiedrībai paredzētie sociālie pakalpojumi un objekti ir vienlīdz pieejami arī personām ar invaliditāti un atbilst šo personu vajadzībām.

Articolul 20

20. pants

Mobilitatea persoanelor

Individuālā pārvietošanās

Statele părți adoptă măsuri adecvate pentru a asigura mobilitatea persoanelor cu handicap, în cea mai mare autonomie posibilă, inclusiv prin:

Dalībvalstis veic efektīvus pasākumus, lai nodrošinātu, ka personas ar invaliditāti ar iespējami lielāko patstāvību individuāli pārvietojas, tostarp:

69. facilitarea mobilității personale a persoanelor cu handicap în modul și la momentul ales de acestea și la un preț accesibil;

69. atvieglinot personu ar invaliditāti individuālo pārvietošanos pašu izvēlētā veidā un laikā un par pieejamu cenu;

70. facilitarea accesului persoanelor cu handicap la ajutoare, dispozitive și tehnologii de asistare a mobilității, precum și la forme de intermediere și de asistență vie, garantând calitatea și asigurarea disponibilității lor la un preț accesibil;

70. atvieglinot personām ar invaliditāti kvalitatīvu pārvietošanās palīglīdzekļu, ierīču, atbalsta tehnoloģiju un palīgu un starpnieku pakalpojumu pieejamību, tostarp nodrošinot tos par pieejamu cenu;

71. asigurarea formării persoanelor cu handicap și a personalului specializat care lucrează cu acestea cu privire la abilitățile necesare mobilității;

71. nodrošinot personām ar invaliditāti un speciālistiem, kuri strādā ar minētajām personām, pārvietošanās iemaņu apmācību;

72. încurajarea entităților care produc ajutoare, dispozitive și tehnologii de asistare a mobilității să țină cont de toate aspectele legate de mobilitatea persoanelor cu handicap.

72. mudinot uzņēmumus, kas ražo pārvietošanās palīglīdzekļus, ierīces un atbalsta tehnoloģijas, ņemt vērā visus personu ar invaliditāti pārvietošanās aspektus.

Articolul 21

21. pants

Libertatea de exprimare și de opinie și accesul la informație

Vārda un uzskatu brīvība un pieeja informācijai

Statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta că persoanele cu handicap pot exercita dreptul la libertatea de exprimare și de opinie, incluzând libertatea de a căuta, primi și împărtăși informații și idei în condiții egale cu ceilalți și în orice formă de comunicare aleasă de ei, conform definiției de la articolul 2 din prezenta convenție, inclusiv prin:

Dalībvalstis veic visus attiecīgos pasākumus, lai nodrošinātu, ka personas ar invaliditāti var īstenot tiesības uz vārda un uzskatu brīvību, ieskaitot brīvību vienlīdzīgi ar citiem meklēt, saņemt un izplatīt informāciju un idejas un visos komunikācijas veidos pēc savas izvēles, kā definēts šīs konvencijas 2. pantā, tostarp:

73. furnizarea informației adresate publicului larg și persoanelor cu handicap într-un format accesibil și prin intermediul unor tehnologii adecvate diferitelor forme de handicap, în timp util și fără costuri suplimentare;

73. personām ar invaliditāti savlaicīgi un bez papildu maksas sniedzot plašai sabiedrībai paredzētu informāciju, kura ir pieejama formātos un ar tehnoloģijām, kas atbilst dažādiem invaliditātes veidiem;

74. acceptarea și facilitarea, în interacțiunile oficiale, a folosirii limbajelor prin semne, a alfabetului Braille, a comunicării ameliorate și alternative și a tuturor celorlalte modalități și forme de comunicare la alegerea persoanelor cu handicap;

74. pieņemot un veicinot to, ka oficiālos pasākumos personas ar invaliditāti pēc savas izvēles izmanto zīmju valodu, Braila rakstu, pastiprinošos un alternatīvos komunikācijas veidus un citus pieejamus komunikācijas līdzekļus, veidus un formātus;

75. încurajarea entităților private care furnizează servicii publicului general, inclusiv servicii prin internet, să furnizeze persoanelor cu handicap informații și servicii în format accesibil și ușor de utilizat;

75. mudinot privātās struktūras, kas sniedz pakalpojumus plašai sabiedrībai, tostarp ar tīmekļa palīdzību, sniegt informāciju un pakalpojumus personām ar invaliditāti pieejamā formātā, ko tās var izmantot;

76. încurajarea mijloacelor de comunicare, inclusiv a furnizorilor de informații prin internet, să își facă serviciile accesibile persoanelor cu handicap;

76. mudinot plašsaziņas līdzekļus, tostarp tos, kas informāciju izplata ar tīmekļa palīdzību, padarīt savus pakalpojumus pieejamus personām ar invaliditāti;

77. recunoașterea și promovarea folosirii limbajului prin semne.

77. atzīstot un veicinot zīmju valodu izmantošanu.

Articolul 22

22. pants

Respectarea vieții private

Privātās dzīves neaizskaramība

1. Nicio persoană cu handicap, indiferent de locul de reședință sau locuință, nu trebuie să fie supusă unei intervenții arbitrare sau ilegale în viața sa privată, în viața familiei sale, în corespondență sau celelalte tipuri de comunicare sau unor atacuri ilegale la onoarea sau reputația sa. Persoanele cu handicap au dreptul la protecție juridică împotriva unor astfel de intervenții sau atacuri.

1. Nevienu personu ar invaliditāti neatkarīgi no dzīvesvietas vai sadzīves apstākļiem nedrīkst pakļaut patvaļīgiem vai nelikumīgiem privātās dzīves, ģimenes dzīves, mājokļa vai korespondences, vai citu veidu komunikācijas traucējumiem vai nelikumīgi aizskart tās godu un reputāciju. Personām ar invaliditāti ir tiesības uz likuma aizsardzību pret minētajiem traucējumiem vai aizskārumiem.

2. Statele părți protejează caracterul privat al informațiilor personale și al informațiilor privind sănătatea și recuperarea persoanelor cu handicap, în condiții egale cu celelalte persoane.

2. Dalībvalstis aizsargā datu konfidencialitāti attiecībā uz personu ar invaliditāti personu, veselības stāvokli un rehabilitāciju vienlīdzīgi ar citiem.

Articolul 23

23. pants

Respectarea domiciliului și a familiei

Mājokļa un ģimenes dzīves neaizskaramība

1. Statele părți adoptă măsuri eficiente și adecvate pentru a elimina discriminarea împotriva persoanelor cu handicap în toate situațiile aferente căsătoriei, familiei, calității de părinți și relațiilor, în condiții egale cu celelalte persoane, pentru a garanta:

1. Dalībvalstis veic efektīvus un atbilstošus pasākumus, lai likvidētu diskrimināciju pret personām ar invaliditāti visos jautājumos saistībā ar laulību, ģimeni, vecāku stāvokli un attiecībām, vienlīdzīgi ar citiem, lai nodrošinātu, ka:

78. recunoașterea dreptului tuturor persoanelor cu handicap nubile de a se căsători și de a întemeia o familie, pe baza consimțământului liber și deplin al viitorilor soți;

78. tiek atzīts, ka visām personām ar invaliditāti, kuras ir sasniegušas vecumu laulību noslēgšanai, ir tiesības stāties laulībā un dibināt ģimeni ar nākamā laulātā brīvu un pilnīgu piekrišanu;

79. recunoașterea dreptului persoanelor cu handicap de a decide liber și în mod responsabil numărul copiilor și intervalele de timp dintre nașteri, de a avea acces la informațiile adecvate vârstei lor, la educația privind procrearea și planificarea familială, precum și la mijloacele necesare pentru a le permite să exercite drepturile menționate;

79. tiek atzīts, ka personām ar invaliditāti ir tiesības brīvi un ar atbildību lemt par bērnu skaitu ģimenē un laika periodu starp bērnu dzimšanu un tiesības saņemt vecumam atbilstošu informāciju un apmācību par reproduktīvajiem un ģimenes plānošanas jautājumiem un ka šim personām tiek nodrošināti līdzekļi, kas vajadzīgi minēto tiesību īstenošanai;

80. menținerea fertilității persoanelor cu handicap, inclusiv a copiilor, în condiții egale cu ceilalți.

80. personas ar invaliditāti, tostarp bērni, vienlīdzīgi ar citiem saglabā reproduktīvās spējas.

2. Statele părți garantează drepturile și responsabilitățile persoanelor cu handicap în ceea ce privește supravegherea, tutela, curatela și adopția copiilor sau instituțiile similare, dacă aceste concepte există în legislația națională; în toate cazurile, interesul superior al copilului prevalează. Statele părți oferă persoanelor cu handicap asistență adecvată în exercitarea responsabilităților privind creșterea copiilor.

2. Dalībvalstis nodrošina personu ar invaliditāti tiesības un pienākumus attiecībā uz aizbildnību, aizgādnību, aizbildniecību, bērnu adopciju vai līdzīgiem institūtiem, ja šādi jēdzieni pastāv attiecīgās valsts tiesību aktos; visos gadījumos galvenais apsvērums ir bērna vislabākās intereses. Dalībvalstis sniedz attiecīgu palīdzību personām ar invaliditāti, kuras veic bērna aprūpes pienākumus.

3. Statele părți asigură egalitatea în drepturi a copiilor cu handicap în ceea ce privește viața de familie. Pentru a exercita aceste drepturi și pentru a preveni ținerea în secret, abandonarea, neglijarea și segregarea copiilor cu handicap, statele părți se angajează să furnizeze la timp informații, servicii și sprijin complete copiilor cu handicap și familiilor lor.

3. Dalībvalstis nodrošina, ka bērniem ar invaliditāti ir vienlīdzīgas tiesības attiecībā uz ģimenes dzīvi. Lai īstenotu šīs tiesības un novērstu bērnu ar invaliditāti slēpšanu, pamešanu, nevērību pret šiem bērniem un viņu nošķiršanu, dalībvalstis apņemas sniegt bērniem ar invaliditāti un viņu ģimenēm savlaicīgu un plašu informāciju, pakalpojumus un atbalstu.

4. Statele părți garantează că niciun copil nu este separat de părinți împotriva voinței lor, cu excepția cazului în care autoritățile competente, sub rezerva unui control juridic, conform legislației și procedurilor aplicabile, decid că această separație este necesară în interesul superior al copilului. În niciun caz, un copil nu este separat de părinți pe baza handicapului copilului sau al unuia sau ambilor părinți.

4. Dalībvalstis nodrošina, ka bērns netiek nošķirts no vecākiem pret viņu gribu, izņemot tad, ja kompetentas iestādes, kas pakļautas tiesas uzraudzībai, saskaņā ar piemērojamajiem tiesību aktiem un procedūrām nosaka, ka šāda nošķiršana ir nepieciešama bērna vislabākajās interesēs. Nekādā gadījumā bērnu nedrīkst nošķirt no vecākiem vai nu paša bērna, vai viena vai abu vecāku invaliditātes dēļ.

5. În cazul în care rudele apropiate nu pot să aibă grijă de un copil cu handicap, statele părți fac toate eforturile în vederea unei încredințări alternative în cadrul familiei extinse sau, dacă acest lucru nu este posibil, într-un cadru familial în sânul comunității.

5. Dalībvalstis dara visu iespējamo, lai, gadījumā ja tuvākie ģimenes locekļi nespēj rūpēties par bērnu ar invaliditāti, nodrošinātu alternatīvu aprūpi, ko var sniegt attālākie radinieki, bet, ja tas nav iespējams, tad ģimenes vidē sabiedrībā.

Articolul 24

24. pants

Educația

Izglītība

1. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la educație. Pentru a asigura exercitarea acestui drept fără discriminare și pe baza egalității de șanse, statele părți asigură un sistem de educație bazat pe incluziune la toate nivelurile, precum și învățarea de-a lungul vieții, cu următoarele obiective:

1. Dalībvalstis atzīst personu ar invaliditāti tiesības uz izglītību. Lai šīs tiesības varētu īstenot bez diskriminācijas un ar vienlīdzīgām iespējām, dalībvalstis nodrošina, ka visos līmeņos iekļaujošu izglītības sistēmu un mūžizglītību ar mērķi:

81. dezvoltarea deplină a potențialului uman și a simțului demnității și valorii proprii, precum și consolidarea respectului pentru drepturile omului și libertățile fundamentale și pentru diversitatea umană;

81. pilnībā attīstīt cilvēka potenciālu, kā arī pašcieņu un savas vērtības apzināšanos un nostiprināt cieņu pret cilvēktiesībām, pamatbrīvībām un cilvēku dažādību;

82. dezvoltarea de către persoanele cu handicap a personalității, talentului și creativității, precum și a abilităților mentale și fizice, la potențialul lor maxim;

82. attīstīt personu ar invaliditāti personību, talantus un radošumu garu, kā arī viņu garīgās un fiziskās spējas, pilnībā izmantojot to potenciālu;

83. posibilitatea participării efective a persoanelor cu handicap în cadrul unei societăți libere.

83. dot personām ar invaliditāti iespēju efektīvi piedalīties brīvas sabiedrības dzīvē.

