[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

[pic] | EUROOPA KOMISJON |

Bruxelles, 21.9.2010

Brüssel 21.9.2010

COM(2010) 491 final

KOM(2010) 491 lõplik

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

KOMISJONI TEATIS EUROOPA PARLAMENDILE, NÕUKOGULE, EUROOPA MAJANDUS- JA SOTSIAALKOMITEELE JA REGIOONIDE KOMITEELE

Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați2010-2015

Naiste ja meeste võrdõiguslikkuse strateegia2010–2015

SEC(2010) 1079 SEC(2010) 1080

SEK(2010) 1079 SEK(2010) 1080

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

KOMISJONI TEATIS EUROOPA PARLAMENDILE, NÕUKOGULE, EUROOPA MAJANDUS- JA SOTSIAALKOMITEELE JA REGIOONIDE KOMITEELE

Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați2010-2015

Naiste ja meeste võrdõiguslikkuse strateegia2010–2015

CUPRINS

SISUKORD

Introducere 3

Sissejuhatus 3

1. Independență economică egală 4

1. Võrdväärne majanduslik iseseisvus 4

2. Remunerație egală pentru aceeași muncă și prestarea unei munci echivalente 6

2. Võrdne tasu võrdse töö eest ja võrdväärne töö 6

3. Egalitatea în luarea de decizii 6

3. Võrdõiguslikkus otsustamistasandil 7

4. Demnitate, integritate și încetarea violenței bazate pe gen 6

4. Väärikus ja isikupuutumatus ning soolise vägivalla lõpetamine 8

5. Egalitatea de șanse între femei și bărbați în cadrul acțiunilor externe 6

5. Sooline võrdõiguslikkus välistegevuses 9

6. Aspecte orizontale 6

6. Horisontaalsed küsimused 9

Introducere

Sissejuhatus

Rezultatele Uniunii Europene în ceea ce privește promovarea egalității între femei și bărbați au contribuit la schimbarea în bine a vieții multor cetățeni europeni și au pus bazele pe care trebuie să construim acum o societate în care egalitatea de gen să existe cu adevărat.

Euroopa Liidu saavutused meeste ja naiste võrdõiguslikkuse tugevdamisel on aidanud muuta paljude Euroopa kodanike elu paremaks ja on loonud aluse, millele me nüüd peame rajama sooliselt võrdõigusliku ühiskonna.

În 1975, principiul acordării unei remunerații egale pentru aceeași muncă a fost invocat cu succes în scopul apărării lui Gabrielle Defrenne, o stewardesă care lucra pentru Sabena, compania aeriană națională a Belgiei, iar drepturile derivate din cazul Defrenne reprezintă o moștenire de necontestat pentru femeile din Uniunea Europeană. Cazul respectiv a condus la adoptarea primelor directive europene cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați.

1975. aastal kasutati meestele ja naistele võrdväärse töö eest võrdse tasu maksmise põhimõtet edukalt Gabrielle Defrenne kaitsmisel. Gabrielle Defrenne oli endine Belgia lennuettevõtte stjuardess ning tema kohtuasjast tulenevad õigused on Euroopa Liidu naiste jaoks olulise tähtsusega. Selle kohtuasja tulemusena võeti vastu esimesed Euroopa direktiivid soolise võrdõiguslikkuse kohta.

Recent s-au constatat anumite tendințe încurajatoare, cum ar fi numărul sporit de femei pe piața forței de muncă și progresele acestora în obținerea unei mai bune educații și formări. Cu toate acestea, disparitățile între femei și bărbați se înregistrează în continuare în numeroase domenii, iar pe piața forței de muncă femeile continuă să fie suprareprezentate în sectoarele cu o remunerare mai scăzută și subreprezentate în ceea ce privește ocuparea posturilor decizionale. Maternitatea menține scăzută rata de ocupare a forței de muncă de către femei, acestea continuând să lucreze acasă mai multe ore neplătite decât bărbații.

Viimase aja julgustavamate suundumuste hulgast võiks nimetada naiste arvu suurenemist tööturul ja edusamme neile parema hariduse ja koolituse tagamisel. Sooline ebavõrdsus on siiski säilinud paljudes valdkondades ning tööturul on naised endiselt üleesindatud vähemtasustatavates sektorites ja alaesindatud otsustustasandi ametikohtadel. Lapsevanemaks olemine hoiab naiste tööhõive määra madalana, samuti kulutavad naised tasustamata kodutöödele rohkem aega kui mehed.

Inegalitățile între femei și bărbați încalcă drepturi fundamentale. Acestea constituie, de asemenea, o grea povară asupra economiei și au ca rezultat subutilizarea talentelor. Pe de altă parte, consolidarea egalității între femei și bărbați poate antrena beneficii atât economice, cât și comerciale[1]. Pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020[2], și anume o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, este necesar ca potențialul și talentul femeilor să fie utilizate mai mult și mai eficient.

Naiste ja meeste vaheline ebavõrdsus rikub põhiõigusi. Ebavõrdsus koormab majandust ja põhjustab annete kasutamatajätmist. Soolise võrdõiguslikkuse suurendamine aga võib tuua kasu nii majandusele kui ka äritegevusele[1]. Et saavutada Euroopa 2020. aasta strateegia eesmärk[2] – arukas, jätkusuutlik ja kaasav majanduskasv, tuleb naiste potentsiaali ja ühendatud andeid kasutada laialdasemalt ja tõhusamalt.

Rolurile masculine și feminine influențează în continuare deciziile individuale esențiale cu privire la educație, carieră, condițiile de lucru, familie și fertilitate. Aceste decizii au la rândul lor un impact asupra economiei și societății. Prin urmare, este în interesul tuturor să li se ofere în mod egal atât femeilor, cât și bărbaților posibilitatea reală de a alege în diversele etape din viața lor.

Soorollid avaldavad endiselt mõju olulistele isiklikele otsustele, mis on seotud hariduse, karjäärivalikute, töökorralduse, perekonna ja pereplaneerimisega. Neil otsustel on omakorda mõju majandusele ja ühiskonnale. Seepärast on igaühe huvides pakkuda reaalseid valikuid võrdselt nii naistele kui ka meestele nende elu eri etappides.

Egalitatea reprezintă una dintre cele cinci valori care stau la baza Uniunii. Uniunea are obligația de a promova egalitatea între femei și bărbați în toate activitățile sale[3]. Carta drepturilor fundamentale[4] prevede o astfel de egalitate și interzice discriminarea de gen.

Võrdsus on üks viiest põhiväärtusest, millel Euroopa Liit rajaneb. Liit on kohustatud püüdlema naiste ja meeste vahelise võrdõiguslikkuse poole kõigis oma tegevustes[3]. Võrdõiguslikkus on ette nähtud põhiõiguste hartaga,[4] sellega keelatakse ühtlasi diskrimineerimine soo alusel.

În martie 2010, pentru comemorarea celei de-a cincisprezecea aniversări a adoptării unei declarații și platforme de acțiune în cadrul Conferinței mondiale a ONU privind femeile de la Beijing și a celei de-a treizecea aniversări a Convenţiei ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, Comisia a adoptat o cartă a femeilor[5], în care și-a reafirmat angajamentul față de egalitatea de șanse între femei și bărbați și față de consolidarea perspectivei egalității de gen în toate politicile sale.

Seoses 15 aasta möödumisega deklaratsiooni ja tegevusplatvormi vastuvõtmisest ÜRO naiste maailmakonverentsil Pekingis ning 30 aasta möödumisega naiste diskrimineerimise kõigi vormide likvideerimise ÜRO konventsioonist, võttis komisjon 2010. aasta märtsis vastu naiste harta,[5] milles ta uuendas oma pühendumust soolisele võrdõiguslikkusele ja kohustus tugevdama soolist aspekti kõigis oma tegevuspõhimõtetes.

Bazându-se pe foaia de parcurs privind egalitatea între femei și bărbați pentru perioada 2006-2010, precum și pe Pactul european pentru egalitatea între femei și bărbați[6], prezenta strategie identifică acțiuni în cinci domenii prioritare definite în carta femeilor și un sector care abordează aspecte transversale. Pentru fiecare domeniu prioritar, sunt descrise acțiuni-cheie destinate stimulării schimbării, precum și realizării de progrese, iar în documentul de lucru al serviciilor Comisiei sunt enunțate propuneri mai detaliate. Acțiunile propuse se înscriu în abordarea dublă care îmbină integrarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați (adică integrarea dimensiunii genului în toate domeniile politice) și măsuri specifice. Strategia reprezintă programul de lucru al Comisiei Europene cu privire la egalitatea între femei și bărbați, scopul acesteia fiind, de asemenea, să stimuleze evoluțiile la nivel național și să ofere o bază pentru cooperarea cu celelalte instituții europene și cu părțile interesate.

