|
|
[pic] | COMMISSIE VAN DE EUROPESE GEMEENSCHAPPEN |
|
[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |
|
|
Brussel, 28.1.2009
|
Bruxelles, 28.1.2009
|
|
COM(2009) 39 definitief
|
COM(2009) 39 final
|
|
MEDEDELING VAN DE COMMISSIE AAN HET EUROPEES PARLEMENT, DE RAAD, HET EUROPEES ECONOMISCH EN SOCIAAL COMITÉ EN HET COMITÉ VAN DE REGIO'S
|
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
|
|
Naar een uitgebreide klimaatveranderingsovereenkomst in Kopenhagen
|
Pentru încheierea la Copenhaga a unui acord cuprinzător privind schimbările climatice
|
|
{SEC(2009) 101} {SEC(2009) 102}
|
{SEC(2009) 101}{SEC(2009) 102}
|
|
MEDEDELING VAN DE COMMISSIEAAN HET EUROPEES PARLEMENT, DE RAAD, HET EUROPEES ECONOMISCH EN SOCIAAL COMITÉ EN HET COMITÉ VAN DE REGIO'S
|
COMUNICARE A COMISIEICĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
|
|
Naar een uitgebreide klimaatveranderingsovereenkomst in Kopenhagen
|
Pentru încheierea la Copenhaga a unui acord cuprinzător privind schimbările climatice
|
|
1. Samenvatting
|
1. Rezumat
|
|
Voor de EU vormt de succesvolle afronding van de internationale onderhandelingen over klimaatverandering in Kopenhagen eind 2009 een topprioriteit. Nu het klimaat- en energiepakket is aangenomen, dient de EU daartoe haar contacten met derde landen, zowel in VN-verband als daarbuiten, te intensiveren.
|
Încheierea cu succes la Copenhaga, la sfârșitul anului 2009, a negocierilor internaționale cu privire la schimbările climatice reprezintă o prioritate cheie pentru Uniunea Europeană. Întrucât pachetul privind clima și energia a fost adoptat, UE trebuie să își intensifice contactele cu țările terțe, atât în cadrul ONU cât și în alte contexte.
|
|
In deze mededeling worden concrete voorstellen gedaan om dat doel te bereiken. Drie grote uitdagingen komen daarbij aan de orde: streefcijfers en acties, financiering, en de totstandbrenging van een goed functionerende wereldwijde koolstofmarkt. Voorts wordt zo ingegaan op het verzoek van de Europese Raad van juni 2008 om te komen met een breed georiënteerde strategie ter versterking van de financierings- en investeringsstromen voor zowel emissiereductie- als aanpassingsmaatregelen.
|
Prezenta comunicare formulează propuneri concrete vizând atingerea acestui obiectiv. Ea abordează trei provocări esențiale: obiectivele și acțiunile, finanțarea, precum și crearea unei piețe eficace a carbonului la nivel mondial. De asemenea, reprezintă un răspuns la solicitarea formulată de Consiliul European în iunie 2008 de a prezenta o strategie cuprinzătoare vizând sporirea fluxurilor financiare și de investiții, atât pentru reducerea, cât și pentru adaptarea emisiilor.
|
|
Om ervoor te zorgen dat de gemiddelde temperatuurstijging wereldwijd niet meer bedraagt dan 2(C boven het pre-industriële niveau, moeten de ontwikkelde landen ervoor zorgen dat hun gezamenlijke uitstoot in 2020 30 % lager ligt dan het niveau van 1990. De EU heeft het voorbeeld gegeven door zich ertoe te verbinden haar emissies tegen 2020 met 20 % te verlagen ten opzichte van 1990, ongeacht of er een internationale overeenkomst tot stand komt of niet. Dit is veruit de meest ambitieuze verbintenis die enig land of enige groep van landen tot dusver voor de periode na 2012 is aangegaan.
|
Pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la maximum 2(C peste nivelurile preindustriale, țările dezvoltate, în ansamblu, ar trebui să își reducă emisiile în 2020 cu 30% față de nivelurile din 1990. UE a dat un exemplu prin asumarea unui obiectiv de reducere cu 20% față de nivelurile din 1990 a emisiilor sale până în anul 2020, independent de încheierea unui acord internațional. Acesta este de departe cel mai ambițios angajament luat de vreo țară sau de vreun grup de țări din întreaga lume cu privire la perioada de după 2012.
|
|
De EU is bereid nog verder te gaan en zich te verbinden tot een emissieverminderingsstreefcijfer van 30 % in het kader van een voldoende ambitieuze en uitgebreide internationale overeenkomst die voorziet in vergelijkbare verminderingen door andere ontwikkelde landen en passende acties van ontwikkelingslanden. De ontwikkelingslanden zouden als groep de toename van hun emissies met 15-30 % moeten beperken ten opzichte van het “business as usual”-scenario. Om de noodzakelijke maatregelen in ontwikkelingslanden te ondersteunen, is een fikse verhoging van de daarvoor beschikbare financiële middelen vereist; daarvoor wordt gerekend op inspanningen van de betrokken ontwikkelingslanden zelf, op de baten van de wereldwijde uitstootrechtenhandel, maar ook op bijdragen van de ontwikkelde landen. Veel van deze investeringen zullen zowel op zeer korte als op lange termijn voordelen opleveren inzake klimaatverandering en economisch herstel. Zij zijn in elk geval lager dan de kosten die zich zouden voordoen als géén actie wordt ondernomen.
|
UE este dispusă să meargă mai departe și să se angajeze în îndeplinirea unui obiectiv de reducere de 30% în contextul unui acord internațional suficient de ambițios și de cuprinzător care să prevadă realizarea de reduceri comparabile de către alte țări dezvoltate și luarea de măsuri corespunzătoare de către țările în curs de dezvoltare. Țările în curs de dezvoltare, în ansamblu, ar trebui să limiteze creșterea propriilor emisii la un nivel cu 15-30% sub nivelul scenariului de statu-quo. Pentru sprijinirea măsurilor necesare în țările în curs de dezvoltare va fi nevoie de resurse financiare mult mai mari, care ar trebui să provină din surse interne, de pe piața mondială a carbonului, dar și din contribuții ale țărilor dezvoltate. Multe dintre aceste investiții vor aduce beneficii atât rapide, cât și pe termen lung în ceea ce privește schimbările climatice și redresarea economică și, în orice caz, ar trebui să fie mai mici decât costurile care ar fi suportate dacă nu se ia nicio măsură.
|
|
Door het onderling koppelen van vergelijkbare nationale/regionale regelingen voor emissierechtenhandel kan en moet een wereldwijde koolstofmarkt tot stand worden gebracht. Dat is bevorderlijk voor kosteneffectieve emissiereducties. De EU moet aansluiting zoeken bij andere landen om tegen 2015 een OESO-brede en tegen 2020 een nog ruimere koolstofmarkt tot stand te brengen.
|
O piață a carbonului la nivel mondial poate și ar trebui să fie creată prin conectarea sistemelor naționale similare de comercializare a certificatelor de emisie. Aceasta va promova reduceri rentabile ale emisiilor. UE ar trebui să inițieze și implicarea altor țări pentru a asigura crearea, până în 2015, a unei piețe la nivelul OCDE și, până în 2020, a unei piețe la un nivel și mai larg.
|
|
2. Inleiding
|
2. Introducere
|
|
De EU-lidstaten zijn overeengekomen een beperking van de gemiddelde mondiale temperatuurstijging tot minder dan 2°C ten opzichte van het pre-industriële niveau na te streven. Een stijging met meer dan 2°C zou leiden tot meer voedsel- en waterschaarste en extreme weersfenomenen, alsook tot een aanzienlijk grotere bedreiging voor unieke ecosystemen. Als de huidige emissietrends aanhouden, dreigt de 2°C-drempel reeds in 2050 te worden overschreden. Alleen al ter beperking van de stijging tot minder dan 2°C zijn aanzienlijke aanpassingsinspanningen nodig. In het licht van sommige nieuwe onderzoeksgegevens is een groeiend aantal wetenschappers van mening dat de concentratie van broeikasgassen (BKG) in de atmosfeer op een aanzienlijk lager niveau dan het aanvankelijk voorgestelde moet worden gestabiliseerd – misschien wel 350 ppm(vol) CO2-equivalent. Het is van cruciaal belang dat het in Kopenhagen komt tot ambitieuze afspraken die een BKG-stabilisatie op een lager niveau niet in de weg staan.
|
Obiectivul convenit al UE este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale la mai puțin de 2°C față de nivelurile preindustriale. Depășirea acestui prag de 2°C ar însemna agravarea penuriei de alimente și de apă și apariția unor fenomene meteorologice grave, sporind în mod semnificativ amenințarea la adresa ecosistemelor unice. În cazul în care tendințele actuale de emisie se mențin, pragul de 2°C ar putea deja să fie depășit în 2050. În orice caz, chiar și menținerea unui nivel de sub 2°C ar necesita eforturi substanțiale de adaptare. În lumina unor noi descoperiri care au avut loc în cadrul unor activități de cercetare, din ce în ce mai mulți oameni de știință susțin că este necesar ca nivelul de gaze cu efect de seră (GES) din atmosferă să fie stabilizat la un nivel mult mai scăzut decât cel recomandat anterior, și anume la 350 ppmv echivalent CO2. Este imperativ ca la Copenhaga să se obțină un rezultat ambițios care să lase posibilitatea atingerii unui nivel mai scăzut de stabilizare.
