Recomandarea Consiliului

Raccomandazione del Consiglio

din 13 iulie 2010

del 13 luglio 2010

privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii

sugli orientamenti di massima per le politiche economiche degli Stati membri e dell’Unione

(2010/410/UE)

(2010/410/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

IL CONSIGLIO DELL’UNIONE EUROPEA,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2),

visto il trattato sul funzionamento dell’Unione europea, in particolare l’articolo 121, paragrafo 2,

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

vista la raccomandazione della Commissione europea,

având în vedere concluziile Consiliului European,

viste le conclusioni del Consiglio europeo,

întrucât:

considerando quanto segue:

(1) Tratatul prevede că statele membre își consideră politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și le coordonează în cadrul Consiliului. În conformitate cu dispozițiile tratatului, Uniunea Europeană a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politica fiscală (Pactul de stabilitate și de creștere) și politicile macrostructurale.

(1) A norma del trattato, gli Stati membri considerano le loro politiche economiche una questione di interesse comune e le coordinano nell’ambito del Consiglio. Conformemente alle disposizioni del trattato, l’Unione europea ha creato e applicato strumenti di coordinamento delle politiche di bilancio (il patto di stabilità e crescita) nonché politiche macrostrutturali.

(2) Tratatul prevede că trebuie adoptate de către Consiliu orientări privind ocuparea forței de muncă și orientări generale de politică economică pentru a orienta politicile statelor membre.

(2) A norma del trattato, il Consiglio deve adottare orientamenti in materia di occupazione e orientamenti di massima per le politiche economiche degli Stati membri.

(3) Strategia de la Lisabona, lansată în 2000, s-a bazat pe recunoașterea nevoii Uniunii Europene de a spori ocuparea forței de muncă, productivitatea și competitivitatea, consolidând totodată coeziunea socială, în condițiile concurenței globale, transformărilor tehnologice și ale unei populații în curs de îmbătrânire. Strategia de la Lisabona a fost relansată în 2005, după o revizuire intermediară care a condus la punerea unui accent mai puternic pe creștere economică și pe locuri de muncă mai multe și mai bune.

(3) La strategia di Lisbona lanciata nel 2000 era basata sulla consapevolezza che l’Unione europea, per far fronte alla concorrenza mondiale, ai cambiamenti tecnologici, alle sfide ambientali e all’invecchiamento della popolazione, doveva migliorare occupazione, produttività e competitività rafforzando nel contempo la coesione sociale. La strategia di Lisbona è stata rilanciata nel 2005 a seguito di un riesame intermedio che ha conferito maggiore centralità alla crescita e al miglioramento quantitativo e qualitativo dell’occupazione.

(4) Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă a contribuit la obținerea unui consens cu privire la direcția generală a politicii economice și a politicii privind ocuparea forței de muncă ale Uniunii. În conformitate cu această strategie, Consiliul a adoptat în 2005 orientări generale de politică economică și orientări privind ocuparea forței de muncă [1], pe care le-a revizuit în 2008 [2]. Cele 24 de orientări au constituit baza programelor naționale de reformă, descriind prioritățile principale în materie de reformă macroeconomică, microeconomică și a pieței forței de muncă pentru Uniune în ansamblul său. Cu toate acestea, experiența arată că orientările nu au stabilit priorități suficient de clare și că legăturile dintre acestea ar fi putut fi mai puternice. Aceasta a limitat impactul lor asupra elaborării politicilor la nivel național.

(4) La strategia di Lisbona per la crescita e l’occupazione ha contribuito a creare un consenso sull’impostazione generale delle politiche economiche e occupazionali dell’Unione. Nel 2005 [1] il Consiglio ha adottato nell’ambito di tale strategia orientamenti di massima per le politiche economiche e orientamenti in materia di occupazione, che sono stati riveduti nel 2008 [2]. I 24 orientamenti hanno posto le basi dei programmi nazionali di riforma, definendo le principali priorità per le riforme macroeconomiche, microeconomiche e del mercato del lavoro per l’intera Unione. L’esperienza dimostra tuttavia che le priorità definite dagli orientamenti non erano sufficientemente chiare e che i collegamenti tra di essi non erano abbastanza forti, il che ne ha limitato l’impatto sull’elaborazione delle politiche nazionali.

(5) Criza financiară și economică declanșată în 2008 a avut drept rezultat pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă și a unei părți considerabile din producția potențială și a condus la o deteriorare dramatică a finanțelor publice. Cu toate acestea, Planul european de redresare economică [3] a ajutat statele membre să abordeze criza, în parte prin intermediul unor stimulente fiscale coordonate, moneda euro îndeplinind un rol de ancoră pentru stabilitatea macroeconomică. Criza a arătat așadar că, dacă este consolidată și eficientizată, coordonarea politicilor economice la nivelul Uniunii poate produce rezultate semnificative. Criza a evidențiat de asemenea interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre.

(5) La crisi finanziaria ed economica iniziata nel 2008 ha provocato pesanti perdite di posti di lavoro e di produzione potenziale e un gravissimo deterioramento delle finanze pubbliche. Il piano europeo di ripresa economica [3], tuttavia, ha aiutato gli Stati membri ad affrontare la crisi, in parte mediante uno stimolo di bilancio coordinato, mentre l’euro ha costituito un’ancora per la stabilità macroeconomica. La crisi ha dimostrato pertanto che, se rafforzato e reso efficace, il coordinamento delle politiche economiche a livello dell’Unione può dare ottimi risultati. La crisi ha evidenziato altresì la stretta interdipendenza fra le economie e i mercati del lavoro degli Stati membri.

(6) Comisia a propus crearea unei noi strategii pentru deceniul următor, Strategia Europa 2020 [4], pentru a permite Uniunii să iasă din criză mai puternică și să își direcționeze economia către o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cinci obiective principale, enumerate la orientările relevante, reprezintă obiective comune care orientează acțiunea statelor membre, ținând seama de pozițiile lor inițiale și de circumstanțele naționale, precum și acțiunea Uniunii. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a îndeplini obiectivele naționale și pentru a elimina blocajele care limitează creșterea.

(6) La Commissione ha proposto di definire una nuova strategia per il prossimo decennio, denominata Europa 2020 [4], per consentire all’Unione di uscire più forte dalla crisi e di far progredire la sua economia verso una crescita intelligente, sostenibile e inclusiva. Cinque obiettivi principali, elencati negli orientamenti corrispondenti, costituiscono traguardi comuni che devono orientare l’azione degli Stati membri — ferme restando le posizioni di partenza relative e le circostanze nazionali — e dell’Unione. Gli Stati membri dovrebbero adoperarsi con il massimo impegno per conseguire i traguardi nazionali ed eliminare gli ostacoli che frenano la crescita.

(7) În cadrul unor strategii cuprinzătoare de ieșire din criza economică, statele membre ar trebui să realizeze programe de reformă ambițioase pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și durabilitatea finanțelor publice, pentru a îmbunătăți competitivitatea, pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice și pentru a îmbunătăți evoluția pieței forței de muncă. Măsurile temporare introduse ca răspuns la criză ar trebui eliminate în mod coordonat, după caz, atunci când redresarea este sigură. Retragerea stimulentelor fiscale ar trebui pusă în aplicare și coordonată în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.