Kõnealune strateegia põhineb „Naiste ja meeste võrdõiguslikkuse juhistel” (2006–2010) ja „Soolise võrdõiguslikkuse Euroopa paktil”,[6] ning selles määratakse kindlaks meetmed naiste hartas määratletud viies prioriteetses valdkonnas ning valdkondadevahelistes küsimustes. Iga prioriteetse valdkonna puhul on kirjeldatud põhimeetmeid muutuste stimuleerimiseks ja edu saavutamiseks; üksikasjalikumaid ettepanekuid võib leida lisatud komisjoni talituste töödokumendist. Kavandatud meetmete puhul on kaks lähenemisviisi – soolise võrdõiguslikkuse süvalaiendamine (st soolise dimensiooni lisamine kõikidesse poliitikavaldkondadesse) ja konkreetsed vahendid. Strateegia on soolist võrdõiguslikkust käsitlev Euroopa Komisjoni tööprogramm, mille eesmärk on samuti ergutada arengut riikide tasandil ja luua alus koostööks teiste Euroopa institutsioonide ja sidusrühmadega.

1. Independență economică egală

1. VÕRDVÄÄRNE MAJANDUSLIK ISESEISVUS

Independența economică este o condiție esențială atât pentru femei, cât și pentru bărbați pentru a-și putea controla propriile vieți și pentru a face alegeri veritabile. Câștigarea existenței prin forțele proprii reprezintă calea principală de obținere a independenței economice, iar în ceea ce privește participarea femeilor pe piața forței de muncă au fost înregistrate progrese în ultimul deceniu, rata de ocupare a forței de muncă de către femei crescând până la 62,5%[7]. În UE, din 12,5 milioane de locuri de muncă suplimentare create în perioada 2000-2009, femeile au ocupat 9,8 milioane. Această participare accentuată a contribuit la creșterea economică din cadrul UE.

Majanduslik iseseisvus on eeltingimus, mis võimaldab nii meestel kui ka naistel omada kontrolli enda elu üle ja teha reaalsetel valikutel põhinevaid otsuseid. Elatise teenimine on peamine viis selle saavutamiseks. Viimase kümne aasta jooksul on naiste tööhõivemäär tõusnud 62,5 %ni[7]. Aastatel 2000–2009 loodud 12,5 miljonist uuest töökohast hõivasid naised 9,8 miljonit töökohta. Selline suurenenud osalusmäär on kaasa aidanud ELi majanduskasvule.

Prezența mai multor femei pe piața forței de muncă ajută la contrabalansarea efectelor diminuării populației de vârstă activă reducând, astfel, sarcina din cadrul finanțelor publice și al sistemelor de protecție socială, mărind baza capitalului uman și crescând competitivitatea. Măsurile care urmăresc promovarea echilibrului între viața profesională și viața privată pot avea un impact pozitiv asupra fertilității. Pentru a atinge obiectivul strategiei Europa 2020, și anume o rată de ocupare a forței de muncă de 75% pentru femei și bărbați, este necesar să se acorde mai multă atenție participării pe piața forței de muncă a femeilor mai în vârstă, a părinților singuri, a femeilor cu handicap, a femeilor migrante și a femeilor care aparțin minorităților etnice. Ratele de ocupare a forței de muncă pentru aceste categorii continuă să fie relativ scăzute, iar disparitățile între femei și bărbați trebuie să fie reduse atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ[8].

Naiste arvu suurendamine tööturul aitab tasakaalustada tööealise elanikkonna osakaalu vähenemist ning vähendab seega survet riikide eelarvele ja sotsiaalkaitsesüsteemile, suurendab inimkapitali ja tõstab konkurentsivõimet. Töö- ja eraelu vahelist tasakaalu hõlbustavatel meetmetel võib olla positiivne mõju viljakusele. Et saavutada Euroopa 2020. aasta strateegias seatud eesmärki jõuda meeste ja naiste 75 %-lise tööhõivemäärani, tuleb erilist tähelepanu pöörata vanemate naiste, üksikemade, puudega naiste, sisserännanud naiste ja rahvusvähemuste hulka kuuluvate naiste osakaalule tööturul. Selliste rühmade tööhõivemäär on siiani suhteliselt madal. Püsima jäänud soolist ebavõrdsust[8] tuleb nii kvantitatiivselt kui ka kvalitatiivselt vähendada.

În UE, impactul statutului de părinte asupra participării pe piața forței de muncă continuă în zilele noastre să fie foarte diferit pentru femei și bărbați, deoarece femeile continuă să își asume o parte disproporționată din responsabilitățile pe care le implică funcționarea unei familii. Multe femei simt în continuare că trebuie să aleagă între o carieră și copiii lor. Tendințele demografice actuale arată, de asemenea, că femeile și bărbații trebuie să se ocupe din ce în ce mai mult de persoane dependente, altele decât copiii, pentru perioade de timp nedeterminate. Statele membre care au introdus politici de conciliere beneficiază de o populație activă mai numeroasă, constituită atât din femei cât și din bărbați, și de rate ale natalității relativ durabile. Recent UE a înregistrat progrese în ceea ce privește ameliorarea cadrului general pentru un echilibru mai mare între viața profesională și viața privată[9]. Comisia se va strădui să înregistreze mai multe progrese în acest domeniu, acordând o atenție deosebită disponibilității unor servicii de îngrijire accesibile și de înaltă calitate.

Vanemaks olemise mõju tööturule on praegu ELis meeste ja naiste puhul endiselt väga erinev, sest naiste õlul on jätkuvalt ebaproportsionaalselt suur osa pereeluga seonduvatest kohustustest. Paljud naised tunnevad, et nad on sunnitud valima karjääri ja laste vahel. Praegused demograafilised suundumused on kaasa toonud olukorra, kus naised ja mehed peavad määramatute ajavahemike jooksul üha sagedamini kandma lisaks lastele hoolt ka muude ülalpeetavate eest. Liikmesriikides, kus rakendatakse töö- ja eraelu ühitamise poliitikat, on nii meeste kui ka naiste tööhõivemäär kõrge ja sündivus suhteliselt jätkusuutlik. EL on viimasel ajal teinud edusamme töö- ja eraelu parema tasakaalu üldise raamistiku loomisel[9]. Komisjon püüab selles valdkonnas täiendavat edu saavutada, pöörates erilist tähelepanu taskukohase hinnaga kõrgetasemelise hooldusteenuse kättesaadavusele.

Proporția de femei-antreprenor de 33%[10] (30% în noile întreprinderi) nu este pe deplin satisfăcătoare, iar majoritatea femeilor nu consideră antreprenoriatul ca fiind o opțiune reală pentru carieră. Aplicarea directivei revizuite[11] privind femeile care desfășoară activități independente ar trebui să elimine un obstacol major în calea antreprenoriatului feminin[12]. Tinerele femei ar trebui, de asemenea, să beneficieze de importanța din ce în ce mai mare acordată antreprenoriatului ca fiind una dintre competențele de bază pe care școlile ar trebui să le transmită elevilor, astfel cum a fost prevăzut în inițiativa-pilot Tineretul în mișcare[13].

Naisettevõtjate 33 %-line[10] osakaal (30 % ettevõtlusega alustajate puhul) ei ole sugugi optimaalne ning endiselt ei pea enamik naisi ettevõtlust asjakohaseks karjäärivalikuks. Füüsilisest isikust ettevõtjatena tegutsevate naiste kaitset käsitleva läbivaadatud direktiivi[11] rakendamine peaks eemaldama peamised tõkked naiste ettevõtluselt[12]. Noored naised peaksid samuti lõikama kasu asjaolust, et ettevõtlusele kui põhioskusele, mida tuleks koolis kõigile õpilastele õpetada, on hakatud rohkem tähelepanu pöörama, nagu on ette nähtud suuralgatuses „Noorte liikuvus”[13].

Rata de ocupare a forței de muncă de către femeile migrante continuă să fie scăzută[14], în special în primii trei ani de ședere în țara gazdă. Din acest motiv, este esențial să se acorde din timp asistență femeilor migrante și să se monitorizeze efectul unei astfel de asistențe. Este foarte important ca ele să fie mai conștiente de drepturile lor și ca integrarea și accesul lor la educație și la serviciile de sănătate să fie facilitate.