|
|
De fundamentele fysieke traagheid van het planetaire klimaatsysteem garandeert dat als wij geen acht slaan op de waarschuwingen van de wetenschappers, zulks ongekende, geldverslindende en mogelijk onbeheersbare gevolgen zal hebben. Tezelfdertijd wordt hier een mogelijkheid geboden om de problemen van klimaatverandering, energiezekerheid en de huidige economische recessie samen aan te pakken. De bestrijding van klimaatverandering vereist aanzienlijke private en publieke investeringen, maar zorgt tegelijk voor een goede overgang naar een koolstofluwe economie, schept nieuwe mogelijkheden voor groei en werkgelegenheid en bevordert duurzame ontwikkeling. Wereldwijd kondigen regeringen grootschalige investeringsprogramma’s aan die “koolstofluwe” investeringen, innovatie en groei stimuleren en de energiezekerheid vergroten, waaronder het recentelijk aangenomen Europees economisch herstelplan. Acties ter bestrijding van de financiële crisis kunnen ons helpen de kleine kans te benutten die ons nog rest om de temperatuurstijging tot minder dan 2°C te beperken.
|
Datorită inerției fizice fundamentale a sistemului climatic global, ignorarea avertismentelor oamenilor de știință va genera consecințe fără precedent și costisitoare, care ar putea fi imposibil de gestionat. În același timp, există o oportunitate de a aborda împreună problema schimbărilor climatice, cea a siguranței energetice și cea a recesiunii economice din prezent. Soluționarea problemei reprezentate de schimbările climatice va necesita investiții publice și private considerabile și va contribui la tranziția cu succes către o economie cu emisii reduse de carbon, deschizând noi posibilități pentru creștere și locuri de muncă și promovând dezvoltarea durabilă. La nivel global, guvernele anunță programe de investiții majore care încurajează investițiile în tehnologii cu emisii reduse de carbon, încurajează inovarea și dezvoltarea și sporesc siguranța energetică, cum ar fi recent adoptatul Plan european de redresare economică. Măsurile vizând soluționarea crizei financiare pot ajuta la utilizarea acestei oportunități limitate de menținere a creșterii emisiilor la un nivel de sub 2°C.
|
|
Op het internationale niveau is met het Actieplan van Bali van 2007 een proces ingezet dat moet resulteren in de sluiting van een nieuwe internationale klimaatovereenkomst voor de periode na 2012 op de VN-conferentie van Kopenhagen in december 2009. Deze overeenkomst dient concrete nieuwe streefcijfers en acties te omvatten om de uitstoot van BKG te verminderen en de basis te leggen voor duurzame ontwikkeling door de versterking van de capaciteit van de landen om zich aan de onvermijdelijke klimaatverandering aan te passen en, tezelfdertijd, de stimulering van innovatie en economische groei, de bestrijding van armoede en de ontsluiting van duurzame energiediensten (de ‘gezamenlijke visie’). Na de VN-conferentie van Poznan in december 2008 zijn de vrijblijvende besprekingen daarover uitgemond in echte onderhandelingen.
|
La nivel internațional , Planul de acțiune din Bali din 2007 a demarat un proces vizând încheierea unui nou acord internațional privind schimbările climatice pentru perioada de după 2012 cu ocazia conferinței ONU care va avea loc la Copenhaga în decembrie 2009. Acest acord trebuie să stabilească noi obiective și măsuri concrete de reducere a emisiilor de GES și să ofere baza necesară pentru dezvoltare durabilă prin consolidarea capacității țărilor de a se adapta la schimbările climatice inevitabile, impulsionând în același timp inovarea și creșterea economică, reducând nivelul sărăciei și oferind acces la servicii energetice sustenabile („viziunea comună”). În urma conferinței ONU de la Poznan din decembrie 2008, dezbaterile s-au transformat în negocieri reale.
|
|
Op binnenlands niveau intensiveren zowel ontwikkelde landen als ontwikkelingslanden hun activiteiten. Er worden streefcijfers vastgesteld en markten voor uitstootrechten opgezet. In december heeft de EU haar ambitieuze klimaatveranderings- en energiepakket aangenomen. Daarmee geeft zij uitvoering aan haar autonome streven om haar BKG-emissies tegen 2020 te verlagen tot 20 % beneden het niveau van 1990, en verruimt en verbetert zij tevens de EU-regeling voor de handel in uitstootrechten (EU-ETS). De nieuwe regering van de USA heeft van de strijd tegen klimaatverandering een belangrijke prioriteit gemaakt. Tezelfdertijd heeft ook Australië zijn tussentijdse klimaatverbintenissen bekendgemaakt, waarin veel nadruk wordt gelegd op emissierechtenhandel. Die handelsregelingen zouden de kern kunnen vormen van een echt wereldomvattende koolstofmarkt.
|
La nivel intern , atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare își intensifică măsurile. Se stabilesc obiective și se creează piețe ale carbonului. În decembrie, UE a adoptat ambițiosul său pachet privind energia și schimbările climatice, implementând obiectivul independent al UE de a-și reduce până în 2020 emisiile de GES cu 20% față de nivelurile din 1990, precum și extinzând și îmbunătățind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Noua administrație a SUA a inclus soluționarea problemei schimbărilor climatice în rândul priorităților principale. În același timp, Australia și-a anunțat, de asemenea, propriile angajamente intermediare privind schimbările climatice, cu puternic accent asupra comercializării certificatelor de emisii. Aceste sisteme de comercializare ar putea forma nucleul unei piețe a carbonului cu adevărat mondiale.
|
|
3. Streefcijfers en acties
|
3. Obiective șI ACțIUNI
|
|
Willen wij een redelijke kans maken om de 2°C-drempel niet te overschrijden, dan moet de mondiale BKG-uitstoot tegen 2050 worden teruggebracht tot minder dan 50 % van het niveau van 1990. Bovendien moet de mondiale BKG-uitstoot, met uitzondering van de emissies als gevolg van landgebruik, verandering van landgebruik en bosbouw, uiterlijk vanaf 2020 beginnen afnemen. De ontwikkelde landen moeten het voortouw nemen bij het nastreven van deze mondiale doelstelling en aantonen dat een koolstofluwe economie mogelijk en financieel haalbaar is. Een serieuze bijdrage van de ontwikkelingslanden, en met name die met de meest geavanceerde economieën, is eveneens essentieel, aangezien vele daarvan in snel tempo belangrijke emissielanden aan het worden zijn. Daartoe moet de samenwerking sterk worden geïntensiveerd om te voorzien in de vereiste capaciteit, technologie en financiering.
|
Pentru a exista șanse rezonabile ca emisiile globale de GES să fie menținute sub pragul de 2°C, acestea trebuie să fie reduse până în 2050 la mai puțin de 50% din nivelurile din 1990. Pe lângă aceasta, nivelul maxim al emisiilor globale de GES, cu excepția emisiilor generate de utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și domeniul forestier, va trebui să fie atins înainte de 2020. Țările dezvoltate trebuie să dea exemplu în ceea ce privește atingerea acestui obiectiv global și să demonstreze că o economie bazată pe tehnologii cu emisii scăzute de carbon este realizabilă și convenabilă. De asemenea, este esențială și o contribuție substanțială din partea țărilor în curs de dezvoltare, în special din partea celor care sunt mai avansate din punct de vedere economic, deoarece multe dintre acestea devin rapid generatori importanți de emisii. În acest sens, trebuie să se impulsioneze în mod semnificativ cooperarea, pentru a se obține capacitatea, tehnologia și finanțarea necesare.
|
|
3.1. Nieuwe BKG-reductiestreefcijfers voor ontwikkelde landen
|
3.1. Noi obiective de reducere a GES pentru țările dezvoltate
|
|
De overeenkomst van Kopenhagen dient verderreikende, absolute en alle sectoren van de economie bestrijkende emissiereductieverbintenissen voor ontwikkelde landen vast te leggen. De EU heeft het voorbeeld gegeven door autonoom de verbintenis aan te gaan om haar emissies tegen 2020 met 20 % te verminderen ten opzichte van het niveau van 1990. Dit is veruit de meest ambitieuze verbintenis die enig land of enige groep van landen tot dusver voor de periode na 2012 is aangegaan. De EU is bereid nog verder te gaan en zich te verbinden tot een emissieverminderingsstreefcijfer van 30 % in het kader van een ambitieuze en uitgebreide internationale overeenkomst indien andere ontwikkelde landen een vergelijkbare vermindering realiseren en indien de economisch het meest geavanceerde ontwikkelingslanden op basis van hun verantwoordelijkheid en capaciteit een passende bijdrage leveren.
|
Acordul de la Copenhaga ar trebui să stabilească pentru țările dezvoltate angajamente absolute suplimentare la nivelul întregii economii cu privire la reducerea emisiilor. UE a dat un exemplu prin asumarea unui obiectiv independent de reducere a emisiilor sale, până în 2020, cu 20% față de nivelurile din 1990. Acesta este de departe cel mai ambițios angajament luat de vreo țară sau de vreun grup de țări cu privire la perioada de după 2012. UE este dispusă să meargă mai departe și să se angajeze în îndeplinirea unui obiectiv de reducere cu 30% în contextul unui acord internațional ambițios și cuprinzător, dacă se realizează reduceri comparabile de către alte țări dezvoltate și contribuții corespunzătoare de către țările în curs de dezvoltate care se află în stadii mai avansate, în funcție de responsabilitățile și capacitățile lor.
|
|
De EU heeft voorgesteld dat de ontwikkelde landen als groep hun emissies verlagen met een op de tweede doelstelling afgestemde hoeveelheid. Uit het 4e beoordelingsrapport van de Intergouvernementele Werkgroep inzake klimaatverandering (IPCC) blijkt dat dit van de ontwikkelde landen een uitstootvermindering vereist in de orde van 25-40 % tegen 2020 en van 80-95 % tegen 2050. De ontwikkelde landen dienen gedeeltelijk door het nemen van binnenlandse maatregelen en gedeeltelijk door gebruik te maken van ‘credits’ die zij middels emissiereducties in ontwikkelingslanden hebben verdiend, aan hun emissiestreefcijfers te kunnen voldoen, zoals aangegeven in figuur 1.