2. În exercitarea acestui drept, statele părți garantează că:

2. Attiecībā uz šo tiesību īstenošanu dalībvalstis nodrošina, ka:

Persoanele cu handicap nu sunt excluse din sistemul de învățământ general pe motive de handicap și că niciun copil cu handicap nu este exclus din învățământul primar obligatoriu și gratuit, sau din învățământul secundar, pe bază de handicap;

personas ar invaliditāti netiek invaliditātes dēļ izslēgtas no vispārīgās izglītības sistēmas un ka bērni ar invaliditāti netiek invaliditātes dēļ izslēgti no bezmaksas obligātās pamatizglītības vai vidējās izglītības sistēmas;

84. persoanele cu handicap au acces la un sistem de învățământ primar și secundar gratuit, de calitate și bazat pe incluziune, în condiții egale cu ceilalți copii din comunitățile în care ei trăiesc;

84. personas ar invaliditāti var vienlīdzīgi ar citiem piekļūt integrāciju veicinošai, kvalitatīvai un brīvai pamatizglītībai un vidējai izglītībai sabiedrībā, kurā tās dzīvo;

85. sunt efectuate adaptări rezonabile, în funcție de necesitățile individuale;

85. atbilstoši indivīdu vajadzībām tiek veikti saprātīgi pielāgojumi;

86. persoanele cu handicap primesc sprijinul necesar, în cadrul sistemului general de învățământ, pentru a favoriza educația lor eficientă;

86. personas ar invaliditāti vispārīgajā izglītības sistēmā saņem atbalstu, kas nepieciešams, lai veicinātu efektīvu apmācību;

87. sunt oferite măsuri eficiente de sprijin individual în cadrul unor contexte care maximizează evoluția școlară și socială, în conformitate cu obiectivul integrării depline.

87. vidē, kas maksimāli veicina zināšanu apguvi un sociālo attīstību, tiek veikti efektīvi individuāli atbalsta pasākumi atbilstoši pilnīgas integrācijas mērķim.

3. Statele părți oferă persoanelor cu handicap posibilitatea să dobândească abilitățile practice și sociale necesare pentru a facilita participarea lor deplină și în condiții de egalitate la procesul educativ și la viața comunității. În acest scop, statele părți adoptă măsuri corespunzătoare, printre care:

3. Dalībvalstis personām ar invaliditāti dod iespēju apgūt praktiskās un sociālās iemaņas, kas vajadzīgas, lai atvieglotu to pilnīgu un vienlīdzīgu līdzdalību izglītības sistēmā un sabiedrības dzīvē. Šai nolūkā dalībvalstis veic atbilstošus pasākumus, tostarp:

88. facilitarea învățării alfabetului Braille, a scrierii alternative, a modalităților, mijloacelor și formelor ameliorate și alternative de comunicare, a abilităților de orientare și mobilitate, precum și a sprijinului reciproc și a mentoratului;

88. atvieglo Braila raksta, alternatīvā raksta, pastiprinošo un alternatīvo komunikācijas veidu, līdzekļu un formātu, kā arī orientēšanās un pārvietošanās iemaņu apgūšanu un atvieglo līdzinieku atbalstu un darbaudzināšanu;

89. facilitarea învățării limbajului prin semne și promovarea identității lingvistice a persoanelor surde;

89. atvieglo zīmju valodas apguvi un veicina nedzirdīgo kopienas lingvistisko identitāti;

90. asigurarea faptului că educația persoanelor, în particular a copiilor, nevăzătoare, surde sau surdomute, se desfășoară în cel mai potrivit limbaj și mod de comunicare pentru fiecare individ și în cadrul unor contexte care maximizează evoluția școlară și socială.

90. nodrošina to, ka aklas, nedzirdīgas vai gan aklas, gan nedzirdīgas personas, tostarp bērni, izglītību saņem tādās valodās un ar tādu komunikācijas veidu un līdzekļu palīdzību, kas konkrētajam indivīdam ir vispiemērotākās, un tādā vidē, kas maksimāli veicina zināšanu apguvi un sociālo attīstību.

4. Cu scopul de a garanta exercitarea acestui drept, statele părți adoptă măsurile potrivite pentru a angaja profesori, inclusiv profesori cu handicap, calificați în limbajul prin semne și/sau în scrierea Braille și pentru a forma profesioniștii și personalul din domeniul educației la toate nivelurile. O astfel de formare include sensibilizarea și folosirea modalităților, mijloacelor și formelor ameliorate și alternative de comunicare, precum și a tehnicilor și materialelor educaționale de susținere a persoanelor cu handicap.

4. Lai palīdzētu nodrošināt šo tiesību īstenošanu, dalībvalstis veic atbilstošus pasākumus, lai pieņemtu darbā skolotājus, tostarp skolotājus ar invaliditāti, kuri ir kvalificēti zīmju valodas un/vai Braila raksta lietošanā, un apmācītu profesionālos darbiniekus un personālu, kas strādā visos izglītības līmeņos. Šāda apmācība ietver zināšanas par invaliditātes jautājumiem un par atbilstošo pastiprinošo un alternatīvo komunikācijas veidu, līdzekļu un formātu, apmācības metožu un materiālu izmantošanu, lai sniegtu atbalstu personām ar invaliditāti.

5. Statele părți garantează că persoanele cu handicap pot avea acces la învățământul general terțiar, la formarea profesională, la educația pentru adulți și la învățarea de-a lungul vieții, fără discriminări și în condiții egale cu celelalte persoane. În acest scop, statele părți asigură efectuarea unor adaptări rezonabile pentru persoanele cu handicap.

5. Dalībvalstis nodrošina, ka personām ar invaliditāti bez diskriminācijas un vienlīdzīgi ar citiem ir iespējas saņemt vispārīgo terciāro izglītību, profesionālo izglītību, pieaugušo izglītību un mūžizglītību. Šajā nolūkā dalībvalstis personām ar invaliditāti nodrošina saprātīgus pielāgojumus.

Articolul 25

25. pants

Sănătatea

Veselība

Statele părți recunosc că persoanele cu handicap au dreptul de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate posibil, fără discriminări pe bază de handicap. Statele părți adoptă măsuri adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu handicap la servicii de sănătate care țin cont de diferența de gen, incluzând recuperarea medicală. În special, statele părți:

Dalībvalstis atzīst, ka personām ar invaliditāti ir tiesības uz visaugstāko iespējamo veselības līmeni bez diskriminācijas invaliditātes dēļ. Dalībvalstis veic visus atbilstošos pasākumus, lai personām ar invaliditāti nodrošinātu tādu veselības pakalpojumu pieejamību, kuros ņem vērā dzimumu aspektus, tostarp veselības rehabilitācijas pieejamību. Dalībvalstis jo īpaši:

91. oferă persoanelor cu handicap servicii și programe de îngrijire a sănătății, gratuite sau la prețuri accesibile, care acoperă aceeași gamă și au aceleași standarde și aceeași calitate cu cele destinate celorlalte persoane, inclusiv în domeniul sănătății sexuale și a reproducerii și al programelor de sănătate publică pentru populație;

91. nodrošina personām ar invaliditāti tāda paša daudzuma, kvalitātes un standarta bezmaksas vai pieejamu veselības aprūpi un programmas, kādas tiek nodrošinātas citiem cilvēkiem, tostarp seksuālās un reproduktīvās veselības jomā un saskaņā ar iedzīvotājiem piedāvāto valsts veselības aprūpes programmu;

92. furnizează serviciile de sănătate specifice unui anumit handicap, inclusiv identificarea timpurie și intervenția adecvată, precum și serviciile desemnate să reducă la minimum și să prevină apariția altor handicapuri, inclusiv în ceea ce privește copiii și persoanele în vârstă;

92. nodrošina tos pakalpojumus veselības aizsardzības jomā, kuri personām ar invaliditāti ir nepieciešami tieši viņu invaliditātes dēļ, tostarp agrīnu diagnostiku un, ja nepieciešams, agrīnu iejaukšanos, un pakalpojumus, kas ir paredzēti, lai pēc iespējas samazinātu un novērstu jaunas invaliditātes rašanos, tostarp bērniem un vecākiem cilvēkiem;

93. furnizează aceste servicii de sănătate cât mai aproape de comunitățile persoanelor, inclusiv în zonele rurale;

93. nodrošina šos veselības aizsardzības pakalpojumus pēc iespējas tuvāk šo cilvēku dzīvesvietai, tostarp lauku rajonos;

94. cer profesioniștilor din domeniul sănătății să le garanteze persoanelor cu handicap o îngrijire de aceeași calitate cu cea destinată celorlalte persoane, inclusiv pe baza consimțământului liber și informat, promovând, printre altele, sensibilizarea privind drepturile omului, demnitatea, autonomia și necesitățile persoanelor cu handicap prin intermediul formării și al promulgării unor standarde etice pentru asistența medicală publică și privată;

94. prasa, lai veselības aprūpes speciālisti personām ar invaliditāti sniegtu tādas pašas kvalitātes pakalpojumus kā citiem cilvēkiem, tostarp pēc brīvas un informētas vienošanās, cita starpā ar apmācību un augstākiem ētikas standartiem valsts un privātajā veselības aprūpē paaugstinot izpratni par personu ar invaliditāti cilvēktiesībām, cieņu, patstāvību, un vajadzībām;

95. interzic discriminarea împotriva persoanelor cu handicap cu privire la furnizarea asigurărilor de sănătate; de asemenea, asigurările de viață, atunci când aceste asigurări sunt permise de legislația națională, sunt furnizate în mod echitabil și rezonabil;

95. aizliedz personu ar invaliditāti diskrimināciju attiecībā uz veselības apdrošināšanu, kā arī dzīvības apdrošināšanu, ja šāda apdrošināšana ir atļauta ar valsts tiesību aktiem, un nosaka, ka tā jāsniedz taisnīgā un saprātīgā veidā;

96. să interzică refuzul discriminatoriu de a furniza, pe motive de handicap, asistență medicală, servicii medicale, precum și alimente sau lichide.

96. nepieļauj veselības aprūpes vai veselības aizsardzības pakalpojumu vai pārtikas vai šķidrumu saņemšanas diskriminējošu atteikumu invaliditātes dēļ.

Articolul 26

26. pants

Adaptare și readaptare

Adaptācija un rehabilitācija

1. Statele părți adoptă măsuri eficiente și adecvate, inclusiv prin sprijinul reciproc, pentru ca persoanele cu handicap să obțină și să păstreze un nivel maxim de autonomie, o adaptare fizică, mentală, socială și profesională deplină, precum și integrarea completă și participarea la toate aspectele vieții. În acest scop, statele părți organizează, consolidează și extind servicii și programe multilaterale de adaptare și readaptare, în special în sectoarele sănătății, ocupării forței de muncă, educației și serviciilor sociale, astfel încât aceste servicii și programe:

1. Dalībvalstis veic efektīvus un attiecīgus pasākumus, tostarp ar līdzinieku atbalstu, lai personas ar invaliditāti varētu panākt un saglabāt maksimālu patstāvību, pilnīgas fiziskās, garīgās, sociālās un profesionālās spējas un pilnīgu iekļaušanos un līdzdalību visās dzīves jomās. Šajā nolūkā dalībvalstis organizē, nostiprina un paplašina vispusīgus adaptācijas un rehabilitācijas pakalpojumus un programmas, jo īpaši veselības aizsardzības, nodarbinātības, izglītības un sociālo pakalpojumu jomā, tā lai šie pakalpojumi un programmas:

97. să acționeze încă din primele etape și să se bazeze pe evaluarea multidisciplinară a nevoilor și abilităților individuale;

97. sāktos pēc iespējas agrākā posmā un to pamatā būtu indivīda vajadzību un stipro pušu starpdisciplīnu vērtējums;

98. să faciliteze participarea și integrarea în cadrul comunității și în raport cu toate aspectele societății; să fie accesibile cât mai aproape de comunitățile persoanelor cu handicap, inclusiv în zonele rurale.

98. sekmētu līdzdalību un iekļaušanos kopienā un visos sabiedrības dzīves aspektos, būtu brīvprātīgi un pieejami personām ar invaliditāti pēc iespējas tuvāk viņu kopienai, arī lauku rajonos.

2. Statele părți stimulează dezvoltarea formării inițiale și continue pentru profesioniști și pentru personalul care lucrează în cadrul serviciilor de adaptare și de readaptare.

2. Dalībvalstis veicina adaptācijas un rehabilitācijas jomā strādājošo profesionālo darbinieku un personāla sākotnējās apmācības un tālākizglītības attīstību.

3. Statele părți promovează disponibilitatea, cunoașterea și folosirea dispozitivelor și tehnologiilor asistive, create pentru persoanele cu handicap, aferente adaptării și readaptării.

3. Dalībvalstis veicina to personām ar invaliditāti paredzēto atbalsta ierīču un tehnoloģiju pieejamību, pārzināšanu un lietošanu, kuras veicina adaptāciju un rehabilitāciju.

