|
|
[pic] | COMMISSIE VAN DE EUROPESE GEMEENSCHAPPEN |
|
[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |
|
|
Brussel,
|
Bruxelles, 1.4.2009
|
|
COM(2009) 147
|
COM(2009) 147 final
|
|
WITBOEK
|
CARTE ALBĂ
|
|
Aanpassing aan de klimaatverandering: naar een Europees actiekader
|
Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european
|
|
{SEC(2009) 386} {SEC(2009) 387} {SEC(2009) 388}
|
{SEC(2009) 386}{SEC(2009) 387}{SEC(2009) 388}
|
|
INHOUDSOPGAVE
|
CUPRINS
|
|
1. Inleiding 3
|
1. Introducere 3
|
|
2. Waarom hebben we een aanpassingsstrategie nodig? En waarom op EU-niveau? 4
|
2. De ce avem nevoie de o strategie de adaptare? De ce la nivel comunitar? 4
|
|
2.1 Het effect van een veranderend klimaat 4
|
2.1 Impactul unui climat în schimbare 4
|
|
2.2 De economische argumenten voor een strategische aanpak van het aanpassingsproces 6
|
2.2 Argumentele economice în favoarea unei abordări strategice a adaptării 6
|
|
2.3 Waarom moet de EU maatregelen nemen? 7
|
2.3 De ce este necesară acțiunea la nivelul UE? 7
|
|
3. Het voorgestelde EU-kader: doelstellingen en actiepunten 7
|
3. Cadrul comunitar propus: obiective și acțiuni 7
|
|
3.1 Het kennisbestand ontwikkelen 8
|
3.1 Dezvoltarea unei baze de cunoștințe 8
|
|
3.2 Het thema aanpassing in EU-beleidsmaatregelen integreren 9
|
3.2 Integrarea adaptării în politicile UE 9
|
|
3.2.1 Het weerstandsvermogen van het sociaal en gezondheidsbeleid vergroten 10
|
3.2.1 Sporirea rezistenței din perspectiva politicilor sociale și de sănătate 9
|
|
3.2.2 Het weerstandsvermogen van de landbouw en de bossen vergroten 10
|
3.2.2 Sporirea rezistenței din perspectiva agriculturii și pădurilor 11
|
|
3.2.3 Het weerstandsvermogen van biodiversiteit, ecosystemen en water vergroten 11
|
3.2.3 Sporirea rezistenței din perspectiva biodiversității, ecosistemelor și apei 12
|
|
3.2.4 Het weerstandsvermogen van mariene en kustgebieden vergroten 13
|
3.2.4 Sporirea rezistenței din perspectiva zonelor costiere și marine 13
|
|
3.2.5 Het weerstandsvermogen van de productiesystemen en de fysieke infrastructuur vergroten 13
|
3.2.5 Sporirea rezistenței din perspectiva sistemelor de producție și a infrastructurii fizice 14
|
|
4. Instrumenten - Financiering 15
|
4. Instrumente - finanțare 15
|
|
5. Samenwerking met de lidstaten 16
|
5. Acționând în parteneriat cu statele membre 16
|
|
6. De externe dimensie en de lopende werkzaamheden in het kader van de UNFCCC 17
|
6. Dimensiunea externă și activitățile în curs în cadrul UNFCCC 18
|
|
7. Conclusies – volgende stappen 18
|
7. Concluzii - etapele următoare 20
|
|
1. INLEIDING
|
1. Introducere
|
|
Door de klimaatverandering verhogen de land- en zeetemperatuur en veranderen de neerslaghoeveelheid en het neerslagpatroon, waardoor het wereldwijde gemiddelde zeepeil zal stijgen, het risico van kusterosie zal toenemen en het aantal door het weer veroorzaakte zware natuurrampen naar verwachting zal stijgen. De veranderingen van het waterpeil, de temperaturen en de stromingen hebben op hun beurt gevolgen voor de voedselbevoorrading, de gezondheid, de industrie, het vervoer en de integriteit van de ecosystemen. De klimaatverandering zal aanzienlijke economische en sociale gevolgen hebben, waarbij sommige regio's en sectoren wellicht bijzonder zwaar zullen worden getroffen. Naar verwachting zullen ook bepaalde sociale groepen (ouderen, gehandicapten en gezinnen met een laag inkomen) zwaar onder de klimaatverandering te lijden hebben.
|
Schimbările climatice duc la creșterea temperaturii terestre și marine și la modificarea cantității și regimurilor de precipitații, generând creșterea nivelului global mediu al mărilor, riscuri de eroziune costieră și creșterea preconizată a gravității dezastrelor naturale provocate de fenomenele meteorologice. La rândul lor, modificarea nivelului apelor, a temperaturilor și a fluxurilor va afecta rezervele de hrană, sănătatea, industria și transporturile, precum și integritatea ecosistemică. Schimbările climatice vor avea un impact economic și social semnificativ, fiind probabil ca anumite regiuni și sectoare să sufere efecte adverse majore. De asemenea, se preconizează că anumite sectoare ale societății (persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, gospodăriile cu venituri reduse) vor suferi mai mult.
|
|
De strijd tegen de klimaatverandering vergt twee soorten maatregelen. Eerst en vooral moeten we onze uitstoot van broeikasgassen verminderen (d.w.z. mitigatiemaatregelen nemen) en op de tweede plaats moeten we aanpassingsmaatregelen nemen om met de onvermijdelijke effecten om te gaan. De onlangs overeengekomen Europese klimaatveranderingswetgeving voorziet in concrete maatregelen om de EU in staat te stellen de uitstoot uiterlijk 2020 tot 20% onder het niveau van 1990 te verlagen. De wetgeving kan eventueel worden gewijzigd met het oog op een verlaging met 30% in het kader van een internationale overeenkomst waarbij andere ontwikkelde landen met vergelijkbare reducties instemmen en economisch meer gevorderde ontwikkelingslanden een passende bijdrage leveren die in verhouding staat tot hun verantwoordelijkheden en mogelijkheden. Maar ook als de wereld erin slaagt de uitstoot van broeikasgassen te beperken en daarna te verminderen, zal onze planeet tijd nodig hebben om te herstellen van de al in de atmosfeer aanwezige broeikasgassen. We zullen bijgevolg minstens de volgende vijftig jaar met de gevolgen van de klimaatverandering worden geconfronteerd en we moeten daarom maatregelen nemen om ons aan te passen.
|
Abordarea problemei schimbărilor climatice necesită două tipuri de răspuns. În primul rând, este important este să ne reducem emisiile de gaze cu efect de seră (GES) (respectiv să luăm măsuri de atenuare a acestora) și, în al doilea rând, trebuie să luăm măsuri de adaptare pentru a face față efectelor care nu pot fi evitate. Legislația recent convenită a UE cu privire la schimbările climatice instituie măsurile concrete care să ducă la atingerea angajamentului UE de a reduce până în 2020 emisiile cu 20% față de nivelurile din 1990 și poate fi modificată pentru a permite un obiectiv de reducere de 30% dacă acest lucru este convenit în cadrul unui acord internațional în care și alte țări dezvoltate cad de acord să realizeze reduceri comparabile, iar țările în curs de dezvoltare care sunt mai avansate din punct de vedere economic convin să contribuie în mod corespunzător în funcție de responsabilitățile și capacitățile lor. Cu toate acestea, chiar dacă se reușește, la nivel mondial, limitarea și apoi reducerea emisiilor de GES, planeta noastră va avea nevoie de timp pentru a se reface în urma acțiunii gazelor cu efect de seră deja prezente în atmosferă. Astfel, ne vom confrunta cu efectele schimbărilor climatice pe o perioadă de cel puțin 50 de ani de acum încolo. Prin urmare, avem nevoie de măsuri de adaptare.
|
|
Op dit moment verloopt de aanpassing slechts bij stukjes en beetjes. Er is behoefte aan een meer strategische aanpak waarbij tijdige en doeltreffende aanpassingsmaatregelen worden genomen die borg staan voor coherentie tussen verschillende sectoren en bestuursniveaus.
|
Adaptarea a început deja, însă în mod eterogen. Este necesară o abordare mai strategică pentru a se garanta luarea în timp util de măsuri eficace de adaptare, asigurând coerența între diversele sectoare și niveluri de guvernanță.
|
|
Dit witboek beschrijft een kader om de EU minder kwetsbaar te maken voor de gevolgen van de klimaatverandering. Het bouwt voort op de grootschalige raadpleging waartoe het groenboek over aanpassing aan klimaatverandering in Europa in 2007 de aanzet heeft gegeven[1], en op andere onderzoeken naar kortetermijnmaatregelen. Het vult de maatregelen van de lidstaten aan en ondersteunt ruimere internationale inspanningen om zich aan de klimaatverandering aan te passen (met name in ontwikkelingslanden). De EU werkt in het kader van de UNFCCC[2] met andere partnerlanden samen om een klimaatovereenkomst voor de periode na 2012 te sluiten waarin zowel aanpassing als mitigatie aan bod zullen komen. De voorstellen van de Commissie in dit verband worden beschreven in de mededeling “Naar een uitgebreide klimaatveranderingsovereenkomst in Kopenhagen”[3].
|
Prezenta carte albă stabilește un cadru vizând reducerea vulnerabilității UE la impactul schimbărilor climatice. Ea se bazează pe consultarea la scară largă lansată în 2007 prin Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice în Europa[1] și pe alte activități de cercetare care au identificat măsuri ce trebuie luate în termen scurt. Cadrul este conceput pentru a evolua pe măsură ce apar noi dovezi. Acesta va completa măsurile luate de statele membre și va susține eforturile internaționale la scară mai largă în vederea adaptării la schimbările climatice, în special în țările în curs de dezvoltare. UE conlucrează cu alte țări partenere în cadrul UNFCCC[2] în direcția creării unui acord vizând perioada de după 2012, care va aborda adaptarea la schimbările climatice, precum și atenuarea efectelor acestora. Propunerile Comisiei în acest sens sunt stabilite prin Comunicarea intitulată „Pentru încheierea la Copenhaga a unui acord cuprinzător privind schimbările climatice”[3].
|
|
De maatregelen om de EU beter tegen de effecten van de klimaatverandering te wapenen, bieden ook de mogelijkheid in een koolstofarme economie te investeren (bijvoorbeeld door energie-efficiëntie en het gebruik van groene producten te bevorderen). Dit is een van de belangrijkste doelstellingen van het Europees economisch herstelplan, waarin wordt uiteengezet hoe de EU de economische crisis wil bestrijden om een creatieve kenniseconomie tot stand te brengen. Tegelijkertijd kunnen we structurele veranderingen door de modernisering van de Europese infrastructuur vergemakkelijken en het concurrentievermogen van onze economie versterken.
|
Sporirea capacității UE de a rezista în fața impactului schimbărilor climatice înseamnă, de asemenea, șansa de a investi într-o economie cu emisii reduse de carbon, de exemplu prin promovarea eficienței energetice și a adoptării produselor ecologice. Acesta este unul dintre obiectivele cheie ale Planului european de redresare economică, care prezintă răspunsul UE la criza economică și ne conduce către o economie creativă, bazată pe cunoaștere. În același timp, putem facilita schimbările structurale prin modernizarea infrastructurii europene și putem spori competitivitatea economiei noastre.
|
|
Bij de ontwikkeling van dit kader is met talrijke sectoren rekening gehouden en daarom worden bij dit witboek drie sectorale documenten over landbouw[4], gezondheid[5] en water/kusten/mariene kwesties[6] gevoegd. Het is mogelijk dat in de toekomst nog meer sectorale documenten worden opgesteld.
|
Elaborarea acestui cadru a reprezentat un exercițiu orizontal și prezenta carte albă este însoțită de trei documente sectoriale privind agricultura[4], sănătatea[5] și apa, coastele litorale și aspecte maritime[6]. În viitor ar putea fi prezentate și alte documente sectoriale.
|
|
2. WAAROM HEBBEN WE EEN AANPASSINGSSTRATEGIE NODIG? EN WAAROM OP EU-NIVEAU?
|
2. De ce avem nevoie de o strategie de adaptare? De ce la nivel comunitar?
|
|
2.1 Het effect van een veranderend klimaat
|
2.1 Impactul unui climat în schimbare
|
|
De ernst van de gevolgen van een klimaatverandering verschilt van regio tot regio. De kwetsbaarste regio's in Europa zijn Zuid-Europa, het Middellandse Zeebekken, de ultraperifere gebieden en het Noordpoolgebied. Voorts worden ook berggebieden (vooral de Alpen), eilanden, kustgebieden, steden en dichtbevolkte riviervlakten met bijzondere problemen geconfronteerd. Buiten Europa zijn de ontwikkelingslanden (inclusief kleine eilandstaten) bijzonder kwetsbaar.
|
Severitatea efectelor schimbărilor climatice diferă de la regiune la regiune. Cele mai vulnerabile regiuni din Europa sunt sudul Europei, bazinul Mării Mediteraneene, regiunile ultraperiferice și zona arctică. Mai mult, zonele montane, în special Alpii, insulele, zonele costiere și urbane și luncile dens populate se confruntă cu probleme deosebite. În afara Europei, țările în curs de dezvoltare (inclusiv micile state insulare) vor continua să fie foarte vulnerabile.
