[pic] | COMISSÃO EUROPEIA |

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelas, 9.3.2010

Bruxelles, 9.3.2010

COM(2010) 86 final

COM(2010) 86 final

COMUNICAÇÃO DA COMISSÃO AO PARLAMENTO EUROPEU, AO CONSELHO, AO COMITÉ ECONÓMICO E SOCIAL EUROPEU E AO COMITÉ DAS REGIÕES

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Política climática internacional pós-Copenhaga: Agir de imediato para redinamizar a acção mundial relativa às alterações climáticas

Politica climatică internațională post-Copenhaga: acționând acum pentru a revigora măsurile luate pe plan mondial în domeniul schimbărilor climatice

{SEC(2010) 261}

{SEC(2010) 261}

COMUNICAÇÃO DA COMISSÃO AO PARLAMENTO EUROPEU, AO CONSELHO, AO COMITÉ ECONÓMICO E SOCIAL EUROPEU E AO COMITÉ DAS REGIÕES

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Política climática internacional pós-Copenhaga: Agir de imediato para redinamizar a acção mundial relativa às alterações climáticas

Politica climatică internațională post-Copenhaga: acționând acum pentru a revigora măsurile luate pe plan mondial în domeniul schimbărilor climatice

1. Principais mensagens

1. MESAJE CHEIE

A dimensão internacional foi sempre uma parte essencial das ambições da UE em matéria de alterações climáticas. O objectivo central da Europa consiste em manter o aumento da temperatura abaixo de 2 ºC, a fim de evitar os piores impactos das alterações climáticas, o que só é possível mediante um esforço internacional coordenado. É por essa razão que a UE apoiou sempre firmemente o processo da ONU e que Copenhaga ficou muito aquém das nossas ambições. Não obstante, o apoio crescente ao Acordo de Copenhaga demonstra que há uma maioria de países determinados a insistir em acções imediatas contra as alterações climáticas. O papel da UE é aproveitar essa determinação e ajudar a canalizá-la para a acção. A presente comunicação define uma estratégia que visa manter o ímpeto dos esforços mundiais no combate às alterações climáticas.

Dimensiunea internațională a reprezentat întotdeauna o caracteristică esențială a ambițiilor UE în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice. Principalul obiectiv european îl constituie limitarea creșterii temperaturii la maximum 2ºC și prevenirea celor mai nefaste consecințe ale schimbărilor climatice, iar acest lucru este posibil doar prin depunerea de eforturi coordonate la nivel internațional. Acesta este motivul pentru care UE a fost dintotdeauna o susținătoare înflăcărată a procesului ONU și care a făcut ca reuniunea de la Copenhaga să nu se ridice la nivelul așteptărilor noastre. Cu toate acestea, sprijinul crescând pentru Acordul de la Copenhaga demonstrează că majoritatea țărilor sunt în prezent hotărâte să ia măsuri privind schimbările climatice. Uniunii Europene îi revine sarcina de valorifica această voință și de a o traduce în fapte. Prezenta comunicare definește strategia de menținere a dinamicii eforturilor mondiale în materie de combatere a schimbărilor climatice.

A UE tem estado sempre na vanguarda da acção concreta contra as alterações climáticas – está no bom caminho para cumprir os seus compromissos relativos a 2008-2012 no âmbito do Protocolo de Quioto e adoptou metas (ou objectivos) ambiciosas para 2020, incluindo um compromisso de, até 2020, reduzir em 20% as suas emissões de gases com efeito de estufa (GEE) e elevar essa redução para 30% se as condições o permitirem[1]. Estamos preparados para transformar a Europa na zona do mundo mais respeitadora do clima, avançando para uma economia hipocarbónica, eficiente em termos de recursos e resiliente em termos de clima. Compreendê-lo e mostrar que estamos a pôr em prática o Acordo de Copenhaga é um importantíssimo testemunho da Europa no esforço para persuadir os parceiros mundiais a aceitarem o desafio.

Uniunea Europeană s-a aflat dintotdeauna în prima linie a măsurilor concrete de combatere a schimbărilor climatice (este pe cale să își respecte angajamentele pentru 2008-2012 asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto), și-a asumat deja obiective ambițioase pentru 2020, inclusiv un angajament de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020 și de majorare a acestei reduceri la 30%, dacă vor exista condiții[1] propice în acest sens. Suntem pregătiți să transformăm Europa în regiunea cu cel mai mare respect pentru mediu din lume, acționând pentru realizarea unei economii cu emisii reduse de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezistentă în fața schimbărilor climatice. Realizarea acestui obiectiv și oferirea de dovezi referitoare la implementarea Acordului de la Copenhaga constituie argumentele cele mai convingătoare ale Europei în eforturile sale de a-și convinge partenerii mondiali să accepte provocarea.

A estratégia Europa 2020 colocou o crescimento económico mais sustentável no cerne da visão do futuro, criando novos postos de trabalho e reforçando a segurança energética. A Comissão vai agora começar a trabalhar na definição de uma senda para a transição da UE no sentido de se tornar uma economia hipocarbónica até 2050. Reforçará também a resiliência aos riscos climáticos e a nossa capacidade de prevenção e resposta a catástrofes.

Viziunea pentru viitor din cadrul strategiei „Europa 2020” are drept obiectiv primordial o creștere economică mai sustenabilă, care să ducă la crearea de noi locuri de muncă și la sporirea securității energetice. Comisia este pregătită să demareze acțiunea de trasare a parcursului UE către o economie cu emisii reduse de carbon până în 2050. De asemenea, Comisia va consolida capacitatea de rezistență în fața factorilor climatici de risc și de prevenire și reacție în caz de dezastre.

O processo da ONU é essencial para um maior empenho mundial no apoio à acção contra as alterações climáticas. Para este objectivo, é fundamental que o processo da ONU de preparação para a Conferência de Cancún seja utilizado a fim de vincular a orientação política do Acordo de Copenhaga aos textos de negociação da ONU. Importa igualmente tratar as lacunas remanescentes e assegurar a integridade, em termos ambientais, de um acordo cujo princípio de base deve ser conseguir cortes nas emissões de GEE à escala que se impõe. Para o efeito, é necessário assegurar uma ampla participação e mais ambição por parte de outros países, bem como resolver eventuais fragilidades, como as regras de cálculo das emissões florestais e o tratamento das licenças de emissão excedentárias a partir do período de Quioto 2008-2012. É também necessário compor um quadro robusto e transparente para o cálculo das emissões e do desempenho, mobilizando de forma coordenada o financiamento de arranque rápido e contribuindo para garantir a longo prazo o financiamento da atenuação e da adaptação. Por outro lado, a UE deve lutar pela criação do mercado internacional do carbono, interligando sistemas nacionais compatíveis e promovendo a transição metódica do Mecanismo de Desenvolvimento Limpo (CDM) para novos mecanismos sectoriais baseados no mercado.

Procesul ONU constituie un element esențial pentru luarea unui angajament mondial mai vast care să vină în sprijinul măsurilor privind combaterea schimbărilor climatice. Elementul-cheie al acestui obiectiv este utilizarea procesului ONU în perspectiva Conferinței de la Cancun, pentru a integra orientările strategice prevăzute de Acordul de la Copenhaga în textele de negociere ale ONU. Totodată, este necesar să se soluționeze deficiențele restante și să se asigure integritatea ecologică a unui acord al cărui obiectiv esențial trebuie să fie reducerea emisiilor de GES la nivelul prevăzut. Aceasta implică garantarea unei vaste participări și sporirea ambițiilor celorlalte state, precum și soluționarea eventualelor slăbiciuni, cum ar fi normele privind contabilizarea emisiilor provenite din silvicultură și gestionarea „bugetelor” de emisii excedentare aferente perioadei 2008-2012 menționată în Protocolul de la Kyoto. Printre măsurile care trebuie luate se numără elaborarea unui cadru robust și transparent de contabilizare a emisiilor și a performanței, mobilizarea în mod coordonat a unei finanțări cu demaraj rapid și contribuirea la asigurarea finanțării pe termen lung destinată acțiunilor de atenuare și adaptare. Mai mult, UE trebui să depună eforturi pentru dezvoltarea pieței internaționale a carbonului, prin interconectarea sistemelor naționale compatibile și promovarea tranziției în bune condiții dinspre mecanismul de dezvoltare curată (CDM – Clean Development Mechanism ) înspre noi mecanisme sectoriale bazate pe piață.

O nosso objectivo primordial continua a residir num acordo robusto e juridicamente vinculativo no âmbito da CQNUAC, para o que devemos, em primeiro lugar, concentrar-nos na adopção de um conjunto equilibrado de decisões concretas e orientadas para a acção, em Cancún, no final de 2010. Estas devem ser tão abrangentes quanto possível mas, dadas as diferenças que subsistem entre as Partes, a UE deve estar preparada para continuar o trabalho relativo à adopção de um acordo juridicamente vinculativo na África do Sul, em 2011. Até Copenhaga, a pressão sobre as expectativas teve efeitos utilíssimos, levando muitas das grandes economias a estabelecer metas nacionais antes da Conferência de Copenhaga. Devemos agora considerar uma estratégia que mantenha o ímpeto, sem pôr em risco o objectivo primordial.