Articolul 27

27. pants

Munca și ocuparea forței de muncă

Darbs un nodarbinātība

1. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap de a lucra, în condiții egale cu celelalte persoane; acest drept include dreptul la posibilitatea de a se întreține prin munca aleasă sau acceptată liber, pe o piață a muncii și într-un mediu de lucru deschise, bazate pe incluziune și accesibile persoanelor cu handicap. Statele părți protejează și promovează exercitarea dreptului la muncă, inclusiv pentru persoanele care dobândesc un handicap în timpul angajării, luând măsurile necesare, inclusiv prin intermediul legislației, în special în scopul:

1. Dalībvalstis atzīst personu ar invaliditāti tiesības uz darbu vienlīdzīgi ar citiem; tās ir tiesības pelnīt iztikas līdzekļus ar darbu, kuru persona ar invaliditāti brīvi izvēlas vai kuram piekrīt darba tirgū un darba vidē, kas ir atklāta, veicina integrāciju un ir pieejama personām ar invaliditāti. Dalībvalstis nodrošina un veicina tiesību uz darbu īstenošanu, tostarp personām, kas par personām ar invaliditāti kļuvušas darbā, un veic atbilstošus pasākumus, tostarp pieņemot normatīvos aktus, lai cita starpā:

99. de a interzice discriminarea pe bază de handicap privind toate formele de angajare, inclusiv condițiile de recrutare, de angajare și de serviciu, continuitatea muncii, avansarea în carieră, precum și condițiile de muncă sigure și sănătoase;

99. aizliegtu diskrimināciju invaliditātes dēļ attiecībā uz visiem jautājumiem, kas saistīti ar nodarbinātību, ieskaitot darbā pieņemšanas, nolīgšanas un nodarbinātības nosacījumus, darba saglabāšanu, karjeras virzību un drošus un veselīgus darba apstākļus;

100. de a proteja drepturile persoanelor cu handicap, în condiții egale cu ceilalți, la condiții de muncă juste și favorabile, în special egalitatea de șanse și remunerația egală pentru o muncă echivalentă, condițiile de lucru sigure și sănătoase, inclusiv protecția împotriva hărțuirii și soluționarea plângerilor;

100. aizsargātu personu ar invaliditāti tiesības uz taisnīgiem un labvēlīgiem darba apstākļiem vienlīdzīgi ar citiem, ieskaitot vienlīdzīgas iespējas un vienādu atlīdzību par līdzvērtīgu darbu, drošus un veselīgus darba apstākļus, tostarp aizsardzību pret uzmākšanos un sūdzību apmierināšanu;

101. de a garanta că persoanele cu handicap au posibilitatea de a-și exercita drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale în condiții egale cu celelalte persoane;

101. nodrošinātu, ka personas ar invaliditāti var īstenot savas darba un arodbiedrību tiesības vienlīdzīgi ar citiem;

102. de a da persoanelor cu handicap posibilitatea unui acces efectiv la programele de orientare tehnică și profesională generală, la serviciile de plasare și la formarea profesională și continuă;

102. nodrošinātu, ka personām ar invaliditāti ir efektīva pieeja vispārīgām tehniskās un profesionālās orientācijas programmām, darbā iekārtošanas dienestiem un profesionālajai apmācībai un tālākizglītībai;

103. de a promova posibilitățile de angajare a persoanelor cu handicap pe piața muncii și avansarea în carieră a acestora, precum și asistența cu privire la găsirea, obținerea, păstrarea și reluarea serviciului;

103. veicinātu personu ar invaliditāti darba iespēju un karjeras virzības veicināšanu darba tirgū, kā arī palīdzību darba atrašanā, saņemšanā, saglabāšanā un atsākšanā;

104. de a promova posibilitățile de exercitare a unei activități independente, spiritul antreprenorial, dezvoltarea cooperativelor și începerea unei afaceri proprii;

104. veicinātu iespējas individuālā darba un uzņēmējdarbības veikšanai, kooperatīvu attīstībai un sava uzņēmuma dibināšanai;

105. de a angaja persoane cu handicap în sectorul public;

105. nodarbinātu personas ar invaliditāti valsts sektorā;

106. de a promova angajarea persoanelor cu handicap în sectorul privat, prin politici și măsuri adecvate, care pot include programe de acțiune pozitivă, stimulente și alte măsuri;

106. veicinātu personu ar invaliditāti nodarbinātību privātajā sektorā, īstenojot atbilstošu stratēģiju un pasākumus, starp kuriem var būt pozitīvas rīcības programmas, stimuli un citi pasākumi;

107. de a asigura efectuarea unor adaptări rezonabile la locul de muncă pentru persoanele cu handicap;

107. nodrošinātu, ka personām ar invaliditāti darba vietās tiek veikti saprātīgi pielāgojumi;

108. de a promova acumularea de experiență în cadrul pieței libere a forței de muncă de către persoanele cu handicap;

108. veicinātu to, ka personas ar invaliditāti iegūst darba pieredzi atklātā darba tirgū;

109. de a promova programe de readaptare tehnică și profesională și programe privind păstrarea locului de muncă și reintegrarea la locul de muncă pentru persoanele cu handicap.

109. veicinātu tehniskās un profesionālās rehabilitācijas, darba saglabāšanas un atsākšanas programmas personām ar invaliditāti.

2. Statele părți garantează că persoanele cu handicap nu sunt ținute în sclavie sau în servitute și că acestea sunt protejate, la fel ca celelalte persoane, de munca forțată sau obligatorie.

2. Dalībvalstis nodrošina, ka personas ar invaliditāti netiek turētas verdzībā vai kalpībā un vienlīdzīgi ar citiem tiek aizsargātas no piespiedu vai obligātā darba.

Articolul 28

28. pants

Nivelul de trai adecvat și protecția socială

Pienācīgs dzīves līmenis un sociālā aizsardzība

1. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la un nivel de trai adecvat pentru ei și pentru familia lor, acesta incluzând hrană, îmbrăcăminte și o locuință corespunzătoare, precum și îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață; statele părți adoptă măsurile adecvate pentru a proteja și a promova exercitarea acestui drept, fără discriminări pe bază de handicap.

1. Dalībvalstis atzīst personu ar invaliditāti tiesības uz atbilstošu dzīves līmeni sev un saviem ģimenes locekļiem, tostarp uz pienācīgu pārtiku, apģērbu un mājokli un uz pastāvīgu dzīves apstākļu uzlabošanos, un veic atbilstošus pasākumus, lai nodrošinātu un veicinātu šo tiesību īstenošanu bez diskriminācijas invaliditātes dēļ.

2. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la protecția socială și la accesul la acest drept fără discriminări pe bază de handicap și adoptă măsurile necesare pentru a proteja și promova exercitarea acestui drept, inclusiv:

2. Dalībvalstis atzīst personu ar invaliditāti tiesības uz sociālo aizsardzību un uz šo tiesību izmantošanu bez diskriminācijas invaliditātes dēļ un veic atbilstošus pasākumus, lai nodrošinātu un veicinātu šo tiesību īstenošanu, tostarp pasākumus ar mērķi:

110. asigurarea accesului egal al persoanelor cu handicap la serviciile de apă potabilă și la servicii, dispozitive și alte forme de asistență, adecvate și accesibile, pentru necesitățile aferente handicapului;

110. nodrošināt personām ar invaliditāti vienlīdzīgu pieeju tīra ūdens apgādei un nodrošināt pieeju atbilstošiem un pieejamiem pakalpojumiem, ierīcēm un citai palīdzībai, kas saistīta ar personu ar invaliditāti vajadzībām;

111. asigurarea accesului persoanelor cu handicap, în special al femeilor, al fetelor și al persoanelor în vârstă cu handicap, la programele de protecție socială și de reducere a sărăciei;

111. nodrošināt personu ar invaliditāti, jo īpaši sieviešu un meiteņu ar invaliditāti un vecu cilvēku ar invaliditāti, pieeju sociālās aizsardzības programmām un nabadzības samazināšanas programmām;

112. asigurarea accesului persoanelor cu handicap care trăiesc în situații de sărăcie și al familiilor acestora la asistență din partea statului în ceea ce privește cheltuielile legate de handicap, incluzând formarea adecvată, consilierea, asistența financiară și îngrijirea temporară;

112. nodrošināt personām ar invaliditāti un to ģimenēm, kas dzīvo nabadzības apstākļos, valsts palīdzības pieejamību, lai segtu ar invaliditāti saistītos izdevumus, tostarp apmācības, konsultāciju, finansiālās palīdzības un pagaidu aizbildnības pieejamību;

113. asigurarea accesului persoanelor cu handicap la programele privind locuințele sociale;

113. nodrošināt personām ar invaliditāti valsts mājokļu programmu pieejamību;

114. asigurarea accesului persoanelor cu handicap la programele și la prestațiile sociale privind pensiile.

114. nodrošināt personām ar invaliditāti pensiju pabalstu un programmu pieejamību.

Articolul 29

29. pants

Participarea la viața politică și publică

Līdzdalība politiskajā un sabiedriskajā dzīvē

Statele părți garantează drepturile politice ale persoanelor cu handicap și posibilitatea acestora de a se bucura de aceste drepturi în condiții egale cu ceilalți, luând măsuri pentru:

Dalībvalstis garantē personām ar invaliditāti politiskās tiesības un iespējas tās izmantot vienlīdzīgi ar citiem un apņemas:

115. a asigura posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa în mod complet și efectiv la viața politică și publică, în condiții egale cu ceilalți, în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți liber aleși, precum și dreptul de a vota și de a fi alese, angajându-se să:

115. nodrošināt, ka personas ar invaliditāti tieši vai ar brīvi izvēlētu pārstāvju starpniecību var efektīvi un pilnvērtīgi piedalīties politiskajā un sabiedriskajā dzīvē vienlīdzīgi ar citiem, tostarp tiesības un iespējas personām ar invaliditāti balsot un tikt ievēlētām, cita starpā:

(i) garanteze că procedurile, structurile și materialele electorale sunt adecvate, accesibile și ușor de înțeles și de folosit;

i) nodrošinot, ka balsošanas procedūras, objekti un materiāli ir atbilstoši, pieejami un viegli saprotami un lietojami;

(ii) protejeze dreptul persoanelor cu handicap să voteze în secret și fără intimidări la alegeri și referendumuri, să candideze în alegeri, să dețină efectiv un mandat și să exercite orice funcție publică la orice nivel guvernamental, facilitând folosirea tehnologiilor asistive și a noilor tehnologii, dacă este cazul;

ii) aizsargājot personu ar invaliditāti tiesības balsot aizklātās vēlēšanās un tautas referendumos bez iebiedēšanas un kandidēt vēlēšanās, reāli ieņemt amatus un pildīt visas oficiālās funkcijas visos valsts varas līmeņos, ja nepieciešams, atvieglojot atbalsta un jauno tehnoloģiju izmantošanu;

(iii) garanteze exprimarea liberă a voinței persoanelor cu handicap ca alegători, autorizând, în acest scop, prezența unei persoane alese de ei care să le ofere asistență pentru exercitarea dreptului de vot, dacă este necesar și la cererea lor;

iii) garantējot personu ar invaliditāti kā vēlētāju brīvas gribas izpausmi un šai nolūkā, ja nepieciešams, pēc personas ar invaliditāti pieprasījuma ļaujot balsošanas procesā saņemt palīdzību no kādas citas personas, ko persona ar invaliditāti izvēlējusies;

116. a promova activ un mediu în care persoanele cu handicap să poată participa în mod efectiv și deplin la gestionarea afacerilor publice, fără discriminări și în condiții egale cu celelalte persoane, precum și să încurajeze participarea la afacerile publice, inclusiv:

116. aktīvi veicināt tādas vides veidošanu, kurā personas ar invaliditāti var efektīvi un pilnvērtīgi piedalīties valsts pārvaldē bez diskriminācijas un vienlīdzīgi ar citiem, un veicināt to līdzdalību valsts pārvaldē, ieskaitot:

(i) participarea la activitatea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor implicate în viața publică și politică națională, precum și la activitățile și administrarea partidelor politice;

i) līdzdalību nevalstiskajās organizācijās un ar valsts sabiedrisko un politisko dzīvi saistītās apvienībās, kā arī politisko partiju darbībā un to vadībā;

(ii) constituirea de organizații ale persoanelor cu handicap în scopul de a le reprezenta la nivel internațional, național, regional și local, precum și aderarea la acestea.

ii) personu ar invaliditāti organizāciju izveidi un iestāšanos tajās, lai personas ar invaliditāti pārstāvētu starptautiskā, valsts, reģionālā un vietējā līmenī.