|
Conform propunerii UE, țările dezvoltate, în ansamblu, ar trebui să își reducă emisiile cu o valoare care să concorde cu obiectivul de 2°C. Cel de-al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice ( Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC) arată că, pentru aceasta, țările dezvoltate ar trebui să își reducă emisiile cu 25-40% până în 2020 și cu 80-95% până în 2050 Țările dezvoltate ar trebui să își poată atinge obiectivele de reducere în parte prin măsuri la nivel intern și în parte prin utilizarea creditelor care rezultă din reducerile de emisii ale țărilor în curs de dezvoltare, după cum se arată în figura 1.
|
|
Figuur 1: Emissies van ontwikkelde landen
|
Figura 1: Emisiile țărilor dezvoltate
|
|
[pic]De met het totale streefcijfer voor de ontwikkelde landen corresponderende vermindering moet eerlijk over deze landen worden verdeeld, op zodanige wijze dat hun inspanningen vergelijkbaar zijn. Bij uitstek relevant zijn de volgende parameters:
|
[pic]
|
|
- BBP per hoofd van de bevolking: dit geeft aan in welke mate een land in staat is om te betalen voor binnenlandse emissiereducties en om emissiereductie-‘credits’ te kopen van ontwikkelingslanden;
|
Obiectivul global al țărilor dezvoltate trebuie să fie distribuit într-o manieră echitabilă care să asigure faptul că eforturile țărilor sunt comparabile. Următorii parametri sunt considerați esențiali:
|
|
- BKG-emissies per BBP-eenheid: dit is een maat voor de mogelijkheid tot binnenlandse BKG-emissiereducties;
|
- PIB-ul pe cap de locuitor: reflectă capacitatea de a plăti reducerile de emisii naționale și de a cumpăra credite de reducere a emisiilor de la țările în curs de dezvoltare;
|
|
- trend van de BKG-emissies over de jaren 1990-2005: hierdoor wordt vroegtijdige binnenlandse actie ter verlaging van de emissies gehonoreerd;
|
- emisii de GES pe unitate de PIB: indică potențialul național de reducere a emisiilor de GES;
|
|
- trend van het bevolkingscijfer over de jaren 1990-2005: hierdoor wordt rekening gehouden met de relatie tussen de omvang van de bevolking en de totale BKG-uitstoot.
|
- tendința emisiilor de GES între 1990 și 2005: recunoașterea măsurilor luate de timpuriu la nivel național în vederea reducerii emisiilor;
|
|
Het overeengekomen Kyoto-referentiejaar 1990 dient te worden gebruikt als historisch ijkpunt voor de vaststelling van verdere bijdragen aan de mondiale emissiereductie-inspanning na 2012. De totale inspanning van de groep der ontwikkelde landen moet voor deze groep tegen 2020 een vermindering met 30 % ten opzichte van hun uitstootniveau in 1990 opleveren. Bij de vaststelling van de toekomstige emissiestreefcijfers van de afzonderlijke landen kan gebruik worden gemaakt van de nauwkeurigere gegevens die voor recentere jaren beschikbaar zijn, zoals de EU heeft gedaan voor haar klimaat- en energiepakket (gegevens over 2005). Dat mag echter niet worden aangegrepen om de emissiereductie-inspanningen te laten verwateren.
|
- tendințe privind populația în perioada 1990-2005: luarea în considerare a legăturii dintre mărimea populației și emisiile totale de GES.
|
|
Bindende emissiereductieverbintenissen dienen niet beperkt te blijven tot de landen waarvoor krachtens het Protocol van Kyoto een streefcijfer geldt. De overeenkomst van Kopenhagen dient emissiereductieverplichtingen vast te stellen voor ten minste alle in bijlage I van het UNFCCC vermelde landen, alle OESO-lidstaten en alle huidige EU-lidstaten, kandidaat-lidstaten en toekomstige kandidaat-lidstaten.
|
Anul acceptat la Kyoto ca an de referință, 1990, ar trebui utilizat ca punct istoric de referință pentru determinarea contribuțiilor suplimentare la efortul global de reducere a emisiilor după 2012. Efortul total al ansamblului țărilor dezvoltate ar trebui să ducă la obținerea în 2020 a unui nivel cu 30% mai scăzut față de nivelurile din 1990. La determinarea viitoarelor obiective de reducere a emisiilor pentru fiecare țară în parte s-ar putea utiliza ani mai recenți, pentru a se putea profita de precizia sporită a statisticilor, așa cum a făcut UE în cazul pachetului său privind clima și energia, care se bazează pe anul 2005. Acest lucru nu trebuie însă făcut pentru a determina slăbirea eforturilor de reducere a emisiilor.
|
|
Bij de vaststelling van streefcijfers voor de periode na 2012 moeten eventuele overschotten aan emissierechten van vóór 2012 in rekening worden gebracht om ervoor te zorgen dat het 30 %-streefcijfer wordt gehaald door middel van echte emissiereducties na 2012. Evenzo mogen de regels inzake landgebruik, verandering van landgebruik en bosbouw de milieu-integriteit van het 30 %-streefcijfer niet in het gedrang brengen. Monitoring, rapportage en controle van de uitstootreducties alsook de geregelde intercollegiale toetsing van het klimaatbeleid moeten worden aangescherpt.
|
Angajamentele obligatorii de reducere a emisiilor nu ar trebui să se limiteze la țările care și-au asumat obiective în temeiul Protocolului de la Kyoto. Acordul de la Copenhaga ar trebui să stabilească angajamente de reducere a emisiilor cel puțin pentru toate țările enumerate în anexa I la UNFCCC, pentru toate țările membre ale OCDE, pentru toate statele membre ale UE actuale și viitoare, precum și pentru țările candidate și potențial candidate la UE.
|
|
3.2. Maatregelen om de stijging van de BKG-emissies in ontwikkelingslanden af te remmen
|
La stabilirea obiectivelor pentru perioada de după 2012 trebuie să se țină seama de posibilele surplusuri de drepturi de emisie de dinaintea orizontului 2012, pentru a se asigura că obiectivul de 30% este atins prin reduceri reale după 2012. În mod similar, normele privind utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și domeniul forestier nu ar trebui să submineze integritatea ecologică a obiectivului de 30%. Ar trebui să se îmbunătățească monitorizarea, raportarea și verificarea reducerilor, precum și evaluarea regulată inter pares a politicilor privind clima.
|
|
Het wordt alsmaar duidelijker dat de ernstigste gevolgen van de klimaatverandering zich zullen voordoen in ontwikkelingslanden, die te maken zullen krijgen met problemen zoals overstromingen, droogte en ontbossing. Hoewel het gepast is dat de ontwikkelde landen – zeker de eerste tijd nog – het voortouw blijven nemen bij het terugdringen van de emissies, is het dus ook in het belang van de ontwikkelingslanden dat zij bijdragen tot het bereiken van de 2°C-doelstelling.
|
3.2. Măsuri de stopare a cre șterii emisiilor de GES în țările în curs de dezvoltare
|
|
De BKG-uitstoot van de ontwikkelingslanden schiet echter pijlsnel omhoog, en als niets wordt ondernomen dreigt dit effect de inspanningen van de ontwikkelde landen om hun BKG-emissies te verminderen teniet te doen. Uit een recent wetenschappelijk verslag komt naar voren dat als wij de 2°C-doelstelling willen halen, de ontwikkelingslanden als groep de stijging van hun BKG-emissies door middel van passende nationale maatregelen tegen 2020 met 15 à 30 % zullen moeten beperken ten opzichte van het referentiescenario. Deze ramingen houden geen rekening met het effect van reducties die resulteren in de overdracht van koolstofcredits naar ontwikkelde landen, zoals aangegeven in figuur 2. Passende maatregelen omvatten onder meer een snelle afname van de emissies als gevolg van het rooien van tropische bossen. Tegen 2020 moet de ontbossing in de tropen in vergelijking met het huidige tempo globaal ten minste met de helft zijn afgenomen, en tegen 2030 moet de afname van het bosareaal wereldwijd tot stilstand zijn gebracht.
|
Devine din ce în ce mai clar că schimbările climatice vor avea cel mai mare impact asupra țărilor în curs de dezvoltare, care se confruntă cu probleme precum inundațiile, seceta și defrișarea. Prin urmare, deși țările dezvoltate ar trebui să conducă în continuare în cadrul eforturilor de reducere a emisiilor, în special în viitorul apropriat, este în interesul țărilor în curs de dezvoltare să contribuie și ele la obiectivul de 2°C.
|
|
De uiteenlopende nationale omstandigheden en ontwikkelingsstadia van ontwikkelingslanden vereisen gedifferentieerde maatregelen en ambitieniveaus. Dit kan gebeuren door gebruik te maken van nationale klimaatveranderingsstrategieën. De jongste jaren hebben diverse ontwikkelingslanden, waaronder China, India, Zuid-Afrika en Brazilië, in het kader van hun ontwikkeling nationale uitstootverminderingsstrategieën uitgewerkt. Deze en andere economisch meer geavanceerde ontwikkelingslanden dienen in de loop van dit jaar hun strategieën bij te stellen en hun algemene ambitieniveau in het vooruitzicht van 2020 te expliciteren.