|
|
De klimaatverandering heeft gevolgen voor een aantal sectoren. In de landbouw zullen de verwachte klimaatveranderingen gevolgen hebben voor de opbrengst, het beheer van de veestapel en de productielocatie. Doordat extreme weersomstandigheden wellicht vaker zullen voorkomen, zal het risico op mislukte oogsten aanzienlijk toenemen. Door het afnemen van de hoeveelheid organisch materiaal – een belangrijke factor voor de vruchtbaarheid van de bodem – zal de klimaatverandering ook gevolgen hebben voor de bodem. De klimaatverandering zal wellicht ook de gezondheid en de productiviteit van de bossen aantasten en het geografische verspreidingsgebied van bepaalde boomsoorten beïnvloeden. De klimaatverandering zal ook de druk op de visserij- en aquacultuursector doen toenemen. Ook voor de kusten en mariene ecosystemen zullen de gevolgen ernstig zijn. De kusterosie zal toenemen en de bestaande kustverdedigingswerken zullen misschien onvoldoende bescherming bieden. Eilanden en ultraperifere gebieden verdienen in dit verband bijzondere aandacht.
|
Schimbările climatice vor afecta mai multe de sectoare. În agricultură , schimbările climatice proiectate vor afecta producția culturilor agricole, gestionarea efectivelor de animale și localizarea activităților de producție. Probabilitatea și gravitatea în creștere ale fenomenelor meteorologice extreme vor spori considerabil riscul de pierdere a recoltelor. Schimbările climatice vor afecta și solurile, prin sărăcirea materiei organice, care contribuie în mod semnificativ la fertilitatea solului. Este probabil ca efectele schimbărilor climatice asupra pădurilor să includă modificări în ceea ce privește sănătatea și productivitatea pădurilor, precum și modificări ale ariei geografice de răspândire a anumitor specii de arbori. Schimbările climatice vor exercita o presiune suplimentară asupra sectoarelor pescuitului și acvaculturii . Efectele vor fi de asemenea severe și la nivelul coastelor litorale și ecosistemelor marine. Ratele de eroziune costieră vor crește și măsurile de protecție existente s-ar putea dovedi insuficiente. În acest context trebuie să se acorde o atenție specială insulelor și regiunilor ultraperiferice.
|
|
In de energie sector zal de klimaatverandering rechtstreekse gevolgen hebben voor de vraag naar en het aanbod aan energie. Als gevolg van het verwachte effect van de klimaatverandering op de neerslag en het smelten van de gletsjers zou de waterkrachtproductie in Noord-Europa met 5% of meer kunnen toenemen en in Zuid-Europa met 25% of meer kunnen afnemen[7]. Verwacht wordt ook dat de verminderde neerslag en de hittegolven negatieve gevolgen zullen hebben voor het koelproces van thermische centrales. Aan de vraagzijde zal vooral de elektriciteitsdistributie de gevolgen ondergaan van de extreme weersomstandigheden en de toenemende behoefte aan koeling tijdens de zomermaanden.
|
În sectorul energetic , schimbările climatice vor avea un impact direct atât asupra disponibilității, cât și asupra cererii de energie. Impactul proiectat al schimbărilor climatice asupra precipitațiilor și topirii ghețarilor indică faptul că producția de hidroenergie ar putea crește cu 5% sau mai mult în Europa de Nord și ar putea scădea cu 25% sau mai mult în Europa de Sud[7]. De asemenea, se preconizează că scăderea nivelului precipitațiilor și valurile de căldură vor influența negativ procesul de răcire a centralelor termoelectrice. În ceea ce privește cererea, distribuția de electricitate va fi afectată în special de vârfurile de cerere pentru răcorire în timpul verii, aflate în creștere, precum și de impactul fenomenelor meteorologice extreme.
|
|
Extreme klimaatomstandigheden hebben enorme economische en sociale gevolgen. De infrastructuur (gebouwen, vervoer, energie- en watervoorziening) wordt aangetast, waardoor vooral dichtbevolkte gebieden gevaar lopen. De situatie kan nog worden verergerd door de stijging van het zeepeil. Zowel op het land als in mariene gebieden zal er behoefte zijn aan een meer strategische langetermijnbenadering van ruimtelijke ordening (onder meer op het gebied van vervoer, regionale ontwikkeling, industrie, toerisme en energie).
|
Impactul economic și social al fenomenelor meteorologice extreme este imens. Este afectată infrastructura (clădirile, transporturile, aprovizionarea cu energie și cu apă), ceea ce reprezintă o amenințare deosebită pentru zonele dens populate. Situația ar putea fi agravată de creșterea nivelului mării. Ar fi necesară o abordare mai strategică și pe termen lung a planificării spațiului, atât terestru, cât și marin, inclusiv în cadrul politicilor privind transporturile, dezvoltarea regională, industria, turismul și energia.
|
|
Ook het toerisme zal wellicht schade ondervinden door de verminderde sneeuwval in Alpijnse gebieden en de stijgende temperaturen in het Middellandse Zeegebied. Niet-duurzame vormen van toerisme kunnen de negatieve effecten van de klimaatverandering nog verergeren.
|
Este probabil ca turismul să aibă de suferit în urma scăderii stratului de zăpadă în zonele alpine și a creșterii temperaturilor în regiunile mediteraneene. Formele nesustenabile de turism pot agrava efectele negative ale schimbărilor climatice.
|
|
De veranderende weersomstandigheden zullen ook diepgaande gevolgen hebben voor de volksgezondheid en de gezondheid van dieren en planten . Wanneer zich vaker extreme weersomstandigheden voordoen, zal het aantal overlijdens en ziekten als gevolg van het weer wellicht stijgen. De klimaatverandering zou ook de verspreiding van ernstige door vectoren overgedragen ziekten (met inbegrip van zoönosen[8]) kunnen bevorderen. De klimaatverandering zal een bedreiging voor het dierenwelzijn vormen en kan ook gevolgen voor de gezondheid van planten hebben doordat gunstige omstandigheden voor nieuwe of migrerende schadelijke organismen worden gecreëerd, waardoor de handel in dieren en planten en de producten daarvan zou kunnen worden geschaad.
|
Modificarea condițiilor meteorologice va avea, de asemenea, efecte serioase asupra sănătății umane și a sănătății plantelor și animalelor . Pe măsură fenomenele extreme devin mai frecvente, cazurile de decese și boli provocate de condițiile meteorologice ar putea crește. Schimbările climatice ar putea spori și gradul de răspândire a unor boli infecțioase grave cu transmitere prin vectori, inclusiv a zoonozelor[8]. Schimbările climatice vor pune sub amenințare bunăstarea animalelor și ar putea, de asemenea, afecta sănătatea plantelor, favorizând organismele dăunătoare noi sau migratoare, ceea ce ar putea avea efecte adverse asupra comerțului cu animale, plante și produse derivate din acestea.
|
|
De klimaatverandering zal aanzienlijke gevolgen hebben voor de kwaliteit en de beschikbaarheid van water en bijgevolg voor veel sectoren waarvoor water van cruciaal belang is (bijvoorbeeld de voedselproductie). Meer dan 80% van het landbouwareaal is afhankelijk van regenwater. De voedselproductie is ook afhankelijk van water voor irrigatie. De beperkte beschikbaarheid van water vormt nu al in veel delen van Europa een probleem en de situatie zal als gevolg van de klimaatverandering wellicht nog verslechteren: verwacht wordt dat het percentage gebieden in Europa met een hoog watertekort zal stijgen van 19% vandaag naar 35% in 2070. Hierdoor kan ook de migratiedruk toenemen.
|
Schimbările climatice vor cauza modificări semnificative ale calității și disponibilității resurselor de apă , afectând multe sectoare, inclusiv producția de alimente, în cadrul căreia apa joacă un rol crucial. Peste 80% din terenurile agricole sunt irigate de ploi. Producția de alimente depinde și de resursele de apă disponibile pentru irigare. Disponibilitatea redusă a apei pune deja probleme în multe părți ale Europei și este probabil ca situația să se deterioreze și mai mult din cauza schimbărilor climatice, preconizându-se că zonele cu deficit mare de apă din Europa vor crește de la nivelul actual de 19% la 35% până în 2070. Aceasta ar putea duce și la sporirea presiunilor migratorii.
|
|
De klimaatverandering zal in toenemende mate leiden tot het verlies van ecosystemen (met inbegrip van mariene ecosystemen) en biodiversiteit . Zowel individuele soorten als ecosystemen en ecosysteemdiensten – waarvan de samenleving afhankelijk is – zullen de gevolgen van de klimaatverandering ondergaan. Ecosystemen spelen een rechtstreekse rol bij de klimaatregeling doordat in veen- en moerasgebieden en in de diepzee veel koolstof kan worden opgeslagen. Verder bieden schorren en duinen bescherming tegen stormen. Ook andere ecosysteemdiensten (zoals drinkwatervoorziening, voedselproductie en de toelevering van bouwmaterialen) zullen met negatieve gevolgen worden geconfronteerd en de toestand van de oceanen kan verslechteren als gevolg van verzuring. Door bepaalde vormen van landgebruik en planologische beslissingen (bijvoorbeeld bebouwing in uiterwaarden) en door het niet-duurzame gebruik van de zeeën (bijvoorbeeld overbevissing) zijn de ecosystemen en sociaaleconomische systemen kwetsbaarder voor de klimaatverandering geworden en daardoor minder in staat zich aan te passen.
|
Schimbările climatice vor antrena din ce în ce mai mult pierderea biodiversității și a ecosistemelor, inclusiv a ecosistemelor marine , afectând speciile și având un impact semnificativ asupra ecosistemelor și serviciilor aferente de care depinde societatea. Ecosistemele joacă un rol direct în reglarea climei, turbăriile, zonele umede și adâncul mărilor oferind capacități semnificative de stocare a carbonului. Pe lângă aceasta, ecosistemele de mlaștini sărăturate și dunele oferă protecție împotriva furtunilor. Vor fi afectate și alte servicii ecosistemice, cum ar fi furnizarea de apă potabilă, producția de alimente și materialele de construcție, iar oceanele pot suferi în urma acidificării. Unele practici de utilizare a teritoriului și decizii de planificare a teritoriului (cum ar fi construcția în zonele inundabile), precum și utilizarea nesustenabilă a resurselor marine (de exemplu, pescuitul excesiv) au făcut ca ecosistemele și sistemele socioeconomice să devină mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice și, astfel, mai puțin capabile să se adapteze.
|
|
De uitdaging voor de beleidsmakers bestaat erin, inzicht in de gevolgen van klimaatveranderingen te verwerven en beleidsmaatregelen te ontwikkelen en uit te voeren die een optimale aanpassing waarborgen. Strategieën voor het beheer en de bescherming van water, land en biologische rijkdommen met het oog op het behoud en het herstel van gezonde en doeltreffend functionerende ecosystemen die tegen klimaatveranderingen bestand zijn, kunnen de gevolgen van klimaatveranderingen helpen aanpakken en ook aan de preventie van rampen bijdragen, zoals in een recente mededeling van de Commissie[9] wordt uiteengezet. Uit gegevens[10] blijkt dat het efficiënter kan zijn de capaciteit van de natuur te benutten om de gevolgen van klimaatverandering in steden en op het platteland te absorberen en te beheersen dan zich simpelweg op fysieke infrastructuur te verlaten. Groene infrastructuur[11] die ook bij extreme weersomstandigheden essentiële hulpmiddelen voor sociale en economische doeleinden verschaft, kan bij het aanpassingsproces een cruciale rol spelen. Het is bijvoorbeeld mogelijk de capaciteit van de bodem om koolstof en water op te slaan te verbeteren en spaarzaam met water in natuurlijke systemen om te springen om de gevolgen van droogteperioden te verzachten en overstromingen, bodemerosie en verwoestijning te voorkomen.
|
Pentru responsabilii politici, provocarea o reprezintă înțelegerea acestor efecte ale schimbărilor climatice și elaborarea și implementarea de politici care să asigure un nivel optim de adaptare. Strategiile axate pe gestionarea și conservarea resurselor de apă, de pământ și biologice, în vederea menținerii și redresării sănătății, funcționalității și rezistenței la schimbările climatice a ecosistemelor, reprezintă o modalitate de a face față acestor efecte și, de asemenea, pot contribui la prevenirea dezastrelor, după cum s-a arătat într-o comunicare recentă a Comisiei[9]. Dovezile[10] sugerează că o modalitate mai eficientă de adaptare decât a se concentra doar asupra infrastructurii fizice este reprezentată de utilizarea capacității naturii de absorbi sau controla impactul în zonele urbane și rurale. Infrastructura verde[11] poate juca un rol crucial în adaptare, oferind resurse esențiale pentru scopuri sociale și economice în contextul unor condiții climatice extreme. Printre exemple se numără îmbunătățirea capacității de stocare a carbonului a solului și apei și conservarea apei în sistemele naturale pentru a atenua efectul secetelor și a preveni inundațiile, erodarea solului și deșertificarea.