Articolul 30

30. pants

Participarea la viața culturală, la activități recreative, de agrement și sportive

Līdzdalība kultūras dzīvē, atpūta, brīvā laika pavadīšana un sports

1. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap de a lua parte la viața culturală în condiții egale cu celelalte persoane și adoptă toate măsurile adecvate pentru a garanta că persoanele cu handicap:

1. Dalībvalstis atzīst personu ar invaliditāti tiesības piedalīties kultūras dzīvē vienlīdzīgi ar citiem un veic atbilstošus pasākumus, lai nodrošinātu, ka personām ar invaliditāti ir pieejami:

117. beneficiază de accesul la materiale culturale într-un format accesibil;

117. kultūras materiāli pieejamos formātos;

118. beneficiază de accesul la programe de televiziune, filme, spectacole de teatru și alte activități culturale într-un format accesibil;

118. televīzijas programmas, filmas, teātris un citi kultūras pasākumi pieejamos formātos;

119. beneficiază de acces la spațiile unde se desfășoară activități sau servicii culturale, cum ar fi teatrele, muzeele, cinematografele, bibliotecile și serviciile turistice, precum și, în măsura în care acest lucru este posibil, de acces la monumentele și siturile de importanță culturală națională.

119. tādas kultūras pasākumu vai pakalpojumu vietas kā teātri, muzeji, kinoteātri, bibliotēkas un tūrisma pakalpojumi, un pēc iespējas lielākā mērā ir pieejami valsts nozīmes kultūras pieminekļi un objekti.

2. Statele părți adoptă măsurile adecvate pentru a asigura persoanelor cu handicap posibilitatea de a-și dezvolta și utiliza potențialul creativ, artistic și intelectual, nu numai pentru beneficiul lor, dar și pentru îmbogățirea societății.

2. Dalībvalstis veic atbilstošus pasākumus, lai personas ar invaliditāti varētu attīstīt un izmantot savu radošo, māksliniecisko un intelektuālo potenciālu ne tikai savā labā, bet arī sabiedrības bagātināšanai.

3. Statele părți adoptă toate măsurile adecvate, în conformitate cu dreptul internațional, pentru a garanta că legile care protejează drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră abuzivă sau discriminatorie împotriva accesului persoanelor cu handicap la materialele culturale.

3. Dalībvalstis saskaņā ar starptautiskajām tiesībām veic visus atbilstošos pasākumus, lai nodrošinātu, ka tiesību akti, kas aizsargā intelektuālā īpašuma tiesības, neveido nepamatotu vai diskriminējošu barjeru kultūras materiālu pieejamībai personām ar invaliditāti.

4. Persoanele cu handicap au dreptul, în condiții egale cu ceilalți, la recunoașterea și sprijinul identității lor culturale și lingvistice specifice, inclusiv limbajele prin semne și cultura persoanelor surde.

4. Personām ar invaliditāti ir tiesības uz savas īpašās kultūras un valodas identitātes, tostarp zīmju valodas un nedzirdīgo kultūras, atzīšanu un atbalstu vienlīdzīgi ar citiem.

5. Statele părți adoptă măsuri adecvate pentru da persoanelor cu handicap posibilitatea să participe în condiții egale cu celelalte persoane la activități recreative, sportive și de agrement:

5. Lai personas ar invaliditāti varētu vienlīdzīgi ar citiem piedalīties atpūtas, brīvā laika un sporta pasākumos, dalībvalstis veic attiecīgus pasākumus:

120. încurajează și promovează participarea, în cea mai mare măsură posibilă, a persoanelor cu handicap la activități sportive, la toate nivelurile;

120. lai sekmētu un veicinātu personu ar invaliditāti pēc iespējas lielāku līdzdalību vispārēja profila sporta pasākumos visos līmeņos;

121. garantează că persoanele cu handicap au posibilitatea să organizeze, să dezvolte și să participe la activități sportive și recreative specifice handicapului lor și, în acest scop, încurajează furnizarea instrucției, formării și a altor resurse necesare, în condiții egale cu celelalte persoane;

121. lai nodrošinātu, ka personām ar invaliditāti ir iespējas organizēt un attīstīt personām ar invaliditāti paredzētus sporta un atpūtas pasākumus un tajos piedalīties, un šai nolūkā veicina, lai vienlīdzīgi ar citiem tiktu sniegta atbilstoša apmācība, sagatavošana un līdzekļi;

122. asigură accesul persoanelor cu handicap la spațiile destinate sportului, recreerii și turismului;

122. lai nodrošinātu, ka personām ar invaliditāti ir pieejami sporta, atpūtas un tūrisma objekti;

123. asigură accesul copiilor cu handicap la activitățile de joacă, recreere, agrement și sport, inclusiv la activitățile incluse în sistemul de învățământ, în condiții egale cu ceilalți;

123. lai nodrošinātu, ka bērniem ar invaliditāti vienlīdzīgi ar citiem bērniem ir pieejama līdzdalība spēļu, atpūtas, brīvā laika un sporta pasākumos, tostarp pasākumos skolas sistēmas ietvaros;

124. asigură accesul persoanelor cu handicap la serviciile persoanelor și organismelor care se ocupă de organizarea activităților recreative, turistice, de agrement și sportive.

124. lai nodrošinātu, ka personām ar invaliditāti ir pieejami to personu pakalpojumi, kuras ir iesaistītas brīvā laika, tūrisma, atpūtas un sporta pasākumu organizēšanā.

Articolul 31

31. pants

Statisticile și colectarea datelor

Statistika un datu vākšana

1. Statele părți se angajează să colecteze informații corespunzătoare, inclusiv date statistice și de cercetare, care să le permită să formuleze și să aplice politici în vederea punerii în aplicare a prezentei convenții. Procesul de colectare și păstrare a acestor informații îndeplinește următoarele condiții:

1. Dalībvalstis apņemas vākt atbilstošu informāciju, tostarp statistikas un pētījumu datus, lai tās varētu izstrādāt un īstenot stratēģijas šīs konvencijas īstenošanai. Šīs informācijas vākšanas un glabāšanas procesā ir:

125. respectă garanțiile stabilite prin legislație, inclusiv prin legislația privind protecția datelor, pentru a asigura caracterul confidențial și respectarea vieții private a persoanelor cu handicap;

125. jāievēro juridiski noteiktās garantijas, tostarp tiesību aktus par datu aizsardzību, lai nodrošinātu konfidencialitāti un personu ar invaliditāti privātās dzīves neaizskaramību;

126. respectă normele acceptate la nivel internațional de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și principiile etice privind colectarea și utilizarea statisticilor.

126. jāievēro starptautiski atzītas normas attiecībā uz cilvēktiesību, pamatbrīvību un ētikas principu aizsardzību statistikas datu vākšanā un izmantošanā.

2. Informațiile colectate conform prezentului articol vor fi dezagregate în mod adecvat și folosite pentru a contribui la evaluarea punerii în aplicare a obligațiilor care revin statelor părți în temeiul prezentei convenții și la identificarea și combaterea barierelor cu care se confruntă persoanele cu handicap în exercitarea drepturilor lor.

2. Saskaņā ar šo pantu savākto informāciju atbilstoši dezagregē un izmanto, lai palīdzētu īstenot šajā konvencijā noteiktās dalībvalstu saistības un identificētu un likvidētu barjeras, ar kurām saskaras personas ar invaliditāti, īstenojot savas tiesības.

3. Statele părți își asumă responsabilitatea difuzării acestor statistici și asigură accesibilitatea acestora pentru persoanele cu handicap și pentru celelalte persoane.

3. Dalībvalstis uzņemas atbildību par šo statistikas datu izplatīšanu un nodrošina to pieejamību personām ar invaliditāti un citiem.

Articolul 32

32. pants

Cooperarea internațională

Starptautiskā sadarbība

1. Statele părți recunosc importanța cooperării internaționale și a promovării acesteia, în sprijinul eforturilor naționale pentru realizarea scopului și obiectivelor prezentei convenții; de asemenea, ele se angajează să adopte măsuri adecvate și eficiente în acest sens, privind atât cooperarea între state cât și, după caz, parteneriatul cu organizații internaționale și regionale competente și cu societatea civilă, în special cu organizații de persoane cu handicap. Aceste măsuri pot include, printre altele:

1. Dalībvalstis atzīst starptautiskās sadarbības un tās veicināšanas nozīmi, atbalstot valstu centienus īstenot šīs konvencijas mērķi un uzdevumus, un saistībā ar to veic attiecīgus un efektīvus pasākumus starp dalībvalstīm un, ja nepieciešams, partnerībā ar attiecīgajām starptautiskajām un reģionālajām organizācijām un pilsonisko sabiedrību, jo īpaši ar personu ar invaliditāti organizācijām. Šādi pasākumi var, cita starpā:

127. asigurarea caracterului integrator și accesibil pentru persoanele cu handicap al cooperării internaționale, inclusiv al programelor internaționale de dezvoltare;

127. nodrošināt, ka starptautiskā sadarbība, tostarp starptautiskās attīstības programmas, veicina personu ar invaliditāti integrāciju un ir šīm personām pieejama;

128. favorizarea și sprijinul consolidării capacităților, inclusiv prin schimbul și împărtășirea de informații, experiențe, programe de formare și privind cele mai bune practici;

128. veicināt un sekmēt esošo iespēju nostiprināšanu, tostarp apmainoties ar informāciju, pieredzi, mācību programmām un paraugpraksi;

129. favorizarea cooperării în domeniul cercetării și al accesului la cunoștințele științifice și tehnice;

129. veicināt sadarbību pētniecības jomā un zinātnisko un tehnisko zināšanu pieejamību;

130. furnizarea, după caz, a unei asistențe tehnice și economice, inclusiv prin facilitarea accesului la tehnologiile asistive și de acces și a împărtășirii acestora, precum și prin transferul de tehnologii.

130. attiecīgā gadījumā sniegt tehnisko un ekonomisko palīdzību, tostarp veicinot piekļuvi pieejamām atbalsta tehnoloģijām pieejamību un apmainoties ar tām, kā arī nododot tehnoloģijas.

2. Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere îndatoririi fiecărui stat parte de a îndeplini obligațiile prevăzute prin prezenta convenție.

2. Šā panta noteikumi neskar katras dalībvalsts pienākumus pildīt šajā konvencijā noteiktos pienākumus.

Articolul 33

33. pants

Punerea în aplicare și monitorizarea la nivel național

Īstenošana un pārraudzība valstu līmenī

1. Statele părți, conform sistemului lor de organizare, stabilesc unul sau mai multe puncte de contact în cadrul guvernului pentru aspectele legate de punerea în aplicare a prezentei convenții și acordă atenția cuvenită înființării sau desemnării unui mecanism de coordonare în cadrul guvernului pentru a facilita acțiunile aferente din diferite sectoare și la diferite niveluri.

1. Dalībvalstis atbilstoši savai pārvaldes sistēmai izveido vienu vai vairākus kontaktpunktus, kas nodarbojas ar jautājumiem saistībā ar šīs konvencijas īstenošanu, un pienācīgi apsver iespēju pārvaldes sistēmā izveidot vai noteikt koordinējošu mehānismu, lai atvieglotu darbības, kas saistītas ar šīs konvencijas īstenošanu dažādos sektoros un dažādos līmeņos.

2. Statele părți, în conformitate cu sistemele lor juridice și administrative, mențin, consolidează, desemnează sau stabilesc un cadru, la nivelul fiecărui stat parte, care să includă unul sau mai multe mecanisme independente, după caz, pentru a promova, proteja și monitoriza punerea în aplicare a prezentei convenții. Indicarea sau stabilirea acestui mecanism de către statele părți ține cont de principiile privind statutul și funcționarea instituțiilor naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului.

2. Dalībvalstis atbilstoši savai tiesību sistēmai un administratīvajai sistēmai saglabā, pastiprina, valstī nosaka vai izveido struktūru, tostarp vienu vai, ja vajadzīgs, vairākus neatkarīgus mehānismus, lai veicinātu, aizsargātu un pārraudzītu šīs konvencijas īstenošanu. Nosakot vai izveidojot šādu mehānismu, dalībvalstis ņem vērā principus, kas attiecas uz valsts cilvēktiesību aizsardzības un veicināšanas iestāžu statusu un darbību.

3. Societatea civilă, în special persoanele cu handicap și organizațiile lor reprezentative, sunt implicate și participă activ la procesul de monitorizare.

3. Pārraudzības procesā pilnībā iesaistās un piedalās pilsoniskā sabiedrība, jo īpaši personas ar invaliditāti un tās pārstāvošās organizācijas.

Articolul 34

34. pants

Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap

Personu ar invaliditāti tiesību komiteja

1. Se instituie un Comitet pentru drepturile persoanelor cu handicap (denumit în continuare „comitetul”), care exercită funcțiile descrise mai jos.

1. Tiek nodibināta Personu ar invaliditāti tiesību komiteja (turpmāk tekstā – Komiteja), kura veic turpmāk tekstā paredzētās funkcijas.

2. În momentul intrării în vigoare a prezentei convenții, comitetul este alcătuit din doisprezece experți. După un număr de șaizeci de ratificări sau aderări suplimentare la prezenta convenție, sunt adăugați șase noi membri ai comitetului, atingându-se astfel un număr maxim de optsprezece membri.

2. Šīs konvencijas spēkā stāšanās laikā Komiteja sastāv no 12 ekspertiem. Pēc tam, kad konvenciju būs ratificējušas vai tai pievienojušās vēl sešdesmit dalībvalstis, Komitejas locekļu skaits palielinās par sešiem locekļiem, sasniedzot maksimālo skaitu – astoņpadsmit.