|
Cu toate acestea, emisiile de GES ale țărilor în curs de dezvoltare cunosc o creștere rapidă și, dacă nu sunt combătute, vor anula eforturile țărilor dezvoltate de reducere a emisiilor proprii de GES. Un raport științific recent arată că, pentru a îndeplini obiectivul de 2°C, țările în curs de dezvoltare, în ansamblu, vor trebui să își limiteze creșterea emisiilor de GES până în 2020 cu 15-30% față de nivelul de referință, prin măsuri corespunzătoare la nivel național. Aceste estimări nu iau în considerare impactul reducerilor care rezultă în urma transferului de credite de carbon către țări dezvoltate, după cum se arată în figura 2. Măsurile corespunzătoare ar trebui să includă o scădere rapidă a emisiilor datorate defrișării pădurilor tropicale. Până în 2020, defrișarea brută a pădurilor tropicale ar trebui să fie redusă cu cel puțin 50% față de nivelurile actuale și, până în 2030, ar trebui să se realizeze stoparea pierderii suprafețelor împădurite la nivel mondial.
|
|
Krachtens de overeenkomst van Kopenhagen moeten alle ontwikkelingslanden, met uitzondering van de minst ontwikkelde landen (MOL’s), zich ertoe verbinden tegen einde 2011 een koolstofluwe ontwikkelingsstrategie aan te nemen. Die strategieën dienen een geloofwaardig ontwikkelingspad uit te tekenen waarbij de emissies van het betrokken land worden beperkt door middel van passende nationale reductiemaatregelen die alle belangrijke emitterende sectoren bestrijken, met name de energiesector, het vervoer, de grote energie-intensieve industrieën en, voor zover belangrijk, de land- en bosbouw. In die strategieën moet worden aangegeven welke steun is vereist om voorgestelde maatregelen te implementeren die resulteren in extra kosten welke niet door het betrokken land zelf kunnen worden gedragen. Een robuuste en controleerbare koolstofluwe ontwikkelingsstrategie dient als voorwaarde te worden gesteld om een beroep te kunnen doen op internationale steun voor emissiereductiemaatregelen. Naast financiering zal in vele ontwikkelingslanden ook capaciteitsopbouw noodzakelijk zijn om hen in staat te stellen hun koolstofluwe ontwikkelingsstrategie op te stellen en uit te voeren.
|
Circumstanțele naționale și stadiile de dezvoltare diferite din țările în curs de dezvoltare impun măsuri și niveluri de ambiție diferite. Aceasta se poate realiza prin folosirea ca punct de plecare a strategiilor naționale în domeniul schimbărilor climatice. Pe parcursul ultimilor câțiva ani, o serie de țări în curs de dezvoltare au formulat strategii naționale de reducere a emisiilor în contextul dezvoltării, printre ele numărându-se China, India, Africa de Sud și Brazilia. În cursul acestui an, țările menționate, precum și alte țări în curs de dezvoltare mai avansate din punct de vedere economic ar trebui să își actualizeze strategiile pentru a indica obiectivul global pe care intenționează să îl atingă până în 2020.
|
|
Figuur 2: Emissies van ontwikkelingslanden
|
În cadrul acordului de la Copenhaga, toate țările în curs de dezvoltare, cu excepția țărilor cel mai puțin dezvoltate, ar trebui să își ia angajamentul cu privire la adoptarea, până la sfârșitul anului 2011, a unor strategii de dezvoltare cu emisii reduse de carbon. Aceste strategii ar trebui să stabilească o cale credibilă de limitare a emisiilor țării prin măsuri corespunzătoare la nivel național vizând reducerea emisiilor, care să acopere toate sectoarele importante generatoare de emisii, în special sectorul energetic, sectorul transporturilor, principalele industrii energointensive și, dacă este cazul, sectorul forestier și agricultura. Strategiile ar trebui să identifice sprijinul necesar pentru implementarea măsurilor propuse care generează costuri suplimentare ce nu pot fi suportate de țara respectivă. Accesul la sprijin internațional pentru măsurile de reducere a emisiilor ar trebui să fie condiționat de existența unor strategii robuste și verificabile de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon. Pe lângă finanțare, în multe țări în curs de dezvoltare va fi necesar să se încurajeze dezvoltarea capacităților pentru elaborarea și implementarea propriilor strategii de dezvoltare cu emisii reduse de carbon.
|
|
[pic]Om een voldoende ambitieniveau te garanderen, moet de discussie over concrete strategieën en voorstellen voor maatregelen en ondersteuning worden gebaseerd op en gefaciliteerd door een onafhankelijke technische analyse. Voor de analyse en ontwikkeling van emissiereductieopties kan gebruik worden gemaakt van een sectorspecifieke aanpak, waarbij ook technische informatie uit de particuliere sector wordt benut. Een nieuw faciliteringsmechanisme voor de ondersteuning van emissiereducties (Facilitative Mechanism for Mitigation Support) dient het platform te bieden om - op basis van een technische evaluatie - passende bilaterale en multilaterale ondersteuningsmechanismen te vinden voor voorgestelde acties. Het dient ook te beoordelen of het algemene ambitieniveau van het plan in overeenstemming is met de mogelijkheden van het land om actie te ondernemen, en geschikt is om de overkoepelende emissiereductiedoelstelling in verhouding tot het referentiescenario voor de groep der ontwikkelingslanden te bereiken. Indien nodig dient het te onderzoeken of de ambities kunnen worden aangescherpt.
|
Figura 2: Emisiile țărilor în curs de dezvoltare
|
|
De maatregelen van ontwikkelingslanden moeten in een internationaal register worden vastgelegd. In dit register moeten voor elke genomen maatregel de emissiereductievoordelen worden vermeld, gebruik makend van transparante en robuuste meet-, rapportage- en verificatiemethoden. De aldus gerealiseerde reductie-inspanningen van de groep der ontwikkelingslanden als geheel worden getoetst door de VN-conferentie over klimaatverandering, die eventueel kan beslissen de ontwikkelingslanden te vragen hun reductie-inspanningen te intensiveren en de ontwikkelde landen te vragen hun steun te verhogen.
|
[pic]
|
|
3.3. Aanpak van de emissies van de internationale luchtvaart, het maritiem transport en gefluoreerde gassen
|
Pentru a asigura un nivel suficient de ambiție, discuțiile cu privire la strategii concrete și propuneri de măsuri și de sprijin ar trebui să fie legate și facilitate de o analiză tehnică independentă. Ca instrument pentru analizarea și crearea de opțiuni de reducere a emisiilor s-ar putea utiliza abordări sectoriale, luând în considerare informațiile tehnice furnizate de sectorul privat. Un nou mecanism de facilitare a sprijinului pentru reducerea emisiilor ar trebui să ofere o platformă de corelare a măsurii propuse cu mecanisme corespunzătoare de sprijin bilateral și multilateral, pe baza unei evaluări tehnice. De asemenea, ar trebui să aprecieze dacă nivelul global de ambiție urmărit în cadrul planului este în concordanță cu capacitatea țării de a lua măsuri și dacă este corespunzător pentru atingerea, de către grupul țărilor în curs de dezvoltare, a reducerii globale a emisiilor față de nivelul de referință. Acolo unde este necesar, ar trebui să exploreze opțiuni de creștere a nivelului de ambiție.
|
|
Internationale luchtvaart en maritiem transport
|
Măsurile luate de țările în curs de dezvoltare ar trebui introduse într-un registru național. Acest registru ar trebui să menționeze măsura luată și să arate beneficiile în ceea ce privește reducerile de emisii, cu ajutorul unor măsuri transparente și solide de măsurare, raportare și verificare. Conferința ONU privind schimbările climatice va analiza eforturile de reducere a emisiilor ale grupului țărilor în curs de dezvoltare, ca ansamblu, și ar putea decide consolidarea eforturilor țărilor în curs de dezvoltare și sporirea sprijinului acordat de țările dezvoltate.
|
|
De internationale luchtvaart en het maritiem transport zijn grote en snel in omvang toenemende bronnen van BKG-emissies, maar zij zijn tot dusver buiten het internationale klimaatveranderingsraamwerk gehouden. De Commissie is van mening dat de emissies van deze sectoren daarin dienen te worden opgenomen.
|
3.3. Solu ționarea problemei emisiilor generate de transportul aerian și maritim internațional și de gazele fluorurate
|
|
In het kader van de overeenkomst van Kopenhagen dienen via het UNFCCC streefcijfers te worden vastgesteld om het klimaateffect van deze sectoren tegen 2020 tot beneden het niveau van 2005 en tegen 2050 tot ver beneden het niveau van 1990 te verminderen. Omdat internationale luchtvaart en maritiem transport wereldomspannende activiteiten zijn, zijn maatregelen op wereldniveau noodzakelijk om het klimaateffect ervan te bestrijden. Het is de verantwoordelijkheid van de Internationale Burgerluchtvaartorganisatie (ICAO) en de Internationale Maritieme Organisatie (IMO) om ervoor te zorgen dat dergelijke maatregelen op wereldniveau tegen eind 2010 kunnen worden uitgewerkt en aangenomen. Op de marktwerking gebaseerde maatregelen, waaronder emissierechtenhandel, kunnen zorgen voor kosteneffectieve emissiereducties. Bij acties ter vermindering van de emissies moet rekening worden gehouden met een mogelijkerwijs negatief netto-effect op geïsoleerde regio’s, afgelegen eilanden en MOL’s. Indien er eind 2010 geen afspraken zijn gemaakt in de ICAO en de IMO, zullen de emissies van de internationale luchtvaart en het maritiem transport worden meegeteld in de nationale emissietotalen in het kader van de overeenkomst van Kopenhagen, om te garanderen dat alle ontwikkelde landen vergelijkbare maatregelen nemen.
|
Transportul aerian și maritim internațional
|
|
De EU heeft de CO2-emissies van de luchtvaart in haar regeling voor emissierechtenhandel opgenomen. Wat het maritiem transport betreft, worden momenteel diverse op de marktwerking gebaseerde maatregelen onderzocht. Als op wereldniveau geen overeenstemming kan worden bereikt over doeltreffende regelgeving ter vermindering van de BKG-emissies van deze sector, dient de EU voor zichzelf maatregelen te treffen.