|
|
Actiepunt (EU en lidstaten) Strategieën bevorderen die gezondheid, materiële bezittingen en de productieve functies van land beter tegen klimaatveranderingen bestand maken, onder meer door het beheer van waterreserves en ecosystemen te verbeteren. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Promovarea de strategii care sporesc rezistența la schimbările climatice din punct de vedere al sănătății, al proprietății și al funcțiilor productive ale terenurilor, printre altele prin îmbunătățirea gestionării resurselor de apă și a ecosistemelor. |
|
|
- 2.2 De economische argumenten voor een strategische aanpak van het aanpassingsproces
|
- 2.2 Argumentele economice în favoarea unei abordări strategice a adaptării
|
|
Sommige individuele personen of bedrijven (in sectoren als de landbouw of het toerisme) zijn misschien in staat te reageren op marktsignalen of milieuveranderingen als gevolg van de klimaatverandering ('autonome aanpassing'). Wegens allerlei onzekerheden, gebrekkige informatie en financiële beperkingen is het echter weinig waarschijnlijk dat deze autonome aanpassing optimaal zal verlopen. Dit betekent dat we de aanpassingsinspanningen niet aan individuele personen of bedrijven kunnen overlaten.
|
Unele persoane sau unii agenți economici (din sectoare cum ar fi agricultura și turismul) ar fi capabili să reacționeze la semnalele pieței sau la modificarea mediului provocată de schimbările climatice („adaptare autonomă”). Este puțin probabil însă ca această adaptare autonomă să reprezinte o soluție optimă, din cauza incertitudinii, a insuficienței informațiilor sau a constrângerilor financiare. Aceasta înseamnă că nu putem lăsa eforturile de adaptare în seama oamenilor sau a agenților economici.
|
|
Bovendien kunnen sommige aanpassingsmaatregelen de kwetsbaarheid vergroten in plaats van te verminderen. Enkele voorbeelden van "aanpassingen met ongewenste gevolgen": infrastructuur ter bescherming tegen overstromingen of stijgingen van het zeepeil kan de natuurlijke dynamiek van kust- en riviersystemen verstoren en koelings- en watervoorzieningstechnologie kan het energieverbruik doen toenemen.
|
Pe lângă aceasta, unele măsuri de adaptare luate ar putea spori vulnerabilitatea în loc să o reducă. Exemple de astfel de „adaptări eronate” sunt creșterea nivelului mărilor sau infrastructurile de protecție împotriva inundațiilor care ar putea deranja caracterul dinamic natural al sistemelor costiere și fluviale sau tehnologiile de aprovizionare cu apă care ar putea crește consumul de energie.
|
|
Preventieve maatregelen leveren duidelijke economische, sociale en milieuvoordelen op doordat zij op potentiële gevolgen anticiperen en de gevaren voor de ecosystemen, de volksgezondheid, de economie en de infrastructuur tot een minimum beperken. Hoewel er behoefte is aan meer specifieke gegevens over de kostprijs van het aanpassingsproces, blijkt nu reeds uit verschillende bronnen[12] dat de kosten van maatregelen ter bestrijding van klimaatveranderingen (met inbegrip van mitigatie- en aanpassingsmaatregelen) op middellange tot lange termijn veel lager zullen zijn dan de kosten van nietsdoen.
|
Măsurile preventive aduc beneficii economice, sociale și de mediu clare prin anticiparea impacturilor potențiale și reducerea la minim a amenințărilor la adresa ecosistemelor, a sănătății umane, a economiei și a infrastructurii. Deși sunt necesare informații mai precise cu privire la costurile adaptării, mai multe surse[12] indică deja că măsurile care trebuie luate pentru abordarea problemei schimbărilor climatice (inclusiv măsuri de atenuare și de adaptare) vor presupune costuri mult mai scăzute decât cele pe care le determină lipsa oricărei acțiuni pe termen mediu sau lung.
|
|
2.3 Waarom moet de EU maatregelen nemen?
|
2.3 De ce este necesară acțiunea la nivelul UE?
|
|
Doordat de gevolgen van de klimaatverandering van regio tot regio verschillen, zullen de meeste aanpassingsmaatregelen op nationaal, regionaal of plaatselijk niveau worden genomen. Deze maatregelen kunnen echter worden ondersteund en versterkt door een geïntegreerde en gecoördineerde aanpak op EU-niveau.
|
Din cauza variabilității regionale și a severității impactului climatic, majoritatea măsurilor de adaptare vor fi luate la nivel național, regional sau local. Aceste măsuri pot fi însă susținute și consolidate printr-o abordare integrată și coordonată la nivel comunitar.
|
|
De EU moet vooral een belangrijke rol spelen wanneer de gevolgen van de klimaatverandering de grenzen van landen overstijgen (bijvoorbeeld in rivier- en zeebekkens en biogeografische regio's). Het aanpassingsproces zal solidariteit tussen de EU-lidstaten[13] vereisen, zodat achtergestelde gebieden en de door de klimaatverandering het zwaarst getroffen gebieden de nodige aanpassingsmaatregelen kunnen nemen. Bovendien zal de EU gecoördineerde maatregelen moeten nemen in bepaalde sectoren die als gevolg van de interne markt en gemeenschappelijke beleidsmaatregelen sterk geïntegreerd zijn (bijvoorbeeld landbouw, waterbeheer, biodiversiteit, visserij en energienetwerken).
|
UE are un rol puternic în special atunci când impactul schimbărilor climatice transcende granițele naționale (de exemplu bazinele fluviale și maritime și regiunile biogeografice). Adaptarea va necesita solidaritate[13] între statele membre ale UE, pentru a se asigura că regiunile dezavantajate și regiunile care au cel mai mult de suferit din cauza schimbărilor climatice vor putea să ia măsurile necesare pentru a se adapta. Mai mult, va fi necesară o acțiune coordonată la nivel comunitar în anumite sectoare (cum ar fi agricultura, apa, biodiversitatea, pescuitul și rețelele energetice) care sunt strâns integrate la nivel comunitar prin intermediul pieței unice și politicilor comune.
|
|
Artikel 4 van de UNFCCC[14] bepaalt dat alles in het werk moet worden gesteld om nationale of regionale aanpassingsstrategieën te ontwikkelen. Een aantal EU-lidstaten heeft al nationale aanpassingsstrategieën voorbereid, andere lidstaten moeten dat nog doen. De EU verkeert in de juiste positie om de coördinatie en de uitwisseling van ‘best practices’ tussen lidstaten over het klimaat te bevorderen.
|
Articolul 4 din UNFCCC[14] stipulează că trebuie să se facă toate eforturile pentru a se adopta strategii naționale sau regionale de adaptare. În timp ce o serie de state membre ale UE au elaborat strategii naționale de adaptare, altele încă nu au făcut acest lucru. UE este bine poziționată pentru a facilita coordonarea și schimburile de bune practici între statele membre în domeniul schimbărilor climatice.
|
|
3. HET VOORGESTELDE EU-KADER: DOELSTELLINGEN EN ACTIEPUNTEN
|
3. Cadrul comunitar propus: obiective și acțiuni
|
|
De doelstelling van het EU-aanpassingskader bestaat erin de EU beter in staat te stellen met de gevolgen van de klimaatverandering om te gaan. Het kader respecteert het subsidiariteitsbeginsel en ondersteunt de overkoepelende EU-doelstellingen inzake duurzame ontwikkeling.
|
Obiectivul cadrului comunitar pentru adaptare este să îmbunătățească rezistența UE la efectele schimbărilor climatice. Cadrul va respecta principiul subsidiarității și va susține obiectivele generale ale UE privind dezvoltarea sustenabilă.
|
|
Het EU-kader omvat een aantal fasen. Het is de bedoeling dat tijdens fase 1 (2009-2012) de basis wordt gelegd voor de ontwikkeling van een alomvattende EU-aanpassingsstrategie die tijdens fase 2 (vanaf 2013) zal worden uitgevoerd.
|
Cadrul comunitar adoptă o abordare treptată. Se intenționează ca etapa 1 (2009-2012) să pună bazele creării unei strategii comunitare de adaptare cuprinzătoare care să fie implementată în cursul etapei 2, începând din 2013.
|
|
Tijdens fase 1 staan vier thema's centraal: 1) een solide kennisbestand opbouwen over de effecten en gevolgen van klimaatverandering voor de EU; 2) het thema aanpassing in cruciale EU-beleidsgebieden integreren; 3) een combinatie van beleidsinstrumenten gebruiken (op de markt gebaseerde instrumenten, richtsnoeren, publiek-private partnerschappen) om het aanpassingsproces doeltreffend te laten verlopen; en 4) de internationale samenwerking rond aanpassing versterken. Fase 1 kan alleen een succes worden als de EU en de nationale, regionale en plaatselijke autoriteiten nauw samenwerken.
|
Etapa 1 se va axa pe patru piloni de acțiune: 1) crearea unei baze de cunoștințe solide cu privire la impactul și consecințele schimbărilor climatice pentru UE; 2) integrarea adaptării în principalele domenii de politică ale UE; 3) folosirea unei combinații de instrumente de politică (instrumente de piață, orientări, parteneriate public-privat) pentru a se asigura realizarea eficace a adaptării și 4) intensificarea cooperării internaționale în ceea ce privește adaptarea. Pentru ca etapa 1 să fie o reușită, este necesară o cooperare strânsă între UE, autoritățile naționale, regionale și locale.
|
|
De voorstellen in deze mededeling hebben betrekking op de eerste fase en prejudiciëren niet op de toekomstige structuur van de EU-begroting en het huidige en toekomstige meerjarige financiële kader.
|
Propunerile stabilite în prezenta carte albă se referă la măsuri care urmează să fie luate în prima etapă și nu aduc atingere viitoarei structuri a bugetului UE și cadrului financiar multianual actual și viitor.
|
|
3.1 Het kennisbestand ontwikkelen
|
3.1 Dezvoltarea unei baze de cunoștințe
|
|
Om te beslissen hoe het aanpassingsproces het best kan verlopen, is het van essentieel belang toegang te hebben tot betrouwbare gegevens over de mogelijke effecten van de klimaatverandering, de begeleidende sociaaleconomische aspecten en de kosten en voordelen van de verschillende aanpassingsopties. Er is behoefte aan meer kennis over de effecten van de klimaatverandering en de kwetsbaarheid zodat passende beleidsmaatregelen kunnen worden ontwikkeld. De kennis over aanpassing moet ook ter beschikking worden gesteld van andere landen (en met name ontwikkelingslanden).
|
Pentru a putea lua decizii cu privire la cel mai bun mod de adaptare, este esențial să avem acces la date fiabile asupra impactului probabil al schimbărilor climatice, precum și asupra aspectelor socio-economice și costurilor și beneficiilor diverselor opțiuni de adaptare. Sunt necesare mai multe cunoștințe privind impactul și vulnerabilitatea climatice, astfel încât să se poată elabora politici corespunzătoare ca răspuns la acestea. Cunoștințele obținute cu privire la adaptare ar trebui de asemenea să fie puse la dispoziția altor țări, în special a celor în curs de dezvoltare.
|
|
Er bestaat al heel wat informatie en onderzoek, maar de lidstaten wisselen deze kennis niet uit. Het kennisbeheer zou efficiënt kunnen worden verbeterd door een uitwisselingsmechanisme te ontwikkelen in de vorm van een IT-instrument en een database over kwetsbaarheid, de effecten van de klimaatverandering en ‘best practices’ op het gebied van aanpassing. Het uitwisselingsmechanisme zou bijdragen aan het gemeenschappelijk milieu-informatiesysteem[15], het samenwerkingsinitiatief van de Europese Commissie en het Europees Milieuagentschap om samen met de lidstaten een geïntegreerd en gemeenschappelijk Europees milieu-informatiesysteem op te zetten[16]. Het uitwisselingsmechanisme zou ook steunen op geografische informatie van de wereldwijde monitoring van milieu en veiligheid (Global Monitoring for Environment and Security, GMES).
|
Există deja un volum considerabil de informații și activități de cercetare, însă nu sunt împărtășite la nivelul tuturor statelor membre. O modalitate eficace de îmbunătățire a gestionării cunoștințelor ar fi instituirea unui mecanism de schimb de informații ca instrument IT și bază de date privind impactul schimbărilor climatice, vulnerabilitatea la acestea și cele mai bune practici de adaptare. Mecanismul de schimb de informații ar contribui la sistemul partajat de informații referitoare la mediu[15], inițiativa de colaborare lansată de Comisia Europeană și de Agenția Europeană de Mediu (AEM) în vederea stabilirii, împreună cu statele membre, a unui sistem de informații integrat și partajat la nivelul întregii UE cu privire la mediu[16]. De asemenea, mecanismul de schimb de informații s-ar baza pe informații geografice furnizate de Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES).
|
|
Een proactief onderzoeks- en onderwijsbeleid is noodzakelijk om een beter inzicht in de effecten van de klimaatverandering te verwerven en de ontwikkeling te bevorderen van vaardigheden, methoden en technologieën om de gevolgen van de klimaatverandering het hoofd te bieden. Een recent werkdocument van de Commissie[17] bevat gedetailleerde informatie over de onderzoeksbehoeften (onder meer over de effecten van de klimaatverandering en de aanpassing daaraan). Bovendien zal de klimaatverandering een belangrijk thema vormen voor het onlangs opgerichte Europees Instituut voor innovatie en technologie, dat een kennis- en innovatiegemeenschap op het gebied van klimaatverandering en aanpassing tot stand wil brengen.