3. Membrii comitetului acționează în nume propriu și sunt persoane de înaltă autoritate morală, având o competență și o experiență recunoscute în domeniul reglementat de prezenta convenție. În momentul numirii candidaților, statele părți sunt invitate să acorde atenția cuvenită dispoziției menționate la articolul 4 alineatul 3 din prezenta convenție.

3. Komitejas locekļi darbojas kā privātpersonas, un viņiem ir augstas morālās īpašības un atzīta kompetence un pieredze šīs konvencijas darbības jomā. Ieceļot savus kandidātus, dalībvalstis tiek aicinātas pienācīgi ņemt vērā šīs konvencijas 4. panta 3. punkta noteikumus.

4. Membrii comitetului vor fi aleși de statele părți, ținând cont de principiul unei repartiții geografice echitabile, de reprezentarea diferitelor forme de civilizație și a principalelor sisteme juridice, de reprezentarea echilibrată a genurilor și de participarea unor experți cu handicap.

4. Komitejas locekļus ievēl dalībvalstis, ņemot vērā atbilstoša ģeogrāfiskā sadalījuma, dažādu civilizācijas formu un galveno tiesību sistēmu pārstāvības, līdzsvarotas dzimumu pārstāvības un ekspertu ar invaliditāti līdzdalības principu.

5. Membrii comitetului sunt aleși prin vot secret dintr-o listă de persoane numite de către statele părți dintre cetățenii lor, în cadrul reuniunilor Conferinței Statelor Părți. La aceste reuniuni, în cadrul cărora cvorumul este constituit de două treimi din statele părți, persoanele alese în comitet sunt cele care obțin cel mai mare număr de voturi, precum și o majoritate absolută de voturi ale reprezentanților statelor părți care sunt prezenți și votează.

5. Komitejas locekļus ievēl aizklātā balsojumā no personu saraksta, kuras dalībvalstis izvirza no savu pilsoņu vidus, dalībvalstu konferences sanāksmju laikā. Šajās sanāksmēs, kuras kvorums ir divas trešdaļas dalībvalstu, Komisijā ievēlētās personas ir tie kandidāti, kas saņēmuši balsu vislielāko skaitu un klātesošo un balsošanā piedalījušos dalībvalstu pārstāvju absolūto balsu vairākumu.

6. Primele alegeri se țin în cel mult șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei convenții. Cu cel puțin patru luni înainte de data fiecărei alegeri, Secretarul General al Națiunilor Unite adresează o scrisoare statelor părți, invitându-le să comunice persoanele numite în termen de două luni. Secretarul General întocmește o listă alfabetică a tuturor candidaților, indicând statele părți care i-au desemnat, listă pe care o comunică statelor părți la prezenta convenție.

6. Pirmās vēlēšanas notiek ne vēlāk kā pēc sešiem mēnešiem pēc šīs konvencijas stāšanās spēkā. Vismaz četrus mēnešus pirms kārtējo vēlēšanu dienas Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretārs nosūta dalībvalstīm vēstuli, aicinot tās divu mēnešu laikā iesniegt savas kandidatūras. Pēc tam ģenerālsekretārs sagatavo sarakstu, kurā alfabētiskā kārtībā ieraksta visas šādi izvirzītās personas, norādot dalībvalstis, kas tās izvirzījušas, un iesniedz šo sarakstu konvencijas dalībvalstīm.

7. Membrii comitetului sunt aleși pe o perioadă de patru ani, putând fi realeși o singură dată. Cu toate acestea, mandatul a șase dintre membrii aleși în cursul primului scrutin va expira după doi ani; numele acestor șase membri sunt alese prin tragere la sorți de președintele reuniunii menționate în prezentul articol la alineatul 5, imediat după primul scrutin.

7. Komitejas locekļus ievēl uz četriem gadiem. Viņus var atkārtoti ievēlēt vienu reizi. Tomēr sešu pirmajās vēlēšanās ievēlēto locekļu pilnvaru termiņš beidzas pēc diviem gadiem; uzreiz pēc pirmajām vēlēšanām šā panta 5. punktā minētās sanāksmes priekšsēdētājs šo sešu locekļu vārdus izvēlas lozējot.

8. Alegerea a șase membri suplimentari ai comitetului se ține cu ocazia alegerilor obișnuite, conform dispozițiilor relevante de la prezentul articol.

8. Sešu papildu locekļu ievēlēšana Komitejā notiek parastajā vēlēšanu kārtībā saskaņā ar šā panta attiecīgajiem noteikumiem.

9. Dacă un membru al comitetului decedează, demisionează sau declară imposibilitatea de a continua să-și îndeplinească îndatoririle pentru oricare alt motiv, statul parte care a numit membrul respectiv desemnează un alt expert care posedă calificările și corespunde criteriilor stabilite de dispozițiile relevante de la prezentul articol, pentru a exercita funcția pentru timpul rămas.

9. Ja kāds Komitejas loceklis nomirst vai atkāpjas, vai paziņo, ka viņš vai viņa kāda cita iemesla dēļ nevar turpināt savu pienākumu pildīšanu, dalībvalsts, kura ir izvirzījusi šo locekli, uz atlikušo pilnvaru termiņu ieceļ citu ekspertu, kuram ir kvalifikācija un kurš atbilst prasībām, kas paredzētas šā panta attiecīgajos noteikumos.

10. Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

10. Komiteja pieņem savu reglamentu.

11. Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite pune la dispoziția comitetului personalul și resursele necesare exercitării eficiente a funcțiilor acestuia conform prezentei convenții și convoacă prima sa ședință.

11. Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretārs nodrošina nepieciešamo personālu un materiāli tehnisko bāzi, lai Komiteja varētu efektīvi pildīt savas funkcijas saskaņā ar šo konvenciju, un sasauc tās pirmo sanāksmi.

12. Cu aprobarea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, membrii comitetului stabilit prin prezenta convenție primesc retribuții din resursele Organizației Națiunilor Unite, conform termenilor și condițiilor pe care le decide adunarea, ținând cont de importanța responsabilităților comitetului.

12. Ar Ģenerālās Asamblejas apstiprinājumu saskaņā ar šo konvenciju izveidotās Komitejas locekļi saņem atalgojumu no Apvienoto Nāciju Organizācijas līdzekļiem saskaņā ar Ģenerālās Asamblejas pieņemtajiem noteikumiem un nosacījumiem, ņemot vērā Komitejas pienākumu svarīgumu.

13. Membrii comitetului au dreptul la facilitățile, privilegiile și imunitățile acordate experților în misiune pentru Organizația Națiunilor Unite, conform dispozițiilor Convenției privind drepturile și imunitățile Organizației Națiunilor Unite.

13. Komitejas locekļiem ir tiesības uz Apvienoto Nāciju Organizācijas misiju ekspertu atvieglojumiem, privilēģijām un neaizskaramību, kas paredzēti Konvencijas par Apvienoto Nāciju Organizācijas privilēģijām un neaizskaramību attiecīgajās sadaļās.

Articolul 35

35. pants

Rapoartele statelor părți

Dalībvalstu ziņojumi

1. Fiecare stat parte prezintă comitetului, prin Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, un raport detaliat privind măsurile luate pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta convenție și progresele în acest sens, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții în statul parte respectiv.

1. Katra dalībvalsts ar Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretāra starpniecību Komitejai iesniedz izsmeļošu ziņojumu par pasākumiem, ko tā veikusi, īstenojot savus pienākumus saskaņā ar šo konvenciju, un par progresu, ko tā šajā sakarā sasniegusi, divu gadu laikā pēc šīs konvencijas stāšanās spēkā attiecīgajā dalībvalstī.

2. Statele părți prezintă rapoartele ulterioare cel puțin o dată la patru ani, precum și oricare alte rapoarte cerute de comitet.

2. Pēc tam dalībvalstis ne retāk kā reizi četros gados un pēc Komitejas pieprasījuma iesniedz turpmākos ziņojumus.

3. Comitetul stabilește toate orientările aplicabile conținutului rapoartelor.

3. Komiteja nosaka galvenos principus attiecībā uz ziņojumu saturu.

4. Dacă un stat parte a prezentat comitetului un raport general inițial, nu este necesar ca acesta să repete în rapoartele ulterioare informațiile deja furnizate. Statele părți sunt invitate să pregătească rapoartele lor către comitet prin intermediul unui proces deschis și transparent și să acorde importanța necesară dispoziției menționate la articolul 4 alineatul 3 din prezenta convenție.

4. Dalībvalstij, kura Komitejai ir iesniegusi izsmeļošu sākotnējo ziņojumu, turpmākos ziņojumos nav jāatkārto iepriekš sniegta informācija. Gatavojot ziņojumus Komitejai, dalībvalstis tiek aicinātas to darīt, ievērojot atklātu un pārredzamu procedūru, kā arī pienācīgi ņemot vērā šis konvencijas 4. panta 3. punkta noteikumus.

5. Rapoartele pot indica factorii și dificultățile care afectează îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta convenție.

5. Ziņojumos var norādīt apstākļus un grūtības, kas ietekmē šajā konvencijā paredzēto pienākumu izpildi.

Articolul 36

36. pants

Analiza rapoartelor

Ziņojumu izskatīšana

1. Fiecare raport este analizat de comitet, care face sugestiile și recomandările generale pe care le consideră necesare privind raportul și le trimite statului parte în cauză. Statul parte poate răspunde furnizând comitetului toate informațiile pe care le consideră utile. Comitetul poate solicita informații suplimentare de la statele părți în legătură cu punerea în aplicare a prezentei convenții.

1. Katru ziņojumu izskata Komiteja, kas par ziņojumu ierosina ieteikumus un vispārējus priekšlikumus, ko tā uzskata par atbilstošiem, un iesniedz tos attiecīgajai dalībvalstij. Dalībvalsts var atbildēt Komitejai, nosūtot jebkādu informāciju pēc savas izvēles. Komiteja dalībvalstīm var pieprasīt sīkāku informāciju attiecībā uz šīs konvencijas īstenošanu.

2. În cazul unei întârzieri importante în prezentarea unui raport, comitetul poate notifica statul parte în cauză în legătură cu necesitatea de a examina punerea în aplicare a prezentei convenții în statul parte respectiv, pe baza informațiilor fiabile la care comitetul are acces, dacă raportul relevant nu este prezentat în termen de trei luni de la data notificării. Comitetul invită statul parte în cauză să participe la această examinare. Dacă statul parte răspunde prin prezentarea raportului relevant, se aplică dispozițiile alineatului 1 din prezentul articol.

2. Ja dalībvalsts ievērojami kavē ziņojuma iesniegšanu, Komiteja var paziņot attiecīgajai dalībvalstij par nepieciešamību pārbaudīt šīs konvencijas īstenošanu šajā dalībvalstī, pamatojoties uz Komitejai pieejamu ticamu informāciju, ja attiecīgais ziņojums netiek iesniegts trīs mēnešu laikā pēc paziņojuma. Komiteja aicina attiecīgo dalībvalsti piedalīties šādā pārbaudē. Ja dalībvalsts atbild, iesniedzot attiecīgo ziņojumu, tad piemēro šā panta 1. punkta noteikumus.

3. Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite pune rapoartele la dispoziția tuturor statelor părți.

3. Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretārs dara šos ziņojumus pieejamus visām dalībvalstīm.

4. Statele părți pun rapoartele lor la dispoziția cetățenilor lor și facilitează accesul la sugestiile și recomandările generale referitoare la aceste rapoarte.

4. Dalībvalstis nodrošina savu ziņojumu plašu pieejamību sabiedrībai savās valstīs un atvieglo piekļuvi ieteikumiem un vispārējiem priekšlikumiem saistībā ar šiem ziņojumiem.

5. În cazul în care consideră necesar, comitetul transmite agențiilor specializate, fondurilor și programelor Organizației Națiunilor Unite și altor organisme competente rapoartele statelor părți care conțin o cerere sau indică o necesitate de consiliere sau de asistență tehnică, împreună cu observațiile și recomandările eventuale ale comitetului privind aceste cereri sau indicații.

5. Ja Komiteja uzskata to par nepieciešamu, tā nosūta dalībvalstu ziņojumus Apvienoto Nāciju Organizācijas specializētām iestādēm, fondiem un programmām, kā arī citām kompetentām iestādēm, lai tās pievērstu uzmanību tajos izteiktajiem tehnisko konsultāciju vai palīdzības lūgumiem vai norādēm, kā arī Komitejas apsvērumus un ieteikumus, ja tādi ir, par šiem lūgumiem vai norādēm.

Articolul 37

37. pants

Cooperarea între statele părți și comitet

Sadarbība starp dalībvalstīm un Komiteju

1. Fiecare stat parte cooperează cu comitetul și oferă asistență membrilor acestuia în îndeplinirea mandatului lor.

1. Katra dalībvalsts sadarbojas ar Komiteju un palīdz tās locekļiem pildīt uzdevumus.

2. În relațiile sale cu statele părți, comitetul acordă atenția necesară modalităților și mijloacelor de consolidare a capacităților naționale în vederea punerii în aplicare a prezentei convenții, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale.