(7) Nell’ambito di strategie globali di uscita dalla crisi economica, gli Stati membri dovrebbero attuare programmi di riforma ambiziosi per garantire la stabilità macroeconomica e la sostenibilità delle finanze pubbliche, migliorare la competitività, ridurre gli squilibri macroeconomici e migliorare le prestazioni del mercato del lavoro. Una volta consolidata la ripresa, occorrerà ritirare in modo coordinato e laddove opportuno le misure temporanee adottate in risposta alla crisi. Il ritiro dello stimolo fiscale deve essere operato e coordinato nell’ambito del patto di stabilità e crescita.

(8) În cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre și Uniunea ar trebui să pună în aplicare reforme direcționate către "creșterea durabilă inteligentă", adică o creștere bazată pe cunoaștere și inovare. Reformele ar trebui să urmărească îmbunătățirea calității educației, asigurarea accesului pentru toți, consolidarea performanței în domeniul cercetării și al afacerilor și continuarea îmbunătățirii cadrului de reglementare, pentru a promova inovarea și transferul cunoștințelor în întreaga Uniune. Aceste reforme ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transpunerea ideilor creative în produse, servicii și procese inovatoare, care pot genera creștere economică, locuri de muncă de calitate, coeziune teritorială, economică și socială și care pot aborda mai eficient provocările sociale europene și globale. În acest context, este esențial să se valorifice la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor.

(8) Nell’ambito della strategia Europa 2020 gli Stati membri e l’Unione dovrebbero attuare riforme finalizzate a una "crescita intelligente", guidata dalla conoscenza e dall’innovazione. Le riforme dovrebbero puntare a migliorare la qualità dell’istruzione, garantendone l’accesso a tutti, a potenziare sia la ricerca sia le prestazioni delle imprese e a perfezionare il quadro normativo onde promuovere l’innovazione e il trasferimento delle conoscenze in tutta l’Unione. Le riforme dovrebbero incoraggiare l’imprenditoria e contribuire a trasformare le idee creative in prodotti, servizi e processi che permettano di stimolare la crescita, creare posti di lavoro di qualità, favorire la coesione territoriale, economica e sociale e gestire meglio le sfide proprie della società europea e mondiale. In tale contesto, è di fondamentale importanza sfruttare appieno le tecnologie dell’informazione e della comunicazione.

(9) Politicile Uniunii și ale statelor membre, inclusiv prin intermediul programelor lor de reformă, ar trebui să urmărească "creșterea economică durabilă". Creșterea durabilă înseamnă decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, crearea unei economii durabile, competitive și eficiente din punct de vedere al utilizării energiei și resurselor, distribuția echitabilă a costurilor și a beneficiilor și exploatarea rolului de lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice. Statele membre și Uniunea ar trebui să pună în aplicare reformele necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a utiliza resursele în mod eficient, ceea ce va contribui de asemenea la prevenirea degradării mediului și a declinului biodiversității. Ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească mediul de afaceri, să stimuleze crearea de locuri de muncă ecologice și să ajute întreprinderile să își modernizeze baza industrială.

(9) Le politiche dell’Unione e degli Stati membri dovrebbero puntare alla "crescita sostenibile" anche attraverso i programmi di riforma. Crescita sostenibile significa scindere la crescita economica dall’uso delle risorse, costruire un’economia efficiente sotto il profilo energetico e delle risorse, sostenibile e competitiva, assicurare un’equa ripartizione di costi e benefici e sfruttare il ruolo guida dell’Europa nella corsa allo sviluppo di nuovi processi e tecnologie, comprese le tecnologie verdi. Gli Stati membri e l’Unione dovrebbero varare le riforme necessarie per ridurre le emissioni di gas a effetto serra e garantire un uso efficiente delle risorse contribuendo così anche alla prevenzione del degrado ambientale e della perdita di biodiversità. Dovrebbero inoltre migliorare il clima imprenditoriale, favorire la creazione di posti di lavoro verdi e aiutare le imprese ad ammodernare la base industriale.

(10) Politicile Uniunii și programele de reformă ale statelor membre ar trebui să vizeze de asemenea o "creștere economică favorabilă incluziunii". Creșterea economică favorabilă incluziunii înseamnă construirea unei societății bazate pe coeziune, în care oamenii au capacitatea să anticipeze și să gestioneze schimbările, participând astfel activ în societate și economie. Așadar, reformele statelor membre ar trebui să asigure acces și oportunități pentru toți de-a lungul întregii vieți, reducând astfel sărăcia și excluziunea socială, prin eliminarea barierelor din calea participării pe piața forței de muncă, în special în cazul femeilor, al lucrătorilor mai în vârstă, al tinerilor, al persoanelor cu handicap și al migranților legali.

(10) Infine, le politiche dell’Unione e i programmi di riforma degli Stati membri dovrebbero puntare anche alla "crescita inclusiva". Crescita inclusiva significa costruire una società coesa in cui i cittadini possano prepararsi ai cambiamenti e gestirli così da partecipare attivamente alla società e all’economia. Le riforme degli Stati membri dovrebbero pertanto garantire a tutti accesso e opportunità in tutto l’arco della vita, in modo da ridurre la povertà e l’esclusione sociale eliminando i fattori che ostacolano la partecipazione al mercato del lavoro, specialmente per le donne, i lavoratori anziani, i giovani, le persone con disabilità e gli immigrati regolari.

Statele membre ar trebui să țină seama de perspectiva de gen în toate aceste politici. Aceste reforme ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți cetățenii și toate regiunile au acces la beneficiile creșterii economice. Programele de reformă ale statelor membre ar trebui așadar să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente a piețelor forței de muncă, prin investiții în tranziții reușite, dezvoltarea unor competențe adecvate, creșterea calității locurilor de muncă și combaterea segmentării, a șomajului structural și a inactivității, asigurând totodată protecția socială adecvată și durabilă și incluziunea activă pentru a reduce sărăcia, aderând totodată la consolidarea fiscală convenită.

Dovrebbero tener conto della prospettiva di genere in tutte queste politiche. È opportuno inoltre estendere i benefici della crescita economica a tutti i cittadini e a tutte le regioni. I programmi di riforma degli Stati membri dovrebbero quindi puntare in via prioritaria a garantire il funzionamento dei mercati occupazionali mediante investimenti finalizzati al buon esito delle transizioni, allo sviluppo di competenze appropriate, al miglioramento qualitativo dei posti di lavoro e alla lotta contro la segmentazione, la disoccupazione strutturale e l’inattività, assicurando una protezione sociale adeguata e sostenibile e un’inclusione attiva per ridurre la povertà sempre nel rispetto del risanamento di bilancio convenuto.

(11) Ca element esențial, statele membre și Uniunea ar trebui să continue și să își intensifice eforturile pentru a își îmbunătăți și mai mult cadrul de reglementare, în special pentru întreprinderile europene. Prin consolidarea instrumentelor de reglementare inteligentă, statele membre și Uniunea ar trebui să garanteze că legislația este bine concepută, proporțională, revizuită periodic și nu cauzează sarcini inutile. Îndeplinirea obiectivelor de reducere a sarcinilor administrative rămâne o prioritate.