|
Pentru a promova o mai bună înțelegere a impactului schimbărilor climatice și dezvoltarea de aptitudini, metode și tehnologii pentru a face față consecințelor schimbărilor climatice, este necesară o politică proactivă de cercetare și educare. Un document de lucru recent al serviciilor Comisiei[17] oferă informații detaliate cu privire la necesitățile de cercetare, inclusiv în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Mai mult, schimbările climatice vor reprezenta un aspect important pentru recent inauguratul Institut European pentru Inovare și Tehnologie, care instituie în prezent o comunitate de cunoaștere și inovare privind schimbările climatice și adaptarea la acestea.
|
|
Met behulp van op informatie- en communicatietechnologieën gebaseerde methoden, modellen, data sets en prognosehulpmiddelen is het mogelijk klimaateffecten te begrijpen en te voorspellen, kwetsbare punten te identificeren en gepaste aanpassingsmaatregelen te ontwikkelen. Er moeten meer inspanningen worden geleverd om deze instrumenten te ontwikkelen. Samen met de lidstaten moet de kwetsbaarheid ten aanzien van een groot aantal klimaatscenario's en op verschillende geografische schalen worden beoordeeld, zodat zo nauwkeurig mogelijke aanpassingsmaatregelen kunnen worden vastgesteld. De Commissie onderzoekt momenteel hoe de monitoring van de effecten en de aanpassingsmaatregelen kan worden verbeterd om kwetsbaarheidsindicatoren te ontwikkelen. Er is ook dringend behoefte aan meer gekwantificeerde informatie over de kosten en baten van het aanpassingsproces.
|
Metodele, modelele, seturile de date și instrumentele de previzionare care sunt posibile datorită tehnologiilor informației și comunicațiilor ajută la înțelegerea și prognozarea impactului climatic, la identificarea vulnerabilităților și la elaborarea de măsuri de adaptare corespunzătoare. Pentru elaborarea acestor instrumente sunt necesare eforturi suplimentare. În cooperare cu statele membre, vulnerabilitatea trebuie să fie evaluată pe fondul unei game largi de scenarii climatice și la diverse scale geografice, astfel încât măsurile de adaptare să poată fi definite cât mai precis posibil. În prezent, Comisia examinează modalități de îmbunătățire a monitorizării efectelor și măsurilor de adaptare pentru a dezvolta indicatori de vulnerabilitate. De asemenea, sunt necesare mai multe informații cuantificate cu privire la costurile și beneficiile adaptării.
|
|
Ook de coördinatie moet worden verbeterd wanneer de lidstaten het voortouw nemen met betrekking tot belangrijk aanpassingsonderzoek.
|
Pe lângă aceasta, ar trebui să crească gradul de coordonare în cazurile în care statele membre realizează acțiuni importante de avangardă în cercetarea în domeniul adaptării.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) De nodige maatregelen nemen om uiterlijk 2011 een uitwisselingsmechanisme op te zetten. Uiterlijk 2011 methoden, modellen, data sets en prognosehulpmiddelen ontwikkelen. Uiterlijk 2011 indicatoren ontwikkelen om de effecten van de klimaatverandering (inclusief de effecten op de kwetsbaarheid) en de voortgang bij het aanpassingsproces beter te kunnen monitoren. Uiterlijk 2011 de kosten en baten van de aanpassingsopties analyseren. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Realizarea pașilor necesari pentru a institui până în 2011 un mecanism de schimb de informații Elaborarea de metode, modele, seturi de date și instrumente de previzionare până în 2011 Dezvoltarea, până în 2011, de indicatori pentru o mai bună monitorizare a impactului schimbărilor climatice, inclusiv a impactului din perspectiva vulnerabilității, precum și progresele în ceea ce privește adaptarea Evaluarea costurilor și beneficiilor opțiunilor de adaptare până în 2011 |
|
|
- 3.2 Het thema aanpassing in EU-beleidsmaatregelen integreren
|
- 3.2 Integrarea adaptării în politicile UE
|
|
Het thema aanpassing moet in EU-beleidsmaatregelen worden geïntegreerd . De integratie moet zorgvuldig worden voorbereid op basis van degelijke wetenschappelijke en economische analysen. Voor elk beleidsgebied moet worden nagegaan hoe beleidsmaatregelen met het oog op het aanpassingsproces kunnen worden aangepast of gewijzigd. De aanpassingsopties zullen van sector tot sector variëren en soms financiële middelen vergen. Voor elke sector moeten aanvullende inspanningen worden geleverd om een beter inzicht in de effecten van de klimaatverandering te krijgen, te beoordelen hoe daaraan het hoofd kan worden geboden en zich van de nodige financiële middelen te verzekeren. Met deze beoordeling moet tijdens fase 1 (2009-2012) worden begonnen.
|
Adaptarea trebuie să fie trecută în prim-planul politicilor UE. Acest exercițiu trebuie să fie pregătit cu atenție, pe baza unor analize științifice și economice solide. În fiecare domeniu de politică ar trebui să se revizuiască modul în care s-ar putea reorienta sau modifica politicile pentru a facilita adaptarea. Opțiunile de adaptare vor varia de la sector la sector și, în unele cazuri, vor necesita finanțare. Pentru fiecare sector, trebuie să se facă în continuare eforturi pentru a îmbunătăți gradul de înțelegere a impactului schimbărilor climatice, a evalua reacțiile corespunzătoare și a obține fondurile necesare. Această analiză ar trebui să înceapă în cursul etapei 1 (2009-2012).
|
|
Voor elk beleidsgebied moeten de volgende cruciale vragen worden beantwoord:
|
Pentru fiecare domeniu de politică trebuie să se răspundă la următoarele întrebări cheie:
|
|
- Wat zijn de bestaande en potentiële effecten van de klimaatverandering in de sector?
|
- Care sunt impacturile reale și potențiale ale schimbărilor climatice în cadrul sectorului?
|
|
- Hoeveel kosten deze maatregelen? Wat is de prijs van nietsdoen?
|
- Care sunt costurile luării de măsuri/lipsei acțiunii?
|
|
- Wat zijn de gevolgen van de voorgestelde maatregelen voor andere sectoren en hoe werken deze maatregelen op andere sectoren in?
|
- Cum afectează măsurile propuse politicile din alte sectoare și cum interacționează cu acestea?
|
|
Ondanks deze vragen is het in het licht van de verwachte effecten (met name op cruciale EU-beleidssectoren) van essentieel belang vroegtijdig aanpassingsmaatregelen te nemen. De onderstaande sectoren zijn sectoren waarbij de EU beleidsmatig nauw betrokken is en waarvoor aanpassingsstrategieën met een beschrijving van de soorten maatregelen nodig zijn. Er moet prioriteit worden verleend aan aanpassingsmaatregelen die netto sociale en/of economische voordelen opleveren ongeacht de onzekerheid van toekomstige prognoses (‘no-regret measures’). Voorts moet prioriteit worden verleend aan maatregelen die zowel voor mitigatie als aanpassing bevorderlijk zijn.
|
Independent de aceste întrebări, având în vedere impactul proiectat, în special asupra sectoarelor importante de politică ale UE, este esențial să se ia rapid măsuri de adaptare. Sectoarele de mai jos sunt cele în care UE este implicată activ din punct de vedere al politicilor și pentru care sunt necesare strategii de adaptare care să stabilească tipurile de măsuri respective. Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor de adaptare care ar genera beneficii sociale și/sau economice nete independent de incertitudinea prognozelor viitoare (măsuri cu rezultate sigure). De asemenea, ar trebui să se acorde prioritate măsurilor care sunt benefice atât pentru atenuare, cât și pentru adaptare.
|
|
3.2.1 Het weerstandsvermogen van het sociaal en gezondheidsbeleid vergroten
|
3.2.1 Sporirea rezistenței din perspectiva politicilor sociale și de sănătate
|
|
De gezondheidsstrategie van de EU[18] voorziet in aanpassingsmaatregelen. Hoewel de belangrijkste beleidsmaatregelen door de lidstaten moeten worden genomen, moet de EU de lidstaten bijstaan met maatregelen in het kader van het EU-gezondheidsprogramma[19] en met behulp van andere middelen overeenkomstig artikel 152 van het Verdrag[20]. De EU moet met de Wereldgezondheidsorganisatie en de EU-agentschappen nagaan hoe het toezicht op en de beheersing van de effecten van de klimaatverandering op de gezondheid adequaat kunnen worden gewaarborgd (bijvoorbeeld epidemiologisch toezicht, beheersing van overdraagbare ziekten en beheersing van de effecten van extreme gebeurtenissen). Nadere details worden verstrekt in een specifiek werkdocument over gezondheid en de aanpassing aan de klimaatverandering.
|
Strategia UE pentru sănătate[18] prevede luarea de măsuri în vederea adaptării. În timp ce principalele măsuri în materie de politică ar urma să fie luate de statele membre, UE ar trebui să folosească măsuri de asistență pentru statele membre în temeiul programului UE în domeniul sănătății[19] și prin alte mijloace, în conformitate cu articolul 152 din tratat[20]. De asemenea, ar trebui să exploreze, împreună cu OMS și cu agențiile UE, modalități de asigurare a unei supravegheri și a unui control adecvat a impactului schimbărilor climatice asupra sănătății, cum ar fi supravegherea epidemiologică, controlul bolilor transmisibile și efectele fenomenelor extreme. Mai multe detalii sunt prevăzute într-un document de lucru specific privind sănătatea și adaptarea la schimbările climatice.
|
|
Het effect op de diergezondheid moet voornamelijk op de landbouwbedrijven worden aangepakt, maar er moet ook rekening worden gehouden met de dichtheid van de dierenpopulatie in sommige regio's en de bestaande bewegingspatronen van levende dieren. De communautaire strategie voor diergezondheid[21] wil prioriteit geven aan ziektebeheersing, de gegevensverzameling verbeteren en het bestaande toezicht op dierziekten versterken. De strategie spitst zich eerder toe op ziektepreventie (bijvoorbeeld biobeveiliging) dan op reactieve maatregelen en wil nagaan hoe de klimaatverandering het vóórkomen van ziekten beïnvloedt.
|
Impactul asupra sănătății animalelor va trebuie să fie abordat în principal la nivel de exploatație agricolă, dar și în raport cu densitatea populațiilor de animale în anumite regiuni și cu tiparele actuale de deplasare ale animalelor. Strategia comunitară în materie de sănătate animală[21] vizează acordarea priorității pentru controlul bolilor, pentru îmbunătățirea colectării datelor și pentru intensificarea supravegherii bolilor animale existente. Această strategie se concentrează mai degrabă asupra aspectelor de prevenire a bolilor, precum biosecuritatea, decât asupra unor măsuri de reacție și va ține seama de modul în care schimbările climatice afectează apariția bolilor.
|
|
Op sociaal gebied blijkt uit steeds meer gegevens dat mensen met weinig middelen kwetsbaarder zijn voor de effecten van de klimaatverandering. Het is voor het succes van het aanpassingsproces van vitaal belang dat de lasten billijk worden verdeeld en dat rekening wordt gehouden met de gevolgen van de klimaatverandering voor de werkgelegenheid en de levenskwaliteit van groepen met een laag inkomen. Bij het sociaal en werkgelegenheidsbeleid van de EU moet met de sociale dimensie van aanpassingsmaatregelen rekening worden gehouden en alle sociale partners moeten bij de problematiek worden betrokken.
|
În domeniul social, există dovezi din ce în ce mai multe cu privire la faptul că cei care dispun de mai puține resurse sunt mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice. Pentru ca politicile de adaptare să aibă succes, este vital să distribuie în mod echitabil sarcinile și să țină seama de impactul asupra locurilor de muncă și calității vieții grupurilor cu venituri reduse. Dimensiunea socială a politicilor de adaptare trebuie să fie urmărită în cadrul proceselor comunitare existente în domeniul social și în cel al ocupării locurilor de muncă și trebuie să fie implicați toți partenerii sociali.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) Uiterlijk 2011 richtsnoeren en toezichtsmechanismen ontwikkelen met betrekking tot de gezondheidseffecten van de klimaatverandering. De bestaande systemen voor toezicht op en beheersing van dierziekten verbeteren. De gevolgen van de klimaatverandering en de aanpassingsmaatregelen voor de werkgelegenheid en het welzijn van kwetsbare sociale groepen beoordelen. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Elaborarea, până în 2011, de orientări și mecanisme de supraveghere privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății Intensificarea sistemelor existente de supraveghere și control al bolilor animale. Evaluarea impactului schimbărilor climatice și al politicilor de adaptare asupra locurilor de muncă și a bunăstării grupurilor sociale vulnerabile. |
|
|
- 3.2.2 Het weerstandsvermogen van de landbouw en de bossen vergroten
|
- 3.2.2 Sporirea rezistenței din perspectiva agriculturii și pădurilor
|
|
Aangezien het grootste deel van het EU-areaal door landbouwers wordt beheerd, kan het GLB bij het aanpassingsproces een centrale rol spelen, niet alleen door de landbouwers te helpen hun productie aan het veranderende klimaat aan te passen maar ook door de toelevering van ecosysteemdiensten die specifieke vormen van landbeheer vereisen, te bevorderen. De lidstaten moeten daarom worden gestimuleerd de aanpassing aan de klimaatverandering te verankeren in de drie doelstellingen van plattelandsontwikkeling, namelijk de verbetering van het concurrentievermogen, het milieu en de levenskwaliteit in plattelandsgebieden. Bovendien zou onderzocht kunnen worden of de maatregelen op een de landbouwbedrijven overstijgende regionale schaal kunnen worden toegepast. Het bedrijfsadviseringssysteem (Farm Advisory System) zou gebruikt kunnen worden om kennis te verspreiden en nieuwe methoden en technologieën voor het beheer van landbouwbedrijven te stimuleren die de aanpassing aan de klimaatverandering vergemakkelijken.