Obiectivul nostru primordial este în continuare ajungerea la un acord solid și obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). În acest scop, este oportun să ne concentrăm inițial atenția asupra adoptării unui set echilibrat de decizii concrete și pragmatice cu ocazia Conferinței de la Cancun ce va avea loc la sfârșitul anului 2010. Acesta trebuie să fie cât se poate de cuprinzător, însă având în vedere divergențele persistente dintre părți, UE trebuie să fie pregătită să continue demersurile de adoptare a unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic cu ocazia conferinței din Africa de Sud din 2011. Nivelul ridicat al așteptărilor apărut în perspectiva Conferinței de la Copenhaga a avut efecte deosebit de benefice, acestea conducând un număr mare de economii importante la stabilirea, anterior conferinței, a unor obiective naționale. În prezent, trebuie să avem în vedere elaborarea unei strategii care să mențină o dinamică ridicată, fără însă a pune în pericol obiectivul primordial.

Por isso, a UE terá de intensificar a sua projecção, gerando confiança na possibilidade de se negociar um pacto internacional e estudando medidas específicas a aprovar em Cancún. É necessário concentrar esforços na obtenção de apoio de diversos parceiros.

Acesta este motivul pentru care UE trebuie să fie mai activă în demersurile sale față de celelalte părți, să pună bazele unui climat de încredere în ceea ce privește posibilitatea ajungerii la un acord internațional și să examineze măsurile specifice ce urmează a fi luate la Cancun. Uniunea Europeană trebuie să își concentreze eforturile pe construirea unor relații de conlucrare cu diferiți parteneri.

2. Redinamizar as negociações internacionais sobre o clima

2. REVIGORAREA NEGOCIERILOR LA NIVEL INTERNAțIONAL PRIVIND CLIMA

2.1. Balanço pós-Copenhaga

2.1. Bilanțul Conferinței de la Copenhaga

O principal resultado da Conferência de Copenhaga sobre as Alterações Climáticas, de Dezembro de 2009, foi o aval de um grupo representativo de 29 Chefes de Estado e de Governo ao «Acordo de Copenhaga». O Acordo consagra o objectivo da UE de limitar o aquecimento geral a menos de 2 ºC acima dos níveis pré-industriais[2]. Instou os países desenvolvidos a apresentarem as suas metas de redução das emissões e convidou os países em desenvolvimento a divulgarem as suas acções, até 31 de Janeiro de 2010. Fornece também uma base para monitorização, notificação e verificação (MRV) regulares daquelas acções, contém um compromisso de financiamento significativo de acções a favor do clima e um quadro institucional correlato e dá orientações sobre o tratamento de questões como redução das emissões da desflorestação, tecnologia e adaptação.

Principalul rezultat al Conferinței privind schimbările climatice de la Copenhaga din decembrie 2009 a fost semnarea, de către un grup reprezentativ format din 29 de șefi de state și de guverne, a „Acordului de la Copenhaga”. Acest acord fixează obiectivul UE de limitare a creșterii temperaturii globale la maximum 2°C peste nivelurile din perioada preindustrială[2]. Acordul le adresa statelor dezvoltate solicitarea de a-și prezenta obiectivele de reducere a emisiilor și invita țările în curs de dezvoltare să își prezinte planul de acțiune până la 31 ianuarie 2010. De asemenea, acordul constituie baza pentru monitorizarea, raportarea și verificarea (MRV) periodică a acțiunilor respective, conține un angajament de finanțare semnificativă a politicilor climatice și a cadrului instituțional aferent, și furnizează orientări privind abordarea unor aspecte precum reducerea emisiilor cauzate de despăduriri, tehnologie și adaptare.

O Acordo fica bastante aquém da ambição da UE para que em Copenhaga se chegasse a um pacto firme e efectivo com vinculação jurídica, e limitou-se a ser «anotado» nas conclusões da Conferência. Ainda assim, as mais de 100 notificações apresentadas até à data tanto por países desenvolvidos como por países em desenvolvimento[3], muitas das quais incluindo metas ou acções, demonstram um apoio amplo e ainda em crescendo ao Acordo. Atestam a determinação clara de uma maioria de nações em intensificarem de imediato as suas acções contra as alterações climáticas.

Acordul nu se ridică la nivelul așteptărilor UE pentru Conferința de la Copenhaga, referitoare la încheierea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic; mai mult decât atât, concluziile conferinței nu fac decât să „ia act” de acest acord. Cu toate acestea, cele peste 100 de propuneri prezentate până în prezent atât de țările dezvoltate, cât și de cele în curs de dezvoltare[3], multe dintre ele incluzând obiective sau acțiuni, demonstrează un sprijin larg și în continuă creștere pentru acord. Aceste propuneri reprezintă un indiciu al voinței clare a majorității țărilor de a-și intensifica începând de acum acțiunile referitoare la schimbările climatice.

Copenhaga obteve igualmente progressos importantes nas negociações relativas a uma ampla gama de outras questões, sob a forma de projectos de decisão e textos de negociação[4]. Juntamente com o Acordo, estes projectos e textos proporcionam a base para as próximas etapas, quer nas negociações – no âmbito das quais teremos agora de vincular as orientações políticas do Acordo a estes textos de negociação da CQNUAC – quer para o arranque imediato de uma série de acções.

Negocierile purtate cu ocazia Conferinței de la Copenhaga au cunoscut progrese importante vizând o gamă largă de alte aspecte. Aceste progrese s-au concretizat prin elaborarea de proiecte de decizii și texte de negociere[4]. Împreună cu acordul, acestea alcătuiesc baza pentru etapele următoare, atât în ceea ce privește negocierile (deoarece va trebui să integrăm orientările strategice din acord în aceste texte de negociere ale CCONUSC), cât și pentru demararea imediată a implementării unei serii de acțiuni.

2.2. Uma agenda para o futuro

2.2. Foaie de parcurs pentru viitor

A UE deve prosseguir a procura de um acordo internacional firme e efectivo. Um acordo juridicamente vinculativo no âmbito da CQNUAC continua fundamentalmente a ser o seu objectivo. Para tal, a União deve dar nova orientação aos seus esforços. Deve gerar confiança respondendo ao desejo urgente de acções concretas imediatas, e bem assim procurar resultados concretos de Cancún, o que exige uma abordagem ampla, com uma projecção bilateral intensificada.

UE trebuie să își continue eforturile de încheiere a unui acord internațional solid și eficace, iar semnarea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul CCONUSC rămâne obiectivul său fundamental. Pentru a se ajunge la un astfel de acord, UE trebuie să își redirecționeze eforturile. Uniunea Europeană trebuie să instaureze un climat de încredere prin reacționarea la nevoia urgentă de măsuri concrete imediate, precum și să încerce să obțină rezultate reale ca urmare a Conferinței de la Cancun. Acest lucru necesită o abordare largă, caracterizată de demersuri bilaterale consolidate.

2.2.1. O processo da ONU

2.2.1. Procesul ONU

A Conferência de 2010 está programada para Dezembro em Cancún, seguindo-se-lhe uma outra na África do Sul, em finais de 2011. Serão organizadas diversas reuniões preparatórias, nomeadamente pelo México e pela Alemanha, com vista a Cancún.

Conferința din 2010 este programată să aibă loc în decembrie la Cancun, aceasta fiind urmată de o conferință ce va avea loc în Africa de Sud la sfârșitul anului 2011. În perspectiva Conferinței de la Cancun, se vor organiza diverse reuniuni pregătitoare, inclusiv în Mexic și Germania.

As reuniões de Abril e Junho em Bona devem definir a agenda para as próximas etapas nas negociações, voltando às negociações com foco na vinculação das orientações políticas do Acordo de Copenhaga aos vários textos de negociação resultantes de Copenhaga. Estas reuniões devem identificar as «lacunas» nos actuais textos de negociação, como a questão de monitorização, notificação e verificação, sobre a qual o Acordo fornece importantes orientações políticas. Devem também abordar questões descuradas no Acordo, como a evolução do mercado internacional do carbono, a redução das emissões com origem na aviação internacional e nos transportes marítimos (por intermédio da ICAO e da OMI), a agricultura e a redução dos hidrofluorocarbonetos. Mas a reunião de Bona deve, sobretudo, vincular ao processo de negociação formal da ONU as metas dos países desenvolvidos e as acções dos países em desenvolvimento, apresentadas no âmbito do Acordo.

Reuniunile din aprilie și iunie de la Bonn au drept scop stabilirea foii de parcurs pentru etapele următoare ale negocierilor, cu aceste ocazii urmând să se reia negocierile privind integrarea orientărilor strategice din Acordul de la Copenhaga în diversele texte de negociere reieșite în urma conferinței. Reuniunile trebuie să identifice „lacunele” existente în actualele texte de negociere, precum chestiunea monitorizării, raportării și verificării, în cazul căreia acordul conține importante orientări strategice. De asemenea, reuniunile pregătitoare trebuie să aducă în discuție aspecte neglijate în acord, cum ar fi evoluția pieței internaționale a carbonului, reducerea emisiilor provenite din sectorul aeronautic și maritim internațional prin intermediul OACI și OMI, agricultura și limitarea hidrofluorocarburilor. În primul rând, reuniunea de la Bonn ar trebui să integreze obiectivele țărilor dezvoltate și acțiunile țărilor în curs de dezvoltare prezentate în temeiul acordului în procesul oficial de negociere al ONU.

O objectivo da UE para Cancún deve, portanto, ser um conjunto abrangente e equilibrado de decisões no sentido de vincular o Acordo de Copenhaga ao processo de negociação da ONU e de corrigir as lacunas. Deve também haver uma decisão formal sobre a lista das metas dos países desenvolvidos e o registo das acções dos países em desenvolvimento, incluindo os métodos para a contabilização dessas metas e acções. Todas as decisões devem ser abarcadas por uma decisão-«cúpula», a fim de proporcionar o enquadramento político global. Fundamentalmente, o resultado de Cancún deve consistir num equilíbrio entre as questões de relevo tanto para os países desenvolvidos como para os países em desenvolvimento.