2. Attiecībās ar dalībvalstīm Komiteja velta pienācīgu uzmanību veidiem un līdzekļiem, ar ko var pastiprināt valstu resursus šīs konvencijas īstenošanai, tostarp ar starptautiskās sadarbības palīdzību.

Articolul 38

38. pants

Relațiile Comitetului cu alte organisme

Komitejas attiecības ar citām institūcijām

Pentru a sprijini punerea în aplicare eficientă a prezentei convenții și pentru a încuraja cooperarea internațională în domeniul reglementat de prezenta convenție:

Lai sekmētu šīs konvencijas efektīvu īstenošanu un veicinātu starptautisko sadarbību šīs konvencijas darbības jomā:

131. agențiile specializate și alte organisme ale Organizației Națiunilor Unite au dreptul de a fi reprezentate în cursul examinării punerii în aplicare a acelor dispoziții ale prezentei convenții care intră în domeniul lor de competență. În cazul în care consideră necesar, comitetul poate invita agențiile specializate și celelalte organisme competente să furnizeze recomandări de specialitate privind aplicarea convenției în domeniile care intră în domeniul lor de competență. Comitetul poate invita agențiile specializate și alte organisme ale Organizației Națiunilor Unite să prezinte rapoarte privind aplicarea convenției în domeniile care intră în domeniul lor de competență;

131. Apvienoto Nāciju Organizācijas specializētajām iestādēm un citām struktūrām ir tiesības būt pārstāvētām to šīs konvencijas noteikumu īstenošanas izskatīšanā, kuri ir viņu kompetencē. Ja Komiteja uzskata to par nepieciešamu, tā var uzaicināt specializētās iestādes un citas kompetentās struktūras sniegt eksperta konsultāciju par šīs konvencijas īstenošanu tajās jomās, kuras ir to attiecīgajā kompetencē. Komiteja var uzaicināt Apvienoto Nāciju Organizācijas specializētās iestādes un citas struktūras iesniegt ziņojumus par šīs konvencijas īstenošanu tajos sektoros, kuri ir viņu darbības jomās;

132. în îndeplinirea mandatului său, comitetul consultă, după caz, alte organisme relevante instituite prin tratatele internaționale privind drepturile omului, în scopul de a asigura coerența orientărilor, sugestiilor și recomandărilor lor generale referitoare la întocmirea rapoartelor și pentru a evita duplicările și suprapunerile în exercitarea funcțiilor sale.

132. Komiteja, pildot savu mandātu, pēc vajadzības konsultējas ar citām attiecīgajām struktūrām, kas izveidotas ar starptautiskajiem cilvēktiesību līgumiem, ar mērķi nodrošināt savu attiecīgo ziņošanas principu, priekšlikumu un vispārējo ieteikumu saskaņotību un nepieļautu dubultošanos un paralēlismu savu funkciju izpildē.

Articolul 39

39. pants

Raportul comitetului

Komitejas ziņojums

Comitetul prezintă o dată la doi ani Adunării Generale și Consiliului Economic și Social un raport privind activitățile sale și poate face sugestii și recomandări generale bazate pe examinarea rapoartelor și informațiilor primite de la statele părți. Astfel de sugestii și recomandări generale sunt incluse în raportul comitetului, împreună cu observațiile eventuale ale statelor părți.

Reizi divos gados Komiteja ziņo Ģenerālajai Asamblejai un Ekonomikas un sociālo lietu padomei par savu darbību un var izvirzīt priekšlikumus un vispārējus ieteikumus, pamatojoties uz dalībvalstu sniegto ziņojumu un informācijas izskatīšanu. Šādus priekšlikumus un vispārējus ieteikumus iekļauj Komitejas ziņojumā kopā ar dalībvalstu komentāriem, ja tādi ir.

Articolul 40

40. pants

Conferința Statelor Părți

Dalībvalstu konference

1. Statele părți se reunesc periodic în cadrul unei Conferințe a Statelor Părți, în vederea examinării oricărui aspect referitor la aplicarea prezentei convenții.

1. Dalībvalstis regulāri tiekas dalībvalstu konferencē, lai apsvērtu jebkuru jautājumu attiecībā uz šīs konvencijas īstenošanu.

2. În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei convenții, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite convoacă Conferința Statelor Părți. Reuniunile ulterioare sunt convocate de Secretarul General o dată la doi ani sau conform deciziei adoptate în cadrul Conferinței Statelor Părți.

2. Ne vēlāk kā sešus mēnešus pēc šīs konvencijas stāšanās spēkā Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretārs sasauc dalībvalstu konferenci. Nākamās sanāksmes Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretārs sasauc ik pēc diviem gadiem vai pēc dalībvalstu konferences lēmuma.

Articolul 41

41. pants

Depozitar

Depozitārs

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite este depozitarul prezentei convenții

Šīs konvencijas depozitārs ir Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretārs.

Articolul 42

42. pants

Semnare

Parakstīšana

Prezenta convenție este deschisă semnării de către toate statele și de către organizațiile de integrare regională, la sediul central al Organizației Națiunilor Unite din New York, începând cu data de 30 martie 2007.

Šī konvencija ir atvērta parakstīšanai visām valstīm un reģionālās integrācijas organizācijām Apvienoto Nāciju Organizācijas Galvenajā mītnē Ņujorkā no 2007. gada 30. marta.

Articolul 43

43. pants

Consimțământul de a fi parte

Piekrišana saistībām

Prezenta convenție este supusă ratificării de către statele semnatare și confirmării formale din partea organizațiilor de integrare regională semnatare. Ea este deschisă spre aderare tuturor statelor și organizațiilor de integrare regională care nu au semnat-o.

Šo konvenciju ratificē valstis, kuras to parakstījušas, un oficiāli apstiprina to parakstījušās reģionālās integrācijas organizācijas. Tai var pievienoties jebkura valsts vai reģionālās integrācijas organizācija, kura nav parakstījusi konvenciju.

Articolul 44

44. pants

Organizațiile de integrare regională

Reģionālās integrācijas organizācijas

1. „Organizație de integrare regională” înseamnă o organizație constituită de statele suverane dintr-o anumită regiune, către care statele sale membre au transferat competențe cu privire la aspectele reglementate de prezenta convenție. Astfel de organizații declară, în instrumentul lor de confirmare formală sau de aderare, domeniul lor de competență cu privire la aspectele reglementate de prezenta convenție. Ulterior, ele informează depozitarul cu privire la orice modificare importantă a domeniului lor de competență.

1. “Reģionālās integrācijas organizācija” nozīmē organizāciju, kuru izveidojušas noteikta reģiona suverēnas valstis un kurai tās dalībvalstis ir nodevušas kompetenci jautājumos, ko reglamentē šī konvencija. Šādas organizācijas savos oficiālās apstiprināšanas vai pievienošanās dokumentos norāda savas kompetences apjomu attiecībā uz jautājumiem, ko reglamentē šī konvencija. Pēc tam tās informē depozitāru par jebkurām būtiskām izmaiņām savas kompetences apjomā.

2. Trimiterile la „statele părți” din prezenta convenție se aplică unor astfel de organizații în limitele competenței lor.

2. Atsauces uz “dalībvalstīm” šajā konvencijā attiecas uz šādām organizācijām to kompetences robežās.

3. În sensul articolului 45, alineatul 1 și al articolului 47 alineatele 2 și 3 din prezenta convenție, orice instrument depozitat de către o organizație de integrare regională nu se ia în considerare.

3. Šīs konvencijas 45. panta 1. punkta un 47. panta 2. un 3. punkta vajadzībām dokumentus, ko deponējusi reģionālās integrācijas organizācija, neņem vērā.

4. Organizațiile de integrare regională pot exercita dreptul lor de vot în cadrul Conferinței Statelor Părți pentru subiectele cuprinse în domeniul lor de competență, numărul de voturi fiind egal cu numărul statelor lor membre care sunt părți la prezenta convenție. O astfel de organizație nu își exercită dreptul de vot în cazul în care oricare dintre statele sale membre exercită acest drept și viceversa.

4. Reģionālās integrācijas organizācijas savas kompetences robežās īsteno tiesības balsot dalībvalstu konferencē ar balsu skaitu, kas ir vienāds ar to dalībvalstu skaitu, kuras ir šīs konvencijas puses. Šāda organizācija neizmanto savas balsstiesības, ja kāda no tās dalībvalstīm pati izmanto savas balsstiesības, un otrādi.

Articolul 45

45. pants

Intrarea în vigoare

Stāšanās spēkā

1. Prezenta convenție intră în vigoare la treizeci de zile de la data depunerii celui de-al douăzecilea instrument de ratificare sau de aderare.

1. Šī konvencija stājas spēkā trīsdesmitajā dienā pēc tam, kad ir deponēts divdesmitais ratifikācijas vai pievienošanās instruments.

2. Pentru fiecare stat sau organizație de integrare regională care ratifică, confirmă în mod formal sau aderă la prezenta convenție după depozitarea celui de-al douăzecilea astfel de instrument, convenția intră în vigoare în a treizecea zi după depozitarea unui astfel de instrument propriu.

2. Attiecībā uz katru valsti vai reģionālās integrācijas organizāciju, kas šo konvenciju ratificē, oficiāli apstiprina vai tai pievienojas pēc tam, kad ir deponēts šāds divdesmitais dokuments, konvencija stājas spēkā trīsdesmitajā dienā pēc tam, kad tā ir deponējusi savu ratifikācijas, oficiālās apstiprināšanas vai pievienošanās instrumentu.

Articolul 46

46. pants

Rezerve

Atrunas

1. Rezervele incompatibile cu obiectul și scopul prezentei convenții nu sunt permise.

1. Atrunas, kas nav saderīgas ar šīs konvencijas mērķi un uzdevumiem, nav atļautas.

2. Rezervele pot fi retrase oricând.

2. Atrunas var atsaukt jebkurā laikā.

Articolul 47

47. pants

Amendamente

Grozījumi

1. Orice stat parte poate propune un amendament la prezenta convenție, pe care îl prezintă Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite. Secretarul General comunică statelor părți orice amendament propus și le adresează o cerere de a fi notificat cu privire la disponibilitatea lor de a se reuni în cadrul unei conferințe pentru a evalua și a decide în privința propunerilor. Dacă cel puțin o treime din statele părți își exprimă, în termen de patru luni de la data unei astfel de comunicări, disponibilitatea de a se reuni în cadrul unei conferințe, Secretarul General organizează conferința sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Orice amendament adoptat de o majoritate de două treimi din statele părți prezente care și-au exercitat dreptul de vot este prezentat de către Secretarul General Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite în vederea aprobării, fiind apoi prezentat tuturor statelor părți în vederea acceptării.

1. Jebkura dalībvalsts var ierosināt šīs konvencijas grozījumus un tos iesniegt Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretāram. Ģenerālsekretārs par ierosinātajiem grozījumiem informē citas dalībvalstis un lūdz tās paziņot, vai tās atbalsta dalībvalstu konferences sasaukšanu nolūkā apsvērt minētos priekšlikumus un lemt par tiem. Ja četros mēnešos pēc šāda paziņojuma dienas vismaz viena trešdaļa dalībvalstu atbalsta šādas konferences sasaukšanu, ģenerālsekretārs Apvienoto Nāciju Organizācijas paspārnē sasauc konferenci. Grozījumus, ko pieņem ar klātesošo un balsojušo dalībvalstu divu trešdaļu vairākumu, ģenerālsekretārs iesniedz Apvienoto Nāciju Organizācijas Ģenerālajai Asamblejai apstiprināšanai un pēc tam visām dalībvalstīm pieņemšanai.

2. Un amendament adoptat și aprobat în conformitate cu alineatul 1 al prezentului articol intră în vigoare în a treizecea zi după ce numărul de instrumente de acceptare depozitate ajunge să reprezinte două treimi din numărul statelor părți la data adoptării amendamentului. În continuare, pentru orice stat parte, amendamentul intră în vigoare în a treizecea zi după depozitarea propriului său instrument de acceptare. Un amendament angajează doar statele parte care l-au acceptat.

2. Grozījums, kas pieņemts un apstiprināts saskaņā ar šā panta 1. punktu, stājas spēkā trīsdesmitajā dienā pēc tam, kad deponēto pieņemšanas dokumentu skaits sasniedz divas trešdaļas no dalībvalstu skaita grozījumu pieņemšanas dienā. Pēc tam jebkurai dalībvalstij grozījums stājas spēkā trīsdesmitajā dienā pēc tam, kad tā ir deponējusi savu pieņemšanas dokumentu. Grozījumi ir saistoši tikai tām dalībvalstīm, kuras tos ir pieņēmušas.

3. Dacă statele părți la conferință decid în acest sens prin consens, un amendament adoptat și aprobat conform alineatului 1 al prezentului articol care se referă exclusiv la articolele 34, 38, 39 și 40 intră în vigoare în toate statele părți în a treizecea zi după ce numărul de instrumente de acceptare depozitate ajunge să reprezinte două treimi din numărul statelor părți la data adoptării amendamentului.