|
Întrucât majoritatea terenurilor din UE sunt gestionate de fermieri, PAC poate juca un rol central în ceea ce privește contribuția la adaptare, nu doar ajutând fermierii să își adapteze producția la clima în schimbare, ci și contribuind la furnizarea unor servicii ecosistemice pe scară mai largă, în funcție de o gestionare specifică a terenurilor. În acest sens, statele membre ar trebui încurajate să integreze adaptarea la schimbările climatice în cele trei capitole ale dezvoltării rurale care vizează îmbunătățirea competitivității, a mediului și a calității vieții în zonele rurale. Pe lângă aceasta, s-ar putea examina aplicabilitatea măsurilor la scară teritorială, dincolo de nivelul exploatațiilor agricole. Sistemul de consiliere agricolă ar putea fi folosit pentru diseminarea de cunoștințe și pentru a încuraja adoptarea de noi metode și tehnologii de gestionare a exploatațiilor agricole care să faciliteze adaptarea la schimbările climatice.
|
|
Meer algemeen moet worden overwogen of het GLB een adequaat kader voor duurzame productie kan bieden en de landbouwsector zo in staat kan stellen het hoofd te bieden aan de uitdagingen van de klimaatverandering. Dit houdt onder meer in dat beoordeeld wordt welke vereisten inzake waterhoeveelheid en -kwaliteit verder in de relevante GLB-instrumenten moeten worden geïntegreerd, én dat de landbouw water efficiënter moet gebruiken (vooral in regio's met een watertekort). Er kan ook worden nagedacht over mogelijke steun voor landbouwbedrijven die bijzonder kwetsbaar zijn voor de effecten van de klimaatverandering. Nadere details worden verstrekt in een specifiek werkdocument over landbouw en de aanpassing aan de klimaatverandering. De mogelijke bijdrage van het GLB aan de aanpassing aan de klimaatverandering zal in elk geval ook moeten worden bestudeerd in het kader van de herziening van het GLB na 2013.
|
În linii mai generale, ar trebui să se acorde atenție faptului că PAC pune la dispoziție un cadru adecvat pentru producția sustenabilă, dând astfel posibilitatea sectorului agricol să facă față provocărilor condițiilor climatice în schimbare. Aceasta va presupune, printre altele, o evaluare privind cerințele de cantitate și calitate a apei care ar trebui integrate în continuare în instrumentele PAC pertinente, precum și îmbunătățirea eficienței utilizării apei în agricultură, în special în regiunile cu deficit de apă. De asemenea, s-ar putea reflecta asupra unui posibil sprijin pentru exploatațiile agricole care sunt în special vulnerabile la impactul schimbărilor climatice. Mai multe detalii sunt prevăzute într-un document de lucru specific privind agricultura și adaptarea la schimbările climatice. În orice caz, posibila contribuție a PAC la adaptarea la schimbările climatice va trebui să fie examinată și în contextul revizuirii PAC după 2013.
|
|
Wat de bossen betreft, zou de EU-bosbouwstrategie geactualiseerd kunnen worden op het punt van de klimaatproblematiek. In het kader van het EU-actieplan voor de bossen zou een debat moeten worden opgestart over de opties voor een EU-aanpak van bosbescherming en bosinformatiesystemen.
|
În ceea ce privește pădurile, strategia UE în domeniul forestier ar putea fi actualizată din punctul de vedere al aspectelor referitoare la climă; în cadrul Planului de acțiune comunitar în domeniul forestier ar trebui să se lanseze o dezbatere pe marginea opțiunilor pentru o abordare comunitară a protecției pădurilor și a sistemelor de informare privind pădurile.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) Ervoor zorgen dat aanpassings- en waterbeheersmaatregelen worden verankerd in de nationale strategieën en programma's voor plattelandsontwikkeling (2007-2013). Nagaan hoe het thema aanpassing in de drie pijlers van het GLB kan worden geïntegreerd; duurzame productie voldoende ondersteunen en nagaan hoe het GLB aan een efficiënt watergebruik in de landbouw kan bijdragen. Bestuderen hoe het bedrijfsadviseringssysteem kan bijdragen aan opleidingen, de verspreiding van kennis en de ontwikkeling van nieuwe technologieën die de aanpassing aan de klimaatverandering vergemakkelijken. De bosbouwstrategie actualiseren en een debat op gang brengen over de opties voor een EU-aanpak van bosbescherming en bosinformatiesystemen. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Asigurarea faptului că măsurile de adaptare și de gestionare a apelor sunt încorporate în strategiile și programele naționale de dezvoltare rurală pentru 2007-2013 Analizarea modului în care se poate integra adaptarea în cele trei capitole ale dezvoltării rurale și oferirea de sprijin adecvat pentru producția sustenabilă, inclusiv modalitățile în care PAC contribuie la utilizarea eficientă a apei în agricultură Examinarea capacității sistemului de consiliere agricolă de a consolida activitățile de formare, cunoștințele și adoptarea de noi tehnologii care facilitează adaptarea Actualizarea strategiei în domeniul forestier și lansarea unei dezbateri asupra opțiunilor pentru o abordare comunitară a protecției pădurilor și a sistemelor de informare privind pădurile. |
|
|
- 3.2.3 Het weerstandsvermogen van biodiversiteit, ecosystemen en water vergroten
|
- 3.2.3 Sporirea rezistenței din perspectiva biodiversității, ecosistemelor și apei
|
|
Ecosysteemdiensten zoals koolstofopslag en bescherming tegen overstromingen en bodemerosie houden rechtstreeks verband met de klimaatverandering: gezonde ecosystemen vormen een essentiële verdediging tegen een aantal van de meest extreme effecten. Er is behoefte aan een alomvattende en geïntegreerde aanpak om de ecosystemen en de door ecosystemen geleverde goederen en diensten te behouden en te versterken. Een aantal lidstaten hebben initiatieven genomen om hun land- en waterinfrastructuur te beschermen. Meer coördinatie op EU-niveau zou extra voordelen kunnen opleveren.
|
Serviciile ecosistemice, precum sechestrarea carbonului, protejarea împotriva inundațiilor și protejarea împotriva eroziunii solului, sunt direct legate de schimbările climatice, ecosistemele sănătoase reprezentând o apărare esențială împotriva unora dintre efectele cele mai grave ale acestor schimbări. Este necesară o abordare cuprinzătoare și integrată în vederea menținerii și consolidării ecosistemelor și a bunurilor și serviciilor pe care acestea le furnizează. O serie de state membre au elaborat inițiative în vederea protejării propriei infrastructuri terestre și acvatice. O mai bună coordonare la nivel comunitar ar putea aduce beneficii suplimentare.
|
|
Inzake water leveren een aantal bestaande EU-beleidsmaatregelen een bijdrage aan de aanpassingsinspanningen. Zo stelt de kaderrichtlijn water[22] een rechtskader vast om uiterlijk 2015 zuiver water in heel Europa te beschermen en te herstellen en het duurzaam gebruik van water op lange termijn te waarborgen. De krachtens de richtlijn voor 2009 geplande stroomgebiedsbeheersplannen zullen met de effecten van de klimaatverandering rekening houden en de volgende generatie plannen (gepland voor 2015) zouden volledig ‘klimaatbestendig’ moeten zijn. Bovendien moet het thema klimaatverandering adequaat worden geïntegreerd in de uitvoering van de richtlijn over overstromingsrisico's[23]. De volledige uitvoering van deze richtlijn door de EU-lidstaten zal het weerstandsvermogen helpen vergroten en de aanpassingsinspanningen helpen verlichten.
|
În privința apei, o serie de politici comunitare existente contribuie la eforturile de adaptare. În special, directiva-cadru privind apa[22] instituie un cadru juridic pentru protejarea și restabilirea purității apei în întreaga Europă până în 2015 și pentru garantarea utilizării acesteia în mod sustenabil pe termen lung. Planurile de gestionare a districtelor hidrografice, care trebuie prezentate în 2009 în temeiul directivei, vor ține seama de impactul schimbărilor climatice, iar următoarea generație de planuri, care trebuie prezentate în 2015, ar trebui să asigure o protecție completă împotriva acestora. În plus, schimbările climatice trebuie să fie integrate în mod adecvat și în implementarea directivei privind inundațiile[23]. Implementarea integrală a acestei directive de către statele membre ale UE va ajuta la sporirea rezistenței și va facilita eforturile de adaptare.
|
|
In het licht van de waterschaarste zal de Commissie nagaan of de normen voor waterverbruikende installaties en de waterprestatie van landbouw, huishoudens en gebouwen aan aanvullende regelgeving onderworpen moeten worden[24]. Bij de evaluatie van de uitvoering van de kaderrichtlijn water en de strategie ten aanzien van waterschaarste en droogte in 2012 moeten de opties worden geëvalueerd om de wateropslagcapaciteit van ecosystemen te vergroten om beter tegen droogteperioden bestand te zijn en overstromingsrisico's te verkleinen. In het begeleidende document komt het thema water uitvoeriger aan bod.
|
În ceea ce privește problema deficitului de apă, Comisia va evalua nevoia unei reglementări suplimentare a standardelor privind echipamentele care utilizează apă și a utilizării eficiente a apei în agricultură, gospodării și clădiri. La revizuirea în 2012 a implementării directivei-cadru privind apa și a strategiei privind deficitul de apă și seceta[24], ar trebui să se evalueze opțiuni de sporire a capacității ecosistemelor de a stoca apa, în vederea creșterii rezistenței la secetă și reducerii riscurilor de inundație. În documentul însoțitor este inclusă o prezentare mai detaliată a aspectelor referitoare la apă.
|
|
Inzake habitats moet bij het beheer van Natura 2000[25] met de klimaatverandering rekening worden gehouden om de verscheidenheid van en de verbinding tussen natuurgebieden te waarborgen en soorten in staat te stellen bij klimaatveranderingen te migreren en te overleven. In de toekomst moet misschien worden overwogen een permeabel landschap te creëren om de onderlinge bereikbaarheid van natuurgebieden voor dieren en planten te vergroten.
|
În ceea ce privește habitatele, impactul schimbărilor climatice trebuie să fie integrat, de asemenea, în administrarea rețelei Natura 2000[25], pentru a se asigura diversitatea și interconectivitatea zonelor naturale și pentru a permite migrarea și supraviețuirea speciilor în contextul schimbării condițiilor climatice. În viitor, ar putea fi necesar să se aibă în vedere crearea unui peisaj permeabil, pentru a spori interconectivitatea zonelor naturale.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) Nagaan of het mogelijk is het beleid te verbeteren en maatregelen te nemen die de effecten van de klimaatverandering en de teloorgang van de biodiversiteit op geïntegreerde wijze aanpakken om nevenvoordelen ten volle te benutten en ecosysteemfeedbacks die de opwarming van de aarde versnellen, te vermijden. Uiterlijk tegen eind 2009 richtsnoeren en een reeks instrumenten (advies en uitwisseling van ‘best practices’) ontwikkelen om te waarborgen dat de stroomgebiedsbeheersplannen klimaatbestendig zijn. Waarborgen dat met de klimaatverandering rekening wordt gehouden bij de uitvoering van de richtlijn over overstromingsrisico's. Nagaan of er behoefte is aan extra maatregelen om het watergebruik in landbouw, huishoudens en gebouwen efficiënter te maken. Onderzoeken of er beleidsmaatregelen kunnen worden genomen om de wateropslagcapaciteit van ecosystemen in Europa te vergroten. Uiterlijk 2010 richtsnoeren formuleren over hoe bij het beheer van Natura 2000-gebieden met de effecten van de klimaatverandering moeten worden omgegaan. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Explorarea posibilităților de îmbunătățire a politicilor și de elaborare a unor măsuri care să abordeze pierderea biodiversității și schimbările climatice în mod integrat, pentru a exploata la maximum beneficiile conexe și a evita reacțiile ecosistemice care ar accelera încălzirea globală. Elaborarea de orientări și a unui set de instrumente (orientare și schimb de bune practici) până la sfârșitul anului 2009, pentru a se asigura că planurile de gestionare a districtelor hidrologice țin pe deplin seama de schimbările climatice. Asigurarea faptului că se ține seama de schimbările climatice la implementarea directivei privind inundațiile. Evaluarea nevoii de măsuri suplimentare pentru creșterea eficienței utilizării apei în agricultură, gospodării și clădiri Explorarea potențialului de politici și măsuri vizând creșterea capacității ecosistemelor din Europa de a stoca apă Elaborarea, până în 2010, a unui proiect de orientări cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra administrării siturilor Natura 2000. |
|
|
- 3.2.4 Het weerstandsvermogen van mariene en kustgebieden vergroten
|
- 3.2.4 Sporirea rezistenței din perspectiva zonelor costiere și marine
|
|
Het thema klimaatverandering moet adequaat worden geïntegreerd in de uitvoering van de kaderrichtlijn over een mariene strategie[26], die vereist dat uiterlijk 2020 de mariene wateren in de EU in een goede milieutoestand verkeren. De volledige uitvoering van deze richtlijn zal het weerstandsvermogen in mariene milieus helpen vergroten en de aanpassingsinspanningen helpen verlichten.