(11) Gli Stati membri e l’Unione dovrebbero soprattutto continuare a moltiplicare gli sforzi per migliorare ulteriormente il quadro normativo, specialmente per quanto riguarda le imprese europee. Rafforzando gli strumenti di regolamentazione intelligente, gli Stati membri e l’Unione dovrebbero garantire una normativa ben concepita, proporzionata, sistematicamente riveduta e che non comporti oneri inutili. Il conseguimento degli obiettivi di riduzione degli oneri amministrativi resta una priorità.

(12) Reformele structurale ale Uniunii și ale statelor membre pot contribui eficient la creșterea economică și crearea de locuri de muncă dacă sporesc competitivitatea Uniunii în economia globală, creează noi posibilități pentru exportatorii europeni și oferă un acces competitiv la importuri vitale. Ar trebui să se țină seama așadar de implicațiile reformelor asupra competitivității externe pentru a încuraja creșterea economică și participarea europeană pe piețe deschise și echitabile la nivel mondial.

(12) Le riforme strutturali dell’Unione e degli Stati membri possono dare un contributo effettivo alla crescita e all’occupazione purché rafforzino la competitività dell’Unione nell’economia mondiale, offrano nuovi sbocchi agli esportatori europei e assicurino un accesso competitivo alle importazioni vitali. Pertanto, le riforme dovrebbero tener conto delle proprie implicazioni in termini di competitività esterna per stimolare la crescita e la partecipazione dell’Europa ai mercati aperti ed equi di tutto il mondo.

(13) Strategia Europa 2020 trebuie să se bazeze pe o serie integrată de politici europene și naționale, pe care statele membre și Uniunea ar trebui să le aplice integral și într-un ritm similar, pentru a obține efectele pozitive colaterale ale reformelor structurale coordonate și o contribuție mai substanțială a politicilor europene la obiectivele strategiei, ținându-se seama de pozițiile naționale inițiale.

(13) La strategia Europa 2020 deve essere sostenuta da una serie integrata di politiche europee e nazionali che gli Stati membri e l’Unione dovrebbero attuare completamente e allo stesso ritmo per assicurare le ricadute positive delle riforme strutturali coordinate e un contributo più coerente delle politiche europee agli obiettivi della strategia, tenendo conto delle posizioni di partenza nazionali.

(14) Deși aceste orientări se adresează statelor membre și Uniunii, Strategia Europa 2020 ar trebui aplicată în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, printr-o asociere strânsă cu parlamentele, precum și cu partenerii sociali și cu reprezentanții societății civile, care vor contribui la elaborarea programelor naționale de reformă, la punerea în aplicare a acestora și la comunicarea generală privind strategia.

(14) Sebbene i presenti orientamenti siano destinati agli Stati membri e all’Unione europea, la strategia Europa 2020 dovrebbe essere attuata in partenariato con tutte le autorità nazionali, regionali e locali e in stretta collaborazione con i parlamenti, le parti sociali e i rappresentanti della società civile, che contribuiranno all’elaborazione dei programmi nazionali di riforma, alla loro attuazione e alla comunicazione globale sulla strategia.

(15) Strategia Europa 2020 se bazează pe un set mai restrâns de orientări, care înlocuiește fostul set de 24 de orientări și abordează aspectele de ocupare a forței de muncă și de politică economică generală într-un mod coerent. Orientările pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii anexate prezentei recomandări sunt intrinsec legate de orientările pertinente privind politicile de ocupare a forței de muncă. Împreună, acestea formează "Orientările integrate Europa 2020".

(15) La strategia Europa 2020 è corroborata da una serie più limitata di orientamenti, che sostituisce i precedenti 24 e affronta in modo coerente questioni riguardanti l’occupazione e la politica economica in senso lato. Gli orientamenti per le politiche economiche degli Stati membri e dell’Unione, allegati alla presente raccomandazione, sono intimamente connessi ai pertinenti orientamenti per le politiche a favore dell’occupazione insieme ai quali costituiscono gli "orientamenti integrati di "Europa 2020"".

(16) Aceste noi orientări integrate sunt conforme concluziilor Consiliului European. Ele oferă statelor membre o orientare precisă cu privire la definirea programelor lor naționale de reformă și la punerea în aplicare a reformelor, reflectând interdependența și respectând Pactul de stabilitate și de creștere. Orientările vor constitui baza oricăror recomandări specifice fiecărei țari pe care Consiliul le poate adresa statelor membre sau, în cazul orientărilor generale privind politicile economice, baza avertismentelor politice pe care Comisia le poate emite în cazurile în care recomandările specifice fiecărei țări nu sunt urmate suficient.

(16) Questi nuovi orientamenti integrati sono in linea con le conclusioni del Consiglio europeo. Essi danno agli Stati membri indicazioni precise su come definire e attuare i propri programmi nazionali di riforma, tenendo conto dell’interdipendenza, e sono in linea con il patto di stabilità e crescita. Gli orientamenti saranno alla base di tutte le eventuali raccomandazioni specifiche per paese rivolte dal Consiglio agli Stati membri o, per quanto riguarda gli orientamenti di massima per le politiche economiche, degli eventuali avvertimenti politici rivolti dalla Commissione in caso di scarsa osservanza delle raccomandazioni specifiche per paese.

(17) Aceste orientări ar trebui să rămână stabile până în 2014, pentru a se acorda o atenție sporită punerii lor în aplicare,

(17) I presenti orientamenti dovrebbero rimanere stabili fino al 2014 per mantenere la centralità dell’esecuzione,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

HA ADOTTATO LA PRESENTE RACCOMANDAZIONE:

1. Statele membre și, atunci când este cazul, Uniunea Europeană ar trebui să țină seama în politicile lor economice de orientările prevăzute în anexă.

1. Le politiche economiche degli Stati membri e, ove opportuno, dell’Unione europea dovrebbero tener conto degli orientamenti contenuti nell’allegato.

2. Statele membre ar trebui să elaboreze programe naționale de reformă conforme cu obiectivele stabilitate în "Orientările integrate Europa 2020".

2. I programmi nazionali di riforma degli Stati membri dovrebbero essere elaborati in linea con gli obiettivi indicati negli "orientamenti integrati di "Europa 2020"".

Adoptată la Bruxelles, 13 iulie 2010.

Fatto a Bruxelles, addì 13 luglio 2010.

Pentru Consiliu

Per il Consiglio

Președintele

Il presidente

D. Reynders

D. Reynders

[1] COM(2005) 141.

[1] COM(2005) 141.

[2] COM(2007) 803.

[2] COM(2007) 803.

[3] COM(2009) 615, 19.11.2009.

[3] COM(2009) 615 del 19 novembre 2009.

[4] COM(2010) 2020, 3.3.2010.

[4] COM(2010) 2020 del 3 marzo 2010.