Sisserännanud naiste tööhõivemäär on endiselt madal,[14] eelkõige kolme esimese aasta jooksul vastuvõtvas riigis. Sel põhjusel on vaja pakkuda sisserännanud naistele varakult abi ja teostada järelevalvet sellise abi tõhususe üle. On ülimalt oluline anda sisserännanud naistele rohkem teavet nende õiguste kohta ning hõlbustada nende integreerumist ja juurdepääsu haridusele ja tervishoiule.

Modurile în care femeile și bărbații trăiesc sărăcia și excluderea socială sunt în continuare destul de diferite. Femeile se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie, în special mamele singure și femeile mai în vârstă, atunci când disparitățile salariale devin disparități în materie de pensie. Obstacolele în calea ocupării forței de muncă se reflectă, de asemenea, în ratele crescute de inactivitate și de șomaj pe termen lung. În plus, în cadrul categoriilor defavorizate (și anume lucrătorii migranți, lucrătorii cu handicap, lucrătorii în vârstă) disparitățile între femei și bărbați au tendința să fie mai pronunțate și să provoace numeroase probleme femeilor. Sunt necesare politici de îmbătrânire activă și măsuri specifice în sectorul pensiilor pentru garantarea faptului că femeile vor dispune de mijloace adecvate atunci când vor ieși la pensie[15].

Naised kogevad meestega võrreldes vaesust ja sotsiaalset tõrjutust erinevalt. Naised, eelkõige üksikemad ja eakad, seisavad silmitsi suurema vaesusohuga, kui soolisest palgaerinevusest saab sooline pensionierinevus. Takistused tööleasumisel kajastuvad samuti suurenenud kõrvalejäämises tööturult ja suurenenud pikaajalises tööpuuduses. Lisaks on ebasoodsas olukorras olevates rühmades (nt võõrtöötajad, puuetega isikud, eakad) sooline ebavõrdsus palju laiaulatuslikum ja põhjustab naistele palju probleeme. On vaja aktiivse vananemise poliitikat ja konkreetseid meetmeid pensionisektoris, et tagada piisavad elatusvahendid pensioniikka jõudnud naistele[15].

Acțiuni-cheie

Põhimeetmed

Comisia intenționează:

Komisjon kohustub tegema järgmist.

- Să susțină promovarea egalității între femei și bărbați cu ocazia aplicării strategiei Europa 2020 , în toate aspectele sale și în toate inițiativele emblematice, mai ales în ceea ce privește conceperea și aplicarea măsurilor naționale relevante, prin acordarea unui sprijin tehnic, precum și prin fonduri structurale și alte programe majore de finanțare cum ar fi cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare. În contextul orientărilor privind ocuparea forței de muncă și al evaluării politicilor naționale de ocupare a forței de muncă, Comisia va monitoriza cu atenție politicile naționale adoptate în vederea promovării egalității între femei și bărbați pe piața forței de muncă și a favorizării incluziunii sociale a femeilor.

- Toetama soolise võrdõiguslikkuse edendamist Euroopa 2020. aasta strateegia kõikide aspektide ja juhtalgatuste rakendamisel, eelkõige seoses asjakohaste riiklike meetmete kindlaksmääramisega ja jõustamisega nii tehnilise toe kui ka struktuurifondide kaudu ning selliste suuremate rahastamisprogrammide kaudu nagu teadusuuringute seitsmes raamprogramm. Tööhõivesuuniste ja riikide tööhõivepoliitika hindamise kontekstis jälgib komisjon hoolikalt riikide meetmeid, mis on vastu võetud tööturul soolise võrdõiguslikkuse parandamiseks ja naiste sotsiaalse kaasatuse suurendamiseks.

- Să încurajeze antreprenoriatul feminin și desfășurarea de activități independente de către femei.

- Edendama naiste ettevõtlust ja tegutsemist füüsilisest isikust ettevõtjana.

- Să evalueze disparitățile care continuă să existe în ceea ce privește dreptul la concediu din motive familiale , mai ales concediul de paternitate și concediul pentru acordarea de îngrijiri, precum și soluțiile posibile pentru eliminarea acestora. Partenerii sociali vor fi consultați cu privire la măsurile ulterioare, în conformitate cu articolul 154 din TFUE.

- Hindama püsima jäänud lünkasid seoses õigusega võtta perekondlikel põhjustel puhkust , eelkõige isaduspuhkust ja hoolduspuhkust, ning valikuvõimalusi nende probleemide lahendamiseks. Edasiste meetmete osas konsulteeritakse tööturu osapooltega vastavalt Euroopa Liidu toimimise lepingu artiklile 154.

- Să prezinte un raport referitor la rezultatele obținute de statele membre în ceea ce privește structurile de îngrijire a copiilor .

- Esitama aruande liikmesriikide suutlikkuse kohta seoses lastehoiuvõimalustega.

- Să promoveze egalitatea între femei și bărbați în cadrul tuturor inițiativelor privind imigrarea și integrarea migranților .

- Edendama soolist võrdõiguslikkust kõikides algatustes, mis on seotud sisserände ja sisserändajate integratsiooniga .

2. Remunerație egală pentru aceeași muncă și prestarea unei munci echivalente

2. Võrdne tasu võrdse töö eest ja võrdväärne töö

Principiul remunerației egale pentru bărbați și femei în schimbul unei munci echivalente este înscris în tratatele UE. În ciuda acestui fapt, disparitățile salariale între femei și bărbați (diferența medie de remunerație brută pe oră a femeilor și a bărbaților în toate sectoarele economice considerate în ansamblu) în UE rămân de 17,8%, Estonia înregistrând 30,9%, Republica Cehă 26,2%, Austria 25,5% și Germania 23,2% față de Italia care înregistrează 4,9%, Slovenia 8,5% și Belgia și România 9%[16]. Aceasta este cu siguranță o situație pe care spiritul tratatelor UE ne cere să o schimbăm în timp.

Meestele ja naistele võrdväärse töö eest võrdse tasu maksmise põhimõte sisaldub ELi asutamislepingutes. Sellest hoolimata on sooline palgaerinevus (keskmine erinevus meeste ja naiste brutotunnitasu vahel kõikides majandussektorites) ELis 17,8 %, olles kõrgeim Eestis 30,9 %, Tšehhi Vabariigis 26,2 %, Austrias 25,5 % ja Saksamaal 23,2 % ning madalaim Itaalias 4,9 %, Sloveenias 8,5 % ning Belgias and Rumeenias 9 %[16]. Sellist olukorda tuleks ELi asutamislepinguid silmas pidades muuta.

Cauzele care stau la baza disparităților salariale dintre femei și bărbați depășesc cu mult problematica „remunerației egale pentru munca echivalentă”. Există o diferență majoră între nivelul de educație al femeilor și dezvoltarea lor profesională si ar trebui, astfel, să se acorde o atenție deosebită trecerii de la educație la piața forței de muncă. Cauzele disparităților salariale derivă și din segregarea pe piața forței de muncă, deoarece femeile și bărbații au în continuare tendința de a lucra în sectoare/pe posturi diferite. Pe de o parte, femeile și bărbații sunt deseori suprareprezentați în anumite sectoare, locurile de muncă „feminine” (majoritatea în sănătate, educație și administrația publică) fiind în general mai puțin valorificate decât locurile de muncă tipic „masculine”. Pe de altă parte, în cadrul aceluiași sector sau al aceleiași companii, munca prestată de femei tinde să capete o valoare mai scăzută și să fie mai puțin bine plătită.

Soolise palgaerinevuse algpõhjused kujutavad endast laiemat teemat kui võrdse töö eest võrdse tasu maksmine. On suur lõhe naiste haridustaseme ja erialase arengu vahel, seega tuleks erilist tähelepanu pöörata üleminekule koolist tööturule. Soolise palgaerinevuse põhjused tulenevad ka eraldatusest tööturul, sest naised ja mehed töötavad endiselt erinevates sektorites/erinevatel töökohtadel. Ühelt poolt töötab teatavates sektorites tihti liiga palju naisi või mehi, kusjuures nn naiste elukutsed (enamasti tervishoius, hariduses ja avalikus halduses) on enamasti vähem väärtustatud kui tüüpilised meeste tööd. Teiselt poolt väärtustatakse vähem tööd, mida samas sektoris või ettevõttes teeb naine, samuti makstakse selle eest vähem palka.

Disparitățile salariale oglindesc și alte inegalități pe piața forței de muncă, afectând în special femeile – mai ales partea disproporționată din responsabilitățile familiale pe care și-o asumă și dificultățile de a realiza un echilibru între viața profesională și viața privată. Multe femei lucrează cu fracțiune de normă sau în cadrul unor contracte atipice: deși le permite să rămână pe piața forței de muncă și să se ocupe în același timp de familia lor, acest lucru poate avea o influență negativă asupra remunerării lor, a dezvoltării carierei, a perspectivelor de promovare și a pensiilor[17].