|
Schimbările climatice trebuie să fie, de asemenea, integrate în mod corespunzător în implementarea directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin[26], care impune atingerea unei bune stări ecologice a apelor marine ale UE până în 2020. Implementarea integrală a acestei directive va ajuta la sporirea rezistenței în mediul marin și va facilita eforturile de adaptare.
|
|
Er is ook behoefte aan een meer samenhangende en geïntegreerde benadering van ruimtelijke ordening en beheer van zee- en kustgebieden. Het geïntegreerd maritiem beleid zal een allesomvattend kader bieden voor de coherente integratie van de aanpassingsinspanningen in sectorale en specifieke maatregelen. Er moeten meer inspanningen worden geleverd om ervoor te zorgen dat de bepalingen van de aanbeveling over het geïntegreerd beheer van kustgebieden[27] ten volle worden nageleefd en versterkt. De aanpassing aan de klimaatverandering bij het beheer van mariene en kustgebieden zal in de follow-up van de routekaart naar maritieme ruimtelijke ordening[28] worden geïntegreerd. Het begeleidende document bevat een meer gedetailleerde beschrijving van het thema klimaatverandering in mariene en kustgebieden.
|
De asemenea, este necesară o abordare mai coerentă și mai integrată a planificării și gestionării maritime și costiere. Politica maritimă integrată va oferi un cadru cuprinzător pentru integrarea în mod coerent a eforturilor de adaptare în politicile și măsurile sectoriale și specifice. Trebuie să se intensifice eforturile în vederea asigurării faptului că dispozițiile prevăzute în Recomandarea privind managementul integrat al zonei de coastă (ICZM)[27] sunt pe deplin respectate și consolidate. Măsurile luate în continuarea foii de parcurs privind amenajarea spațiului maritim[28] vor încorpora adaptarea la schimbările climatice în gestionarea maritimă și costieră. În documentul însoțitor este inclusă o prezentare mai detaliată a aspectelor referitoare la schimbările climatice și zonele marine și costiere.
|
|
De klimaatverandering vormt ook een extra belasting voor de Europese visserij. In het toekomstig hervormd gemeenschappelijk visserijbeleid moet met de klimaatverandering rekening worden gehouden om duurzaamheid op lange termijn te waarborgen.
|
De asemenea, schimbările climatice exercită presiune asupra resurselor piscicole din Europa și ar trebui luate în considerare, în vederea asigurării sustenabilității pe termen lung, în cadrul viitoarei politici comune reformate în domeniul pescuitului.
|
|
Om een gecoördineerde en geïntegreerde aanpak van het aanpassingsproces in mariene en kustgebieden te waarborgen en met grensoverschrijdende kwesties rekening te kunnen houden, zal de Commissie richtsnoeren opstellen over ‘best practices’ inzake aanpassing in mariene en kustgebieden.
|
Pentru a se asigura o abordare coordonată și integrată a adaptării în zonele costiere și marine și pentru a ține seama de aspectele transfrontaliere, Comisia va elabora orientări privind bunele practici de adaptare pentru zonele costiere și marine.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) Ervoor zorgen dat met de aanpassing in mariene en kustgebieden rekening wordt gehouden bij het geïntegreerd maritiem beleid, de kaderrichtlijn over een mariene strategie en de hervorming van het gemeenschappelijk visserijbeleid. Europese richtsnoeren opstellen over de aanpassing in mariene en kustgebieden. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Asigurarea faptului că adaptarea în zonele costiere și marine este luată în considerare în cadrul politicii maritime integrate, la implementarea directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin și la reformarea politicii comune în domeniul pescuitului. Elaborarea de orientări europene privind adaptarea în zonele costiere și marine |
|
|
- 3.2.5 Het weerstandsvermogen van de productiesystemen en de fysieke infrastructuur vergroten
|
- 3.2.5 Sporirea rezistenței din perspectiva sistemelor de producție și a infrastructurii fizice
|
|
Het is vooral aan de lidstaten om bestaande en toekomstige infrastructuur tegen de effecten van de klimaatverandering te beschermen. De EU kan echter een belangrijke rol spelen door ‘best practices’ te bevorderen, steun aan de ontwikkeling van infrastructuur te verlenen en bouwnormen te ontwikkelen[29]. De verbetering van het weerstandsvermogen van de bestaande transportinfrastructuur en energienetwerken vergt een gemeenschappelijke en gecoördineerde aanpak ter beoordeling van de kwetsbaarheid van kritieke infrastructuur bij extreme weersomstandigheden. Dit biedt een basis voor strategische keuzen in verband met netwerken, back-ups en energiezekerheid en voor het behoud van stabiele transportnetwerken en -diensten. Bij de strategische energiebeleidsevaluatie moet het aanpassingsaspect in acht worden genomen. Infrastructuurprojecten die financiële middelen van de EU krijgen, moeten met klimaatbestendigheid rekening houden op basis van nog te ontwikkelen methoden. Deze methoden zullen dan worden geïntegreerd in het TEN-V[30], de richtsnoeren voor de TEN-E[31] en het cohesiebeleid van de EU. De implicaties van een klimaateffectbeoordeling als voorwaarde voor particuliere en overheidsinvesteringen zullen worden onderzocht, evenals de haalbaarheid van de integratie van duurzaamheidscriteria – inclusief met betrekking tot klimaatverandering – in geharmoniseerde bouwnormen (met bijvoorbeeld een mogelijke verruiming of uitbreiding van de bestaande Eurocodes). Bovendien zal de Commissie bij het formuleren van richtsnoeren en het uitwisselen van ‘good practices’ met de lidstaten en de belanghebbende partijen samenwerken om ervoor te zorgen dat bij de uitvoering van de richtlijnen inzake milieueffectbeoordeling en strategische milieueffectbeoordeling en bij het beleid inzake ruimtelijke ordening met de effecten van de klimaatverandering rekening wordt gehouden.
|
Sarcina protejării infrastructurii existente și viitoare împotriva impactului schimbărilor climatice va reveni în mod predominant statelor membre. Cu toate acestea, UE deține un rol important în promovarea bunelor practici, prin susținerea dezvoltării infrastructurii și, de asemenea, prin elaborarea de standarde de construcție[29]. Sporirea rezistenței infrastructurii de transport și rețelelor energetice existente necesită o abordare comună și coordonată pentru evaluarea vulnerabilității infrastructurilor importante la fenomenele meteorologice extreme. Aceasta oferă o bază pentru opțiuni strategice cu privire la rețele, rezerve și securitatea energetică, precum și pentru menținerea stabilității rețelelor și serviciilor de transport. În cadrul procesului de revizuire strategică a politicii energetice ar trebui să se țină seama de nevoia de adaptare. Proiectele de infrastructură care primesc finanțare comunitară ar trebui să țină seama de necesitatea de creștere a rezistenței la schimbările climatice, pe baza unor metodologii care urmează să fie elaborate. Aceste metodologii ar fi apoi încorporate în orientările TEN-T[30], TEN-E[31] și în politica de coeziune a UE. Se vor studia implicațiile pe care le are transformarea evaluării impactului climatic într-o condiție pentru investițiile publice și private, precum și fezabilitatea încorporării de criterii de sustenabilitate — inclusiv luarea în considerare a schimbărilor climatice — în standardele armonizate de construcție, de exemplu împreună cu o posibilă lărgire sau extindere a Eurocodurilor existente. Pe lângă aceasta, Comisia va conlucra cu statele membre și cu părțile interesate pentru a stabili orientări și a face schimb de bune practici, pentru a asigura luarea în considerare a impactului schimbărilor climatice atunci când se implementează directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA) și directiva privind evaluarea strategică de mediu (SEA), precum și politicile de planificare a teritoriului.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) Bij de strategische energiebeleidsevaluatie rekening houden met de effecten van de klimaatverandering. Methoden ontwikkelen om de klimaatbestendigheid van infrastructuurprojecten te beoordelen en onderzoeken hoe deze methoden geïntegreerd kunnen worden in het TEN-V, de richtsnoeren voor de TEN-E en de richtsnoeren voor investeringen in het kader van het cohesiebeleid tijdens de huidige periode. Onderzoeken of een klimaateffectbeoordeling als voorwaarde kan worden gesteld voor particuliere en overheidsinvesteringen. Beoordelen of het haalbaar is klimaateffecten in bouwnormen zoals de Eurocodes te integreren. Uiterlijk 2011 richtsnoeren opstellen om ervoor te zorgen dat bij de richtlijnen inzake milieueffectbeoordeling en strategische milieueffectbeoordeling rekening wordt gehouden met klimaateffecten. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Luarea în considerare a impactului schimbărilor climatice în cadrul procesului de revizuire strategică a politicii energetice Elaborarea de metodologii pentru proiecte de creștere a rezistenței la impactul schimbărilor climatice și studierea modului în care ar putea fi acestea încorporate în orientările privind TEN-T și TEN-E și privind investițiile în temeiul politicii de coeziune în perioada în curs Explorarea posibilității de a transforma evaluarea impactului climatic într-o condiție pentru investițiile publice și private Evaluarea fezabilității încorporării impactului climatic în standardele de construcție, cum ar fi Eurocodurile Elaborarea de orientări până în 2011 pentru a se asigura faptul că impactul schimbărilor climatice este luat în considerare în cadrul directivelor EIA și SEA |
|
|
- 4. INSTRUMENTEN - FINANCIERING
|
- 4. Instrumente - finanțare
|
|
Volgens de Stern Review vormen financiële beperkingen een van de belangrijkste obstakels voor het aanpassingsproces. Klimaatverandering is een van de prioriteiten van het huidige meerjarig financieel kader (2007-2013) en het is belangrijk dat bij het gebruik van de beschikbare middelen daadwerkelijk prioriteit wordt verleend aan dit aspect. De lidstaten moeten meer aanpassingsmaatregelen nemen en de beschikbare financiële middelen en instrumenten moeten doelgerichter worden gebruikt. Gewaarborgd moet worden dat overheidsmiddelen en staatssteun niet worden gebruikt voor aanpassingsmaatregelen met ongewenste effecten.
|
Studiul Stern a identificat constrângerile financiare ca reprezentând unul dintre principalele obstacole în calea adaptării. Schimbările climatice sunt una dintre prioritățile cadrului financiar multianual actual (2007-2013) și este important să se asigure faptul că fondurile disponibile sunt utilizate astfel încât să reflecte această prioritate. Există posibilități privind îmbunătățirea gradului de adoptare a unor măsuri de adaptare de către statele membre și privind o mai bună orientare a utilizării instrumentelor și resurselor financiare disponibile. Ar trebui să se acorde atenție asigurării faptului că fondurile publice și ajutoarele de stat nu încurajează adaptarea eronată.
|
|
Het onlangs goedgekeurde Europees economisch herstelplan bevat een aantal voorstellen inzake investeringen met het oog op de klimaatverandering (bijvoorbeeld de modernisering van de Europese infrastructuur, de bevordering van de energie-efficiëntie van gebouwen en het promoten van groene producten[32]). Deze voorstellen zullen de aanpassing aan de klimaatverandering vergemakkelijken en de resultaten ervan zullen worden geëvalueerd om toekomstige behoeften vast te stellen. Lidstaten die investeringen in infrastructuur overwegen ter bestrijding van de economische crisis, moeten ervoor zorgen dat daarbij ten volle met de aanpassingsbehoeften rekening wordt gehouden.
|
Recent adoptatul Plan european de redresare economică (EERP) conține o serie de propuneri legate de investițiile care vizează problema schimbărilor climatice. Printre exemple se numără modernizarea infrastructurii europene, promovarea eficienței energetice a clădirilor și adoptarea produselor ecologice[32]. Aceste propuneri vor facilita adaptarea în continuare la schimbările climatice, iar rezultatele lor vor fi evaluate în vederea stabilirii necesităților viitoare. Statele membre care au în vedere realizarea de investiții în infrastructură ca răspuns la criza economică ar trebui să se asigure că inițiativele rezultante țin pe deplin seama de nevoile de adaptare.
|
|
Het is de volgende jaren van essentieel belang dat de relevante sectoren strategieën en kostenramingen voor aanpassingsmaatregelen opstellen waarmee bij toekomstige financiële beslissingen rekening kan worden gehouden.
|
În anii următori, este esențial ca sectoarele relevante să elaboreze strategii și estimări de costuri pentru acțiuni de adaptare, astfel încât acestea să poată fi luate în considerare în cadrul unor viitoare decizii financiare.
|
|
Ook kan worden nagegaan of het gebruik van verzekeringen en andere financiële producten niet kan worden geoptimaliseerd. Nagegaan moet worden of bepaalde privéactoren/privésectoren (bijvoorbeeld actoren/sectoren die overheidsdiensten verlenen of zorgen voor kritieke infrastructuur) gedekt moeten worden door een verplichte standaardverzekering tegen schade als gevolg van weersomstandigheden. Als geen verzekering kan worden afgesloten (bijvoorbeeld voor gebouwen in overstromingsgebieden), moet wellicht een beroep worden gedaan op door de overheid gesteunde verzekeringen. Gezien de grensoverschrijdende effecten van de klimaatverandering is een Europese verzekering wellicht voordeliger dan een nationale of regionale regeling.