3. Ja dalībvalstu konference tā vienprātīgi nolemj, tad grozījums, kas pieņemts un apstiprināts saskaņā ar šā panta 1. punktu un kas attiecas tikai uz 34., 38., 39. un 40. pantu, visās dalībvalstīs stājas spēkā trīsdesmitajā dienā pēc tam, kad deponēto pieņemšanas dokumentu skaits sasniedz divas trešdaļas no dalībvalstu skaita grozījumu pieņemšanas dienā.

Articolul 48

48. pants

Denunțare

Denonsēšana

Un stat parte poate denunța prezenta convenție printr-o notificare scrisă adresată Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite. Denunțarea devine efectivă la un an după data primirii notificării de către Secretarul General.

Dalībvalsts var denonsēt šo konvenciju, iesniedzot rakstisku paziņojumu Apvienoto Nāciju Organizācijas ģenerālsekretāram. Denonsēšana stājas spēkā vienu gadu pēc dienas, kad ģenerālsekretārs ir saņēmis minēto paziņojumu.

Articolul 49

49. pants

Formatul accesibil

Pieejams formāts

Textul prezentei convenții se pune la dispoziție în formate accesibile.

Šīs konvencijas tekstu padara pieejamu formātos, kuriem var piekļūt.

Articolul 50

50. pants

Texte autentice

Autentiskie teksti

Versiunile în arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă ale prezentei convenții sunt autentice în egală măsură.

Šīs konvencijas teksti angļu, arābu, franču, krievu, ķīniešu un spāņu valodā ir vienlīdz autentiski.

DREPT CARE, subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați de către guvernele lor respective, au semnat prezenta convenție.

TO APLIECINOT, apakšā parakstījušies pilnvarotie, kurus pienācīgi pilnvarojušas attiecīgās valdības, ir parakstījuši šo konvenciju.

ANEXA 2

2. PIELIKUMS

1. Declarația Comunității Europene în aplicarea articolului 44 alineatul (1) din Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap

1. Eiropas Kopienas deklarācija par Konvencijas par personu ar invaliditāti tiesībām 44. panta 1. punkta piemērošanu

Membrii actuali ai Comunității Europene sunt Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Pašreizējās Eiropas Kopienas dalībvalstis ir Austrijas Republika, Beļģijas Karaliste, Bulgārijas Republika, Čehijas Republika, Dānijas Karaliste, Francijas Republika, Grieķijas Republika, Igaunijas Republika, Itālijas Republika, Īrija, Kipras Republika, Latvijas Republika, Lielbritānijas un Ziemeļīrijas Apvienotā Karaliste, Lietuvas Republika, Luksemburgas Lielhercogiste, Maltas Republika, Nīderlandes Karaliste, Polijas Republika, Portugāles Republika, Rumānija, Slovākijas Republika, Slovēnijas Republika, Somijas Republika, Spānijas Karaliste, Ungārijas Republika, Vācijas Federatīvā Republika, Zviedrijas Karaliste.

Prezenta declarație enumeră competențele transferate de statele membre către Comunitate în baza Tratatului de instituire a Comunității Europene, în domeniile reglementate de convenție.

Šajā deklarācijā ir norādītas dalībvalstu kompetences, ko tās saskaņā ar Eiropas Kopienas dibināšanas līgumu ir nodevušas Kopienai jautājumos, kurus skar minētā konvencija.

Comunitatea exercită o competență partajată cu privire la acțiunile de combatere a discriminării pe bază de handicap (articolul 13), libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor (articolul 26, articolele 45–48 și articolul 55), agricultura (articolele 36–37), transportul feroviar, rutier, maritim și aerian (articolul 71 și articolul 80), ajutoarele de stat (articolele 87–88), fiscalitatea indirectă (articolul 93), piața internă (articolul 95), egalitatea de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin (articolul 141) și statistica (articolul 285). În temeiul articolului 125, statele membre și Comunitatea conlucrează la elaborarea unei strategii coordonate de ocupare a forței de muncă. În temeiul articolului 149, Comunitatea contribuie la dezvoltarea unui învățământ de calitate prin încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunilor acestora. În temeiul articolului 150, Comunitatea implementează o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre. În temeiul articolului 158, pentru a promova o dezvoltare armonioasă generală a Comunității, aceasta inițiază și întreprinde acțiuni care conduc la consolidarea coeziunii sale economice și sociale.

Kopienai ir dalīta kompetence attiecībā uz rīcību cīņā pret diskrimināciju invaliditātes dēļ (13. pants), attiecībā uz preču, personu, pakalpojumu un kapitāla brīvu apriti (26. pants, 45.–48. pants un 55. pants), lauksaimniecību (36.–37. pants), dzelzceļa, autoceļu, jūras un gaisa transportu (71. un 80. pants), valsts atbalstu (87.–88. pants), netiešajiem nodokļiem (93. pants), iekšējo tirgu (95. pants), vienādu atalgojumu vīriešiem un sievietēm (141. pants) un statistiku (285. pants). Saskaņā ar 125. pantu dalībvalstis un Kopiena izstrādā koordinētu stratēģiju nodarbinātības jomā. Saskaņā ar 149. pantu Kopiena sekmē pilnvērtīgu izglītības attīstību, veicinot dalībvalstu sadarbību un vajadzības gadījumā atbalstot un papildinot to rīcību. Saskaņā ar 150. pantu Kopiena īsteno arodmācību politiku, kas atbalsta un papildina dalībvalstu rīcību. Saskaņā ar 158. pantu, lai veicinātu tās vispārīgu saskaņotu attīstību, Kopiena izstrādā un veic pasākumus, kas stiprina tās ekonomisko un sociālo kohēziju.

Actele comunitare enumerate în continuare ilustrează dimensiunea domeniului de competență al Comunității, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene:

Turpmāk uzskaitītajos Kopienas tiesību aktos ir norādīta Kopienas kompetences joma saskaņā ar Eiropas Kopienas dibināšanas līgumu.

Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16)

Padomes 2000. gada 27. novembra Direktīva Nr. 2000/78/EK, ar ko nosaka kopēju sistēmu vienlīdzīgai attieksmei pret nodarbinātību un profesiju (OV L 303, 2.12.2000., 16. lpp.).

Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității acestora (JO L 91, 7.4.1999, p. 10)

Eiropas Parlamenta un Padomes 1999. gada 9. marta Direktīva Nr. 1999/5/EK par radioiekārtām un telekomunikāciju termināla iekārtām un to atbilstības savstarpēju atzīšanu (OV L 91, 7.4.1999., 10. lpp.).

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31)

Eiropas Parlamenta un Padomes 1995. gada 24. oktobra Direktīva Nr. 95/46/EK par personu aizsardzību attiecībā uz personas datu apstrādi un šādu datu brīvu apriti (OV L 281, 23.11.1995., 31. lpp.).

Directiva 2001/85/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2001 privind dispozițiile speciale aplicabile vehiculelor destinate transportului de pasageri care au mai mult de opt locuri pe scaune în plus față de locul conducătorului auto și de modificare a Directivelor 70/156/CEE și 97/27/CE (JO L 125, 13.2.2002, p. 1).

Eiropas Parlamenta un Padomes 2001. gada 20. novembra Direktīva Nr. 2001/85/EK, kas attiecas uz īpašiem noteikumiem transportlīdzekļiem, kurus lieto pasažieru pārvadāšanai un kuros papildus autovadītāja sēdvietai ir vairāk nekā astoņas sēdvietas, un ar ko groza Padomes Direktīvas Nr. 70/156/EEK un Nr. 97/27/EK (OV L 125, 13.2.2002., 1. lpp.).

Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere (JO L 237, 24.8.1991, p. 1–24)

Padomes 1991. gada 29. jūlija Direktīva Nr. 91/439/EEK par vadītāju apliecībām (OV L 237, 24.8.1991., 1.–24. lpp.).

Directiva 96/48/CE a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză (JO L 235, 17.9.1996, p. 6–24), astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 (JO L 164, 30.4.2004, p. 114–163)

Direktīva Nr. 96/48/EK par Eiropas ātrgaitas dzelzceļu sistēmas savstarpēju izmantojamību (OV L 235, 17.09.1996., 6.–24. lpp.), kurā grozījumi ir izdarīti ar Eiropas Parlamenta un Padomes 2004. gada 29. aprīļa Direktīvu Nr. 2004/50/EK (OV L 164, 30.04.2004., 114.–163. lpp.).

Directiva 2001/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convențional (JO L 110, 20.4.2001, p. 1–27), astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 (JO L 164, 30.4.2004, pp. 114–163)

Eiropas Parlamenta un Padomes Direktīva Nr. 2001/16/EK par Eiropas parasto dzelzceļu sistēmas savstarpēju izmantojamību (OV L 110, 20.4.2001., 1.–27. lpp.), kurā grozījumi ir izdarīti ar Eiropas Parlamenta un Padomes 2004. gada 29. aprīļa Direktīvu Nr. 2004/50/EK (OV L 164, 30.4.2004., 114.–163. lpp.).

Directiva 2003/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 aprilie 2003 de modificare a Directivei 98/18/CE a Consiliului privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (JO L 123, 17.5.2003, p. 18–21).

Eiropas Parlamenta un Padomes 2003. gada 14. aprīļa Direktīva Nr. 2003/24/EK, ar ko groza Padomes Direktīvu Nr. 98/18/EK par pasažieru kuģu drošības noteikumiem un standartiem (OV L 123, 17.5.2003., 18.–21. lpp.).

Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului (JO L 226, 10.9.2003, p. 4–17)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2003. gada 15. jūlija Direktīva Nr. 2003/59/EK par dažu kravu vai pasažieru pārvadāšanai paredzētu autotransporta līdzekļu vadītāju sākotnējās kvalifikācijas iegūšanu un periodisku apmācību, par Padomes Regulas (EEK) Nr. 3820/85 un Padomes Direktīvas Nr. 91/439/EEK grozīšanu un Padomes Direktīvas Nr. 76/914/EEK atcelšanu (OV L 226, 10.9.2003., 4.–17. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 46, 17.2.2004, p. 1–8)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2004. gada 11. februāra Regula (EK) Nr. 261/2004, ar ko paredz kopīgus noteikumus par kompensāciju un atbalstu pasažieriem sakarā ar iekāpšanas atteikumu un lidojumu atcelšanu vai ilgu kavēšanos un ar ko atceļ Regulu (EEK) Nr. 295/91 (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 46, 17.2.2004., 1.–8. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 204, 26.7.2006, p. 1)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2006. gada 5. jūlija Regula (EK) Nr. 1107/2006 par invalīdu un personu ar ierobežotām pārvietošanās spējām tiesībām, ceļojot ar gaisa transportu (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 204, 26.7.2006., 1. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 1899/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 377, 27.12.2006, p. 1–175)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2006. gada 12. decembra Regula (EK) Nr. 1899/2006, ar ko groza Padomes Regulu (EEK) Nr. 3922/91 par tehnisko prasību un administratīvo procedūru saskaņošanu civilās aviācijas jomā (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 377, 27.12.2006., 1. –175. lpp.) (OV L 204, 26.7.2006., 1. lpp.).

Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului (JO L 389, 30.12.2006, p. 1–260)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2006. gada 12. decembra Direktīva Nr. 2006/87/EK, ar ko nosaka tehniskās prasības attiecībā uz iekšējo ūdensceļu kuģiem un atceļ Padomes Direktīvu Nr. 82/714/EEK (OV L 389, 30.12.2006., 1.–260. lpp.).

Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere (reformată) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 403, 30.12.2006, p. 18–60)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2006. gada 20. decembra Direktīva Nr. 2006/126/EK par vadītāju apliecībām (pārstrādāta redakcija) (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 403, 30.12.2006., 18.–60. lpp.).

Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 263, 9.10.2007, p. 1)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2007. gada 5. septembra Direktīva Nr. 2007/46/EK, ar ko izveido sistēmu mehānisko transportlīdzekļu un to piekabju, kā arī tādiem transportlīdzekļiem paredzētu sistēmu, sastāvdaļu un atsevišķu tehnisku vienību apstiprināšanai (pamatdirektīva) (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 263, 9.10.2007., 1. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 315, 3.12.2007, p. 14–41)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2007. gada 23. oktobra Regula (EK) Nr. 1371/2007 par dzelzceļa pasažieru tiesībām un pienākumiem (OV L 315, 3.12.2007., 14.–41. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 8/2008 al Comisiei din 11 decembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului în ceea ce privește cerințele tehnice și procedurile administrative comune aplicabile transportului aerian comercial (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 10, 12.1.2008, p. 1–206)

Komisijas 2007. gada 11. decembra Regula (EK) Nr. 8/2008, ar ko groza Padomes Regulu (EEK) Nr. 3922/91 par tehnisko prasību un administratīvo procedūru saskaņošanu civilās aviācijas jomā (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 10, 12.1.2008., 1.–206. lpp.).

Decizia 2008/164/CE a Comisiei din 21 decembrie 2007 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la „persoane cu mobilitate redusă” din sistemul feroviar transeuropean convențional și de mare viteză (JO L 64, 7.3.2008, p. 72–205)

Komisijas 2007. gada 21. decembra Lēmums Nr. 2008/164/EK par Eiropas parasto un ātrgaitas dzelzceļu sistēmas savstarpējas izmantojamības tehnisko specifikāciju „Personas ar ierobežotām pārvietošanās spējām” (OV L 64, 7.03.2008., 72.–205. lpp.).