Sooline palgaerinevus kajastab tööturul ka muud liiki ebavõrdsust, mis mõjutab peamiselt naisi – eelkõige peetakse siin silmas ebaproportsionaalsest suurt osa perekonnaga seotud kohustustest ning raskusi töö- ja eraelu kokkusobitamisel. Paljud naised töötavad osaajaga või ebaharilike lepingute alusel: kuigi selline korraldus võimaldab neil jääda tööturule ning samal ajal tegeleda perekonnaga seotud kohustustega, võib sellel olla negatiivne mõju nende töötasule, karjääri edenemisele, edutamisväljavaadetele ja pensionile[17].

Acțiuni-cheie

Põhimeetmed

Comisia intenționează:

Komisjon kohustub tegema järgmist.

- Împreună cu partenerii sociali europeni și respectând autonomia dialogului social, să exploreze posibile căi de îmbunătățire a transparenței salariale precum și a impactului asupra remunerării egale a contractelor de muncă precum cele cu fracțiune de normă și cele cu durată determinată .

- Uurima koos Euroopa tööturu osapooltega ja sotsiaalse dialoogi autonoomsust silmas pidades erinevaid võimalusi, kuidas parandada töötasu läbipaistvust ning võrdse töötasu mõju sellist tüüpi töökorraldustele nagu osaajaga töö ja tähtajalised lepingud.

- Să susțină inițiativele în favoarea remunerării egale la locul de muncă precum mărci, „carte” și premii pentru egalitate, precum și elaborarea de instrumente pentru angajatori care să corecteze disparitățile salariale nejustificate.

- Toetama töökohtadel sellised võrdse töötasuga seotud algatusi nagu võrdsuse märgis, kokkulepped ja auhinnad ning samuti tööandjate jaoks selliste vahendite väljatöötamist, millega korrigeeritakse õigustamatuid soolisi palgaerinevusi.

- Să instituie o zi europeană a egalității salariale , organizată în fiecare an în scopul sensibilizării cu privire la cât timp trebuie femeile să lucreze mai mult decât bărbații pentru a câștiga la fel ca ei.

- Seada sisse Euroopa võrdsete töötasude päev , mida tähistatakse iga aasta, et tõsta teadlikkust sellest, kui palju rohkem peavad naised töötama, et meestega sama palju teenida.

- Să încurajeze femeile să abordeze profesii netradiționale , de exemplu în sectoare ecologice și inovatoare.

- Üritama julgustada naisi asuma tööle ebatraditsioonilistele töökohtadele , näiteks rohelises ja innovatsioonisektoris.

3. Egalitatea în luarea de decizii

3. Võrdõiguslikkus otsustamistasandil

În majoritatea statelor membre, femeile sunt în continuare subreprezentate în procesele și pozițiile decizionale, în special la nivelurile cele mai înalte, în ciuda faptului că reprezintă aproximativ jumătate din forța de muncă și mai mult de jumătate din noii absolvenți universitari ai UE.

Suuremas osas liikmesriikides on naised vähemuses otsuste tegemisega seotud menetlustes ja ametikohtadel, eriti kõrgemal tasandil, olenemata asjaolust, et nad moodustavad peaaegu poole töötajaskonnast ja rohkem kui poole uutest ülikoolilõpetajatest ELis.

Deși s-au înregistrat progrese în direcția realizării unui echilibru între femei și bărbați în ceea ce privește luarea de decizii politice, mai rămân multe de făcut: în medie, numai unul din patru membri ai parlamentelor și ministerelor naționale din cadrul guvernelor naționale este de sex feminin[18].

Hoolimata poliitiliste otsuste tegemisel soolise tasakaalu saavutamise suunas tehtud edusammudest on palju veel vaja ära teha: keskmiselt on ainult üks neljast riikide parlamentide liikmetest ja valitsuste ministritest naine[18].

În ceea ce privește luarea de decizii economice, proporția de femei este mai mică decât cea a bărbaților la toate nivelurile de conducere și de decizie. Femeile reprezintă numai 10% din membrii și doar 3% din președinții consiliilor de administrație ale celor mai mari societăți cotate la bursă din cadrul UE. Cercetarea demonstrează faptul că diversitatea genurilor prezintă avantaje și că există o legătură pozitivă între femeile aflate în posturi de conducere și bunele rezultate economice.

Majanduslike otsuste tegemisel on naiste osakaal madalam kui meeste osakaal kõikidel juhtimise ja otsuste tegemise tasanditel. Naised moodustavad üksnes kümnendiku suurimate börsil noteeritud ettevõtete juhatuste liikmetest ELis ja 3 % juhatuste esimeestest. Uuringutest ilmneb, et mitmekesisus tasub end ära ja et juhtival ametikohtadel töötavate naiste ja ettevõtte tulemuslikkuse vahel on positiivne seos.

Obiectivul UE, fixat în 2005, de a avea 25% din posturile de conducere în sectorul public al cercetării ocupate de femei, este departe de a fi atins având în vedere că, în Uniune, doar 19% din profesorii universitari titulari sunt femei[19]. Dezechilibrul între femei și bărbați predominant în știință și cercetare constituie în continuare un obstacol major în calea obiectivului european de creștere a competitivității și de maximizare a potențialului de inovație.

Kuigi juba 2005. aastal sätestati ELi eesmärk, mille kohaselt peaks 25 %-l avaliku sektori teadustegevuse juhtivatest ametikohtadest töötama naised, jääb selle saavutamisest veel puudu, sest ELi ülikoolide korralistest professoritest on ainult 19 % naised[19]. Teaduses ja teadusuuringutes valitsev sooline ebavõrdsus on endiselt peamine takistus, mis ei lase saavutada Euroopa eesmärki suurendada konkurentsivõimet ja maksimeerida innovatsioonipotentsiaali.

Comisia va aplica aceleași standarde pe care le preconizează pentru alții, făcând eforturile necesare pentru a ameliora echilibrul său intern între femei și bărbați, în special în ceea ce privește posturile cu putere de decizie.

Komisjon kohaldab samu standardeid, mida ta soovitab teistelgi kehtestada, tehes vajalikke jõupingutusi, et parandada asustusesisest soolist tasakaalu, eelkõige otsustustasandi ametikohtadel.

Acțiuni-cheie

Põhimeetmed

Comisia intenționează:

Komisjon kohustub tegema järgmist.

- Să reflecteze la o inițiativă cu obiective specifice pentru ameliorarea echilibrului între femei și bărbați în luarea de decizii .

- Kaaluma sihtalgatusi, millega parandada soolist võrdõiguslikkust otsustustasandil .

- Să monitorizeze progresul referitor la obiectivul de 25% de femei în posturi cu putere de decizie în sectorul cercetării .

- Jälgima, kuidas saavutatakse eesmärki, mille kohaselt peaksid naised täima 25 % avaliku sektori teadustegevuse juhtivatest ametikohtadest .

- Să monitorizeze progresul referitor la obiectivul de 40% de reprezentanți ai fiecărui sex în comitete și grupuri de experți stabilite de Comisie[20].

- Jälgima, kuidas saavutatakse eesmärki, mille kohaselt peaks komisjoni moodustavates komiteede ja eksperdirühmades 40 % liikmetest olema samast soost[20].

- Să susțină eforturile de promovare a unei mai mari participări a femeilor la alegerile Parlamentului European , inclusiv printre candidați.

- Toetama jõupingutusi, millega edendatakse naiste arvukamat osalemist Euroopa Parlamendi valimistel ka kandidaatidena.

4. Demnitate, integritate și încetarea violenței bazate pe gen

4. Väärikus ja isikupuutumatus ning soolise vägivalla lõpetamine

Există multe forme de violență asupra femeilor, cauza acestora fiind tocmai apartenența lor la sexul feminin. Printre acestea se numără violența în familie, hărțuirea sexuală, violul, violența sexuală în timpul unui conflict și practici cutumiare sau tradiționale vătămătoare, precum mutilarea genitală feminină, căsătorii forțate și crime de onoare. Se estimează că în Europa, 20%-25% din femei au fost victime ale violenței fizice cel puțin o dată în viață[21], iar după unele estimări circa jumătate de milion de femei care trăiesc în Europa au fost supuse mutilării genitale[22].