|
Transporturile aeriene și maritime internaționale reprezintă surse majore și în rapidă creștere de emisii de gaze cu efect de seră dar, până în prezent, au fost omise din cadrul internațional privind schimbările climatice; Comisia consideră că emisiile generate de aceste sectoare ar trebui incluse în acest cadru.
|
|
Aanpak van gefluoreerde gassen
|
În cadrul acordului de la Copenhaga, UNFCCC ar trebui să stabilească obiective de reducere a impactului acestor sectoare asupra climei sub nivelurile din 2005 până în 2020 și sub nivelurile din 1990 până în 2050. Datorită caracteristicii mondiale a transporturilor aeriene și maritime internaționale, pentru soluționarea problemei impactului acestora asupra climei ar trebui luate măsuri la nivel mondial. Organizația Aviației Civile Internaționale și Organizația Maritimă Internațională au responsabilitatea de a facilita dezvoltarea și adoptarea de asemenea măsuri la nivel mondial până la sfârșitul anului 2010. Măsurile bazate pe piață, inclusiv comercializarea certificatelor de emisii, pot asigura reduceri rentabile ale emisiilor. Măsurile de reducere a emisiilor ar trebui să țină seama de posibilul impact negativ net asupra regiunilor izolate, a insulelor îndepărtate și a țărilor cel mai puțin dezvoltate. Dacă până la sfârșitul anului 2010 nu se ajunge la niciun acord în cadrul OACI și OMI, emisiile generate de transporturile aeriene și maritime internaționale vor fi luate în considerare la calcularea nivelurilor totale naționale în temeiul acordului de la Copenhaga, ceea ce va asigura luarea de măsuri comparabile de către toate țările dezvoltate.
|
|
De versnelde eliminatie van HCFK’s gedurende het komende decennium uit hoofde van het Protocol van Montreal kan leiden tot een snelle toename van de uitstoot van HFK’s, waarvan vele erg krachtige broeikasgassen zijn. De overeenkomst van Kopenhagen dient daarom ook te voorzien in een internationale regeling ter vermindering van de HFK-emissies. Dat zal de industrie stimuleren om het onderzoek aan en de ontwikkeling van HFK’s met een gering aardopwarmingsvermogen alsook HFK-vrije alternatieven te intensiveren.
|
UE a inclus emisiile de CO2 generate de sectorul aviatic în sistemul său de comercializare a certificatelor de emisii. Pentru transportul maritim se examinează în prezent mai multe măsuri bazate pe piață. Dacă nu se poate conveni asupra unor norme eficace la nivel mondial privind reducerea emisiilor de GES generate de acest sector, UE ar trebui să convină propriile sale măsuri.
|
|
4. Financiering van koolstofluwe ontwikkeling en aanpassing
|
Soluționarea problemei gazelor fluorurate
|
|
Een uitgebreide overeenkomst van Kopenhagen moet worden geschraagd met passende financiële middelen om de uitvoering ervan mogelijk te maken. Vooral in de huidige economische situatie moet de overeenkomst van Kopenhagen garanderen dat de klimaatveranderingsdoelstellingen op kosteneffectieve wijze worden gerealiseerd. Een analyse door de Commissie toont aan dat een goed functionerende wereldwijde koolstofmarkt de kosten voor ontwikkelde en ontwikkelingslanden sterk kan drukken, maar dat een krachtige opschaling, heroriëntering en optimalisering van financiering en investeringen noodzakelijk is. Het internationale financiële raamwerk dat de inspanningen om de klimaatverandering het hoofd te bieden ondersteunt, dient te beantwoorden aan de beginselen van goede governance en dus gericht te zijn op het maximaliseren van doeltreffendheid, toereikendheid, efficiëntie, billijkheid, controleerbaarheid, samenhang en voorspelbaarheid. Prioritaire uitgaven in het kader van de overeenkomst van Kopenhagen moeten in eerste instantie worden gericht op effectieve emissiereducties - gestuurd door prestatiegerelateerde prikkels - en aanpassingen in ontwikkelingslanden. Mogelijke financieringsbronnen zijn onder meer private en publieke middelen, alsook via internationale, bilaterale en multilaterale instrumenten verleende subsidies en leningen. De EU-bijdragen zullen zowel van de Gemeenschap als van de lidstaten afkomstig zijn. De financieringsinstrumenten en instellingen die gericht zijn op de bestrijding van klimaatverandering dienen hun werkzaamheden op samenhangende wijze te ontplooien en zo een aanvulling te vormen op de bestaande internationale organisaties en financieringsinstellingen, rekening houdend met de huidige discussie over de respectieve rol en verantwoordelijkheden daarvan.
|
Accelerarea eliminării treptate a HCFC-urilor pe parcursul următorilor zece ani, în temeiul Protocolului de la Montreal, ar putea duce la o creștere rapidă a emisiilor de HFC, dintre care multe sunt gaze cu efect de seră foarte puternic. Acordul de la Copenhaga ar trebui să includă, într-una dintre părțile sale, o prevedere referitoare la reducerea emisiilor de HFC la nivel internațional. Aceasta va încuraja intensificarea de către industrie a cercetărilor și dezvoltării de HFC cu potențial scăzut de încălzire globală și de alternative fără HFC.
|
|
4.1. Financiering van de emissiereducties
|
4. Finan țAREA DEZVOLTăRII DE TEHNOLOGII CU EMISII REDUSE DE CARBON șI A ADAPTăRII
|
|
Mondiaal
|
O condiție esențială pentru încheierea la Copenhaga a unui acord cuprinzător este existența resurselor financiare adecvate care să permită implementarea lui. Mai ales în contextul economic actual, acordul de la Copenhaga trebuie să asigure realizarea în mod rentabil a obiectivelor privind schimbarea climatică. O analiză a Comisiei arată că existența unei piețe eficace a carbonului la nivel mondial poate reduce în mare măsură costurile în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, însă este necesar să se intensifice, să se redirecționeze și să se optimizeze în mod semnificativ finanțarea și investițiile. Structura financiară internațională pentru sprijinirea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice trebuie să urmeze principii de bună guvernanță vizând maximizarea eficacității, adecvației, eficienței, echității, răspunderii, coerenței și predictabilității. În contextul acordului de la Copenhaga, cheltuielile ar trebui să se axeze cu prioritate asupra măsurilor eficace de reducere a emisiilor prin stimulente în funcție de performanțe și asupra adaptării în țările în curs de dezvoltare. Printre sursele potențiale de finanțare se numără, de exemplu, finanțarea privată și publică și utilizarea de ajutoare nerambursabile și împrumuturi în cadrul unor eforturi internaționale, bilaterale și multilaterale. Contribuția UE se va realiza atât la nivel comunitar, cât și la nivelul statelor membre. Instrumentele și instituțiile de finanțare a luptei contra schimbărilor climatice ar trebui să fie coerente și să vină în completarea organismelor internaționale și a instituțiilor financiare existente, precum și să țină seama de dezbaterea actuală cu privire la rolurile și responsabilitățile care le revin.
|
|
De investeringen om de mondiale uitstoot te verminderen, zullen jaarlijks moeten worden verhoogd. Op basis van recent onderzoek van het GCO en andere onafhankelijke onderzoekinstellingen wordt het nettobedrag van de extra investeringen die wereldwijd zijn vereist, geraamd op circa 175 miljard euro tegen 2020. Waarschijnlijk zal meer dan de helft daarvan moeten worden geïnvesteerd in ontwikkelingslanden, onder meer in de bosbouwsector. Investeringen op gebieden zoals energie-efficiëntie en koolstofarme technologieën zullen een prikkel vormen voor groei en innovatie, energiebesparingen opleveren en de zekerheid van de energiebevoorrading ten goede komen. Investeringen die de ontbossing tegengaan, stellen de mondiale biodiversiteit veilig en garanderen in de betrokken gebieden duurzame ontwikkeling op lange termijn. Een en ander moet ook worden gezien in het licht van de kostprijs die aan het nalaten van actie is verbonden (5 à 20 % van het mondiale BBP volgens het rapport-Stern).
|
4.1. Finan țarea reducerii emisiilor
|
|
Ontwikkelingslanden
|
La nivel mondial
|
|
De nationale koolstofluwe ontwikkelingsstrategieën zullen een raming moeten bevatten van het nettobedrag van de extra investeringskosten voor emissiereducties, alsook een omschrijving van haalbare beleidsopties inzake financiering en emissiereductie die tot dergelijke investeringen kunnen leiden.
|
Investițiile în reducerea emisiilor la nivel mondial vor trebui să crească de la an la an. Cercetări recente realizate de CCC și de alte institute independente estimează că investițiile suplimentare nete la nivel mondial până în 2020 sunt de ordinul a 175 miliarde EUR. Se estimează că mai mult de jumătate din această sumă va trebui să fie investită în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în sectorul forestier. Investițiile în domenii precum eficiența energetică și tehnologiile cu emisii reduse de carbon vor impulsiona inovarea și creșterea și vor spori siguranța energetică și economiile de energie. Investițiile în reducerea defrișărilor vor proteja biodiversitatea mondială și vor asigura dezvoltarea durabilă pe termen lung la nivel local. Acestea ar trebui puse în balanță cu costurile pe care le-ar presupune lipsa măsurilor (între 5 și 20% din PIB-ul mondial, conform raportului Stern).