Așadar, obiectivul UE pentru reuniunea de la Cancun ar trebui să se constituie din elaborarea unui set cuprinzător și echilibrat de decizii menite să ancoreze Acordul de la Copenhaga în procesul de negociere al ONU, precum și din abordarea sincopelor. De asemenea, este de dorit luarea unei decizii oficiale referitoare la elaborarea listei cu obiectivele țărilor dezvoltate și înregistrarea acțiunilor țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv metodele care să permită contabilizarea lor. Toate deciziile trebuie definite în contextul unei decizii „umbrelă” menite să furnizeze cadrul strategic global. Rezultatele reuniunii de la Cancun trebuie mai ales să concilieze aspectele importante care le privesc atât pe țările dezvoltate, cât și pe cele în curs de dezvoltare.

Embora a UE esteja preparada para adoptar um acordo firme e juridicamente vinculativo em Cancún, as diferenças substanciais que subsistem obrigam-nos a reconhecer a possibilidade de uma abordagem mais faseada. Neste cenário, decisões concretas em Cancún ofereceriam ainda a base correcta para um enquadramento jurídico de pleno direito na África do Sul, em 2011. Importa consolidar os progressos realizados e manter elevado o ímpeto, sem pôr em risco o objectivo fundamental.

Deși UE este pregătită să adopte la Cancun un acord solid și obligatoriu din punct de vedere juridic, divergențele semnificative restante demonstrează că trebuie să avem în vedere posibilitatea unei abordări mai etapizate. În acest sens, luarea unor decizii concrete la Cancun ar constitui totuși baza adecvată pentru adoptarea unui cadru juridic complet în Africa de Sud în 2011. Este important să se treacă la integrarea progreselor realizate și la menținerea unei dinamici sporite fără a compromite obiectivul fundamental.

2.2.2. Envolver países terceiros

2.2.2. Apropierea de țările terțe

As negociações de Copenhaga demonstraram claramente que os progressos a nível da ONU dependiam da vontade dos países em agirem. Para promover o apoio ao processo da ONU será fundamental um programa de projecção activa por parte da UE. O objectivo consistirá em obter um melhor entendimento das posições, preocupações e expectativas dos nossos parceiros sobre questões essenciais e em explicar claramente o que a UE exige de um acordo quanto a ambição, abrangência e integridade ambiental. Procurará encorajar uma acção imediata para o seguimento do Acordo de Copenhaga e facilitar a convergência sobre decisões orientadas para a acção, a aprovar em Cancún. Deste modo, deverão igualmente conseguir-se oportunidades valiosas para intensificar os diálogos bilaterais sobre as iniciativas a nível nacional no domínio das alterações climáticas e para a UE oferecer apoio às medidas nacionais. A Comissão vai procurar esta projecção em estreito contacto com o Conselho e a sua presidência.

Negocierile purtate la Copenhaga au demonstrat clar că realizarea de progrese în cadrul Națiunilor Unite era condiționată de disponibilitatea țărilor de a acționa. Crearea de către UE a unui program de cooperare proactivă cu partenerii săi va reprezenta elementul esențial în ceea ce privește promovarea sprijinului pentru procesul ONU. Obiectivul va fi acela de a ajunge la o mai bună înțelegere a pozițiilor, preocupărilor și așteptărilor partenerilor noștri cu privire la aspecte cheie, precum și acela de a explica clar așteptările UE de la un eventual acord din perspectiva ambițiilor, a exhaustivității și integrității sale ecologice. Programul de cooperare proactivă vizează să încurajeze luarea de măsuri imediate ca urmare a Acordului de la Copenhaga și să faciliteze realizarea convergenței în privința deciziilor pragmatice ce urmează a fi convenite la Cancun. Aceasta ar trebui totodată să genereze oportunități importante de intensificare a dialogurilor bilaterale privind evoluția schimbărilor climatice pe plan național și de sprijinire de către UE a măsurilor luate la acest nivel. Comisia va întreprinde acest demers de cooperare proactivă în strânsă legătură cu Consiliul și cu președinția acestuia.

A União e os seus Estados-Membros devem prosseguir as negociações no âmbito da ONU. Um papel mais interventivo da Comissão ajudará a garantir que a UE fale a uma só voz. Aproveitando as lições de Copenhaga, devemos encetar um debate sobre a melhor forma de aumentar a eficiência e a influência da UE nas negociações internacionais.

Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să continue procesul de negociere în cadrul Națiunilor Unite. Datorită intensificării rolului său, Comisia va contribui la luarea de către UE a unei poziții unitare. Experiența acumulată în urma Conferinței de la Copenhaga demonstrează că este necesară antamarea unei discuții privind modalitatea optimă de a spori eficiența și ponderea UE în negocierile internaționale.

Por outro lado, a Comissão incentivaria e assistiria o Parlamento Europeu num compromisso pleno com parlamentares dos principais países parceiros.

Mai mult, Comisia va încuraja și sprijini Parlamentul European să dialogheze activ cu parlamentari din principalele țări partenere.

As actividades de projecção devem acontecer a todos os níveis e com todas as partes interessadas de relevo. Estão programadas para 2010 reuniões bilaterais e multilaterais, incluindo diversas cimeiras e encontros ministeriais. Serão complementadas por reuniões regionais e reuniões ad hoc , para assegurar a participação de parceiros de todas as regiões do mundo, incluindo países vulneráveis, e assegurar também que a UE melhore o seu entendimento das preocupações e ambições desses parceiros. Em diálogos informais e formais, em curso ou previstos, para preparar Cancún e a aplicação imediata do Acordo de Copenhaga, as Partes devem continuar a identificar questões essenciais e possíveis compromissos nas negociações. A Comissão, apoiada pelas delegações da UE no Serviço Europeu para a Acção Externa, participará activamente em todas essas actividades. Fá-lo-á em estreita cooperação com as presidências mexicana e sul-africana das conferências de 2010 e 2011.

Activitățile de cooperare proactivă trebuie să se desfășoare la toate nivelele și cu participarea tuturor părților interesate importante. În 2010 sunt programate reuniuni bilaterale și multilaterale, inclusiv o serie de întâlniri la cel mai înalt nivel și reuniuni ministeriale. La acestea se vor adăuga reuniuni la nivel regional și reuniuni ad-hoc, menite să garanteze cooptarea unor parteneri din toate regiunile lumii, inclusiv din țările vulnerabile, și îmbogățirea cunoștințelor UE referitoare la preocupările și ambițiile acestora. În cadrul dialogurilor oficiale și neoficiale care au avut sau care vor avea loc în perspectiva Conferinței de la Cancun și a implementării imediate a Acordului de la Copenhaga, părțile trebuie să continue identificarea aspectelor cheie și a posibilelor compromisuri la care s-ar putea ajunge în cadrul negocierilor. Comisia, cu sprijinul delegațiilor UE ale Serviciului european pentru acțiune externă, se va implica activ în toate aceste activități. În acest sens, Comisia va conlucra strâns cu președințiile mexicană și sud-africană ale viitoarelor conferințe din 2010 și, respectiv, 2011.

Importa, porém, sublinhar que tem de haver vontade de todas as Partes para avançar, sem o que é provável que o Acordo de Copenhaga, representando o menor denominador comum, permaneça como único acordo possível.

Cu toate acestea, este important de subliniat faptul că toate părțile trebuie să demonstreze că sunt dispuse să facă progrese. În absența acestei disponibilități, Acordul de la Copenhaga, care reprezintă cel mai mic numitor comun, va rămâne probabil unicul acord posibil.

2.2.3. Integridade ambiental

2.2.3. Integritatea ecologică

Um acordo para combater as alterações climáticas deve permitir as reduções necessárias para que as emissões mundiais de GEE sigam uma tendência compatível com o objectivo do Acordo de Copenhaga de manter o aquecimento abaixo de 2 ºC. Se bem que o Protocolo de Quioto continue a ser a pedra angular do processo da ONU, as suas deficiências de base – âmbito de aplicação e fragilidades – terão de ser tratadas.

Un eventual acord în materie de combatere a schimbărilor climatice trebuie să prevadă reducerile necesare pentru ca emisiile globale de GES să fie compatibile cu obiectivul din Acordul de la Copenhaga referitor la limitarea la maximum 2°C a creșterii temperaturii. În timp ce Protocolul de la Kyoto rămâne elementul fundamental al procesului ONU, deficiențele sale principale (domeniul de aplicare și slăbiciunile sale) vor trebui soluționate.

- Com a sua actual estrutura, o Protocolo de Quioto não pode, por si só, satisfazer o objectivo de manter o aquecimento abaixo de 2 ºC , visto que, actualmente, abrange apenas 30% das emissões. O objectivo só é possível se os Estados Unidos e os grandes emissores do mundo em desenvolvimento (incluindo Brasil, China, Índia, Coreia do Sul, México e África do Sul, que se situam entre os 15 maiores emissores de todo o mundo) cumprirem a sua parte. A UE assumiu uma pesada responsabilidade perante Quioto e está a caminho de cumprir os seus compromissos para 2008-2012. Importa que os outros a acompanhem. Obviamente, os esforços dos países em desenvolvimento diferirão, consoante as suas responsabilidades e capacidades, e poderão carecer de apoio.