Naised on pidanud taluma mitmesuguseid vägivallavorme üksnes seepärast, et nad on naised. Eri vägivallavormid hõlmavad koduvägivalda, seksuaalset ahistamist, vägistamist, seksuaalset vägivalda konflikti olukorras, kahjulikke traditsioone või tavasid, nagu naiste suguelundite moonutamine, sundabielud ja aumõrvad. Hinnangute kohaselt on Euroopas 20–25 % naistest pidanud taluma füüsilist vägivalda vähemalt korra elus[21] ning arvatakse, et kuni pool miljonit Euroopas elavat naist on langenud suguelundite moonutamise ohvriks[22].

În consecință, planul de acțiune pentru punerea în aplicare a programului de la Stockholm[23] pune accentul pe protecția victimelor actelor criminale, printre care femeile victime ale violenței și ale mutilării genitale și anunță o strategie cuprinzătoare a UE privind violența bazată pe gen. În plus, carta femeilor prevede instituirea unui cadru de acțiune global și eficient pentru combaterea violenței bazate pe gen, precum și măsuri, inclusiv prin intermediul dreptului penal, în limitele competențelor sale, pentru a eradica mutilarea genitală feminină o dată pentru totdeauna pe întreg teritoriul Europei.

Seega on Stockholmi programmi rakendamist käsitleva tegevuskava[23] põhirõhk kuritegude ohvrite, sealhulgas vägivalla ja suguelundite moonutamise naissoost ohvrite kaitsel; tegevuskavas kuulutatakse välja soolist vägivalda käsitlev mitmekülgne ELi strateegia. Lisaks on naiste hartaga ette nähtud laiaulatuslik ja tõhus poliitiline raamistik soolise vägivalla vastu võitlemiseks ning mitmesugused meetmed, sealhulgas kriminaalõigusaktid, millega oma volituste piires likvideerida naiste suguelundite moonutamine kogu Euroopas.

Se constată existența inegalităților bazate pe gen și în serviciile de îngrijiri medicale și în sectorul îngrijirilor pe termen lung, precum și la nivelul rezultatelor în materie de sănătate. Femeile și bărbații se confruntă cu riscuri de sănătate specifice genului și cu boli care trebuie tratate în mod adecvat în cadrul cercetărilor medicale și al serviciilor de sănătate. Este necesar ca serviciile sociale și de sănătate să se adapteze mai bine nevoilor specifice ale femeilor și, respectiv, ale bărbaților.

Soolist ebavõrdsust esineb nii tervishoius ja pikaajalises hoolduses kui ka tervishoiualastes tulemustes. Mehed ja naised seisavad silmitsi soospetsiifiliste terviseriskide ja haigustega, millele tuleb meditsiinilistes uuringutes ja tervishoiuteenuste puhul asjakohast tähelepanu pöörata. Tuleb tagada, et sotsiaal- ja tervishoiuteenuseid kohandatakse jätkuvalt nii meeste kui ka naiste konkreetsete vajadustega.

Aspectele legate de gen capătă o importanță deosebită în domeniul azilului. Propunerile Comisiei din 2008 și 2009 de modificare a instrumentelor actuale de gestionare a azilului în Uniune abordează, printre altele, domeniile cheie în care este necesar să se consolideze elementele specifice genului.

Soolise võrdõiguslikkusega seotud küsimused on eriti olulised varjupaigaküsimustes. Komisjoni 2008. ja 2009. aasta ettepanekutes, millega muudeti kehtivaid ELi varjupaigaalaseid õigusakte, käsitletakse muu hulgas põhivaldkondi, kus soospetsiifilisi elemente tuleb tugevdada.

Acțiuni-cheie

Põhimeetmed

Comisia intenționează:

Komisjon kohustub tegema järgmist.

- Să adopte o strategie la nivelul UE în vederea combaterii violenței împotriva femeilor care va avea ca scop, de exemplu, eradicarea mutilării genitale feminine prin utilizarea tuturor mijloacelor corespunzătoare, inclusiv a dreptului penal, în limitele competențelor UE, această acțiune fiind sprijinită de o campanie de sensibilizare europeană cu privire la violența împotriva femeilor.

- Võtma vastu kogu ELi hõlmava strateegia, milles käsitletakse naiste vastu suunatud vägivallaga võitlemist ja mille eesmärk on kõigi asjakohaste vahenditega, sealhulgas kriminaalõigusaktidega likvideerida naiste suguelundite moonutamine ELi volituste piires ja kogu Euroopat hõlmava, naiste vastu suunatud vägivalda käsitleva teadlikkuse tõstmise kampaania toel.

- Să garanteze că legislația UE privind azilul ia în considerare egalitatea între femei și bărbați; să promoveze formările și cele mai bune practici referitoare la specificitățile fiecărui gen în cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil prin finanțare de la Fondul European pentru Refugiați.

- Tagama, et ELi varjupaigaküsimusi reguleerivate õigusaktide puhul võetakse arvesse soolist võrdõiguslikkust; edendama soospetsiifilisi koolitusi ja häid tavasid Euroopa Varjupaigaküsimuste Tugiametis ja Euroopa Pagulasfondi rahastamise kaudu. .

- Să elaboreze un raport privind sănătatea bărbaților, în urma raportului din 2010 privind sănătatea femeilor.

- Koostama meeste tervise kohta aruande, mis on jätkuks 2010. aasta aruandele naiste tervise kohta.

5. Egalitatea de șanse între femei și bărbați în cadrul acțiunilor externe

5. Sooline võrdõiguslikkus välistegevuses

Politica UE de promovare a egalității între femei și bărbați în cadrul UE este strâns legată de acțiunile întreprinse de Uniune în țările terțe. Prin intermediul tuturor politicilor relevante din cadrul acțiunii sale externe, UE poate exercita o influență semnificativă în ceea ce privește consolidarea egalității între femei și bărbați și emanciparea femeilor în întreaga lume.

ELi poliitika, mis keskendub soolise võrdõiguslikkuse edendamisele ELis, on tihedalt seotud liidu tööga kolmandates riikides. EL saab oma välistegevuse kõikide asjakohaste põhimõtete kaudu oluliselt mõjutada soolise võrdõiguslikkuse ja naiste mõjuvõimu tugevdamist.

Țările candidate trebuie să adere complet la principiul fundamental al egalității între femei și bărbați. Monitorizarea transpunerii, aplicării și intrării în vigoare a legislației UE în acest domeniu rămâne o prioritate a procesului de extindere, susținută financiar de către UE.

Kandidaatriigid peavad naiste ja meeste võrdõiguslikkuse põhimõtte täielikult omaks võtma. Seda valdkonda käsitlevate ELi õigusaktide ülevõtmise, rakendamise ja jõustamise järelevalve jääb laienemisprotsessi prioriteediks, mida EL rahaliselt toetab.

În contextul politicii europene de vecinătate (PEV), UE susține eforturile țărilor partenere de a promova egalitatea între femei și bărbați. Planurile de acțiune ale PEV stabilesc un calendar comun al reformelor prioritare și conțin angajamentele asumate de țările partenere în ceea ce privește participarea la dialogul cu privire la aspectele vizate și realizarea unor reforme politice și legislative.

EL toetab Euroopa naabruspoliitika (ENP) kontekstis partnerriikide jõupingutusi soolise võrdõiguslikkuse edendamisel. ENP tegevuskavades on sätestatud ühiselt kokkulepitud programm prioriteetsete reformide kohta ning tegevuskavad sisaldavad ka partnerriikide võetud kohustust alustada asjakohastel teemadel dialoogi ja viia läbi poliitiliste põhimõtete ja õigusaktidega seotud reformid.

UE continuă să își asume angajamentul de a grăbi îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și de a contribui la atingerea standardelor stabilite de Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, precum și a obiectivelor Platformei de acțiune de la Beijing și ale Programului de acțiune de la Cairo, astfel cum este prevăzut în planul de acțiune al UE privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor (2010-2015)[24]. Orientările UE în ceea ce privește violența împotriva femeilor și a fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare împotriva acestora oferă indicații pentru susținerea dialogului politic și luarea de măsuri, dacă este necesar, în cazuri individuale de încălcare a drepturilor femeilor. UE va continua să folosească politicile sale dezvoltare pentru a promova egalitatea între femei și bărbați și emanciparea femeilor[25].