--------------------------------------------------

--------------------------------------------------

ANEXĂ

ALLEGATO

Orientări generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii

Orientamenti di massima per le politiche economiche degli Stati membri e dell’Unione

Orientarea 1: Asigurarea calității și durabilității finanțelor publice

Orientamento 1: garantire la qualità e la sostenibilità delle finanze pubbliche

Statele membre ar trebui să aplice cu fermitate strategii de consolidare bugetară în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) și, în special, recomandările care le sunt adresate în cadrul procedurii de deficit excesiv și/sau prin memorandumurile de înțelegere în cazul susținerii balanței de plăți. În special, statele membre ar trebui să realizeze consolidarea în conformitate cu recomandările Consiliului și să atingă obiectivele pe termen lung în conformitate cu PSC. Fără a se aduce atingere cadrului legal al PSC, acest lucru implică faptul că majoritatea statelor membre ar trebui să realizeze o consolidare care să depășească cu mult indicatorul de referință de 0,5 % din produsul intern brut (PIB) anual în termeni structurali, până în momentul în care ponderea datoriilor va cunoaște o tendință clară de descreștere. Consolidarea fiscală ar trebui să înceapă cel târziu în 2011 și mai devreme în câteva state membre în care condițiile economice o impun, cu condiția ca previziunile Comisiei să continue să indice faptul că redresarea se consolidează și devine autonomă.

Gli Stati membri dovrebbero dare vigorosa esecuzione alle strategie di risanamento del bilancio nell’ambito del patto di stabilità e crescita (PSC) e applicare, in particolare, le raccomandazioni rivolte loro secondo la procedura per i disavanzi eccessivi e/o nei memorandum d’intesa nel caso di un sostegno alla bilancia dei pagamenti. Gli Stati membri dovrebbero in particolare conseguire il risanamento in linea con le raccomandazioni del Consiglio e raggiungere gli obiettivi di medio termine in linea con il patto di stabilità e crescita. Fatto salvo il quadro giuridico del patto di stabilità e crescita, ciò implica che la maggior parte degli Stati membri deve raggiungere un risanamento di gran lunga superiore al parametro dello 0,5 % del prodotto interno lordo (PIL) all’anno in termini strutturali fino a che il rapporto debito/PIL non dimostra una solida tendenza al ribasso. Il risanamento del bilancio dovrebbe iniziare al più tardi nel 2011, o prima di questa data negli Stati membri in cui la congiuntura lo permette, purché le previsioni dei servizi della Commissione continuino ad indicare che la ripresa si sta rafforzando e comincia ad autoalimentarsi.

La elaborarea și aplicarea strategiilor de consolidare bugetară, statele membre ar trebui să se axeze pe limitarea cheltuielilor și să acorde prioritate tipurilor de cheltuieli care stimulează creșterea, în domenii precum educația, competențele și capacitatea de inserție profesională, cercetarea, dezvoltarea și inovarea și investițiile în rețele cu efecte pozitive asupra productivității, de exemplu internetul de mare viteză, interconexiunile de energie și transport, precum și infrastructura. În cazurile în care trebuie crescute impozitele, această acțiune ar trebui să se desfășoare atunci când este posibil, concomitent cu măsuri care urmăresc ca sistemele fiscale să devină mai favorabile ocupării forței de muncă, mediului și creșterii economice, de exemplu prin transferarea sarcinii fiscale către activitățile dăunătoare mediului. Sistemele fiscale și de protecție socială ar trebui să furnizeze stimulente mai bune pentru a spori atractivitatea locurilor de muncă.

In sede di definizione e attuazione del risanamento del bilancio, le strategie dovrebbero focalizzarsi sulle riduzioni di spesa privilegiando le voci che stimolano la crescita, in settori quali istruzione, competenze e occupabilità, ricerca e sviluppo (R&S) e innovazione e investimenti nelle reti con ricadute positive sulla produttività, nel caso ad esempio l’Internet ad alta velocità, l’energia, le interconnessioni e le infrastrutture di trasporto. Gli aumenti delle imposte eventualmente necessari dovrebbero essere combinati, per quanto possibile, a misure che rendano i regimi fiscali più favorevoli alla crescita, all’occupazione e all’ambiente, ad esempio spostando l’onere fiscale verso le attività ambientalmente dannose. I regimi fiscali e previdenziali dovrebbero fornire incentivi migliori per rendere il lavoro redditizio.

Mai mult, statele membre ar trebui să consolideze cadrele bugetare naționale, să sporească calitatea cheltuielilor publice și să îmbunătățească durabilitatea finanțelor publice, urmărind în special o reducere clară a datoriilor, reforma cheltuielilor publice legate de vârstă, cum ar fi cheltuielile cu asistența medicală, precum și politici care contribuie la creșterea efectivă a ratei ocupării forței de muncă și a vârstei de pensionare, pentru a asigura viabilitatea financiară a cheltuielilor publice legate de vârstă și a sistemelor de protecție socială.

Gli Stati membri dovrebbero inoltre potenziare i quadri di bilancio nazionali e migliorare tanto la qualità della spesa pubblica quanto la sostenibilità delle finanze pubbliche, segnatamente perseguendo con fermezza una rapida riduzione del debito, la riforma della spesa pubblica legata all’invecchiamento della popolazione, come la spesa per le pensioni e la sanità, e politiche che contribuiscano ad aumentare l’occupazione e l’età pensionabile effettiva per garantire che la spesa pubblica legata all’invecchiamento e i regimi di previdenza sociale siano finanziariamente sostenibili.

Eficiența bugetară și calitatea finanțelor publice sunt de asemenea importante la nivelul Uniunii.

L’efficienza di bilancio e la qualità delle finanze pubbliche sono importanti anche a livello dell’Unione.

Orientarea 2: Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Orientamento 2: ovviare agli squilibri macroeconomici

Statele membre ar trebui să evite dezechilibrele macroeconomice nesustenabile, care rezultă în special din evoluțiile conturilor curente, ale burselor de valori și ale bilanțurilor gospodăriilor și întreprinderilor. Statele membre cu mari dezechilibre de cont curent care își au originea într-o lipsă persistentă de competitivitate sau care au alte origini ar trebui să abordeze cauzele de bază luând măsuri, de exemplu, în domeniul politicii fiscale, al evoluțiilor salariale, al reformelor structurale aferente piețelor de servicii financiare și de produse (inclusiv fluxul de productivitate care majorează capitalul) și al piețelor forței de muncă, în conformitate cu orientările privind ocuparea forței de muncă, precum și în orice domeniu relevant. În acest context, statele membre ar trebui să încurajeze crearea condițiilor-cadru adecvate pentru sistemele de negociere a salariilor și evoluția costurilor muncii în concordanță cu stabilitatea prețurilor, tendințele în materie de productivitate pe termen lung și nevoia de reducere a dezechilibrelor macroeconomice. După caz, stabilirea adecvată a salariilor în sectorul public ar trebui considerată drept un semnal important pentru asigurarea moderării salariilor în sectorul privat, coerentă cu necesitatea de îmbunătățire a competitivității. Cadrele de stabilire a salariilor, inclusiv a salariilor minime, ar trebui să permită proceselor de formare a salariilor să țină seama de diferențele în materie de calificări și condiții de pe piețele locale ale forței de muncă și să răspundă amplelor divergențe de performanță economică între diversele regiuni ale unei țări. Partenerii sociali joacă un rol important în acest context. Statele membre cu surplusuri mari de cont curent ar trebui să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a reformelor structurale care să ducă la consolidarea creșterii potențiale, sprijinind astfel cererea internă. Abordarea dezechilibrelor macroeconomice, inclusiv între statele membre, ar contribui de asemenea la realizarea coeziunii economice.