|
De asemenea, s-ar putea explora optimizarea utilizării produselor de asigurări și a altor produse legate de serviciile financiare. Ar trebui să se evalueze dacă anumiți actori privați/sectoare private (cum ar fi cei/cele care furnizează servicii publice sau infrastructuri esențiale) trebuie să fie acoperiți de o asigurare standard obligatorie împotriva efectelor fenomenele meteorologice. În cazul în care nu este posibilă asigurarea, de exemplu pentru clădirile situate în zone inundabile, ar putea fi necesare scheme de asigurare susținute din fonduri publice. Datorită efectelor transfrontaliere ale schimbărilor climatice, ar putea fi benefic să se promoveze o asigurare la nivel comunitar, spre deosebire de scheme naționale sau regionale.
|
|
In elk aanpassingskader moet aandacht worden geschonken aan de rol van gespecialiseerde op de markt gebaseerde instrumenten en het is zaak publiek-private partnerschappen te stimuleren die bij de uitvoering van aanpassingsmaatregelen de investeringen, risico's, voordelen en verantwoordelijkheden tussen de particuliere en de overheidssector kunnen delen. Voorbeelden van op de markt gebaseerde instrumenten zijn stimuleringsmaatregelen voor de bescherming van ecosysteemdiensten of voor projecten die het weerstandsvermogen van ecosystemen en economische actoren door betalingen voor ecosysteemdiensten vergroten.
|
În orice cadru de adaptare ar trebui să se țină seama de rolul instrumentelor de piață specializate și ar trebui să se încurajeze parteneriatele public-privat, în vederea partajării investițiilor, riscurilor, beneficiilor și responsabilităților între sectorul public și cel privat în cadrul punerii în aplicare a măsurilor de adaptare. Printre exemplele de instrumente de piață se numără programele de stimulare pentru protejarea serviciilor ecosistemice sau pentru proiecte de sporire a rezistenței ecosistemelor și sectoarelor economice sub formă de plăți pentru serviciile ecosistemice.
|
|
Er moet gebruik worden gemaakt van de mogelijkheid om de inkomsten uit de verkoop van emissierechten in het kader van het communautair systeem voor de handel in broeikasgasemissierechten (EU-ETS) voor aanpassingsmaatregelen te gebruiken. De herziene EU-ETS-richtlijn[33] bepaalt dat vanaf 2013 minstens 50% van de inkomsten uit de verkoop van emissierechten gebruikt moet worden voor, onder meer, aanpassingsmaatregelen in de lidstaten en in ontwikkelingslanden. Deze extra inkomsten zullen van cruciaal belang zijn om de aanpassingskosten tussen de particuliere en de overheidssector te verdelen.
|
În scopul adaptării ar trebui să se utilizeze posibilitatea de a folosi veniturile generate de licitarea certificatelor în temeiul sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS). Directiva revizuită care reglementează acest sistem începând din 2013[33] prevede că cel puțin 50% din veniturile generate de licitarea certificatelor ar trebui utilizate, printre altele, pentru măsuri de adaptare în statele membre și în țările în curs de dezvoltare. Aceste venituri suplimentare vor fi esențiale pentru partajarea costurilor de adaptare între sectorul public și cel privat.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) De aanpassingskosten voor relevante beleidsgebieden ramen zodat er bij toekomstige financiële beslissingen rekening mee kan worden gehouden. Het potentiële gebruik van innovatieve financieringsmaatregelen voor aanpassingsdoeleinden verder bestuderen. Nagaan of verzekeringen en andere financiële producten een aanvulling kunnen vormen op aanpassingsmaatregelen en als risicodelingsinstrumenten kunnen fungeren. De lidstaten stimuleren om de inkomsten uit de EU-ETS voor aanpassingsdoeleinden te gebruiken. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Estimarea costurilor de adaptare pentru domeniile de politică în cauză, astfel încât să poată fi luate în considerare în cadrul unor viitoare decizii financiare Examinarea în detaliu a posibilității de utilizare a unor măsuri inovatoare de finanțare pentru adaptare Explorarea posibilității ca produsele de asigurare și alte produse financiare să completeze măsurile de adaptare și să funcționeze ca instrumente de partajare a riscului Încurajarea statelor membre să utilizeze în scopul adaptării veniturile generate de EU ETS |
|
|
- 5. SAMENWERKING MET DE LIDSTATEN
|
- 5. Acționând în parteneriat cu statele membre
|
|
Om de samenwerking rond het thema aanpassing te ondersteunen en vooruitgang te kunnen boeken met dit kader, is de Commissie voornemens een Impact and Adaptation Steering Group (IASG) op te richten en het secretariaat daarvan te verzorgen (na de gebruikelijke evaluatie van de organisatorische en financiële effecten van deze maatregel). De stuurgroep zal worden samengesteld uit bij de nationale en regionale aanpassingsprogramma's betrokken vertegenwoordigers van de lidstaten en overleg plegen met vertegenwoordigers van de civiele samenleving en de wetenschappelijke wereld.
|
Pentru a susține cooperarea în domeniul adaptării și în vederea avansării prezentului cadru, Comisia intenționează să instituie un grup director privind impactul și adaptarea ( Impact and Adaptation Steering Group - IASG), pentru care va asigura funcțiile de secretariat (după evaluarea obișnuită a impactului acestei acțiuni asupra organizației și resurselor). Acest grup va fi compus din reprezentanți ai statelor membre ale UE care sunt implicate în formularea de programe de adaptare naționale și regionale și se va consulta cu reprezentanți ai societății civile și ai comunității științifice.
|
|
De stuurgroep zal worden bijgestaan door een aantal technische groepen, die zich specifiek met ontwikkelingen in belangrijke sectoren zullen bezighouden (land- en bosbouw, biodiversiteit, water, zeeën en oceanen, energie, gezondheid, enzovoort).
|
Grupul director va fi sprijinit de o serie de grupuri tehnice, care se vor axa în mod specific pe evoluțiile în sectoarele importante (agricultură și silvicultură, biodiversitate, apă, oceane și mări, energie, sănătate etc.).
|
|
De stuurgroep zal een rol spelen bij de ontwikkeling van de vier bovenvermelde pijlers om de EU-strategie te bevorderen en de lidstaten bij de voorbereiding van nationale aanpassingsstrategieën bij te staan. De stuurgroep zal ook nagaan op welk niveau het best maatregelen worden genomen.
|
Grupul director va juca un rol în elaborarea celor patru piloni identificați mai sus, pentru a ajuta la crearea strategiei comunitare și la întocmirea de strategii naționale de adaptare de către statele membre. De asemenea, grupul director va analiza care este nivelul corespunzător la care ar fi cel mai bine să se implementeze măsurile.
|
|
In de beginfase zal de stuurgroep vooral toezicht houden op de vooruitgang die bij de versterking van het kennisbestand (en vooral bij de ontwikkeling van het uitwisselingsmechanisme) wordt geboekt. De stuurgroep zal voor coördinatie zorgen bij het verzamelen van wetenschappelijke gegevens over de effecten van de klimaatverandering, bij de beoordeling van de risico's van de klimaatverandering voor de EU en de mogelijkheden om de klimaatbestendigheid te vergroten, en bij de inschatting van risico's en kansen.
|
În etapa inițială, grupul director se va concentra asupra monitorizării progresului în ceea ce privește consolidarea bazei de cunoștințe, în special prin instituirea mecanismului de schimb de informații. Grupul director va oferi o abordare coordonată a creării bazei de dovezi cu privire la impactul schimbărilor climatice, evaluarea riscurilor schimbărilor climatice pentru UE, sfera de sporire a rezistenței la schimbările climatice și stabilirea costurilor pe care le implică riscurile și oportunitățile.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) Beslissen om uiterlijk 1 september 2009 een Impact and Adaptation Steering Group (IASG) op te richten om de samenwerking rond het thema aanpassing te bevorderen. De verdere ontwikkeling van nationale en regionale aanpassingsstrategieën bevorderen en overwegen om aanpassingsstrategieën vanaf 2012 verplicht te maken. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Luarea unei decizii de instituire, până la 1 septembrie 2009, a unui grup director privind impactul și adaptarea (IASG), în vederea intensificării cooperării în ceea ce privește adaptarea. Încurajarea elaborării în continuare a strategiilor naționale și regionale de adaptare, în vederea analizării unor opțiuni de strategii de adaptare obligatorii începând cu 2012 |
|
|
- 6. DE EXTERNE DIMENSIE EN DE LOPENDE WERKZAAMHEDEN IN HET KADER VAN DE UNFCCC
|
- 6. Dimensiunea externă și activitățile în curs în cadrul UNFCCC
|
|
Veel landen ondergaan al de effecten van de klimaatverandering. Het is dringend nodig met deze landen samen te werken (vooral met de buurlanden en de meest kwetsbare ontwikkelingslanden) om hun weerstandsvermogen en hun capaciteit om zich aan negatieve effecten aan te passen te verbeteren. Het thema aanpassing moet in alle externe beleidsmaatregelen van de EU worden geïntegreerd. Het moet ook in het handelsbeleid worden geïntegreerd, met name door de liberalisering van de handel in milieugoederen en -diensten en door de ontwikkeling van vrijhandelsovereenkomsten. Het potentieel van groene handel is enorm en kan bijdragen aan meer groei en werkgelegenheid. De EU moet dit potentieel en de wederzijdse voordelen ervan in de betrekkingen met belangrijke partners bestuderen.
|
Multe țări suferă deja de pe urma impactului schimbărilor climatice și există o nevoie urgentă de a conlucra cu acestea, în special cu țările învecinate și cu cele mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare, pentru a îmbunătăți rezistența și capacitatea acestora de a se adapta la efectele adverse. Adaptarea ar trebui să treacă în prim-planul tuturor politicilor externe ale UE. Adaptarea ar trebui încorporată în politica comercială, în special prin liberalizarea comerțului cu mărfuri și servicii ecologice și prin elaborarea de acorduri de liber schimb (ALS-uri). Există un potențial enorm pentru comerțul ecologic, care poate contribui la accelerarea creșterii și la crearea de locuri de muncă. UE ar trebui să exploreze această posibilitate și beneficiile reciproce aferente în relațiile cu partenerii cheie.
|
|
De Europese externe samenwerking moet een aanzienlijke bijdrage leveren aan de bevordering van het aanpassingsproces in de partnerlanden. Bilaterale en regionale financiële hulpprogramma's zullen het thema aanpassing in alle relevante sectoren trachten te integreren. De lopende evaluatie van de Europese strategie voor de integratie van milieuaspecten (Environment Integration Strategy) biedt – evenals de tussentijdse evaluatie van de samenwerkingsstrategieën van de EG – een goede gelegenheid om te beklemtonen dat de integratie van aanpassingsbehoeften een noodzaak is.
|
Cooperarea pe plan extern a UE ar trebui să aibă o contribuție semnificativă la promovarea adaptării în țările partenere. Programe bilaterale și regionale de asistență financiară vor avea ca scop integrarea aspectelor legate de adaptare în toate sectoarele pertinente. Revizuirea în curs a strategiei UE de integrare a mediului va reprezenta o bună oportunitate de a evidenția necesitatea de integrare a nevoilor de adaptare, același lucru fiind valabil și în cazul revizuirii intermediare a strategiilor de cooperare ale CE.
|
|
Om het aanpassingsproces in de ontwikkelingslanden te ondersteunen, werkt de EU met deze landen samen zodat ze een doeltreffender aanpassingsbeleid kunnen voeren. In 2008 is de aanzet gegeven tot de Global Climate Change Alliance (GCCA). Via de GCCA en andere programma's zal de EU de ontwikkelingslanden (en vooral de minst ontwikkelde landen en de kleine insulaire ontwikkelingslanden) steun verlenen.
|
Pentru a sprijini adaptarea în țările în curs de dezvoltare, UE lucrează cu acestea în direcția facilitării adoptării unor politici de adaptare eficace. Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice ( Global Climate Change Alliance - GCCA) a fost lansată în 2008. Prin intermediul GCCA și al altor programe, UE va sprijini țările în curs de dezvoltare, în special țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare în curs de dezvoltare
|
|
In de UNFCCC heeft de EU ambitieuze voorstellen gedaan om het thema aanpassing in het kader van een wereldwijde overeenkomst voor de periode na 2012 te bevorderen, met name via het alomvattende actiekader voor aanpassing [34].
|
În cadrul UNFCCC, UE a prezentat propuneri ambițioase vizând încurajarea adaptării în cadrul unui acord global pentru perioada de după 2012, în special prin cuprinzătorul cadru de acțiune privind adaptarea [34].
|
|
Ook het externe beleid van de EU moet een aanzienlijke bijdrage aan het aanpassingsproces leveren op het gebied van waterbeheer (het EU-waterinitiatief en de EU-ACS-waterfaciliteit), landbouw, biodiversiteit, bossen, woestijnvorming, energie, gezondheid, sociaal beleid (inclusief genderkwesties), onderzoek, kusterosie en de beperking van het risico op rampen[35] (dit laatste thema vormt een essentieel onderdeel van een succesvolle aanpassing).