- Protocolul de la Kyoto, în structura sa actuală, nu poate să contribuie de unul singur la îndeplinirea obiectivului de limitare a creșterii temperaturii la maximum 2°C. Acordul de la Kyoto vizează actualmente doar 30% din emisii. Realizarea obiectivului este posibilă numai cu condiția ca Statele Unite și marii emitenți din categoria țărilor în curs de dezvoltare (inclusiv Brazilia, China, India, Coreea de Sud, Mexic și Africa de Sud - care se numără printre cei mai mari 15 emitenți din lume ) să își asume partea lor de responsabilitate. UE și-a asumat o responsabilitate uriașă în temeiul Protocolului de la Kyoto și este pe drumul cel bun în privința îndeplinirii angajamentelor sale pentru perioada 2008-2012. Celelalte părți implicate trebui să îi urmeze exemplul. Desigur, eforturile țărilor în curs de dezvoltare vor fi diferite ca pondere, în funcție de responsabilitățile și capacitățile lor, și vor avea probabil nevoie de sprijin.

- Acresce que, na actual arquitectura de Quioto, existem graves fragilidades que poderão minar a integridade ambiental de um acordo . Os compromissos actuais dos países desenvolvidos significam que, até 2020, as suas emissões se reduzirão, em relação ao nível de 1990, entre cerca de 13,2% (compromisso mínimo) e cerca de 17,8% (compromisso máximo). Estes valores são já insuficientes para se cumprir o objectivo de manter o aquecimento abaixo de 2 ºC, que necessita de reduções na ordem de 25 a 40% por parte dos países desenvolvidos. Mas as duas fragilidades seguintes agravariam ainda mais os resultados reais:

- Mai mult, structura actuală a Protocolului de la Kyoto prezintă deficiențe grave, care riscă să compromită integritatea ecologică a acordului. Angajamentele actuale asumate de țările dezvoltate implică o reducere a emisiilor lor, până în 2020, de la aproximativ 13,2% față de nivelul din 1990 (pentru angajamentele reduse), până la aproximativ 17,8% (pentru angajamentele substanțiale). Aceste angajamente nu sunt însă suficiente pentru realizarea obiectivului de limitare a creșterii temperaturii la maximum 2°C, în acest sens fiind nevoie de reduceri între 25 și 40% din partea țărilor dezvoltate. Mai mult, următoarele deficiențe sunt susceptibile să înrăutățească rezultatele reale:

- Transferência de licenças de emissão excedentárias (unidades de quantidade atribuída ou UQA, no âmbito do Protocolo de Quioto) do período de compromisso 2008-2012 para futuros períodos de compromisso : Devido à redução das emissões, resultante em grande medida da reestruturação da indústria no começo da década de 1990, o valor de referência de 1990 significa que, durante o período de compromisso de 2008 a 2012, permanecerão provavelmente por utilizar mais de 10 mil milhões de toneladas de unidades de emissão de GEE, sobretudo na Rússia e na Ucrânia. Prosseguir simplesmente o Protocolo de Quioto significaria transferir este «excedente», afectando os cortes nominais nas emissões. A transferência integral destas unidades para um segundo período de compromisso retiraria cerca de 6,8 pontos percentuais à ambição das metas dos países desenvolvidos em relação a 1990, ou seja, reduziria a ambição de 13,2% para 6,4%, no caso do compromisso mínimo, ou de 17,8% para 11%, no caso do compromisso máximo.

- Reportarea „bugetelor” de emisii excedentare [unități de cantitate atribuită sau AAU ( Assigned Amount Units ) prevăzute de Protocolul de la Kyoto] din perioada de angajament 2008-2012 menționată în protocol către perioadele de angajament viitoare: Având în vedere scăderea emisiilor, datorată în mare măsură restructurării industriale de la începutul anilor '90, pragul de referință aferent anului 1990 indică faptul că peste 10 miliarde de tone de unități de emisii de GES vor rămâne probabil neutilizate în perioada de angajament 2008-2012, în special în Rusia și Ucraina. Simpla aplicare în continuare a Protocolului de la Kyoto ar însemna reportarea acestui „excedent” și compromiterea astfel a reducerilor majore de emisii. Reportarea în totalitate a acestor unități în cadrul unei a doua perioade de angajament ar diminua gradul de ambiție al obiectivului țărilor dezvoltate de reducere a emisiilor cu aproximativ 6,8% față de 1990, mai precis cu un procentaj între 13,2% și 6,4% în cazul angajamentelor reduse sau între 17,8% și 11% în cazul angajamentelor substanțiale.

- Regras de cálculo das emissões associadas a uso dos solos, reafectação dos solos e silvicultura nos países desenvolvidos : Embora a UE não tenha dificuldade em cumprir estas exigências, trata-se de uma questão de suprema importância para os grandes países florestais não pertencentes à UE e para o ambiente. Se as regras do Protocolo de Quioto forem mantidas, diminuirá o rigor efectivo dos actuais compromissos de redução das emissões e poder-se-ão proclamar reduções sem acções complementares, o que não produz benefício ambiental real. Num cenário extremo, as regras de cálculo das emissões associadas a uso dos solos, reafectação dos solos e silvicultura poderiam enfraquecer até 9%, em relação a 1990, o grau efectivo de ambição dos países desenvolvidos, o que significaria que, no caso do compromisso mínimo, estaríamos na verdade a permitir que as emissões dos países desenvolvidos aumentassem 2,6% em relação aos níveis de 1990 e, no caso do compromisso máximo, teríamos uma redução de apenas 2% em relação a 1990.

- Norme de contabilizare a emisiilor generate de țările dezvoltate și provenite din utilizarea terenurilor, modificarea utilizării terenurilor și din silvicultură ( land use, land-use change and forestry – LULUCF): În timp ce UE nu întâmpină dificultăți în îndeplinirea cerințelor de acest gen, acest aspect prezintă în schimb o însemnătate deosebită pentru țările non-UE în care silvicultura ocupă un loc esențial și are o importanță capitală în materie de mediu. Dacă aplicarea normelor actuale ale Protocolului de la Kyoto va continua, această situație ar atrage după sine diminuarea stringenței efective a angajamentelor curente de reducere a emisiilor și ar sugera că reducerile prevăzute pot fi realizate fără a se lua măsuri suplimentare, fapt care nu ar aduce niciun avantaj din punctul de vedere al mediului. În cel mai rău caz, cele mai nefavorabile norme de contabilizare a emisiilor provenite din activitățile LULUCF ar diminua nivelul real de ambiție al țărilor dezvoltate cu un procentaj suplimentar de până la 9% în raport cu 1990. Aceasta ar însemna că pentru angajamentele reduse s-ar crea de fapt condițiile pentru o creștere a emisiilor generate de țările dezvoltate cu 2,6% peste nivelurile din 1990, iar pentru angajamentele substanțiale s-ar înlesni o reducere cu doar 2% comparativ cu 1990.

Na sua recente resolução pós-Copenhaga, o Parlamento Europeu apontou explicitamente estas fragilidades e a necessidade de impedir que elas prejudiquem a integridade ambiental[5].

În rezoluția sa recentă post-Copenhaga, Parlamentul European a indicat în mod explicit aceste deficiențe și a subliniat necesitatea de a se evita ca ele să compromită integritatea ecologică[5].

A Comissão vai avaliar os méritos e desvantagens de formas jurídicas alternativas, incluindo um segundo período de compromisso no âmbito do Protocolo de Quioto.

Comisia va examina avantajele și dezavantajele formelor juridice alternative, inclusiv a unei a doua perioade de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto.

Impacto das fragilidades do Protocolo de Quioto

Impactul slăbiciunilor Protocolului de la Kyoto

(excedentes de UQA e regras de cálculo das emissões associadas a uso dos solos, reafectação dos solos e silvicultura)

(excedentul de AAU și normele de contabilizare a emisiilor provenite din LULUCF)

nos compromissos dos países desenvolvidos quanto à redução das suas emissões até 2020

asupra angajamentelor de reducere asumate de țările dezvoltate pentru 2020

[pic]

[pic]

3. Agir de imediato

3. ACțIONÂND ACUM

3.1. Europa 2020: rumo a uma economia hipocarbónica e resiliente em termos de clima

3.1. Europa 2020: către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă în fața schimbărilor climatice

A liderança mais convincente que a União Europeia pode mostrar são medidas concretas e determinadas para se tornar a zona do mundo mais respeitadora do clima, o que é do seu próprio interesse. A estratégia Europa 2020 definiu o crescimento sustentável – promoção de uma economia mais eficiente em termos de recursos, mais ecológica e mais competitiva – como prioridade, no cerne da visão de um futuro para a Europa caracterizado pela eficiência em termos de recursos, criando novos postos de trabalho ecológicos e reforçando a eficiência e a segurança da energia.

Modul cel mai convingător în care UE își poate demonstra rolul de lider este luarea de măsuri concrete și hotărâte pentru a deveni regiunea cu cel mai mare respect pentru mediu din lume. Acest demers servește propriului interes al UE. Strategia „Europa 2020” a definit creșterea sustenabilă – și anume, promovarea unei economii bazate pe utilizarea eficientă a resurselor, mai „verde” și mai competitivă – ca fiind elementul prioritar al viziunii unei Europe caracterizate în viitor de utilizarea eficientă a resurselor și capabilă totodată să creeze noi locuri de muncă „verzi” și îmbunătățind eficiența și securitatea energetică.