Directiva 95/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 1995 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la ascensoare (JO L 312, 7.9.1995, p. 1)

Eiropas Parlamenta un Padomes 1995. gada 29. jūnija Direktīva Nr. 95/16/EK par dalībvalstu tiesību aktu tuvināšanu attiecībā uz liftiem (OV L 312, 7.9.1995., 1. lpp.).

Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 (JO L 136, 30.4.2004, p.34)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2001. gada 6. novembra Direktīva Nr. 2001/83/EK par Kopienas kodeksu, kas attiecas uz cilvēkiem paredzētām zālēm, kas grozīta ar Eiropas Parlamenta un Padomes 2004. gada 31. marta Direktīvu Nr. 2004/27/EK (OV L 136, 30.4.2004., 34. lpp.).

Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2002. gada 7. marta Direktīva Nr. 2002/21/EK par kopējiem reglamentējošiem noteikumiem attiecībā uz elektronisko komunikāciju tīkliem un pakalpojumiem (pamatdirektīva) ( OV L 108, 24.4.2002., 33. lpp.).

Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2002. gada 7. marta Direktīva Nr. 2002/22/EK par universālo pakalpojumu un lietotāju tiesībām attiecībā uz elektronisko komunikāciju tīkliem un pakalpojumiem (universālā pakalpojuma direktīva) (OV L 108, 24.4.2002., 51. lpp.).

Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 332, 18.12.2007, p. 27)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2007. gada 11. decembra Direktīva Nr. 2007/65/EK, ar ko groza Padomes Direktīvu Nr. 89/552/EEK par dažu tādu televīzijas raidījumu veidošanas un apraides noteikumu koordinēšanu, kas ietverti dalībvalstu normatīvajos un administratīvajos aktos (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 332, 18.12.2007., 27. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 2204/2002 al Comisiei din 12 decembrie 2002 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în raport cu ajutoarele de stat pentru ocuparea forței de muncă (JO L 337, 13.12.2002, p. 3)

Komisijas 2002. gada 12. decembra Regula (EK) Nr. 2204/2002 par Eiropas Kopienas dibināšanas līguma 87. un 88. panta piemērošanu attiecībā uz valsts atbalstu nodarbinātībai (OV L 337, 13.12.2002., 3. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate (JO L 77, 14.3.1998, p. 1), împreună cu regulamentele de punere în aplicare aferente

Padomes 1998. gada 9. marta Regula (EK) Nr. 577/98 par darbaspēka izlases veida apsekojuma organizēšanu Kopienā (OV L 77, 14.3.1998., 1. lpp.) ar saistītajām ieviešanas regulām.

Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC): (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 165, 3.7.2003, p.1), împreună cu regulamentele de punere în aplicare aferente

Eiropas Parlamenta un Padomes 2003. gada 16. jūnija Regula (EK) Nr. 1177/2003 par Kopienas statistiku attiecībā uz ienākumiem un dzīves apstākļiem (EU-SILC) : dokuments attiecas uz EEZ (OV L 165, 3.7.2003., 1. lpp.) ar saistītajām ieviešanas regulām.

Regulamentul (CE) nr. 458/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 aprilie 2007 privind Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială (SESPROS) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 113, 30.4.2007, p.3)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2007. gada 25. aprīļa Regula Nr. 458/2007 par Eiropas Integrētās sociālās aizsardzības statistikas sistēmu (ESSPROS) (dokuments attiecas uz EEZ) (OV L 113, 30.4.2007., 3. lpp.).

Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului din 28 martie 1983 privind instituirea unui regim comunitar de scutiri de drepturi vamale (JO L 105, 23.4.1983, p.1)

Padomes 1983. gada 28. marta Regula (EEK) Nr. 918/83, ar kuru izveido Kopienas sistēmu atbrīvojumiem no muitas nodokļiem (OV L 105, 23.4.1983., 1. lpp.).

Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 14 alineatul (1) litera (d) din Directiva 77/388/CEE privind scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri (JO L 105, 23.4.1983)

Padomes 1983. gada 28. marta Direktīva Nr. 83/181/EEK, kas nosaka Direktīvas Nr. 77/388/EEK 14. panta 1. punkta d) apakšpunkta darbības jomu attiecībā uz atbrīvošanu no pievienotās vērtības nodokļa sakarā ar noteiktu preču galīgo ievešanu (OV L 105, 23.4.1983.).

Decizia 2006/774/CE a Consiliului din 7 noiembrie 2006 de autorizare a unor state membre să aplice o cotă redusă de TVA la anumite servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 28 alineatul (6) din Directiva 77/388/CEE (JO L 314, 15.11.2006, p. 28–32)

Padomes 2006. gada 7. novembra Lēmums Nr. 2006/774/EK, ar ko dažām dalībvalstīm atļauj saskaņā ar Direktīvas 77/388/EEK 28. panta 6. punktā paredzēto procedūru piemērot samazinātu PVN likmi attiecībā uz dažiem darbietilpīgiem pakalpojumiem (OV L 314, 15.11.2006., 28.–32. lpp.).

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p.1)

Padomes 2006. gada 28. novembra Direktīva Nr. 2006/112/EK par kopējo pievienotās vērtības nodokļa sistēmu (OV L 347, 11.12.2006., 1. lpp.).

Directiva 86/378/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială (JO L 225, 12.8.1986, p. 40)

Padomes 1986. gada 24. jūlija Direktīva Nr. 86/378/EEK par vienlīdzīgas attieksmes principa pret vīriešiem un sievietēm īstenošanu sociālās arodnodrošinājuma shēmās (OV L 225, 12.8.1986., 40. lpp.).

Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă) (JO L 204, 26.7.2006 p. 23)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2006. gada 5. jūlija Direktīva Nr. 2006/54/EK par tāda principa īstenošanu, kas paredz vienlīdzīgas iespējas un attieksmi pret vīriešiem un sievietēm nodarbinātības un profesijas jautājumos (pārstrādāta versija) (OV L 204, 26.7.2006., 23. lpp.).

Decizia 2006/544/CE a Consiliului din 18 iulie 2006 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 215, 5.8.2006, p. 26)

Padomes 2006. gada 18. jūlija Lēmums Nr. 2006/544/EK par dalībvalstu nodarbinātības politikas pamatnostādnēm (OV L 215, 5.8.2006., 26. lpp.).

Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2000. gada 8. jūnija Direktīva Nr. 2000/31/EK par dažiem informācijas sabiedrības pakalpojumu tiesiskiem aspektiem, jo īpaši elektronisko tirdzniecību, iekšējā tirgū (Direktīva par elektronisko tirdzniecību) (OV L 178, 17.7.2000., 1. lpp.).

Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, 22.6.2001, p. 10)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2001. gada 22. maija Direktīva Nr. 2001/29/EK par dažu autortiesību un blakustiesību aspektu saskaņošanu informācijas sabiedrībā (OV L 167, 22.6.2001., 10. lpp.).

Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (JO L 15, 21.1.1998, p.14), astfel cum a fost modificată de Directiva 2002/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 de modificare a Directivei 97/67/CE privind continuarea deschiderii spre concurență a serviciilor poștale ale Comunității (JO L 176, 5.7.2002, p. 21)

Eiropas Parlamenta un Padomes 1997. gada 15. decembra Direktīva Nr. 97/67/EK par kopīgiem noteikumiem Kopienas pasta pakalpojumu iekšējā tirgus attīstībai un pakalpojumu kvalitātes uzlabošanai (OV L 15, 21.1.1998., 14. lpp.). Direktīva grozīta ar Eiropas Parlamenta un Padomes 2002. gada 10. jūnija Direktīvu Nr. 2002/39/EK, ar ko Direktīvu Nr. 97/67/EK groza attiecībā uz Kopienas pasta pakalpojumu turpmāko atvēršanu konkurencei (OV L 176, 5.7.2002., 21. lpp.).

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 134, 30.4.2004, p. 1)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2004. gada 31. marta Direktīva Nr. 2004/17/EK, ar ko koordinē iepirkuma procedūras, kuras piemēro subjekti, kas darbojas ūdensapgādes, enerģētikas, transporta un pasta pakalpojumu nozarēs (OV L 134, 30.4.2004., 1. lpp.).

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2004. gada 31. marta Direktīva Nr. 2004/18/EK par to, kā koordinēt būvdarbu valsts līgumu, piegādes valsts līgumu un pakalpojumu valsts līgumu slēgšanas tiesību piešķiršanas procedūru (OV L 134, 30.4.2004., 114. lpp.).

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, p. 22)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2005. gada 11. maija Direktīva Nr. 2005/29/EK, kas attiecas uz uzņēmēju negodīgu komercpraksi iekšējā tirgū attiecībā pret patērētājiem un ar ko groza Padomes Direktīvu 84/450/EEK un Eiropas Parlamenta un Padomes Direktīvas 97/7/EK, 98/27/EK un 2002/65/EK un Eiropas Parlamenta un Padomes Regulu (EK) Nr. 2006/2004 (Negodīgas komercprakses direktīva) (OV L 149, 11.6.2005., 22. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25)

Padomes 2006. gada 11. jūlija Regula (EK) Nr. 1083/2006, ar ko paredz vispārīgus noteikumus par Eiropas Reģionālās attīstības fondu, Eiropas Sociālo fondu un Kohēzijas fondu un atceļ Regulu (EK) Nr. 1260/1999 ( OV L 210, 31.7.2006., 25. lpp.).

Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune în domeniul învățării continue (JO L 327, 24.11.2006, p. 45)

Eiropas Parlamenta un Padomes 2006. gada 15. novembra Lēmums Nr. 1720/2006/EK, ar ko izveido rīcības programmu mūžizglītības jomā (OV L 327, 24.11.2006., 45. lpp.).

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p.1)

Padomes 2005. gada 20. septembra Regula (EK) Nr. 1698/2005 par atbalstu lauku attīstībai no Eiropas Lauksaimniecības fonda lauku attīstībai (ELFLA) (OV L 277, 21.10.2005., 1. lpp.).

Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai comunităților (JO L 56, 4.3.1968, p. 1)

Padomes 1968. gada 22. februāra Regula (EEK, EAEK, EOTK) Nr. 723/1968, ar ko nosaka Eiropas Kopienu Civildienesta noteikumus un Pārējo darbinieku nodarbināšanas kārtību (Civildienesta noteikumi) (OV L 56, 4.3.1968., 1. lpp.).

Domeniul de competență al Comunității și exercitarea sa fac, prin natura lor, obiectul unor dezvoltări continue, iar Comunitatea va completa sau modifica prezenta declarație, dacă va fi necesar, în conformitate cu articolul 44 alineatul 1 din convenție.

Kopienas kompetences apjoms un īstenošana ir atkarīgi no nepārtrauktas attīstības, un Kopiena vajadzības gadījumā papildinās vai grozīs šo deklarāciju saskaņā ar konvencijas 44. panta 1. punktu.

2. Rezervă privind articolul 27 alineatul 1 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

2. Atruna par Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvencijas par personu ar invaliditāti tiesībām 27. panta 1. punktu

În legătură cu articolul 27 alineatul 1 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, Comunitatea Europeană invită părțile la convenție să ia notă de articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. Această dispoziție dă statelor membre ale Comunității Europene posibilitatea de a dispune ca directiva respectivă, în măsura în care se referă la discriminarea pe bază de handicap, să nu se aplice cu privire la forțele armate.

Attiecībā uz Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvencijas par personu ar invaliditāti tiesībām 27. panta 1. punktu Eiropas Kopiena aicina konvencijas dalībvalstis ņemt vērā 3. panta 4. punktu Padomes 2000. gada 27. novembra Direktīvā Nr. 2000/78/EK, ar ko nosaka kopēju sistēmu vienlīdzīgai attieksmei pret nodarbinātību un profesiju. Šis noteikums ļauj Eiropas Kopienas dalībvalstīm nodrošināt, ka šo direktīvu tiktāl, ciktāl tā attiecas uz diskrimināciju invaliditātes dēļ, nepiemēro bruņotajiem spēkiem.

Prin urmare, încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap nu aduce atingere dreptului conferit statelor membre prin dreptul comunitar, cu condiția ca acest drept să fie exercitat în conformitate cu legislația comunitară, pentru a exclude forțele armate din domeniul de aplicare al principiului nediscriminării pe bază de handicap.

Tāpēc Eiropas Kopienas nolīgums attiecībā uz Apvienoto Nāciju Organizācijas Konvenciju par personu ar invaliditāti tiesībām neierobežo tiesības, ko Kopienas tiesību akti piešķir dalībvalstīm, ja šīs tiesības izmanto atbilstoši Kopienas tiesību aktiem, nepiemērojot diskriminācijas aizlieguma principu bruņotajiem spēkiem invaliditātes dēļ.

[1] JO C , , p. .

[1] OV C , .. lpp.

[2] JO C , , p. .

[2] OV C , .. lpp.

[3] JO C , , p. .

[3] OV C, .. lpp.