|
Politica externă a UE ar trebui, de asemenea, să aibă o contribuție substanțială la adaptare, în domeniul gestionării apelor (inițiativa UE privind apa și facilitatea pentru apă UE-ACP), al agriculturii, biodiversității, pădurilor, deșertificării, energiei, sănătății, politicii sociale (inclusiv aspecte legate de egalitatea între sexe), al cercetării, eroziunii costiere și reducerii riscurilor de dezastre[35], cel din urmă reprezentând o parte esențială a unei adaptări reușite.
|
|
Als geen aanpassingsmaatregelen worden genomen, kan dit gevolgen hebben voor de veiligheid. De EU versterkt daarom haar analyse- en vroegtijdigewaarschuwingssystemen en integreert de klimaatverandering in bestaande instrumenten, zoals mechanismen voor conflictpreventie en de hervorming van de veiligheidssector. Bij het bredere overleg van de EU over het veiligheids-, ontwikkelings- en migratiebeleid moet ook aandacht worden geschonken aan de effecten van de klimaatverandering op migrantenstromen.
|
Nereușita adaptării ar putea avea implicații legate de securitate. Prin urmare, UE își consolidează sistemele de analiză și avertizare rapidă și integrează schimbările climatice în instrumentele existente precum mecanismele de prevenire a conflictelor și reforma sectorului securității. Efectele schimbărilor climatice asupra fluxurilor de migrație ar trebui, de asemenea, luate în considerare în cadrul analizei comunitare mai ample asupra politicilor în domeniul securității, dezvoltării și migrației.
|
|
Actiepunten (EU en lidstaten) Meer inspanningen leveren om het thema aanpassing in alle externe beleidsmaatregelen van de EU te integreren. De dialoog met partnerlanden over het thema aanpassing aanzwengelen. Het actiekader voor aanpassing in de UNFCCC promoten. |
|
Acțiune (UE și statele membre) Intensificarea eforturilor de a aduce adaptarea în prim-planul tuturor politicilor externe ale UE Consolidarea dialogului cu țările partenere în ceea ce privește aspectele legate de adaptare Avansarea lucrărilor în cadrul UNFCCC cu privire la cadrul de acțiune privind adaptarea |
|
|
- 7. CONCLUSIES – VOLGENDE STAPPEN
|
- 7. Concluzii - etapele următoare
|
|
Het aanpassingsproces zal een lang en ononderbroken proces op alle niveaus zijn en een nauwe samenwerking met alle stakeholders vereisen. De EU zal internationale en nationale aanpassingsinspanningen steunen die kunnen zorgen voor voldoende middelen voor efficiënte en kosteneffectieve aanpassingsmaatregelen om toekomstige generaties een duurzame en gezonde economische basis te bieden. De Commissie zal de voortgang bij de uitvoering van de eerste fase van het actiekader uit dit witboek op gezette tijden evalueren met het oog op de ontwikkeling van een allesomvattende aanpassingsstrategie vanaf 2013.
|
Adaptarea va fi un proces lung și continuu. Acesta va acționa la toate nivelurile și va necesita o strânsă coordonare cu părțile interesate. UE va sprijini eforturile internaționale și naționale de adaptare, asigurându-se că există resurse adecvate pentru ca măsurile eficace și rentabile de adaptare să creeze o bază economică sustenabilă și solidă pentru generațiile viitoare. Comisia va analiza periodic progresul înregistrat în implementarea primei etape a cadrului de acțiune identificat în prezenta carte albă, în vederea elaborării unei strategii de adaptare cuprinzătoare cu începere din 2013.
|
|
[1] COM (2007) 354.
|
[1] COM(2007) 354.
|
|
[2] Raamverdrag van de Verenigde Naties inzake klimaatverandering.
|
[2] Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice.
|
|
[3] COM(2009) 39 van 28.1.2009.
|
[3] COM(2009), 39 28.1.2009.
|
|
[4] SEC(2009) 417.
|
[4] SEC(2009) 417.
|
|
[5] SEC(2009) 416.
|
[5] SEC(2009) 416.
|
|
[6] SEC(2009) 386.
|
[6] SEC(2009) 386.
|
|
[7] EEA-JRC-WHO — Impacts of Europe’s Changing Climate — 2008 Indicator-based assessment Report 4/2008.
|
[7] AEM-CCC-OMS — Impacts of Europe’s Changing Climate — 2008 Indicator-based assessment Report 4/2008 (Impactul schimbărilor climatice în Europa — Raport de evaluare pe baza indicatorilor din 2008 – 4/2008).
|
|
[8] Zoönosen zijn ziekten die van dieren op mensen kunnen worden overgedragen.
|
[8] Zoonozele sunt boli care pot fi transmise de la animale la om.
|
|
[9] COM(2009) 82: Een communautaire aanpak van de preventie van natuurrampen en door de mens veroorzaakte rampen.
|
[9] COM(2009) 82: O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om.
|
|
[10] Zie de effectbeoordeling "The Green Infrastructure Approach", hoofdstuk 4.1, blz. 29.
|
[10] A se vedea evaluarea impactului, Green Infrastructure Approach (Abordare privind infrastructura verde), capitolul 4.1, pagina 29.
|
|
[11] Groene infrastructuur is het netwerk van onderling verbonden natuurgebieden (inclusief sommige landbouwgronden) zoals wetlands, groene corridors, parken, bosreservaten en inheemse plantengemeenschappen, en mariene gebieden die stormvloeden, temperaturen, overstromingsrisico's en de kwaliteit van water, lucht en ecosystemen op natuurlijke wijze regelen.
|
[11] Infrastructura verde este rețeaua interconectată de zone naturale, cuprinzând unele terenuri agricole, cum ar fi „drumuri verzi”, zone umede, parcuri, rezerve silvice și comunități de plante indigene, precum și zone marine, care reglează în mod natural debitul apelor pluviale, temperaturile, riscurile de inundație, precum și calitatea apei, aerului și ecosistemelor.
|
|
[12] Economic Aspects of Adaptation to Climate Change (OESO, 2008) en The Stern Review on the Economics of Climate Change (HM Treasury, 2006).
|
[12] Economic Aspects of Adaptation to Climate Change (Aspectele economice ale adaptării la schimbările climatice) (OCDE, 2008) și The Stern Review on the Economics of Climate Change (Studiul Stern privind aspectele economice ale schimbărilor climatice) (HM Treasury, 2006).
|
|
[13] Artikel 2 van het Verdrag tot oprichting van de Europese Gemeenschap.
|
[13] Articolul 2 din Tratatul UE.
|
|
[14] Artikel 4 bepaalt het volgende: "Alle partijen, hun gezamenlijke, doch verschillende verantwoordelijkheden en hun specifieke nationale en regionale ontwikkelingsprioriteiten, doelstellingen en omstandigheden in aanmerking nemend, … b) stellen nationale en, indien van toepassing, regionale programma's op die maatregelen bevatten ter beperking van klimaatverandering, toegespitst op antropogene emissies per bron en verwijderingen per put van alle broeikasgassen die niet worden beheerst krachtens het Protocol van Montreal, alsook maatregelen ter vergemakkelijking van een adequate aanpassing aan klimaatverandering, en voeren deze uit, maken deze openbaar en werken deze regelmatig bij …".
|
[14] Articolul 4 stipulează că toate părțile, ținând cont de responsabilitățile lor comune, dar diferențiate, și de specificitatea priorităților lor naționale și regionale de dezvoltare, de obiectivele și de situația lor […] b) stabilesc, realizează, publică și aduc la zi, în mod regulat, programe naționale și, dacă este cazul, regionale, care conțin măsuri vizând atenuarea schimbărilor climatice, ținând cont de emisiile antropice și de diminuarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, nereglementate de Protocolul de la Montreal, precum și de măsuri vizând facilitarea adaptării corespunzătoare la schimbările climatice.
|
|
[15] COM(2008) 46.
|
[15] COM(2008) 46.
|
|
[16] Het uitwisselingsmechanisme zou gekoppeld worden aan andere gegevensbestanden zoals het Europees marien observatie- en datanetwerk (European Marine Observation and Data Network), de waarnemingspost voor droogtes van het GCO, het Europees Bosbrandinformatiesysteem (European Forest Fire Information System) en EuroHeat (een instrument om de kans op een hittegolf te berekenen). Het mechanisme vereist de volle steun en de actieve deelname van de lidstaten. Ook andere organisaties zoals het Europees Instituut voor innovatie en technologie zouden een bijdrage aan het uitwisselingsmechanisme kunnen leveren.
|
[16] Mecanismul de schimb de informații ar fi legat de alte depozite de date, cum ar fi Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin, Observatorul secetei, Sistemul european de informații privind incendiile forestiere, EuroHeat (instrument de calculare a probabilității producerii valurilor de căldură). Acesta va necesita susținerea deplină și participarea activă a statelor membre. Și alte organizații, precum Institutul European pentru Inovare și Tehnologie, ar putea să contribuie la mecanismul de schimb de informații.
|
|
[17] Werkdocument van de Commissie, SEC(2008) 3104.
|
[17] Document de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2008) 3104.
|
|
[18] Witboek over de gezondheidsstrategie, COM(2007) 630.
|
[18] Cartea albă privind strategia în domeniul sănătății, COM(2007) 630.
|
|
[19] Besluit nr. 1350/2007/EG van 23.10.2007, PB L 301.
|
[19] Decizia 1350/2007/CE, 23.10.2007, JO L 301
|
|
[20] Artikel 152 bepaalt dat "bij de bepaling en de uitvoering van elk beleid en elk optreden van de Gemeenschap een hoog niveau van bescherming van de menselijke gezondheid wordt verzekerd".
|
[20] Articolul 152 prevede că „În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Comunității se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”.
|
|
[21] COM(2007) 539.
|
[21] COM(2007) 539.
|
|
[22] Richtlijn 2000/60/EG.
|
[22] Directiva 2000/60/CE.
|
|
[23] Richtlijn 2007/60/EG.
|
[23] Directiva 2007/60/CE.
|
|
[24] COM(2007) 414 definitief.
|
[24] COM(2007) 414 final.
|
|
[25] Natura 2000 is een Europees netwerk van natuurgebieden dat krachtens de EU-natuurbeschermingsrichtlijnen is opgezet.
|
[25] Natura 2000 este o rețea, la nivelul întregii UE, de zone naturale protejate, instituită în temeiul directivelor UE privind natura.
|
|
[26] Richtlijn 2008/56/EG.
|
[26] Directiva 2008/56/CE.
|
|
[27] Aanbeveling van 30 mei 2002.
|
[27] Recomandare din 30 mai 2002.
|
|
[28] COM(2008) 791.
|
[28] COM(2008) 791.
|
|
[29] De Eurocodes zijn een reeks gelijkvormige internationale praktijkcodes voor het ontwerp van gebouwen en technische constructies. De Eurocodes zullen op termijn de nationale codes vervangen. Zie Aanbeveling 2003/887/EG van de Commissie.
|
[29] Eurocodurile sunt un set de coduri internaționale de practică unificate pentru proiectarea clădirilor și a construcțiilor civile, care vor înlocui în cele din urmă codurile naționale. A se vedea Recomandarea 2003/887/CE a Comisiei.
|
|
[30] Programma voor het trans-Europees vervoersnet. De kwetsbaarheid van het TEN-V voor klimaatverandering en de behoefte aan potentiële aanpassingsmaatregelen komen aan bod in het debat waartoe de Europese Commissie de aanzet heeft gegeven met de goedkeuring op 4 februari 2009 van het groenboek "TEN-V: een beleidsevaluatie", COM(2009) 44 definitief.
|
[30] Programul privind rețeaua transeuropeană de transport. Vulnerabilitatea TEN-T la schimbările climatice și necesitatea de a lua posibile măsuri de adaptare sunt incluse în dezbaterea lansată de Comisia Europeană odată cu adoptarea, la 4 februarie 2009, a Cărții verzi intitulate „TEN-T: Reexaminare a politicii în domeniu”, COM(2009) 44 final.
|
|
[31] Trans-Europese netwerken in de energiesector. Zie het groenboek "Naar een europees energienetwerk voor een continue, duurzame en concurrerende energievoorziening", COM(2008) 782 definitief.
|
[31] Rețelele transeuropene de energie. A se vedea Cartea verde intitulată „Către o rețea energetică europeană sigură, sustenabilă și competitivă”, COM(2008) 782 final.
|
|
[32] Groene btw, eisen op het gebied van milieuprestaties, maatregelen ter besparing van energie.
|
[32] TVA „verde”, cerințe privind performanța de mediu, măsuri vizând economii de energie.
|
|
[33] Wordt in 2009 goedgekeurd.
|
[33] Urmează să fie adoptată în 2009.
|
|
[34] De verschillende onderdelen van het Europese actiekader voor aanpassing worden beschreven in de mededeling “Naar een uitgebreide klimaatveranderingsovereenkomst in Kopenhagen”, COM(2009) 39 van 28.1.2009.
|
[34] Diversele elemente ale planului de acțiune comunitar privind adaptarea sunt descrise în Comunicarea intitulată „Pentru încheierea la Copenhaga a unui acord cuprinzător privind schimbările climatice”, COM(2009) 39, 28.1.2009.
|
|
[35] Mededeling over de Europese strategie voor de beperking van het risico op rampen in ontwikkelingslanden, COM(2009) 82.
|
[35] Comunicare privind strategia UE de sprijinire a reducerii riscului de dezastre în țările în curs de dezvoltare, COM(2009) 82.
|