EL pühendub jätkuvalt sellele, et aastatuhande arengueesmärgid saavutataks kiiremini ning et aidataks saavutada naiste diskrimineerimise kõigi vormide likvideerimise konventsioonis sätestatud standardid ning Pekingi ja Kairo tegevusplatvormide eesmärgid, nagu on sätestatud ELi tegevuskavas sugudevahelise võrdsuse küsimustega arvestamiseks arengukoostöö valdkonnas (2010–2015)[24]. EL suunistes, milles käsitletakse naiste- ja tüdrukutevastast vägivalda ja nende igasuguse diskrimineerimise vastu võitlemist, on esitatud juhtnöörid poliitilise dialoogi pidamiseks ja vajaduse korral meetmete võtmiseks naiste õiguste rikkumiste konkreetsetel juhtudel EL kasutab jätkuvalt oma arengupoliitikat , et edendada soolist võrdõiguslikkust ja naiste mõjuvõimu tugevdamist[25].

UE va coopera, de asemenea, în mod activ cu organizațiile internaționale ale căror activități urmăresc egalitatea între femei și bărbați, cum ar fi OIM, OCDE, ONU și Uniunea africană, pentru a produce sinergii și pentru a favoriza emanciparea femeilor, precum și cu noul Organism ONU pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați , ONU FEMEI și va susține participarea societății civile, consolidarea capacităților, promovarea egalității între femei și bărbați și emanciparea femeilor.

EL teeb tihedat koostööd soolise võrdõiguslikkusega tegelevate rahvusvaheliste organisatsioonidega , nagu Rahvusvaheline Tööorganisatsioon, OECD, ÜRO ja Aafrika Liit, et luua sünergiat ja tugevdada naiste mõjuvõimu, ning ÜRO uue üksusega UN WOMEN („ÜRO naised”), mis tegeleb soolise võrdõiguslikkusega, samuti toetab EL kodanikuühiskonna osalemist, suutlikkuse arendamist ning soolise võrdõiguslikkuse ja naiste mõjuvõimu edendamist.

UE se angajează, de asemenea, să protejeze femeile în situații conflictuale și postconflictuale și să asigure participarea deplină a femeilor la prevenirea conflictelor, construirea păcii și procesele de reconstrucție și aplică în mod activ abordarea globală a UE în vederea punerii în aplicare de către UE a Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea. Aspectele referitoare la egalitatea între femei și bărbați vor fi integrate ulterior și în cadrul ajutorului umanitar [26].

EL on samuti pühendunud naiste kaitsmisele konflikti olukorras ja konflikti järgselt, samuti naiste täieliku osalemise tagamisele konfliktide ennetamises , rahutagamis- ja ülesehitusprotsessis, samuti rakendab EL aktiivselt ELi terviklikku lähenemisviisi naisi, rahu ja julgeolekut käsitlevate ÜRO Julgeolekunõukogu resolutsioonide nr 1325 ja 1820 suhtes. Sooline võrdõiguslikkus integreeritakse ka humanitaarabisse[26].

UE integrează, de asemenea, egalitatea între femei și bărbați în politica sa comercială ca făcând parte dintr-un cadru mai larg de dezvoltare durabilă și încurajează aplicarea efectivă a condițiilor fundamentale de muncă ale OIM, precum și a agendei OIM pentru o muncă decentă, inclusiv în ceea ce privește nediscriminarea în acordurile sale comerciale preferențiale. Subiectul egalității între femei și bărbați este abordat și în evaluările de impact privind dezvoltarea durabilă care sunt realizate pentru a furniza repere negociatorilor în cadrul discuțiilor comerciale.

EL integreerib soolise võrdõiguslikkuse teema ka oma kaubanduspoliitikasse osana jätkusuutliku arengu suuremast raamistikust ja toetab ILO põhiliste töönormide ja ILO inimväärse töö tagamise suuniste tõhusat kohaldamist oma sooduskaubanduslepingutes, sealhulgas seoses mittediskrimineerimisega. Soolise võrdõiguslikkuse küsimust käsitletakse ka jätkusuutlikkuse mõjuhinnangutes, mis koostatakse selleks, et juhendada kaubandusarutelude läbirääkijaid.

Acțiuni-cheie

Põhimeetmed

Comisia intenționează:

Komisjon kohustub tegema järgmist.

- Să monitorizeze și să susțină respectarea criteriilor de la Copenhaga pentru aderarea la UE în domeniul egalității de tratament între bărbați și femei și să ofere asistență atât țărilor din Balcanii de Vest, cât și Turciei în ceea ce privește transpunerea și controlul respectării legislaţiei.

- Jälgima ja toetama ELiga liitumise Kopenhaageni kriteeriumide täitmist meeste ja naiste võrdse kohtlemise vallas ning aitama Lääne-Balkani riikidel ja Türgil õigusakte üle võtta ja jõustada.

- Să pună în aplicare planul de acțiune al UE privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor (2010-2015).

- Rakendama ELi tegevuskava sugudevahelise võrdsuse küsimustega arvestamiseks arengukoostöö valdkonnas (2010–2015).

- Să continue să încurajeze țările partenere ale PEV să promoveze egalitatea între femei și bărbați prin dialog politic periodic, schimb de experiență și explorarea posibilităților în ceea ce privește asistența în cadrul Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat.

- Julgustama ENP partnerriike edendama soolist võrdõiguslikkust korrapärase poliitilise dialoogi ja kogemuste vahetamise kaudu ning uurides võimalusi abi saamiseks Euroopa naabrus- ja partnerlusinstrumendi alusel.

- Să continue să integreze aspectele legate de egalitatea între femei și bărbați în ajutorul umanitar al Uniunii Europene.

- Täiendavalt integreerima soolist võrdõiguslikkust ELi humanitaarabisse.

6. Aspecte orizontale

6. Horisontaalsed küsimused

6.1. Roluri atribuite în funcție de gen

6.1. Soorollid

Rigiditatea rolurilor atribuite în funcție de gen poate îngrădi alegerile individuale și poate restricționa atât potențialul femeilor, cât și cel al bărbaților. Promovarea unei redefiniri nediscriminatorii a rolurilor în toate domeniile vieții precum educația, cariera, ocuparea forței de muncă și sportul constituie, astfel, o contribuție esențială în direcția egalității între femei și bărbați. Egalitatea între bărbați și femei se va realiza prin contribuția activă, sprijinul și participarea bărbaților și printr-o politică de luptă împotriva inegalităților care afectează băieții/bărbații, cum ar fi rata de alfabetizare, de abandon școlar timpuriu și medicina muncii.

Jäigad soorollid võivad takistada isiklikke valikuid ja piirata nii meeste kui ka naiste potentsiaali. Mittediskrimineerivate soorollide edendamine sellistes eluvaldkondades nagu haridus, karjäärivalikud, tööhõive ja sport kujutab endast olulist panust soolise võrdõiguslikkuse saavutamisele. Soolise võrdõiguslikkuse edendamiseks on vaja meeste aktiivset toetust ja osalust; samuti tuleks tegevuspõhimõtetes käsitleda poisse/mehi mõjutavat soolist ebavõrdsust, nagu kirjaoskuse tase, varajane koolist väljalangemine ja töötervishoid.

6.2. Legislația

6.2. Õigusaktid

UE dispune de mult timp de un corp de legi împotriva discriminării sexuale la locul de muncă, dar și în alte domenii ale vieții de zi cu zi. Printr-o simplificare și o modernizare majoră recentă, această legislație a devenit mai accesibilă pentru a se potrivi cu o societate aflată în schimbare. Directiva de reformare din 2006[27] și directivele din 2010 privind dreptul la concediul de creștere a copilului[28] și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă[29] sunt etape importante în acest sens.

ELi õigustik on juba pikka aega sisaldanud seksuaalse diskrimineerimise vastaseid õigusakte nii tööhõives kui ka muudes igapäevaelu valdkondades. Hiljutiste suuremate lihtsustamiste ja ajakohastamiste tulemusena vastavad need õigusaktid paremini ühiskonnas toimunud muudatustele. 2006. aasta uuesti sõnastatud direktiiv[27] ja 2010. aasta direktiivid vanemapuhkuse saamise õiguse kohta[28] ja füüsilistest isikutest ettevõtjate kohta[29] on tähtsad verstapostid selle saavutamisel.

Pentru ca acest cadru juridic să fie eficient și pentru a se garanta faptul că este în conformitate cu obiectivele sale, sunt necesare monitorizarea, punerea în aplicare, evaluarea periodică și actualizarea , precum și un dialog continuu cu întreprinderile, partenerii sociali, organismele de promovare a egalității între femei și bărbați și reprezentanții societății civile. Organismele naționale active în domeniul egalității, care oferă asistență victimelor promovează drepturile și dezvoltă cercetarea, sunt esențiale în ceea ce privește aplicarea practică a drepturilor respective. În egală măsură, drepturile asociațiilor și ale sindicatelor de a apăra victimele sunt de o importanță vitală.