A Comissão vai definir uma via para a transição da UE no sentido de se tornar uma economia hipocarbónica até 2050, com vista ao objectivo acordado de reduzir as suas emissões entre 80 e 95%, no âmbito do contributo dos países desenvolvidos para que, em 2050, as emissões mundiais tenham sido reduzidas pelo menos 50% em relação aos níveis de 1990[6]. A UE comprometeu-se a alcançar até 2020 uma redução de 20% nas suas emissões (em relação aos níveis de 1990) e a avançar para 30% se as condições o permitirem. Nesta conformidade, antes do Conselho Europeu de Junho, a Comissão vai preparar uma análise das políticas concretas que serão necessárias para obter uma redução de 30%. Seguidamente, preparará uma análise dos marcos da senda para 2050, incluindo os cenários do nível de ambição para 2030 que reflectem os contributos dos principais sectores emissores, como a produção e o consumo de energia e os transportes, e estabelecerá estratégias adequadas para esses sectores, em coerência com a estratégia UE 2020. O objectivo é apresentar soluções inteligentes que beneficiem, não só as alterações climáticas, mas também a segurança energética e a criação de emprego, nos nossos esforços para diminuir a importância do carbono na economia.

Comisia va defini parcursul necesar pentru realizarea de către UE a tranziției, până în 2050, către o economie cu emisii reduse de carbon, pentru a îndeplini astfel obiectivul convenit la nivelul UE de reducere a emisiilor cu 80-95%, ca parte a contribuției țărilor dezvoltate la reducerea, până în 2050, a emisiilor globale cu cel puțin 50% sub nivelurile din 1990[6]. UE s-a angajat să reducă emisiile de carbon, până în 2020, cu 20% față de nivelurile din 1990 și chiar cu 30% în cazul unor circumstanțe favorabile în acest sens. În perspectiva Consiliului European din iunie, Comisia va pregăti așadar o analiză a politicilor concrete necesare implementării reducerii de 30%. Ulterior, Comisia va întocmi o analiză a etapelor care trebuie parcurse până în 2050, inclusiv scenariile necesare referitoare la nivelul ambițiilor pentru 2030, care să reflecte contribuțiile marilor sectoare emitente, inclusiv sectorul producerii și consumului de energie și cel al transporturilor, și va elabora strategiile aferente acestor sectoare în conformitate cu strategia UE 2020. Obiectivul este ca, în cadrul eforturilor noastre de decarbonizare a economiei, să găsim soluții inteligente și benefice nu numai în ceea ce privește schimbările climatice, ci și în materie de securitate energetică și creare de locuri de muncă.

Uma tal acção terá de ter forte incidência nas políticas de aceleração da inovação e da implantação precoce de novas tecnologias e infra-estruturas, criando vantagem concorrencial para as empresas europeias em sectores-chave do futuro (como eficiência energética, automóveis respeitadores do ambiente, redes inteligentes, sequestro e retenção de carbono, energias renováveis). Beneficiará de abordagens que mantenham e promovam ecossistemas fortes e resilientes.

Astfel de măsuri vor trebui să se concentreze mai ales pe strategiile de accelerare a inovației și de dezvoltare rapidă de noi tehnologii și infrastructură, conferindu-le astfel întreprinderilor europene un avantaj concurențial în sectoarele cheie ale viitorului [inclusiv eficiența energetică, autovehiculele ecologice, rețelele inteligente, captarea și stocarea carbonului (CSC), energiile din surse regenerabile]. Aceste măsuri vor beneficia de abordări care vor menține și promova ecosisteme solide și rezistente.

A Comissão vai também apresentar, à luz dos resultados de Copenhaga e em conformidade com o prazo acordado na Directiva «Regime de Comércio de Licenças de Emissão », a sua análise da situação das indústrias de elevada intensidade energética na eventualidade de fugas de carbono.

Totodată, în lumina rezultatelor Conferinței de la Copenhaga și în conformitate cu termenul limită convenit în Directiva ETS (Directiva 2003/87/CE), Comisia va prezenta o analiză a situației industriilor energofage în caz de relocare a emisiilor de carbon.

3.2. Aplicação do Acordo de Copenhaga

3.2. Implementarea Acordului de la Copenhaga

3.2.1. Ficar efectivamente abaixo de 2 ºC: metas e medidas

3.2.1. Respectarea pragului de maximum2°C: obiective și acțiuni

Os resultados da Conferência e o amplo apoio ao Acordo de Copenhaga demonstram a vontade política da maioria dos países para tomarem medidas de imediato. O maior êxito de Copenhaga é, de longe, o facto de, até finais de Janeiro de 2010, países desenvolvidos e em desenvolvimento que representam mais de 80% das emissões mundiais de GEE terem apresentado as suas metas e acções com vista à redução dos GEE[7].

Rezultatele Conferinței de la Copenhaga și sprijinul masiv pentru Acordul de la Copenhaga demonstrează voința politică a majorității țărilor de a demara imediat luarea de măsuri adecvate. Cea mai mare realizare a Conferinței de la Copenhaga este, de departe, faptul că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2010, țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, responsabile împreună pentru peste 80% din emisiile globale de GES, și-au prezentat obiectivele și acțiunile vizând reducerea acestor emisii[7].

Se bem que, desta forma, se denote uma vontade real de tomar medidas, o nível geral de ambição das metas e acções notificadas até hoje é difícil de aferir. Avaliações optimistas das metas e acções de atenuação, à escala de toda a economia, indicam que é ainda possível uma via tendente a limitar o aumento da temperatura geral a não mais de 2 ºC, mas as avaliações mais pessimistas indicam que essa oportunidade está a desvanecer-se rapidamente.

Cu toate că aceasta indică voința reală de a acționa, nivelul global de ambiție al obiectivelor și acțiunilor prezentate este deocamdată greu de evaluat. Din evaluările optimiste ale obiectivelor și acțiunilor de atenuare reiese că este încă posibilă trasarea unui demers vizând limitarea creșterii temperaturii la maximum 2ºC, însă evaluări mai pesimiste indică faptul că această oportunitate este pe cale să dispară.

Ainda que as fragilidades acima referidas fossem colmatadas, as metas propostas pelos países desenvolvidos, incluindo os compromissos condicionais mais ambiciosos, não se abeiram das reduções de 25-40% que, com base na avaliação do IPCC, são necessárias até 2020 para que o aumento da temperatura fique abaixo de 2 ºC. Acresce que, até à data, só a UE adoptou a legislação necessária para garantir a consecução da sua meta de redução para 2020. Nos outros países desenvolvidos, a legislação não passou ainda da fase de discussão.

Chiar dacă deficiențele descrise mai sus ar fi soluționate, obiectivele propuse de țările dezvoltate, chiar și angajamentele mai substanțiale, supuse anumitor condiții, sunt încă departe de procentul de 25-40% în materie de reduceri necesar a fi atins până în 2020, conform evaluării IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice), pentru a rămâne sub pragul de 2°C în ceea ce privește creșterea temperaturii. Mai mult, până acum doar Uniunea Europeană a adoptat legislația necesară pentru garantarea îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor până în 2020. În celelalte țări dezvoltate, legislația respectivă se află încă la stadiul de discuții.

O facto de países em desenvolvimento terem apresentado as suas acções é um passo em frente sem precedentes. Subsiste, contudo, muita incerteza quanto à verdadeira acção a empreender, ao calendário e ao modo como essa acção poderá articular-se com o referencial comparável que foi estabelecido para as reduções desde 1990.

Faptul că țările în curs de dezvoltare și-au prezentat acțiunile reprezintă un pas înainte fără precedent. Cu toate acestea, persistă multe incertitudini referitoare la acțiunile concrete care urmează să fie întreprinse, la calendarul acestora și la modalitatea de interrelaționare a acestor acțiuni cu etalonul comparabil de reduceri realizate începând cu 1990.

Dada a ampla gama de compromissos notificados em relação a metas e acções, as negociações devem agora centrar-se numa clarificação desses compromissos, na discussão do seu nível geral de ambição e no modo como tal ambição poderá ser reforçada. Deve ser esta a primeira prioridade do processo da ONU.

În contextul existenței unei game variate de angajamente referitoare la obiective și acțiuni, negocierile ar trebui să se concentreze acum asupra clarificării angajamentelor luate și asupra unei analize a nivelului global de ambiție al acestora, precum și a modalității de consolidare a acestei ambiții. Aceasta ar trebui să constituie prioritatea absolută a procesului ONU.

3.2.2. Compor um quadro robusto e transparente para o cálculo das emissões e do desempenho

3.2.2. Definirea unui cadru solid și transparent de contabilizare a emisiilor și a performanțelor

Entre as negociações mais difíceis em Copenhaga figuraram as relativas a monitorização, notificação e verificação (MRV). A transparência é fundamental para assegurar confiança mútua e demonstrar a eficácia e a adequação das metas e acções. A Convenção sobre as Alterações Climáticas e o respectivo Protocolo de Quioto fornecem normas básicas de MRV por meio de comunicações e inventários nacionais. O Acordo de Copenhaga exige o reforço deste sistema. E tal deve ser uma das prioridades no trabalho de vincular os compromissos do Acordo ao processo da ONU.

Printre cele mai dificile negocieri purtate la Copenhaga s-au numărat cele referitoare la monitorizare, raportare și verificare (MRV). Transparența este un element crucial pentru asigurarea încrederii reciproce și demonstrarea eficacității și a caracterului adecvat al obiectivelor și acțiunilor. Convenția privind Schimbările Climatice și Protocolul de la Kyoto aferent prevăd normele fundamentale de monitorizare, raportare și verificare prin intermediul comunicărilor și inventarelor naționale. Acordul de la Copenhaga prevede consolidarea acestui sistem. Aceasta trebuie să fie una dintre prioritățile activității de integrare a soluțiilor de compromis din Acordul de la Copenhaga în procesul ONU.