|
|
Voor ontwikkelingslanden staan de volgende financieringsbronnen ter beschikking:
|
Țările în curs de dezvoltare
|
|
- Eigen middelen: Tot 2020 brengen de meeste in de nationale koolstofluwe ontwikkelingsstrategieën omschreven maatregelen, afgezien van het feit dat zij een zekere voorafgaande investering vereisen, weinig extra kosten met zich of leveren zij op middellange termijn zelfs nettobaten op. Zo is bijvoorbeeld becijferd dat meer dan de helft van de emissiereducties in de energiesector door middel van energie-efficiëntiemaatregelen kan worden gerealiseerd. Voor de financiering van deze maatregelen wordt vooral gekeken naar de private sector en de huishoudens, met dien verstande dat overheidsbeleid het beschikbaar komen van deze financiering wel kan vergemakkelijken. Een en ander zal leiden tot substantiële binnenlandse investeringen en een spoorslag vormen voor (op het stuk van energiezekerheid) robuuste economische groei. Internationale leningprogramma’s kunnen ook de toegang tot internationaal privaat kapitaal vergemakkelijken.
|
Strategiile naționale de dezvoltare cu emisii reduse de carbon vor trebui să includă o estimare a costurilor suplimentare de investiție nete pentru reducerea emisiilor și opțiunile viabile de finanțare și de politică privind reducerea emisiilor care să susțină aceste investiții.
|
|
- Externe middelen: De koolstofluwe ontwikkelingsstrategieën zullen eveneens emissiereductiemaatregelen moeten omvatten die verder reiken dan de goedkoopste en/of op korte termijn rendabele opties - maatregelen die financieringsmogelijkheden vereisen die de eigen mogelijkheden van het betrokken ontwikkelingsland overstijgen. Om de aan dergelijke investeringen verbonden extra kosten te helpen dekken, zal gebruik moeten worden gemaakt van het hele spectrum van financieringsbronnen en innovatieve financieringsmechanismen, inclusief overheidsmiddelen en internationale koolstofcreditmechanismen. Verwacht wordt dat die creditmechanismen voor een derde of méér van de vereiste extra investeringen in ontwikkelingslanden kunnen zorgen.
|
Există următoarele surse de finanțare pentru țările în curs de dezvoltare:
|
|
4.2. Aanpak en financiering van de aanpassing aan de onvermijdelijke klimaatverandering
|
- Interne: Până în 2020, majoritatea măsurilor identificate în cadrul strategiilor de dezvoltare cu emisii reduse de carbon au costuri suplimentare scăzute sau generează chiar un beneficiu net pe termen mediu, însă necesită investiții la început. De exemplu, se estimează că mai mult de jumătate din reducerile din sectorul energetic se pot realiza prin măsuri vizând eficiența energetică. Finanțarea acestor măsuri va trebui să provină în primul rând din sectorul privat și de la gospodării, iar politicile guvernamentale pot susține această finanțare. Aceasta va genera investiții substanțiale la nivel intern și va impulsiona creșterea economică în condiții de siguranță energetică. De asemenea, s-ar putea recurge la capitalul internațional privat prin intermediul programelor internaționale de împrumut.
|
|
De overeenkomst van Kopenhagen moet een kader bieden voor aanpassingsmaatregelen, dat de volgende elementen dient te behelzen:
|
- Externe: Strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon vor trebui să identifice măsuri de reducere a emisiilor care să meargă mai departe de opțiunile ce presupun costuri scăzute și beneficii nete pe termen scurt și care să necesite fonduri ce depășesc capacitățile naționale ale respectivei țări în curs de dezvoltare. Sprijinul pentru finanțarea costurilor suplimentare ale acestor investiții trebuie să provină din gama completă de surse și mecanisme inovatoare de finanțare, inclusiv fonduri publice și mecanisme internaționale de creditare privind emisiile de carbon. Se estimează că aceste mecanisme de creditare pot asigura o treime sau mai mult din investițiile suplimentare în țările în curs de dezvoltare.
|
|
– De universele noodzaak van aanpassing : Aan de armste en meest kwetsbare bevolkingsgroepen moet steun voor aanpassing worden geboden. Alleen door tijdig op mogelijke negatieve effecten te anticiperen en zich daar op passende wijze tegen in te dekken, kan zeer dure schade worden vermeden.
|
4.2. Abordarea și finanțarea adaptării la schimbările climatice inevitabile
|
|
– Het engagement om het aspect aanpassing systematisch in de nationale strategieën te integreren : Dit is een gedeelde verantwoordelijkheid van zowel ontwikkelde landen als ontwikkelingslanden.
|
Acordul de la Copenhaga ar trebui să ofere un cadru de acțiune privind adaptarea, care să includă următoarele elemente:
|
|
– Verbetering van het instrumentarium voor de uitwerking en tenuitvoerlegging van aanpassingsstrategieën , met inbegrip van methodieken en technologieën voor aanpassing, capaciteitsopbouw en een versterkte rol voor het UNFCCC-proces door het mobiliseren van alle belanghebbende partijen, inclusief internationale organisaties, en het hanteren van een beter gecoördineerde aanpak van risicobeheer en rampenrisicovermindering.
|
– Necesitatea ca toți să se adapteze : Ar trebui să se ofere sprijin pentru adaptare celor mai vulnerabili și celor mai săraci. Producerea de daune foarte costisitoare se poate evita doar prin anticiparea, suficient de timpuriu, a potențialelor efecte negative și prin adaptarea în consecință.
|
|
Om de ervaringen te bundelen, dient de EU de instelling van een technische werkgroep aanpassing in het kader van het UNFCCC te bepleiten. Van alle landen moet worden verlangd dat zij een uitgebreide nationale aanpassingsstrategie opstellen. Een doeltreffend aanpassingsbeleid kan niet uitsluitend gericht zijn op dringende en ogenblikkelijke aanpassingsbehoeften. Er dient een geleidelijke verschuiving plaats te vinden van projectgerichte benaderingen naar een op de lange termijn gerichte, strategische integratie in de algemene plannings- en ontwikkelingsstrategie van ieder land. De ervaring die in dit verband is opgedaan in het Wereldwijd Bondgenootschap tegen klimaatverandering (GCCA) zal wellicht nuttig blijken. Aan de meest kwetsbare landen, met name de MOL’s en de ontwikkelingslanden die kleine eilandstaten zijn, moet financiële en technologische hulp worden verstrekt.
|
– Un angajament privind integrarea sistematică a adaptării în strategiile naționale : Aceasta ar trebui să fie o responsabilitate partajată între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.
|
|
De kosten van capaciteitsopbouw en prioritaire actie in de meest kwetsbare landen kunnen voor een groot deel worden gedekt door het bestaande Aanpassingsfonds. Maar hoewel de ramingen van de extra aanpassingskosten sterk uiteenlopen, zullen de middelen van het Aanpassingsfonds in elk geval niet volstaan om de aanpassing in álle ontwikkelingslanden te financieren. Daarom zullen innovatieve financieringsbronnen moeten worden aangeboord om in de aanpassingsbehoeften te voorzien. Net als in het geval van emissiereducties zullen de financieringsopties op de specifieke investeringen moeten worden afgestemd. Volgens een raming van het UNFCCC-secretariaat zullen de aanpassingskosten in alle ontwikkelingslanden samen in 2030 wellicht 23 tot 54 miljard euro per jaar bedragen. Allerlei in een vroeg stadium genomen maatregelen zullen echter ook economische nettobaten opleveren, zoals maatregelen ter verbetering van de efficiëntie van watergebruik in gebieden die te kampen zullen krijgen met een watertekort. Eventueel kan ter aanvulling van de bestaande financieringsmechanismen worden gedacht aan het opzetten van een multilaterale verzekerings-“pool” voor het dekken van schade die het gevolg is van klimaatgerelateerde natuurrampen. De Europese Commissie voert nu reeds proefprojecten uit op dit gebied.
|
– Îmbunătățirea instrumentelor de definire și implementare a strategiilor de adaptare : inclusiv metodologiile și tehnologiile de adaptare, crearea de capacități și sporirea rolului procesului UNFCCC prin mobilizarea părților interesate, inclusiv a organizațiilor internaționale, și prin asigurarea unei abordări mai coordonate în ceea ce privește managementul riscurilor/reducerea riscurilor în caz de dezastru.
|
|
4.3. Financiering van mondiaal onderzoek, technologische ontwikkeling en demonstratie (OTO&D)
|
Pentru a reuni experiențele, UE recomandă instituirea unui grup tehnic pentru adaptare, sub egida UNFCCC. Ar trebui să se impună tuturor țărilor să elaboreze proiecte de strategii naționale de adaptare cuprinzătoare. Pentru a fi eficace, politicile de adaptare vor trebui să includă mai mult decât doar rezolvări ale necesităților de adaptare urgente și imediate. Ar trebui să existe o tranziție de la abordările pe bază de proiect la integrarea strategică pe termen lung în cadrul strategiei mai vaste de dezvoltare și planificare a țării. Experiența câștigată în acest sens prin Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice ( Global Climate Change Alliance – GCCA) va fi utilă. Ar trebui să se acorde sprijin financiar și tehnologic țărilor cel mai vulnerabile, în special țărilor cel mai puțin dezvoltate și micilor state insulare în curs de dezvoltare.
|
|
Er is een stevige impuls nodig voor onderzoek, ontwikkeling en demonstratie van koolstofluwe en aanpassingstechnologieën in alle economische sectoren en activiteiten. Daarbij moet worden gekeken naar de in de nationale koolstofluwe ontwikkelingsstrategieën aangegeven behoeften, alsook naar de evaluaties van het faciliteringsmechanisme voor de ondersteuning van emissiereducties. De initiatieven zouden betrekking kunnen hebben op capaciteitsopbouw, wetenschappelijke en technologische samenwerking, het wegnemen van handelsbelemmeringen voor milieugoederen en -diensten en betere wereldwijde coördinatie van wetenschappelijk onderzoek.