Tõhus ja eesmärgipärane õiguslik raamistik eeldab järelevalvet, jõustamist, korrapärast hindamist ja ajakohastamist, samuti dialoogi ettevõtjatega, tööturu osapooltega, võrdõiguslikkusega tegelevate asutustega ja kodanikuühiskonna esindajatega. Riigi tasandil võrdõiguslikkusega tegelevatel asutustel, kes abistavad ohvreid, edendavad õigusi ja arendavad uurimistegevust, on täita oluline roll õiguste rakendamisel praktikas; samuti on olulised ühenduste ja ametiühingute õigused ohvrite kaitsel.

În acest context, Comisia a lansat un studiu cuprinzător cu privire la funcționarea organismelor active în domeniul egalității în cele 27 de state membre și un studiu mai general privind accesul la justiție în acest domeniu. În plus, următorul raport de punere în aplicare a Directivei 2004/113/CE va rezuma dezbaterile Forumului privind discriminarea sexuală în cadrul accesului la asigurări și alte servicii financiare asociate, stabilite în directivă, precum și rezultatele a două studii aprofundate privind practicile de asigurare și discriminarea sexuală potențială în cadrul învățământului.

Selles kontekstis on komisjon algatanud laiaulatusliku uuringu võrdõiguslikkusega tegelevate asutuste toimimise kohta 27 liikmesriigis ja üldisema uuringu õiguskaitse kättesaadavuse kohta selles valdkonnas. Seksuaalset diskrimineerimist käsitleval foorumil direktiivis 2004/113/EÜ sätestatud kindlustuse ja sellega seonduvate finantsteenuste kättesaadavuse üle toimunud arutelu tulemused ning kindlustustavasid ja hariduse valdkonnas potentsiaalset seksuaalset diskrimineerimist käsitleva kahe põhjaliku uuringu tulemused kajastuvad direktiivi rakendamist käsitlevas aruandes.

Consecințele agravate ale discriminării bazate pe două sau mai multe motive, de exemplu vârsta și sexul în cazul femeilor mai în vârstă care se află în căutarea unui loc de muncă, trebuie luate în considerare în aplicarea legislației relevante, precum și a actelor juridice care oferă protecție împotriva discriminării bazate pe celelalte motive menționate în articolul 19 din TFUE. Comisia studiază, de asemenea, cazurile specifice de discriminare sexuală în legătură cu identitatea de gen.

Kahel või rohkemal põhjusel (näiteks vanus ja sugu tööd otsivate eakamate naiste puhul) diskrimineerimise tõsisemaid tagajärgi tuleb käsitleda asjakohaste õigusaktide ning Euroopa Liidu toimimise lepingu artiklis 19 osutatud muul kui soolisel alusel diskrimineerimise vastu kaitset pakkuvate õigusaktide rakendamisel. Komisjon uurib ka soolise identiteedi alusel seksuaalse diskrimineerimisega seonduvaid konkreetseid küsimusi.

6.3. Gestionarea și instrumentele egalității între femei și bărbați

6.3. Valitsemistava ja soolise võrdõiguslikkuse vahendid

Consolidarea cooperării cu diferite instituții și părți interesate active în domeniul egalității între femei și bărbați – guvernele statelor membre, Parlamentul European, organizațiile partenerilor sociali, societatea civilă, organismele însărcinate cu promovarea egalității, organizațiile internaționale, agențiile UE - va fi esențială pentru garantarea progresului.

Edusammude saavutamiseks on oluline tugevdada koostööd mitmesuguste institutsioonidega ja sidusrühmadega, kes tegutsevad soolise võrdõiguslikkuse valdkonnas, sh liikmesriikide valitsused, Euroopa Parlament, tööturu osapoolte organisatsioonid, kodanikuühiskond, võrdõiguslikkusega tegelevad asutused ja rahvusvahelised organisatsioonid.

În temeiul raportului său anual privind egalitatea între femei și bărbați, care în fiecare an abordează o anumită temă și identifică bunele practici ale statelor membre, Comisia va institui un dialog anual de nivel înalt cu privire la egalitatea de gen ca va implica Parlamentul European, președințiile Consiliului și părțile interesate cheie precum partenerii sociali europeni și societatea civilă pentru a evalua progresele înregistrate în aplicarea acestei strategii.

Naiste ja meeste võrdõiguslikkust käsitleva iga-aastase aruande alusel, milles iga kord keskendutakse konkreetsele teemale ja tehakse kindlaks liikmesriikide head tavad, seab komisjon sisse iga-aastase kõrgetasemelise soolise võrdõiguslikkuse dialoogi, mille käigus peavad Euroopa Parlament, nõukogu eesistujad ja peamised sidusrühmad, sealhulgas Euroopa tööturu osapooled ja kodanikuühiskond hindama selle strateegia rakendamisel tehtud edusamme.

Cooperarea strânsă cu guvernele statelor membre va continua prin intermediul grupului la nivel înalt pentru integrarea principiului egalității între femei și bărbați. Comitetul consultativ, constituit din reprezentanți ai statelor membre, organizațiile partenerilor sociali europeni și societatea civilă, va continua să consilieze Comisia cu privire la inițiativele politice și legislative. Comisia va intensifica schimburile de bune practici între statele membre în toate domeniile vizate de această strategie.

Tihe koostöö liikmesriikide valitsustega jätkub soolise võrdõiguslikkuse süvalaiendamise kõrgetasemelise töörühma kaudu. Liikmesriikide esindajatest, Euroopa tööturu osapoolte organisatsioonidest ja kodanikuühiskonna esindajatest koosnev nõuandekomitee annab jätkuvalt komisjonile nõu poliitiliste ja seadusandlike algatuste asjus. Komisjon tugevdab heade tavade vahetust liikmesriikidega kõikides käesoleva strateegiaga hõlmatud valdkondades.

Comisia va continua să colaboreze strâns cu partenerii sociali europeni și cu organizațiile care reprezintă societatea civilă.

Komisjon teeb jätkuvalt tihedat koostööd Euroopa tööturu osapooltega ja kodanikuühiskonda esindavate organisatsioonidega.

Integrarea principiului egalității între femei și bărbați va fi pusă în aplicare ca parte integrantă a procesului de elaborare a politicilor de către Comisie, inclusiv prin procesul de evaluare a impactului și alte proceduri de evaluare. Comisia va amplifica baza de cunoștințe privind egalitatea între femei și bărbați. Se așteaptă un impact semnificativ în urma instituirii Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi. În cadrul programului său de lucru, Institutul va ajuta Comisia și statele membre să prezinte informații cu privire la indicatorii utilizați la nivelul UE, adoptați în cadrul Platformei de acțiune de la Beijing în domenii care fac obiectul unor preocupări specifice și să elaboreze, dacă este necesar, alți indicatori (de exemplu referitori la femei și mediu).

Soolise võrdõiguslikkuse süvalaiendamist rakendatakse kui komisjoni poliitika lahutamatut osa ka mõjuhinnangute ja hindamisprotsesside kaudu. Komisjon suurendab soolist võrdõiguslikkust käsitlevate teadmiste baasi. Euroopa Soolise Võrdõiguslikkuse Instituudi asutamisel loodetakse olevat oluline mõju. Instituut aitab oma tööprogrammi osana komisjonil ja liikmesriikidel esitada aruandeid ELi tasandi näitajate kohta, mis on kehtestatud Pekingi tegevusplatvormi alusel kõikides erilist huvi pakkuvates valdkondades, ning töötab vajaduse korral välja edasised näitajad (nt naiste ja keskkonna kohta).

Comisia va continua acțiunea de sensibilizare și de publicare a beneficiilor aduse de politicile în favoarea egalității între femei și bărbați. Ea va aduce îmbunătățiri, de exemplu, portalului său web cu privire la egalitatea între femei și bărbați, adăugând link-uri și actualizări referitoare la progresele înregistrate.

Komisjon tõstab soolise võrdõiguslikkuse poliitika osas teadlikkust ja reklaamib selle eeliseid. Ta lisab soolise võrdõiguslikkuse veebiportaali linke ja ajakohastusi edusammude kohta.

Următorul cadru plurianual de finanțare al Uniunii Europene va fi prezentat în prima jumătate a anului 2011. Acesta va furniza, după 2013, sprijin pentru aplicarea acțiunilor prevăzute de prezenta strategie. În plus, o mai bună integrare a aspectelor privind egalitatea între femei și bărbați în punerea în aplicare a programelor actuale (2007-2013) și în rapoartele referitoare la acestea va oferi o bază solidă pentru integrarea perspectivei egalității de gen în conceperea următoarei generații de programe, astfel încât acestea să se poată întemeia pe o evaluare solidă a situației femeilor și bărbaților.