Mas a transparência não deve limitar-se à notificação das emissões. O que, em fim de contas, importa é o desempenho dos países na concretização das suas metas ou acções. Conforme foi dito anteriormente, as regras de cálculo das emissões têm grande impacto na verdadeira escala da acção. São essenciais regras de cálculo robustas, transparentes e predizíveis que possibilitem avaliar correctamente o desempenho dos países.

Însă transparența nu trebuie să vizeze exclusiv raportarea emisiilor. În final, ceea ce contează sunt performanțele țărilor în privința implementării obiectivelor și acțiunilor lor. Astfel cum s-a explicat mai sus, normele de contabilizare a emisiilor au un impact uriaș asupra dimensiunii reale a acțiunilor întreprinse. Este esențial să se stabilească norme de contabilizare solide, transparente și previzibile, care să permită evaluarea corectă a performanțelor țărilor.

Entretanto, a Comissão propõe-se empreender programas regionais de criação de capacidades, para os países em desenvolvimento interessados desenvolverem as suas capacidades em matéria de monitorização, notificação e verificação, incluindo inventários de emissões.

Între timp, Comisia propune demararea unor programe de consolidare a capacităților la nivel regional, menite să le permită țărilor în curs de dezvoltare să își dezvolte capacitățile de monitorizare, raportare și verificare, inclusiv elaborarea de inventare privind emisiile.

3.2.3. Mobilizar de forma coordenada o financiamento de arranque rápido

3.2.3. Mobilizarea coordonată a finanțării cu demaraj rapid

O Acordo de Copenhaga prevê apoio de arranque rápido aos países em desenvolvimento, na ordem de 30 mil milhões de dólares para o período 2010-2012, com uma distribuição equilibrada entre acções de atenuação e acções de adaptação. O Conselho Europeu de Dezembro fixou o contributo da UE e dos seus Estados-Membros em 2,4 mil milhões de dólares para o período 2010-2012. A concretização rápida deste compromisso é essencial, quer para a credibilidade da UE quer para a urgente necessidade de muitos países em desenvolvimento reforçarem a sua capacidade de concepção e aplicação de políticas climáticas eficazes nos domínios da adaptação, da atenuação e da cooperação tecnológica.

Acordul de la Copenhaga prevede o finanțare cu demaraj rapid pentru țările în curs de dezvoltare în valoare de aproximativ 30 miliarde de dolari americani pentru perioada 2010-2012, cu o repartiție echilibrată între atenuare și adaptare. Consiliul European din decembrie a stabilit contribuția UE și a statelor membre la 2,4 miliarde de euro anual pentru perioada 2010-2012. Implementarea rapidă a acestui angajament din partea UE este esențială atât pentru menținerea credibilității UE, cât și pentru soluționarea nevoii urgente de consolidare a capacității multor țări în curs de dezvoltare de elaborare și implementare a unor politici climatice eficace în domenii precum adaptarea, atenuarea și cooperarea tehnologică.

A UE deve colaborar com outros dadores e beneficiários para assegurar a aplicação coordenada do financiamento de arranque rápido aprovado em Copenhaga.

UE trebuie să conlucreze cu alți donatori și beneficiari pentru a asigura implementarea coordonată a finanțării cu demaraj rapid agreată la Copenhaga.

As acções de arranque rápido poderão cobrir, por exemplo: criação de capacidades para integrar a adaptação às alterações climáticas nas estratégias de desenvolvimento e de redução da pobreza, assim como aplicação de acções-piloto e urgentes de adaptação identificadas nos planos de acção nacionais; criação de capacidades no domínio da atenuação, a saber, estratégias de desenvolvimento com baixas emissões, acções de atenuação adequadas à escala nacional e acções de monitorização, notificação e verificação das emissões; criação de capacidades e projectos-piloto para mecanismos sectoriais do mercado do carbono; disponibilidade e projectos-piloto para reduzir as emissões da desflorestação nos países em desenvolvimento e criação de capacidades e projectos-piloto em matéria de cooperação tecnológica. O financiamento de arranque rápido deve ser bem orientado para as diferentes regiões do mundo, a fim de efectivamente criar capacidades no domínio da política climática, responder às necessidades e propostas específicas dos países em desenvolvimento e produzir resultados ambientais onde é mais necessário[8].

Acțiunile de finanțare cu demaraj rapid ar putea viza, de exemplu, consolidarea capacității de integrare a adaptării în strategiile de dezvoltare și de reducere a sărăciei, precum și implementarea acțiunilor de adaptare pilot și a celor cu caracter urgent identificate în planurile naționale de acțiune; consolidarea capacității în domeniul atenuării, mai precis strategii de dezvoltare bazate pe emisii reduse de carbon, acțiuni de atenuare corespunzătoare la nivel național și monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor; consolidarea capacității și proiectele pilot destinate mecanismelor ce caracterizează piața carbonului la nivelul tuturor sectoarelor; disponibilitatea și proiectele pilot de reducere a emisiilor generate de despăduririle ce au loc în țările în curs de dezvoltare și consolidarea capacității și proiectele pilot în materie de cooperare tehnologică. Finanțarea cu demaraj rapid trebuie orientată în mod corespunzător către diferite regiuni ale lumii, în scopul consolidării în mod eficace a capacității în domeniul politicilor climatice, al soluționării nevoilor și propunerilor specifice ale țărilor în curs de dezvoltare și al furnizării de rezultate în materie de mediu acolo unde este cel mai necesar[8].

Para ser eficaz e evitar o atraso de acções ambiciosas, o financiamento de arranque rápido deve aproveitar e ter em conta iniciativas existentes. Uma parte considerável do financiamento de arranque rápido concedido pela UE será concretizada através de iniciativas existentes[9], canais bilaterais, em especial os programas de cooperação para o desenvolvimento dos próprios Estados-Membros, ou instituições internacionais. As iniciativas da UE podem aproveitar iniciativas existentes ou visar novas necessidades, como MRV e estratégias de desenvolvimento com baixas emissões. A Comissão e, individualmente, os Estados-Membros podem assumir a liderança em países ou regiões específicos e em relação a temas específicos, consoante as suas prioridades de financiamento e as prioridades dos respectivos países parceiros.

Pentru a fi eficace și pentru a se evita întârzierea acțiunilor ambițioase, finanțarea cu demaraj rapid trebuie să se bazeze pe și să ia în considerare inițiativele existente. O parte substanțială a finanțării UE cu demaraj rapid va fi implementată prin intermediul inițiativelor existente[9], al canalelor bilaterale, în special al programelor de cooperare privind dezvoltarea proprie elaborate de statele membre, sau al instituțiilor internaționale. Inițiativele UE pot face referire la inițiativele existente sau pot viza noi necesități, cum ar fi monitorizarea, raportarea și verificarea și strategiile de dezvoltare cu emisii reduse. Comisia și statele membre individuale ar putea prelua inițiativa în țări sau regiuni specifice și pe teme precise, în funcție de prioritățile de finanțare ale acestora și de prioritățile țărilor lor partenere.

A UE terá de agir e comunicar as suas acções de modo coerente e eficiente, evitando a duplicação e maximizando sinergias. A coordenação dos esforços da UE será vital. A Comissão está pronta para assumir um papel facilitador e coordenador na concretização do financiamento de arranque rápido a que a UE se comprometeu e propõe-se:

UE va trebui să acționeze și să notifice măsurile luate într-un mod consecvent și eficient, evitând totodată duplicarea și optimizând sinergiile. Coordonarea eforturilor UE va fi crucială. Comisia este pregătită să preia rolul de facilitare și de coordonare a implementării angajamentului UE de acordare a finanțării cu demaraj rapid, și propune în acest sens:

1. colaborar com o Conselho ECOFIN, mediante o apoio das pertinentes formações do Conselho, e coordenar e monitorizar o financiamento de arranque rápido prestado pela UE;

1. colaborarea cu Consiliul ECOFIN, cu sprijinul formațiunilor competente din cadrul Consiliului, pentru a coordona și monitoriza eforturile UE de finanțare cu demaraj rapid;

2. instituir um programa regional conjunto da UE para criação de capacidades (p. ex., para estratégias de desenvolvimento com baixas emissões e estratégias de adaptação às alterações climáticas) a fim de congregar e canalizar o financiamento da UE, complementando programas financeiros da UE já existentes. Poderão ser directamente envolvidos países interessados na criação de capacidades (p. ex., através de acordos de «geminação»);

2. definirea unui program comun al UE de consolidare a capacității regionale (de exemplu, pentru strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon și strategiile de adaptare), destinat acumulării și canalizării finanțării venite din partea UE și care să vină în completarea programelor financiare ale UE existente. Acest demers ar putea implica în mod direct țările interesate de consolidarea capacității, de exemplu prin programele de „înfrățire”;

3. assegurar a transparência, por meio da apresentação de um relatório bianual de progresso sobre a concretização do financiamento de arranque rápido a que a UE se comprometeu, com um primeiro relatório a tempo da sessão da CQNUAC de Junho de 2010, em Bona.

3. asigurarea transparenței prin prezentarea unui raport de progres semestrial referitor la implementarea angajamentului UE de finanțare cu demaraj rapid, primul raport de acest gen urmând să fie gata pentru reuniunea CCONUSC de la Bonn din iunie 2010.