Gli Stati membri dovrebbero scongiurare gli squilibri macroeconomici non sostenibili che derivano in particolare dagli sviluppi a livello di partite correnti, mercati mobiliari e bilanci delle famiglie e delle imprese. Gli Stati membri con elevati squilibri delle partite correnti dovuti a una mancanza persistente di competitività o ad altri motivi dovrebbero affrontare il problema alla radice mediante interventi, ad esempio, a livello di politica di bilancio, andamento salariale, riforme strutturali connesse ai mercati dei prodotti e dei servizi finanziari (compresi i flussi di capitale di stimolo alla produttività), mercati occupazionali, in linea con gli orientamenti in materia di occupazione, o altri settori strategici pertinenti. In tale contesto, gli Stati membri dovrebbero creare condizioni che favoriscano sistemi di contrattazione salariale e sviluppi del costo del lavoro coerenti con la stabilità dei prezzi, le tendenze della produttività a medio termine e la necessità di ridurre gli squilibri macroeconomici. Laddove opportuno, un’adeguata fissazione delle retribuzioni nel settore pubblico deve essere considerata un segnale importante per assicurare moderazione salariale nel settore privato in linea con l’esigenza di migliorare la competitività. L’inquadramento salariale, comprese le retribuzioni minime, deve consentire processi di formazione delle retribuzioni che tengano conto delle differenze in termini di competenze e condizioni dei mercati occupazionali locali e si adattino alle forti divergenze in termini di prestazioni economiche tra le regioni di uno stesso paese. In questo contesto, le parti sociali hanno un importante compito da svolgere. Gli Stati membri con elevate eccedenze nelle partite correnti dovrebbero prendere misure per varare riforme strutturali volte a rafforzare il potenziale di crescita e quindi anche a sostenere la domanda interna. Ovviare agli squilibri macroeconomici, incluso tra gli Stati membri, contribuirà anche a conseguire coesione economica.

Orientarea 3: Reducerea dezechilibrelor în zona euro

Orientamento 3: ridurre gli squilibri nella zona euro

Statele membre a căror monedă este euro ar trebui să considere divergențele ample și persistente între pozițiile conturilor curente și alte dezechilibre macroeconomice ca o chestiune de interes comun și să ia măsuri urgente pentru a reduce dezechilibrele acolo unde este necesar. Se impun de asemenea măsuri în toate statele membre care fac parte din zona euro, dar tipul, importanța și gradul de urgență al provocărilor în materie de politică diferă semnificativ în funcție de țările avute în vedere. Având în vedere vulnerabilitățile și amploarea adaptărilor necesare, nevoia de măsuri politice este deosebit de presantă în statele membre care prezintă în mod constant surplusuri mari de cont curent și mari pierderi de competitivitate. Acestea ar trebui să realizeze o reducere permanentă semnificativă a deficitului de cont curent. De asemenea, aceste state membre din zona euro ar trebui să urmărească reducerea costurilor unitare ale forței de muncă, ținând seama de evoluția productivității la nivel regional, sectorial și al întreprinderilor, precum și consolidarea concurenței pe piețele de produse. Statele membre din zona euro cu surplusuri mari de cont curent ar trebui să ia măsuri în vederea punerii în aplicare unor reforme structurale care să ducă la consolidarea creșterii potențiale, sprijinind astfel cererea internă. În mod similar, statele membre din zona euro ar trebui să acționeze asupra oricăror altor dezechilibre macroeconomice, cum ar fi acumularea unei datorii private excesive și divergențele în materie de inflație. Ar trebui eliminate barierele instituționale care împiedică ajustările flexibile ale prețurilor și ale salariilor la condițiile pieței. Dezechilibrele macroeconomice ar trebui monitorizate îndeaproape în cadrul Eurogrupului, care ar trebui să propună măsuri de remediere atunci când este necesar.

Gli Stati membri la cui moneta è l’euro dovrebbero considerare i notevoli e persistenti divari tra le situazioni delle partite correnti e gli altri squilibri macroeconomici questioni di interesse comune e, all’occorrenza, prendere provvedimenti urgenti per ridurre tali squilibri. Sono necessari interventi in tutti gli Stati membri della zona euro, ma la natura, la gravità e l’urgenza delle problematiche variano sensibilmente secondo i paesi. Date le vulnerabilità e le dimensioni dell’aggiustamento richiesto, negli Stati membri che presentano costantemente notevoli disavanzi della bilancia commerciale e gravi perdite di competitività l’intervento politico è particolarmente urgente e deve riuscire a ridurre sensibilmente e in modo permanente il disavanzo delle partite correnti. Questi Stati membri della zona euro dovrebbero inoltre puntare a ridurre i costi unitari del lavoro tenendo conto dell’evoluzione della produttività a livello regionale, settoriale e imprenditoriale, e ad aumentare la concorrenza nei mercati dei prodotti. Gli Stati membri con elevate eccedenze nelle partite correnti dovrebbero prendere misure per varare riforme strutturali volte a rafforzare il potenziale di crescita e quindi anche a sostenere la domanda interna. Analogamente, gli Stati membri della zona euro dovrebbero intervenire sugli altri squilibri economici quali un’accumulazione eccessiva del debito privato e i divari in termini di inflazione. È opportuno eliminare gli ostacoli istituzionali alla flessibilità nell’adeguamento dei prezzi e dei salari alle condizioni del mercato. Gli squilibri macroeconomici dovrebbero essere monitorati attentamente nell’ambito dell’Eurogruppo, che all’occorrenza deve proporre opportune misure correttive.

Orientarea 4: Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare și inovare, consolidarea triunghiului cunoașterii și eliberarea potențialului economiei digitale

Orientamento 4: sfruttare al meglio il sostegno a R&S e all’innovazione, rafforzare il triangolo della conoscenza e liberare il potenziale dell’economia digitale

Statele membre ar trebui să își reexamineze sistemele de cercetare-dezvoltare și de inovare naționale (și regionale), asigurând condiții-cadru eficiente și adecvate pentru investițiile publice în cadrul strategiilor de consolidare bugetară prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere (orientarea 1), și orientându-le spre o creștere mai mare, în paralel cu abordarea, după caz, a dificultăților majore de la nivelul societății (inclusiv energia, eficiența resurselor, schimbările climatice, biodiversitatea, coeziunea socială și teritorială, îmbătrânirea populației, sănătatea și securitatea) în mod rentabil. În special, investițiile publice ar trebui să servească drept stimulent pentru finanțarea privată a cercetării și dezvoltării. Reformele ar trebui să favorizeze excelența și specializarea inteligentă, să promoveze integritatea științifică și să consolideze cooperarea între universități, institute de cercetare, actori publici, privați și din sectorul terț atât la nivel național, cât și la nivel internațional și să asigure dezvoltarea infrastructurilor și rețelelor care permit difuzarea cunoștințelor. Ar trebui îmbunătățită guvernanța instituțiilor de cercetare pentru ca sistemele de cercetare naționale să devină mai rentabile și mai productive. În acest scop, ar trebui modernizată cercetarea în cadrul universităților, ar trebui dezvoltate infrastructuri de nivel mondial, gradul de accesibilitate al acestora ar trebui sporit și ar trebui promovate carierele atractive și mobilitatea cercetătorilor și a studenților. Ar trebui adaptate și simplificate sistemele de finanțare și de achiziții publice pentru a contribui, după caz, la facilitarea cooperării transfrontaliere, a transferului de cunoștințe și a concurenței bazate pe merit, având drept punct de plecare sinergiile și dobândind o valoare sporită.