Järgmine ELi mitmeaastane finantsraamistik esitatakse 2011. aasta esimeses pooles. Sellega nähakse ette toetus pärast 2013. aastat käesolevas strateegias kavandatud meetmete rakendamiseks. Soolist võrdõiguslikkust käsitlevate küsimuste parem integreerimine praegu kehtivate programmide (2007–2013) rakendamisse ja nende kohta aruannete esitamisse loob kindla aluse selle tagamiseks, et sooline aspekt lisataks järgmise põlvkonna programmide ülesehitusse, nii et need tugineksid naiste ja meeste olukorda käsitleval põhjalikul hinnangul.

Acțiuni-cheie

Põhimeetmed

Comisia intenționează:

Komisjon kohustub tegema järgmist.

- Să examineze rolul bărbaților în ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați; să promoveze bunele practici privind redefinirea rolurilor atribuite în funcție de gen în domeniul educației, al culturii și al sporturilor.

- Käsitlema meeste rolli soolises võrdõiguslikkuses; edendama häid tavasid noorsoo, hariduse, kultuuri ja spordiga seotud soorollides.

- Să monitorizeze aplicarea corectă a legislației UE privind egalitatea de tratament punând accentul pe Directivele 2004/113/CE și 2006/54/CE. Să supravegheze măsura în care se ține cont de egalitatea între femei și bărbați în aplicarea directivelor de nediscriminare.

- Jälgima võrdset kohtlemist käsitlevate ELi õigusaktide nõuetekohast rakendamist, pöörates erilist tähelepanu direktiividele 2004/113/EÜ ja 2006/54/EÜ. Jälgima, kui suures ulatuses on soolist võrdõiguslikkust arvesse võetud mittediskrimineerimist käsitlevate direktiivide kohaldamisel.

- Să promoveze aplicarea completă a Platformei de acțiune de la Beijing , inclusiv elaborarea și actualizarea indicatorilor, cu sprijinul Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi .

- Edendama Euroopa Soolise Võrdõiguslikkuse Instituudi kaasabil Pekingi tegevusplatvormi täielikku kohaldamist, mis hõlmab ka näitajate väljatöötamist ja ajakohastamist.

- Să prezinte un raport anual referitor la progresele înregistrate în materie de egalitate între femei și bărbați, mai ales în domeniile vizate de această strategie, înainte de a se lansa într-un dialog de nivel înalt cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbaț i susținut de Parlament, Comisie, statele membre și părțile interesate principale.

- Esitama soolise võrdõiguslikkuse edusamme käsitleva iga-aastase aruande , eelkõige käesoleva strateegiaga hõlmatud valdkondades, enne kui toimub iga-aastane soolise võrdõiguslikkuse dialoog Euroopa Parlamendi, komisjoni, liikmesriikide ja peamiste sidusrühmade vahel.

-

-

[1] Concluziile Consiliului cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați: consolidarea creșterii și a ocupării forței de muncă, a 2980-a reuniune a Consiliului EPSCO, 30.11.2009.

[1] Nõukogu järeldused „Sooline võrdõiguslikkus: majanduskasvu ja tööhõive suurendamine” 2980. EPSCO nõukogu kohtumine, 30.11.2009.

[2] COM(2010) 2020.

[2] KOM(2010) 2020.

[3] Articolele 2 și 3 din TUE, articolul 8 din TFUE.

[3] Euroopa Liidu lepingu artiklid 2 ja 3, Euroopa Liidu toimimise lepingu artikkel 8.

[4] JO C 303, 14.12.2007, p. 1, articolul 23.

[4] ELT C 303, 14.12.2007, lk 1, artikkel 23.

[5] COM(2010) 78.

[5] KOM(2010) 78.

[6] Concluziile Consiliului European din martie 2006, 7775/1/06.

[6] Euroopa Ülemkogu 2006. aasta märtsi järeldused (7775/1/06).

[7] De la 57,3% până la 62,5% în perioada 2000-2009 (pentru un grup de vârstă cuprins între 20 și 64 de ani)

[7] Alates 57,3 % aastal 2000 kuni 62,5 %-ni aastal 2009 (vanuserühm 20–64).

[8] A se consulta, în special, Orientarea 7 privind ocuparea forței de muncă, documentul Consiliului 10907/10, 9.6.2010.

[8] Vt eelkõige tööhõivesuunis nr 7, nõukogu dokument 10907/10, 9.6.2010.

[9] COM(2008) 635, Directiva 2010/18/EU de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului (JO L 68, 18.3.2010, p. 13); Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010).

[9] KOM(2008) 635, direktiiv 2010/18/EL, millega rakendatakse vanemapuhkuse kohta sõlmitud muudetud raamkokkulepet (ELT L 68, 18.3.2010, lk 13); Euroopa Parlamendi ja nõukogu direktiiv 2010/41/EL 7. juuli 2010 , füüsilisest isikust ettevõtjatena tegutsevate meeste ja naiste võrdse kohtlemise põhimõtte kohaldamise kohta, millega tunnistatakse kehtetuks nõukogu direktiiv 86/613/EMÜ (ELT L 180, 15.7.2010).

[10] Anchetă privind forța de muncă, 2008.

[10] Tööjõu-uuring, 2008.

[11] A se vedea nota de subsol nr. 9.

[11] Vt joonealune märkus 9.

[12] A se consulta de asemenea Orientarea 8 privind ocuparea forței de muncă.

[12] Vt ka tööhõivesuunis nr 8.

[13] COM(2010) 477.

[13] KOM(2010) 477.

[14] Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind integrarea ca factor al dezvoltării și coeziunii sociale, 10307/10, 3.6.2010.

[14] Nõukogu ja liikmesriikide valitsuste esindajate järeldused integratsiooni kui arengu ja sotsiaalse ühtekuuluvuse hoogustaja kohta 10307/10, 3.6.2010.

[15] A se consulta de asemenea Orientarea 10 privind ocuparea forței de muncă.

[15] Vt ka tööhõivesuunis nr 10.

[16] Cifrele din 2008 cu excepția Estoniei (2007).

[16] 2008. aasta andmed, v.a Eesti puhul (2007).

[17] A se consulta de asemenea Orientarea 7 privind ocuparea forței de muncă.

[17] Vt ka tööhõivesuunis nr 7.

[18] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=762&langId=en&furtherPubs=yes

[18] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=762&langId=en&furtherPubs=yes

[19] Personal universitar de grad A (profesori) ( She Figures 2009 ).

[19] Akadeemiliste töötajate ametijärk A (professorid) (väljaanne She Figures , 2009)

[20] Decizia Comisiei 2000/407/EC din 19 iunie 2000.

[20] Komisjoni 19. juuni 2000. aasta otsus 2000/407/EÜ.

[21] „Combaterea violenței împotriva femeilor: studiu analitic privind măsurile și acțiunile întreprinse în statele membre ale Consiliului Europei ” Consiliul Europei (2006).

[21] Euroopa Nõukogu, „Combating violence against women. Stocktaking study on the measures and actions taken in Council of Europe member states” (2006).

[22] Rezoluția Parlamentului European din 24.3.2009 privind combaterea mutilării genitale feminine în UE.

[22] Euroopa Parlamendi 24. märtsi 2009. aasta resolutsioon naiste suguelundite moonutamise vastase võitluse kohta ELis.

[23] COM(2010) 171.

[23] KOM(2010) 171.

[24] Anexa la concluziile Consiliului privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului în vederea reuniunii plenare la nivel înalt a Organizației Națiunilor Unite de la New York și după aceasta .

[24] Nõukogu järeldused aastatuhande arengueesmärkide kohta New Yorgis toimuvaks ÜRO Peaassamblee täiskoguistungiks ja edaspidiseks: lisa.

[25] A se consulta trimiterea anterioară.

[25] Vt eelmine viide.

[26] În special în contextul aplicării consensului european privind ajutorul umanitar, JO C 25, 30.1.2008, p. 1.

[26] Eelkõige ühisvalduse „Euroopa konsensus humanitaarabi küsimuses” (ELT C 25, 30.1.2008) rakendamise kontekstis.

[27] 2006/54/CE.

[27] 2006/54/EÜ.

[28] 2010/18/CE.

[28] 2010/18/EÜ.

[29] A se vedea nota de subsol nr. 9.

[29] Vt joonealune märkus 9.