3.2.4. Garantir o financiamento a longo prazo

3.2.4. Asigurarea finanțării pe termen lung

No Acordo de Copenhaga, a UE e outros países do mundo desenvolvido comprometeram-se a mobilizar conjuntamente 100 mil milhões de dólares (73 mil milhões de euros) por ano, até 2020, para acções de atenuação e adaptação nos países em desenvolvimento. Este financiamento poderá provir de uma ampla gama de fontes:

În cadrul Acordului de la Copenhaga, UE și celelalte țări dezvoltate s-au angajat să mobilizeze împreună, anual, 100 miliarde de dolari americani (73 miliarde de euro) până în 2020 pentru acțiunile de atenuare și adaptare întreprinse de țările în curs de dezvoltare. Această sumă ar pute proveni dintr-o multitudine de surse:

- O mercado internacional do carbono, que, se organizado correctamente, criará um fluxo financeiro crescente a favor dos países em desenvolvimento e, até 2020, poderá vir a representar 38 mil milhões de euros por ano. O regime de comércio de licenças de emissão, da UE, está já a enviar fluxos significativos para os países em desenvolvimento por meio do seu apoio ao Mecanismo de Desenvolvimento Limpo (CDM), e a legislação da UE passará a enviar fluxos adicionais a partir de 2013. Acresce que os Estados-Membros se comprometeram a utilizar a partir de 2013, para estes efeitos, uma parte das receitas dos leilões no âmbito do regime de comércio de licenças de emissão;

- Piața internațională a carbonului care, dacă este concepută în mod corespunzător, va genera un flux financiar sporit către țările în curs de dezvoltare, contribuția acestui sector putând să se ridice la 38 miliarde de euro anual până în 2020. Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii este deja sursa unor fluxuri semnificative de finanțare către țările în curs de dezvoltare prin intermediul sprijinului acordat mecanismului de dezvoltare curată, iar legislația UE prevede fluxuri suplimentare începând cu 2013. Mai mult, statele membre s-au angajat ca, în temeiul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, să utilizeze în acest sens, începând cu 2013, o parte din veniturile realizate în urma licitațiilor;

- A aviação e os transportes marítimos internacionais, de preferência através de instrumentos mundiais[10], que podem constituir uma importante fonte de financiamento inovador, aproveitando o compromisso existente ao abrigo do regime de comércio de licenças de emissão, da UE, para todas as receitas de leilões da aviação a utilizar em medidas relativas às alterações climáticas;

- Transportul aerian și maritim internațional, care pot constitui o sursă importantă de finanțare inovatoare, bazată pe angajamentul existent în temeiul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii conform căruia toate veniturile realizate în urma licitațiilor din sectorul aviatic să fie utilizate, preferabil prin instrumentele globale[10], pentru măsuri de combatere a schimbărilor climatice;

- Financiamento público internacional, na ordem de 22 a 50 mil milhões de dólares por ano até 2020. A UE deve contribuir com uma quota-parte justa. Em relação ao período pós-2012, a UE continuaria a apresentar uma proposta de acção única global[11].

- Finanțare publică internațională cuprinsă între 22 și 50 miliarde de euro pe an până în 2020. UE ar trebui să își aducă o contribuție echitabilă în acest sens. Pentru perioada post-2012, UE va continua să facă o ofertă unică și globală[11].

O futuro Painel de Alto Nível da ONU sobre Finanças e o grupo consultivo de alto nível sobre o financiamento relativo às alterações climáticas devem estudar a utilização eficaz destas fontes para financiar futuras acções relativas ao clima. O financiamento público concentrar-se-ia em domínios que não possam ser adequadamente financiados pelo sector privado ou seria utilizado para impulsionar investimentos privados. O Fundo Verde de Copenhaga para o Clima carece igualmente de um mandato bem definido para acrescentar valor às iniciativas existentes.

Viitorul Grup la nivel înalt al ONU privind finanțările și Grupul consultativ la nivel înalt privind finanțarea luptei împotriva schimbărilor climatice ar trebui să examineze modalitatea în care aceste resurse pot fi utilizate în mod eficace pentru finanțarea politicilor climatice, finanțarea publică axându-se pe domenii care nu pot fi finanțate în mod corespunzător de către sectorul privat sau care nu pot fi utilizate pentru a exercita un efect de levier asupra investițiilor private. Și Fondul de la Copenhaga pentru o climă „verde” necesită un mandat bine definit pentru a adăuga valoare inițiativelor existente.

A governação da futura arquitectura financeira internacional deve ser transparente, permitir uma monitorização efectiva e respeitar os princípios acordados para a eficácia das ajudas. É necessário um sistema de notificação totalmente transparente, que utilize um conjunto abrangente de estatísticas, eventualmente baseado no sistema OCDE-CAD. Garantir-se-á deste modo que as acções relativas ao clima decorram em sinergia com os esforços de redução da pobreza e os esforços atinentes aos Objectivos de Desenvolvimento do Milénio.

Guvernanța viitoarei structuri a finanțării internaționale trebuie să fie transparentă, să permită monitorizarea eficace și să respecte principiile agreate în materie de eficacitate a ajutoarelor. Este nevoie de un sistem de raportare pe deplin transparent, care să utilizeze un set cuprinzător de statistici bazate pe sistemul OCDE-CAD. Acesta va garanta că acțiunile din domeniul climatic se vor desfășura în sinergie cu eforturile de reducere a sărăciei și cu eforturile de realizare a obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

A dimensão internacional do financiamento a longo prazo é tão-só um aspecto. Nos contactos com os países em desenvolvimento, sobretudo os economicamente mais avançados, deve ficar claro que contribuirão também para o esforço global, inclusive mediante a sua participação em acções de atenuação expressivas e transparência na execução.

Dimensiunea internațională a finanțării pe termen lung reprezintă doar un aspect al problemei. În cadrul contactelor cu țările în curs de dezvoltare, în special cu cele având o economie mai avansată, trebuie să se specifice clar că și ele trebuie să contribuie la efortul global, inclusiv prin antamarea de acțiuni semnificative în materie de atenuare și prin asigurarea transparenței implementării.

3.3. Promover o mercado internacional do carbono

3.3. Dezvoltarea pieței internaționale a carbonului

Para estimular os investimentos hipocarbónicos e concretizar os objectivos gerais de atenuação de modo economicamente eficiente é essencial um mercado do carbono que funcione correctamente e que pode também gerar importantes fluxos financeiros para os países em desenvolvimento. O mercado internacional do carbono deve ser construído ligando sistemas nacionais de limitação e transacção ( cap-and-trade ) que sejam compatíveis. O objectivo é criar um mercado à escala da OCDE até 2015 e um mercado ainda mais vasto até 2020, no contexto da projecção para os Estados Unidos, o Japão e a Austrália, tendo em conta os progressos que estes países já alcançaram.

O piață a carbonului în bună stare de funcționare este esențială pentru realizarea investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon și pentru rentabilizarea îndeplinirii obiectivelor globale în materie de atenuare. De asemenea, această piață poate genera fluxuri financiare importante către țările în curs de dezvoltare. Este de dorit să se creeze o piață internațională a carbonului prin interconectarea sistemelor naționale de tip cap-and-trade . Obiectivul este acela de a crea o piață OCDE până în 2015 și o piață și mai vastă până în 2020, în perspectiva unei cooperări cu SUA, Japonia și Australia, având în vedere progresele pe care acestea le-au realizat până acum.

A UE propôs novos mecanismos sectoriais do mercado do carbono, como passo intermédio para o desenvolvimento de sistemas (multissectoriais) de limitação e transacção, designadamente nos países em desenvolvimento mais avançados. Tais mecanismos podem dar um sinal mais completo dos preços e gerar créditos a maior escala. Podem igualmente indicar uma forma de captar contributos dos países em desenvolvimento para a atenuação dos efeitos das alterações climáticas, ao gerarem créditos a favor de limiares de emissão ambiciosos, fixados abaixo das emissões previstas e desse modo assegurando um benefício líquido em termos de atenuação.

UE a propus noi mecanisme sectoriale aplicabile pieței carbonului ca etapă intermediară către dezvoltarea de sisteme (multisectoriale) cap-and-trade , în special în țările în curs de dezvoltare mai avansate. Aceste mecanisme sunt în măsură să ofere un indicator de preț mai complet și să genereze credite la scară mai mare. De asemenea, ele pot furniza o modalitate de recunoaștere a contribuțiilor țărilor în curs de dezvoltare la atenuarea emisiilor prin generarea de credite în comparație cu praguri ambițioase de emisii fixate sub emisiile prevăzute, pentru a garanta un avantaj net în materie de atenuare a emisiilor.

Por outro lado, o CDM vai continuar após 2012, mas tem de ser reformado, para melhorar, em termos ambientais, as suas integridade, eficácia, eficiência e governação. Com o tempo, deverá concentrar-se cada vez mais nos países menos desenvolvidos. Para garantir uma transição coerente dos mecanismos baseados em projectos para os mecanismos de âmbito sectorial, a União Europeia deve procurar uma plataforma de entendimento com os Estados Unidos e outros países, estabelecendo sistemas de limitação e transacção e gerando uma procura coordenada de créditos de compensação.

Mai mult, mecanismul de dezvoltare curată va continua să se aplice și după 2012, însă acesta trebuie reproiectat pentru a i se îmbunătăți integritatea ecologică, eficacitatea, eficiența și guvernanța. Cu timpul, acest mecanism ar trebui să vizeze mai ales țările cel mai puțin dezvoltate. Pentru a asigura o tranziție coerentă de la mecanismele bazate pe proiecte la cele sectoriale, UE trebuie să găsească un teren comun cu SUA și cu alte țări, prin implementarea de sisteme cap-and-trade și generarea de cereri de credite în mod coordonat.