|
Costurile creării de capacități și luării de măsuri prioritare în țările cel mai vulnerabile ar putea fi acoperite, în mare măsură, de Fondul de adaptare existent. Însă, deși costurile suplimentare estimate pentru adaptare sunt foarte variate, Fondul de adaptare va fi insuficient pentru sprijinirea adaptării în toate țările în curs de dezvoltare. Prin urmare, pentru satisfacerea nevoilor de adaptare va trebui să se utilizeze surse de finanțare inovatoare. Ca și în cazul reducerii emisiilor, opțiunile de finanțare trebuie să fie adaptate pentru investiția efectivă. Secretariatul UNFCCC a estimat că, în 2030, costurile de adaptare pentru toate țările în curs de dezvoltare s-ar putea înscrie în intervalul de 23-54 miliarde EUR pe an. Un mare număr de măsuri timpurii vor genera chiar un beneficiu net pentru economie - de exemplu, măsurile de ameliorare a eficienței utilizării apei în zone care vor suferi din cauza penuriei de apă. Ar trebui să se exploreze posibilitatea creării unei grupări multilaterale de asigurări pentru acoperirea pierderilor de pe urma dezastrelor, în vederea completării mecanismelor existente de finanțare în cazul dezastrelor naturale legate de schimbările climatice. Comisia Europeană este deja implicată în coordonarea unor astfel de scheme.
|
|
Voor al deze activiteiten is extra publieke financiering vereist. Het is wenselijk dat de omvang van energiegerelateerd OTO&D wereldwijd tegen 2012 ten minste verdubbelt en tegen 2020 verviervoudigt in vergelijking met de huidige toestand. Daarbij moet de aandacht ook veel nadrukkelijker worden toegespitst op koolstofluwe technologieën en met name hernieuwbare energiebronnen. Evenzo moet het onderzoek van klimaateffecten, aanpassings- en andere schadebeperkende maatregelen op internationaal niveau worden versterkt. Een verbintenis in die zin dient een integrerend deel uit te maken van de overeenkomst van Kopenhagen. De Commissie en de lidstaten moeten samenwerken om op een coherente manier de internationale wetenschappelijke en technologische samenwerking inzake alle klimaatgerelateerd onderzoek, inclusief koolstofluwe technologieën, in alle sectoren te bevorderen.
|
4.3. Finan țarea activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrare la nivel mondial
|
|
Om de ontwikkeling van strategisch belangrijke koolstofluwe technologieën te bespoedigen en de ontplooiing ervan meteen op gang te brengen, voert de EU het Europees strategisch plan voor energietechnologie (SET-plan) uit. De EU is ook voornemens om – overeenkomstig haar algemene OTO&D-beleidsdoelstellingen – als een van haar eerste kennis- en innovatiegemeenschappen (KIG’s) in het kader van het Europees Instituut voor innovatie en technologie (EIT) een KIG voor bestrijding van en aanpassing aan klimaatverandering op te zetten. In het kader van de herziene EU-ETS worden 300 miljoen emissierechten gereserveerd voor de bevordering van de bouw van demonstratie-installaties voor de afvang en geologische opslag van koolstof, alsook van innovatieve hernieuwbare-energietechnologieën. De Commissie werkt ook aan een mededeling over de financiering van koolstofluwe technologieën.
|
Trebuie să se impulsioneze în mod semnificativ cercetarea, dezvoltarea și demonstrarea de tehnologii de adaptare și cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele și activitățile economice. Aceasta ar trebui să pornească de la necesitățile identificate în strategiile naționale de dezvoltare cu emisii reduse de carbon și de la evaluările realizate în cadrul mecanismului de facilitare a sprijinului pentru reducerea emisiilor și ar putea include crearea de capacități, cooperarea în domeniul științific și tehnologic, reducerea obstacolelor în calea intrării pe piața bunurilor și serviciilor ecologice și îmbunătățirea coordonării la nivel mondial în domeniul cercetării.
|
|
Ten slotte moeten ook meer inspanningen worden geleverd – onder meer via alle mogelijke vormen van educatie – om de bevolking meer inzicht te geven in de evolutie van het klimaat en de gevolgen daarvan voor de samenleving, de economie en de ecosystemen.
|
Pentru toate aceste activități vor fi necesare fonduri publice suplimentare. La nivel mondial, ar fi de dorit cel puțin dublarea activităților de cercetare, dezvoltare și demonstrare până în 2012 și, până în 2020, nivelul acestora să crească cu de până la patru ori față de nivelul actual, împreună cu o reorientare importantă către tehnologiile cu emisii scăzute de carbon, în special sursele regenerabile de energie. În mod similar, trebuie consolidate la nivel internațional activitățile de cercetare cu privire la impacturi, adaptare și alte opțiuni de reducere a emisiilor în vederea combaterii schimbărilor climatice. Un angajament în acest sens ar trebui să facă parte integrantă din acordul de la Copenhaga. Comisia ar trebui să conlucreze cu statele membre în vederea promovării în mod coerent a cooperării internaționale în domeniul științei și tehnologiei pentru toate cercetările privind clima, inclusiv cele privind tehnologiile cu emisii reduse de carbon, în toate sectoarele.
|
|
4.4. Innovatieve internationale financieringsbronnen
|
Pentru a accelera dezvoltarea și punerea imediat în practică de tehnologii cu emisii scăzute de carbon, importante din punct de vedere strategic, UE implementează Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET). De asemenea, UE intenționează să creeze una dintre primele sale comunități pentru cunoaștere și inovare privind reducerea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), în concordanță cu obiectivele mai largi de politică ale UE în domeniul cercetării, dezvoltării și demonstrării. Conform revizuirii sistemului EU ETS, 300 de milioane de certificate sunt puse deoparte pentru a stimula construirea de instalații demonstrative pentru captarea și stocarea geologică a carbonului, precum și dezvoltarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile. Mai mult, Comisia este în curs de elaborare a unei comunicări privind finanțarea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon.
|
|
De ontwikkelde landen leveren hun bijdrage via publieke financiering en het gebruik van koolstofcreditmechanismen. Hun bijdragen in de vorm van publieke financiering dienen vergelijkbaar te zijn en in overeenstemming te zijn met hun economische draagkracht en met het beginsel dat de vervuiler betaalt. De omvang van de bijdragen in kwestie, die via onderhandelingen moet worden vastgelegd, dient een integrerend onderdeel te zijn van de overeenkomst van Kopenhagen.
|
În fine, trebuie să se facă mai multe eforturi pentru a progresa în direcția înțelegerii evoluției climei și a impactului acesteia asupra societății, economiei și ecosistemelor, inclusiv prin toate formele de educație disponibile.
|
|
Voor het beschikbaar maken van innovatieve financiering komen in hoofdzaak twee mogelijkheden in aanmerking. In de eerste optie worden de jaarlijkse financiële verplichtingen van de ontwikkelde landen vastgesteld aan de hand van een overeengekomen formule. Een dergelijke formule kan gebaseerd zijn op een combinatie van de draagkracht van het betrokken land (nl. BBP per hoofd) en het beginsel dat de vervuiler betaalt (nl. totale hoeveelheid toegestane emissies). In de tweede optie wordt een bepaald percentage van de toegestane emissies van ieder ontwikkeld land “opzijgelegd”. Die emissies worden vervolgens internationaal geveild aan het meestbiedende land. Dat percentage zou progressief kunnen toenemen met het inkomen per hoofd van de bevolking.
|
4.4. Surse inovatoare de finan țare internațională
|
|
De eerste optie biedt het voordeel van de zekerheid ten aanzien van het totaalbedrag van de toegezegde financiering. Ieder land zou zelfstandig de vereiste financiële middelen kunnen bijeenbrengen en deze decentraal besteden via alle bestaande bilaterale en multilaterale kanalen. Dat vereist evenwel een betrouwbaar en transparant systeem voor de monitoring, rapportage en controle van de extra publieke financiering van klimaatgerelateerde maatregelen. Om te garanderen dat alle financieringsverbintenissen worden nageleefd, kan een overeenkomstige hoeveelheid emissierechten worden ingehouden van landen die de overeengekomen financiering niet ter beschikking stellen. De tweede optie zou niet noodzakelijk resulteren in een voorspelbaar financieringsniveau, aangezien regeringen voor het verkrijgen van koolstofcredits in plaats van dat mechanisme ook gebruik zouden kunnen maken van het mechanisme voor schone ontwikkeling (CDM). Zij vereist ook het opzetten van een centrale governance-structuur op VN-niveau om het veilingsproces te organiseren, het vaststellen van bestedingsprioriteiten en het bestemmen van middelen voor emissiereductie en aanpassing.
|
Țările dezvoltate vor contribui cu fonduri publice și prin utilizarea mecanismelor de creditare privind emisiile de carbon. Contribuțiile financiare publice ar trebui să fie comparabile și bazate pe principiul „poluatorul plătește”, precum și pe capacitatea economică a fiecărei țări. Mărimea contribuțiilor ar trebui să fie negociată și să facă parte integrantă din acordul de la Copenhaga.
|
|
Voor de EU zal de veiling van uitstootrechten in het kader van de EU-ETS een aanzienlijk bedrag aan extra publieke middelen opleveren. De lidstaten zouden - zowel in de ene als in de andere optie - een deel van die inkomsten kunnen gebruiken om hun internationale financiële verplichtingen uit hoofde van de toekomstige klimaatveranderingsovereenkomst na te komen.