Gli Stati membri dovrebbero rivedere i sistemi di R&S e innovazione nazionali (e regionali), garantendo condizioni generali adeguate ed efficaci per gli investimenti pubblici nell’ambito delle strategie di risanamento di bilancio secondo il patto di stabilità e crescita (orientamento 1), e orientandoli verso una crescita più sostenuta affrontando laddove opportuno le sfide principali per la società (tra cui energia, uso efficiente delle risorse, cambiamenti climatici, coesione sociale e territoriale, invecchiamento, salute e sicurezza) in modo efficiente. In particolare gli investimenti pubblici dovrebbero servire per promuovere il finanziamento privato di R&S. Le riforme dovrebbero favorire l’eccellenza e la specializzazione intelligente, promuovere l’integrità scientifica, intensificare la cooperazione tra università, centri di ricerca, settore pubblico, privati e terzo settore, a livello nazionale e internazionale, e far sì che siano sviluppate infrastrutture e reti atte a favorire la diffusione delle conoscenze. È necessario migliorare la gestione dei centri di ricerca per rendere i sistemi di ricerca nazionali economicamente più efficaci e produttivi. A tal fine è opportuno ammodernare la ricerca presso le università, sviluppare e rendere accessibili infrastrutture capaci di reggere il confronto a livello mondiale e promuovere l’attrattività delle carriere e la mobilità dei ricercatori e degli studenti. I regimi di finanziamento e di appalto dovrebbero essere adattati e semplificati per contribuire, laddove opportuno, ad agevolare la cooperazione transfrontaliera, il trasferimento delle conoscenze e una concorrenza basata sul merito, sulla base di sinergie e della ricerca di valore aggiunto.

Politicile de cercetare-dezvoltare și de inovare ale statelor membre ar trebui să abordeze în mod direct oportunitățile și provocările naționale și să țină seama de contextul Uniunii pentru a îmbunătăți posibilitățile de punere în comun a resurselor publice și private în domenii cu valoare adăugată la nivelul Uniunii, valorificând sinergiile cu fondurile Uniunii și, în acest mod, obținând o amploare suficientă și evitând fragmentarea. Statele membre și Uniunea ar trebui să integreze inovarea în toate politicile relevante și să promoveze inovarea în sens larg (inclusiv inovarea fără caracter tehnologic). În vederea promovării investițiilor private în cercetare și inovare, statele membre și Uniunea ar trebui să îmbunătățească condițiile-cadru – în special cu privire la mediul de afaceri, la mediul înconjurător, la piețele competitive și deschise și la potențialul economic ridicat al domeniilor cultural și creativ –, să combine, după caz, stimulentele fiscale rentabile, în funcție de marja fiscală de manevră a fiecărui stat membru, și alte instrumente financiare cu măsuri de facilitare a accesului la finanțarea privată (inclusiv la capital de risc), precum și să simplifice accesul IMM-urilor, să încurajeze cererea, în special în ecoinovare (după caz, prin intermediul achizițiilor publice ecologice și al standardelor interoperabile), să promoveze piețele și reglementările favorabile inovării și să ofere o protecție și o gestionare reală, accesibilă și eficientă a proprietății intelectuale. Toate cele trei laturi ale triunghiului (educație-cercetare-inovare) ar trebui să se sprijine reciproc și să funcționeze în sinergie. În conformitate cu orientările 8 și 9, statele membre ar trebui să își pregătească oamenii astfel încât aceștia să dispună de o serie amplă de competențe necesare pentru inovare în toate formele sale, inclusiv pentru ecoinovare, și ar trebui să caute să asigure resurse suficiente de absolvenți în științe, matematică și tehnică.

Le politiche degli Stati membri in materia di R&S e innovazione dovrebbero rivolgersi direttamente alle opportunità e alle problematiche nazionali, tenendo conto dell’ambito dell’Unione per aumentare le possibilità di mettere insieme risorse pubbliche e private nei settori dove l’Unione crea valore aggiunto, sfruttando le sinergie con i fondi dell’Unione in modo da raggiungere dimensioni sufficienti ed evitare frammentazioni. Gli Stati membri e l’Unione dovrebbero integrare l’innovazione in tutte le politiche pertinenti e promuovere l’innovazione in senso lato (compresa quella non tecnologica). Per incentivare gli investimenti privati nella ricerca e nell’innovazione, gli Stati membri e l’Unione dovrebbero migliorare il contesto generale — specie per quanto riguarda il clima imprenditoriale, la natura concorrenziale e aperta dei mercati, l’elevato potenziale economico del settore culturale e creativo — combinare, laddove opportuno, incentivi fiscali efficaci in funzione del margine di manovra fiscale di ciascuno Stato membro e altri strumenti finanziari con misure volte ad agevolare l’accesso ai finanziamenti privati (compreso il capitale di rischio) e semplificarne l’accesso per le PMI, rilanciare la domanda, specie per quanto riguarda l’eco-innovazione (nel caso mediante appalti pubblici verdi e standard interoperabili), promuovere mercati e normative favorevoli all’innovazione e garantire una tutela e una gestione efficiente, accessibile ed efficace della proprietà intellettuale. I tre lati del triangolo (istruzione — ricerca — innovazione) dovrebbero sostenersi ed alimentarsi reciprocamente. In linea con gli orientamenti 8 e 9, gli Stati membri dovrebbero dotare le persone delle vaste competenze richieste da tutte le forme dell’innovazione, eco-innovazione compresa, ed adoperarsi per assicurare un numero sufficiente di laureati in scienze, matematica e ingegneria.

Statele membre și Uniunea ar trebui să creeze condițiile-cadru adecvate pentru dezvoltarea rapidă a unei piețe unice digitale care să ofere conținuturi și servicii online accesibile pe scară largă. Statele membre ar trebui să promoveze difuzarea și utilizarea internetului de mare viteză ca un instrument esențial de acces la cunoaștere și de participare la crearea acesteia. Finanțarea publică ar trebui să fie rentabilă și orientată pentru a remedia deficiențele pieței. Politicile ar trebui să respecte principiul neutralității tehnologice. Statele membre ar trebui să încerce să reducă costurile extinderii rețelelor, în special prin intensificarea coordonării lucrărilor publice; statele membre și Uniunea ar trebui să promoveze difuzarea și utilizarea unor servicii online moderne și accesibile, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a e-guvernanței, a semnăturii și identificării electronice și a plăților online; să sprijine participarea activă la societatea digitală, în special prin promovarea accesului la conținutul și la serviciile culturale, inclusiv prin competența mediatică și digitală; și să promoveze un climat de securitate și încredere.

Gli Stati membri e l’Unione dovrebbero creare un contesto appropriato per il rapido sviluppo di un mercato unico digitale che offra contenuti e servizi in linea facilmente accessibili. Gli Stati membri dovrebbero favorire la diffusione e l’uso dell’Internet ad alta velocità, in quanto mezzo essenziale per accedere alla conoscenza e partecipare alla sua creazione. I finanziamenti pubblici dovrebbero essere efficaci e mirati a combattere le inefficienze del mercato. Le politiche dovrebbero rispettare il principio della neutralità tecnologica. Gli Stati membri dovrebbero cercare di ridurre i costi di sviluppo delle reti, in particolare rafforzando il coordinamento dei lavori pubblici; Gli Stati membri e l’Unione dovrebbero promuovere l’introduzione e l’uso di servizi in linea moderni e accessibili, anche mediante l’ulteriore sviluppo della pubblica amministrazione elettronica, la firma elettronica, l’identità elettronica e i pagamenti elettronici; favorire un’attiva partecipazione alla società digitale, in particolare promuovendo l’accesso a contenuti e servizi culturali anche attraverso i media e l’alfabetizzazione digitale, e promuovere un clima di sicurezza e fiducia.