Um dos grandes objectivos para Cancún deve ser fixar os mecanismos relativos ao mercado do carbono, melhorados ou novos, como meio para alcançar metas de atenuação ambiciosas e gerar fluxos financeiros para os países em desenvolvimento. Além disso, Cancún deve oferecer uma base para a criação de novos mecanismos de âmbito sectorial. Todavia, ao longo dos últimos anos, as negociações relativas aos mecanismos baseados no mercado têm deparado com severas críticas de diversos países em desenvolvimento, pondo em questão a sua viabilidade sob os auspícios da CQNUAC.

Unul din obiectivele majore de la Cancun trebui să fie integrarea mecanismelor noi și îmbunătățite aplicabile pieței carbonului ca mijloc de atingere a obiectivelor privind atenuarea și de generare de fluxuri financiare către țările dezvoltate. Mai mult, ar trebui să se prevadă o bază pentru crearea de noi mecanisme sectoriale. Cu toate acestea, în ultimii ani negocierile privind mecanismele bazate pe piață s-au confruntat cu numeroase critici din partea unor țări în curs de dezvoltare, punându-se sub semnul întrebării posibilitatea ca acest demers să se realizeze sub auspiciile CCONUSC.

A UE deve, pois, recorrer aos dispositivos da legislação relativa ao regime de comércio de licenças de emissão[12] para incentivar o desenvolvimento de mecanismos sectoriais do mercado do carbono e promover a reforma do CDM. Para o efeito, a Comissão:

Prin urmare, UE trebuie să recurgă la prevederile legislației actuale privind schema UE de comercializare a certificatelor de emisii[12] pentru a stimula dezvoltarea mecanismelor sectoriale aplicabile pieței carbonului și promovarea reformei CDM. În acest scop, Comisia intenționează:

4. colaborará com países desenvolvidos e em desenvolvimento interessados, para desenvolver mecanismos sectoriais cujos créditos poderiam então ser reconhecidos para utilização no regime de comércio de licenças de emissão, no emergente mercado à escala da OCDE e nos termos da decisão da UE relativa à partilha de esforços, que contém os compromissos de redução dos Estados-Membros; e

4. să conlucreze cu țările dezvoltate și în curs de dezvoltare interesate, pentru a elabora mecanisme sectoriale, ale căror credite vor putea fi apoi recunoscute pentru a putea fi utilizate în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, pe piața emergentă din țările OEDC și în temeiul deciziei UE de repartizare a eforturilor care conține angajamentele statelor membre în materie de reducere a emisiilor; și

5. em função dos progressos no desenvolvimento dos mecanismos sectoriais, preparará e proporá medidas estritas com vista a melhorar as exigências de qualidade para os créditos provenientes de mecanismos baseados em projectos.

5. în funcție de progresele realizate în crearea de mecanisme sectoriale, elaborarea și propunerea de măsuri stricte de îmbunătățire a cerințelor de calitate pentru creditele provenite din mecanismele bazate pe proiecte.

4. CONCLUSÃO

4. CONCLUZIE

A presente comunicação faz o balanço de alguns ensinamentos na sequência da Conferência de Copenhaga, que ficaram aquém das ambições iniciais mas que, ainda assim, demonstram o substancial e generalizado apoio à intensificação de esforços para fazer face às alterações climáticas. Indica igualmente as etapas a curto e médio prazo e, fundamentalmente, afirma a determinação da Comissão em continuar os seus esforços para assegurar a tomada de medidas adequadas a nível mundial, face à gravidade do desafio planetário com o qual nos confrontamos.

Prezenta comunicare face bilanțul unora din lecțiile învățate ca urmare a Conferinței de la Copenhaga, care nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, dar care demonstrează sprijinul semnificativ și vast pentru accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. Comunicarea trasează totodată etapele următoare pe termen scurt și mediu și, cel mai important, semnalează voința Comisiei de a continua să depună eforturi pentru a garanta că la nivel mondial se iau măsuri corespunzătoare gravității schimbărilor climatice cu care ne confruntăm.

[1] O Conselho Europeu de 10 e 11 de Dezembro de 2009 concluiu que, como parte de um acordo mundial e abrangente para o período pós-2012, a UE reitera a sua oferta condicional de atingir, até 2020, uma redução de 30% em relação aos níveis registados em 1990, desde que outros países desenvolvidos se comprometam a atingir reduções comparáveis das suas emissões e que os países em desenvolvimento para ela contribuam também de forma adequada, de acordo com as suas responsabilidades e capacidades .

[1] Consiliul European din 10-11 decembrie 2009 a concluzionat următoarele: ca parte a unui acord global și cuprinzător pentru perioada post-2012, UE își reiterează oferta necondiționată de a face demersuri pentru realizarea, până în 2020, a unei reduceri cu 30% a emisiilor față de nivelurile din 1990, cu condiția ca și celelalte țări dezvoltate să se angajeze în sensul unor reduceri comparabile a emisiilor și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod corespunzător, în funcție de responsabilitățile și capacitățile fiecăreia.

[2] O Acordo apela mesmo a que se pondere o reforço do objectivo a longo prazo, inclusive em relação a aumentos de temperatura de 1,5 ºC.

[2] În plus, acordul invită la examinarea posibilității de a ameliora obiectivul pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește creșteri de temperatură de 1,5°C.

[3] Para uma panorâmica das notificações já apresentadas, consultar o documento de trabalho que acompanha a presente comunicação, bem como o sítio http://www.unfccc.int.

[3] O privire de ansamblu asupra propunerilor depuse până în prezent se regăsește în documentul de lucru care însoțește prezenta comunicare, disponibil la adresa http://www.unfccc.int.

[4] Os diversos projectos de decisão e textos de negociação figuram no relatório COP-16 e CMP-6, que pode ser consultado no sítio http://www.unfccc.int.

[4] Diversele proiecte de decizii și textele de negociere se regăsesc în raportul COP-16 și CMP-6, disponibil la adresa http://www.unfccc.int.

[5] Adoptada a 10 de Fevereiro e disponível em: http://www.europarl.europa.eu.

[5] Adoptată miercuri, 10 februarie, și disponibilă la adresa: http://www.europarl.europa.eu.

[6] Conclusões do Conselho Europeu de 29-30 de Outubro de 2009: «O Conselho Europeu exorta todas as partes a aderirem ao objectivo dos 2 ºC e a darem o seu acordo a que sejam efectuadas reduções globais das emissões de 50%, no mínimo, e reduções agregadas das emissões dos países desenvolvidos de, pelo menos, 80 a 95%, como parte das reduções globais, por comparação com os níveis de 1990; são estes objectivos que deverão determinar o nível de ambição e servir de referência para definir as metas a alcançar a médio prazo, sob reserva da sua regular revisão científica. O Conselho Europeu subscreve o objectivo da UE de, no contexto das reduções a que, segundo o PIAC, os países desenvolvidos terão necessariamente de proceder no seu conjunto, reduzir as emissões até 2050 para uma percentagem situada entre os 80 e os 95% em relação aos níveis de 1990.»

[6] Consiliul European din 29-30 octombrie 2009 a concluzionat: „Consiliul European solicită tuturor părților să adopte obiectivul de 2°C și să convină cu privire la reducerile emisiilor globale cu cel puțin 50% și la o reducere a emisiilor cumulate ale țărilor dezvoltate de cel puțin 80-95%, ca parte a unei astfel de reduceri globale a emisiilor, până în 2050 comparativ cu nivelurile din 1990; astfel de obiective ar trebui să constituie atât o țintă spre care să se tindă, cât si un punct de referință pentru stabilirea unor obiective pe termen mediu supuse unor evaluări științifice periodice. În contextul reducerilor care trebuie efectuate, conform IPCC, de către țările dezvoltate, ca grup, Consiliul European sprijină un obiectiv al UE de reducere a emisiilor cu 80-95% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990.”

[7] Para uma panorâmica das metas e acções já notificadas, consultar o documento de trabalho que acompanha a presente comunicação.

[7] Documentul de lucru care însoțește prezenta comunicare prezintă o vedere de ansamblu asupra acestor obiective și acțiuni.

[8] No que respeita ao Acordo de Copenhaga, o financiamento de acções de adaptação será prioritário para os mais vulneráveis dos países em desenvolvimento, como os países menos desenvolvidos, os pequenos Estados insulares em desenvolvimento e a África.

[8] În conformitate cu Acordul de la Copenhaga, finanțarea pentru adaptare va fi prioritizată pentru țările în curs de dezvoltare cele mai vulnerabile, cum ar fi țările cel mai puțin dezvoltate (LDC), statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS) și Africa.

[9] Como a Aliança Global contra as Alterações Climáticas (AGAC/GCCA).

[9] Inclusiv prin intermediul Alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice (GCCA).

[10] Conselho ECOFIN de 9 de Junho de 2009 e COM(2009) 475, p. 3.

[10] Consiliul ECOFIN, 9 iunie 2009 și COM(2009) 475/3.

[11] Cf. COM(2009) 475, p. 3.

[11] A se vedea COM(2009) 475/3.

[12] Artigo 11.º-A, n.os 5 e 9, da Directiva 2009/29/CE, relativa ao regime comunitário de comércio de licenças de emissão, e artigo 5.º, n.º 2, da Decisão 2009/406/CE.

[12] Articolul 11a alineatele (5) și (9) din Directiva 2009/29/CE (Directiva UE ETS) și articolul 5 alineatul (2) din Decizia nr. 406/2009/CE.