Obiectivul principal al Uniunii Europene, pe baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a îmbunătăți condițiile pentru cercetare și dezvoltare, în special pentru a aduce nivelurile combinate ale investițiilor publice și private în acest sector la 3 % din PIB până în 2020. Comisia va elabora un indicator menit să reflecte intensitatea cercetării și dezvoltării și a inovării.

L’obiettivo principale dell’Unione europea, in base al quale gli Stati membri definiranno i propri obiettivi nazionali, è migliorare la situazione di ricerca e sviluppo, in particolare al fine di portare al 3 % del PIL entro il 2020 i livelli d’investimento combinato pubblico e privato nel settore. la Commissione elaborerà un indicatore che rifletta l’intensità in termini di R&S e di innovazione.

Orientarea 5: Îmbunătățirea eficienței resurselor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Orientamento 5: migliorare l’efficienza sotto il profilo delle risorse e ridurre le emissioni di gas a effetto serra

Statele membre și Uniunea ar trebui să instituie măsuri pentru a promova decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, transformând dificultățile legate de mediu în posibilități de creștere și utilizând într-un mod mai eficient propriile resurse naturale, ceea ce contribuie de asemenea la prevenirea degradării mediului și la asigurarea biodiversității. Acestea ar trebui să pună în aplicare reformele structurale necesare pentru a înregistra rezultate pozitive în contextul limitărilor tot mai mari la nivel mondial în materie de emisii de dioxid de carbon și de utilizare a resurselor, precum și pentru a crea noi întreprinderi și posibilități de ocupare a forței de muncă. Uniunea și statele membre ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a accelera crearea unei piețe interne a energiei integrate și perfect funcționale, pentru a permite fluxul de gaze și de electricitate fără blocaje. Pentru a reduce emisiile și a îmbunătăți eficiența energetică, statele membre ar trebui să utilizeze pe scară extinsă instrumentele bazate pe piață, susținând principiul internalizării costurilor externe, inclusiv impozitarea, precum și alte instrumente eficiente de sprijin, pentru a reduce emisiile și a se adapta mai bine la schimbările climatice, să sprijine creșterea economică și locurile de muncă durabile și eficiența resurselor într-un mod rentabil, să stimuleze utilizarea energiei din surse regenerabile și a tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon rezistente la schimbările climatice, să treacă la mijloace de transport mai ecologice și interconectate și să promoveze economiile de energie și ecoinovarea. Statele membre ar trebui să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului și să asigure distribuirea echitabilă a costurilor și beneficiilor lor.

Gli Stati membri e l’Unione dovrebbero varare misure volte a promuovere la scissione della crescita economica dall’uso delle risorse, trasformando le sfide ambientali in opportunità di crescita e utilizzando in modo più efficiente le proprie risorse naturali, contribuendo così anche a prevenire il degrado ambientale e a preservare la biodiversità. Devono varare le riforme strutturali necessarie per riuscire a creare, in condizioni sempre più difficili a livello mondiale connesse al CO2 e alle risorse, nuove opportunità imprenditoriali e occupazionali. L’Unione e gli Stati membri dovrebbero realizzare ulteriori sforzi per accelerare la creazione di un mercato interno dell’energia integrato e pienamente funzionante, in cui gas ed energia elettrica fluiscano senza strozzature. Al fine di ridurre le emissioni e migliorare l’efficienza energetica gli Stati membri dovrebbero fare largo uso degli strumenti basati sul mercato, sostenendo il principio dell’internalizzazione dei costi esterni, compresa la fiscalità, e altri strumenti di sostegno efficaci al fine di ridurre le emissioni ed adeguarsi meglio ai cambiamenti climatici, promuovere crescita e occupazione sostenibili e l’efficienza economica delle risorse, incentivare l’uso dell’energia rinnovabile e di tecnologie a bassa emissione di CO2 resistenti ai cambiamenti climatici passando a modi di trasporto più interconnessi e rispettosi dell’ambiente e promuovere il risparmio energetico e l’eco-innovazione. Gli Stati membri dovrebbero ridurre gradualmente le sovvenzioni che hanno ripercussioni negative sull’ambiente e garantire un’equa ripartizione dei relativi costi e benefici.

Statele membre și Uniunea ar trebui să utilizeze instrumente fiscale, normative și de altă natură, de exemplu standardele de performanță energetică pentru produse și clădiri la nivelul Uniunii, etichetarea și achizițiile publice ecologice pentru a stimula tranziția rentabilă a producției și a modelelor de consum, pentru a promova reciclarea, pentru a realiza tranziția către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și energiei și cu un nivel scăzut sigur și durabil al emisiilor de dioxid de carbon, precum și pentru a asigura progresul către transporturi mai durabile și o producție mai curată de energie, sporind totodată la maximum sinergiile europene în această privință și ținând seama de contribuția agriculturii durabile. Statele membre ar trebui să ia măsuri decisive în direcția unor infrastructuri de transport și energie inteligente, actualizate și pe deplin interconectate, să utilizeze tehnologiile informației și comunicațiilor în conformitate cu orientarea 4, să asigure creșteri ale productivității și punerea în aplicare coordonată a proiectelor de infrastructură și să sprijine dezvoltarea unor piețe de rețele deschise, competitive și integrate.

Gli Stati membri e l’Unione dovrebbero servirsi degli strumenti normativi, non normativi e di bilancio, ad esempio gli standard di rendimento energetico a livello dell’Unione per i prodotti e gli edifici, l’etichettatura e gli "appalti verdi", per incentivare una transizione economicamente efficace dei modelli di produzione e di consumo, promuovere il riciclaggio, pervenire all’efficienza energetica e delle risorse e ad un’economia sicura e sostenibile a bassa emissione di CO2 e progredire verso trasporti più sostenibili e la produzione di energia sicura e pulita, sfruttando al massimo le sinergie europee al riguardo e tenendo conto del contributo dell’agricoltura sostenibile. Gli Stati membri dovrebbero risolutamente mirare a infrastrutture intelligenti, potenziate e totalmente interconnesse nei settori dei trasporti e dell’energia, usare le tecnologie dell’informazione e della comunicazione, in linea con l’orientamento 4, per incrementare la produttività, garantire un’attuazione coordinata dei progetti infrastrutturali e favorire lo sviluppo di mercati di rete aperti, competitivi e integrati.

Obiectivul principal al Uniunii Europene, pe baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a reduce până în 2020 emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % comparativ cu nivelurile din 1990; de a spori cota surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie la 20 %; și de a urmări o creștere de 20 % a eficienței energetice. Uniunea se angajează să decidă trecerea la o reducere cu 30 % până în 2020 față de nivelurile din 1990, aceasta reprezentând oferta sa condiționată în vederea stabilirii unui acord global și cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu condiția ca și celelalte țări dezvoltate să se angajeze să efectueze reduceri comparabile ale emisiilor și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat în conformitate cu responsabilitățile și capacitățile lor proprii.

L’obiettivo principale dell’Unione europea, in base al quale gli Stati membri fisseranno i traguardi nazionali è ridurre entro il 2020 le emissioni di gas a effetto serra del 20 % rispetto ai livelli del 1990; portare al 20 % la quota delle fonti di energia rinnovabile nel nostro consumo finale di energia e puntare a un miglioramento del 20 % dell’efficienza energetica; l’Unione si è impegnata a prendere la decisione di passare entro il 2020 a una riduzione del 30 % rispetto ai livelli del 1990 come offerta condizionale, nel quadro di un accordo globale e completo per il periodo successivo al 2012, a condizione che altri paesi sviluppati si impegnino ad analoghe riduzioni delle emissioni e i paesi in via di sviluppo contribuiscano adeguatamente in funzione delle loro responsabilità e capacità rispettive.

Orientarea 6: Îmbunătățirea mediului de afaceri și de consum și modernizarea și dezvoltarea bazei industriale pentru asigurarea funcționării depline a pieței interne

Orientamento 6: migliorare il clima per le imprese e i consumatori e ammodernare e sviluppare la base industriale per garantire il pieno funzionamento del mercato interno

Statele membre ar trebui să se asigure că piețele funcționează pentru cetățeni, consumatori și întreprinderi. Asigurând în același timp protecția consumatorilor, statele membre și Uniunea ar trebui să creeze condiții-cadru previzibile și să se asigure că piețele de bunuri și de servicii sunt funcționale, deschise și competitive. În special, aceste acțiuni ar trebui să urmărească aprofundarea pieței unice și a sistemului de reglementare, în special în sectorul financiar, precum și promovarea unor condiții echitabile pe piețele financiare la nivel global, punerea în aplicare și executarea eficientă a normelor în materie de piață unică și de concurență și dezvoltarea infrastructurii fizice necesare, urmărind de asemenea reducerea diferențelor de la nivel regional.

Gli Stati membri dovrebbero garantire che i mercati operino nell’interesse di cittadini, consumatori e imprese. Sempre assicurando la tutela dei consumatori, gli Stati membri e l’Unione dovrebbero creare condizioni generali prevedibili e garantire mercati efficienti, aperti e concorrenziali per i beni e i servizi. In particolare, questi interventi dovrebbero mirare ad approfondire il mercato unico e il quadro normativo, in particolare nel settore finanziario, oltre a promuovere condizioni di parità nei mercati finanziari a livello mondiale, applicare e attuare efficacemente le regole del mercato unico e della concorrenza sviluppando le infrastrutture fisiche necessarie, anche al fine di ridurre le disparità regionali.

Dimensiunea externă a pieței interne ar trebui dezvoltată în continuare, în scopul îmbunătățirii comerțului și investițiilor. În contextul pieței unice, trebuie acordată atenția cuvenită respectării furnizării adecvate de servicii de interes general. Statele membre ar trebui să continue să îmbunătățească mediul de afaceri prin modernizarea administrațiilor publice, îmbunătățirea guvernanței corporative, eliminarea barierelor din calea pieței interne, eliminarea sarcinilor administrative inutile și evitarea unor noi sarcini inutile generate de aplicarea instrumentelor de reglementare inteligentă, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a unor servicii interoperabile de e-guvernanță, eliminarea obstacolelor fiscale, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), îmbunătățirea accesului acestora la piața internă în conformitate cu "Small Business Act for Europe" și cu principiul "să gândim mai întâi la scară mică", asigurarea unor piețe de servicii financiare stabile și integrate, facilitarea accesului la finanțare, îmbunătățirea condițiilor pentru promovarea accesibilității și protecției drepturilor de proprietate intelectuală, sprijinirea internaționalizării IMM-urilor și promovarea spiritului întreprinzător, inclusiv din partea femeilor. Achizițiile publice ar trebui să încurajeze inovarea, în special pentru IMM-uri, și să sprijine tranziția către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și energiei (în conformitate cu orientarea 5), respectând totodată principiile deschiderii pieței, transparenței și concurenței veritabile.

È opportuno sviluppare ulteriormente la dimensione esterna del mercato interno al fine di rafforzare gli scambi e gli investimenti. Nel quadro del mercato unico è necessario prestare particolare attenzione a che sia rispettata un’adeguata fornitura dei servizi d’interesse generale. Gli Stati membri dovrebbero continuare a migliorare il clima imprenditoriale ammodernando la pubblica amministrazione, migliorando l’amministrazione d’impresa, eliminando gli ultimi ostacoli al mercato interno e gli oneri amministrativi inutili, evitando di introdurne di nuovi grazie a strumenti di regolamentazione intelligente, anche sviluppando altri servizi interoperabili di pubblica amministrazione elettronica, eliminando gli ostacoli fiscali, sostenendo le piccole e medie imprese (PMI) migliorando il loro accesso al mercato unico in linea con lo "Small Business Act" per l’Europa e con il principio "innanzitutto pensare piccolo", garantendo la stabilità e l’integrazione dei mercati dei servizi finanziari, agevolando l’accesso ai finanziamenti, migliorando le condizioni per promuovere l’accesso e la tutela dei diritti di proprietà intellettuale, sostenendo l’internazionalizzazione delle PMI e promuovendo l’imprenditorialità, anche quella femminile. Gli appalti pubblici dovrebbero stimolare l’innovazione, segnatamente per le PMI, e sostenere la transizione verso un’economia efficiente sotto il profilo energetico e delle risorse (in linea con l’orientamento 5) nel rispetto dei principi di apertura dei mercati, trasparenza e concorrenza effettiva.

Statele membre ar trebui să sprijine o bază industrială modernă, inovatoare, diversificată, competitivă, cu un nivel redus al emisiilor de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere energetic și al resurselor, în parte prin facilitarea oricărei restructurări necesare în mod rentabil și în deplină conformitate cu regulile Uniunii în materie de concurență și cu alte norme relevante. În acest context, statele membre ar trebui să modifice prioritatea fondurilor Uniunii. Statele membre ar trebui să conlucreze îndeaproape cu sectorul industrial și cu părțile interesate pentru a contribui la rolul de lider și la competitivitatea Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea durabilă globală și dezvoltarea favorabilă incluziunii, în special prin încurajarea responsabilității sociale a întreprinderilor, prin identificarea blocajelor și prin favorizarea schimbărilor.

Gli Stati membri dovrebbero sostenere una base industriale moderna, innovativa, diversificata, competitiva, a bassa emissione di CO2, ed efficiente sotto il profilo delle risorse e dell’energia, in parte agevolando le ristrutturazioni necessarie in modo economicamente efficace e pienamente conforme alle norme dell’Unione in materia di concorrenza e alle altre norme pertinenti. In tale contesto, gli Stati membri dovrebbero rivedere le priorità per i fondi dell’Unione. Gli Stati membri dovrebbero collaborare strettamente con il settore industriale e le parti interessate per contribuire al ruolo di guida e alla competitività dell’Unione nello sviluppo sostenibile e inclusivo mondiale, promuovendo in particolare la responsabilità sociale delle imprese, individuando le strozzature e aprendo al cambiamento.

--------------------------------------------------

--------------------------------------------------