|
Au fost identificate două opțiuni principale pentru generarea de fonduri în mod inovator. Prima opțiune determină angajamentul financiar anual al țărilor dezvoltate pe baza unei formule convenite. Această formulă s-ar putea fundamenta pe o combinație dintre principiul „poluatorul plătește” (adică volumul total al emisiilor permise) și capacitatea poluatorului de a plăti (PIB/cap de locuitor). Conform celei de-a doua opțiuni, de la fiecare țară dezvoltată s-ar pune deoparte un anumit procent de emisii permise. Aceste emisii ar fi apoi oferite guvernelor printr-o licitație la nivel internațional. Procentul respectiv ar putea crește în mod progresiv, proporțional cu venitul pe cap de locuitor.
|
|
Beide instrumenten kunnen worden gecombineerd met financiering afkomstig van een mondiaal instrument voor de internationale luchtvaart en het maritiem transport (bv. de opbrengst van de veiling van uitstootrechten in het kader van een wereldwijd “cap-and-trade”- systeem voor die sectoren).
|
Prima opțiune oferă certitudine cu privire la valoarea totală a finanțării angajate. Țările ar putea obține individual contribuții financiare și ar putea să le folosească într-un cadru descentralizat, utilizând toate canalele bilaterale și multilaterale existente. Aceasta ar necesita însă un sistem solid și transparent de monitorizare, raportare și verificare a finanțărilor publice suplimentare pentru măsurile privind schimbările climatice. Pentru a asigura respectarea angajamentelor de finanțare, s-ar putea reține un număr corespunzător de drepturi de emisie ale țărilor care nu furnizează suma convenită. A doua opțiune nu ar genera neapărat niveluri previzibile de finanțare, deoarece guvernele ar putea folosi, în schimb, și creditele de emisii de carbon din cadrul mecanismului de dezvoltare curată. De asemenea, ar necesita o structură de guvernanță centralizată la nivelul ONU pentru organizarea procesului de licitație, stabilirea priorităților de utilizare a fondurilor și canalizarea fondurilor pentru reducerea emisiilor și adaptare.
|
|
Verder moet worden onderzocht hoe de ontwikkelingslanden, met uitzondering van de MOL’s en de ontwikkelingslanden die kleine eilandstaten zijn, van lieverlee ook een grotere bijdrage zouden kunnen leveren in overeenstemming met hun financiële mogelijkheden.
|
În cazul UE, licitarea certificatelor în cadrul EU ETS va genera fonduri publice suplimentare semnificative. Statele membre ar putea utiliza o parte din aceste venituri pentru a-și onora obligațiile financiare internaționale care le revin în temeiul viitorului acord privind schimbările climatice, în ambele opțiuni.
|
|
4.5. Financiering van vroegtijdige actie
|
Ambele instrumente pot fi combinate cu fonduri care ar putea proveni de la un instrument mondial axat pe soluționarea problemei emisiilor generate de transporturile aeriene și maritime internaționale [de exemplu, veniturile din licitarea certificatelor în cadrul unui sistem mondial de plafonare și comercializare („cap and trade”) care s-ar aplica acestor sectoare].
|
|
Capaciteitsopbouw om te garanderen dat de institutionele capaciteit voor doeltreffende emissiereductie en aanpassingsmaatregelen tot stand komt, zal de eerste jaren na het sluiten van een nieuwe overeenkomst van het allergrootste belang zijn.
|
Ar trebui să se studieze în ce mod ar putea țările în curs de dezvoltare, cu excepția țărilor cel mai puțin dezvoltate și a statelor insulare în curs de dezvoltare, să contribuie din ce în ce mai mult în timp, în concordanță cu capacitatea lor financiară.
|
|
Vroegtijdige actie maakt aanpassing en de overgang naar een koolstofluwe economie een stuk gemakkelijker. De EU dient te onderzoeken of het wenselijk is een “frontloading”-mechanisme op te zetten om snel grote financieringsbedragen ter beschikking te kunnen stellen van de armste en meest kwetsbare ontwikkelingslanden. Dat initiatief zou het mogelijk maken de overgangsperiode te overbruggen tussen 2010 en het tijdstip waarop de nieuwe financiële structuren waarover in Kopenhagen overeenstemming moet worden bereikt, volledig operationeel zijn. Middels de uitgifte van obligaties zou het voorgestelde Mondiaal Financieringsmechanisme voor het klimaat (GCFM) vroegtijdige bestedingen voor prioritaire klimaatgerelateerde acties mogelijk maken. Die middelen zouden het met name mogelijk maken onmiddellijk in te spelen op dringende aanpassingsbehoeften in situaties waarin zulks grote baten oplevert, bv. beperking van het risico van natuurrampen. Een deel van die middelen zou ook kunnen worden besteed aan de ondersteuning van emissiereductiemaatregelen, met name die welke een synergie opleveren tussen emissiereductie en aanpassing – bijvoorbeeld minder emissies door minder ontbossing. Het is de bedoeling dat het GCFM in de periode 2010-2014 jaarlijks ongeveer 1 miljard euro bijeenbrengt, mits de lidstaten de passende verbintenissen aangaan.
|
4.5. Finan țarea măsurilor timpurii
|
|
4.6. Governance van de internationale financieringsstromen in verband met de bestrijding van klimaatverandering
|
În anii imediat următori încheierii unui nou acord, va fi esențial să se creeze capacități pentru a se asigura o capacitate instituțională dezvoltată în vederea mobilizării pentru a realiza o reducere a emisiilor și o adaptare eficace.
|
|
Gezien de te verwachten veelheid van financieringsbronnen voor aanpassings- en emissiereductiemaatregelen zal een betere coördinatie en samenwerking noodzakelijk zijn. Een forum op hoog niveau voor internationale klimaatgerelateerde financiering moet de invloedrijkste besluitvormers uit de publieke en de private sector en de internationale financiële instellingen bijeenbrengen. Dit forum moet regelmatig de beschikbare financieringsmiddelen en uitgaven evalueren en aanbevelingen formuleren ter verbetering daarvan. Het dient nauw samen te werken met het faciliteringsmechanisme voor de ondersteuning van emissiereducties.
|
Măsurile timpurii ușurează adaptarea și tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. UE ar trebui să exploreze posibilitatea elaborării unui mecanism anticipativ ( frontloading ) pentru furnizarea rapidă de fonduri substanțiale celor mai vulnerabile și mai sărace țări în curs de dezvoltare. Aceasta ar reprezenta o inițiativă-punte în perioada de tranziție dintre 2010 și momentul implementării integrale a noii structuri financiare care urmează să fie convenită la Copenhaga. Pe baza emiterii de obligațiuni, mecanismul propus de finanțare a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice ( Global Climate Financing Mechanism – GCFM) ar permite alocarea timpurie de fonduri pentru măsuri prioritare privind schimbările climatice. Aceste fonduri ar permite în special existența unei reacții imediate la necesitățile urgente de adaptare, cu beneficii importante, cum ar fi reducerea riscurilor în caz de dezastru. O parte din fondurile obținute ar putea, de asemenea, să susțină activitățile de reducere a emisiilor, în special pe cele care generează sinergii între reducerea emisiilor și adaptare, cum ar fi reducerea emisiilor generate de defrișare. CGFM vizează obținerea a circa 1 miliard EUR pe an în perioada 2010-2014, cu condiția ca statele membre să își asume angajamente corespunzătoare.
|
|
5. BKG-emissiereducties en het genereren van inkomsten op een mondiale koolstofmarkt
|
4.6. Guvernanța fluxurilor financiare internaționale pentru combaterea schimbărilor climatice
|
|
5.1. Binnenlandse “cap-and-trade”-systemen
|
Dat fiind că sursele de finanțare pentru adaptare și pentru reducerea emisiilor tind să fie multiple, va trebui să se îmbunătățească nivelul de coordonare și cooperare. Un for la nivel înalt privind finanțarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice ar trebui să reunească factori de decizie cheie din sectorul public și din cel privat, precum și instituții financiare internaționale. Acest for ar revizui periodic disponibilitatea fondurilor și cheltuielile și ar face recomandări de ameliorare. De asemenea, ar trebui să coopereze îndeaproape cu mecanismele de facilitare a sprijinului pentru reducerea emisiilor.
|
|
Binnenlandse “cap-and-trade”-systemen zijn een van de meest beloftevolle instrumenten waarover landen beschikken om hun BKG-emissies te verlagen, met name in sectoren met bedrijven die relatief grote hoeveelheden emissies veroorzaken. Het emissieplafond (“cap”) garandeert dat deze systemen hun milieudoel bereiken, en de soepelheid van de handelsregeling maakt ze kostenefficiënt. Binnenlandse koolstofmarkten kunnen en moeten onderling worden gekoppeld om zo een doeltreffende wereldwijde markt tot stand te brengen, wat de kosten van emissiereductie zal drukken. De overeenkomst van Kopenhagen kan die prille mondiale koolstofmarkt door de vaststelling van mondiale en nationale streefcijfers ondersteunen.
|
5. Reducerea emisiilor de GES șI OBțINEREA DE VENITURI PE O PIAță MONDIALă A CARBONULUI
|
|
De EU, die ‘s werelds grootste “cap-and-trade”-systeem (de EU-ETS) heeft opgezet, beschikt ter zake over uiterst nuttige pionierservaring. De belangstelling van andere ontwikkelde landen voor dit systeem neemt hand over hand toe. Onafhankelijk van de onderhandelingen in het kader van de VN dient de EU zich sterk te maken voor de totstandbrenging, tegen 2015, van een goed functionerende OESO-brede koolstofmarkt, die tegen 2020 tot bepaalde economisch meer geavanceerde ontwikkelingslanden kan worden uitgebreid.
|
5.1. Sisteme interne de plafonare și comercializare
|
|
De EU kan een belangrijke stap in die richting doen door werk te maken van een actieve dialoog met de nieuwe regering en wetgevers in de VS. President Obama heeft reeds zijn bedoeling te kennen gegeven om in de VS een solide “cap-and-trade”-systeem op te zetten. De Commissie zal streven naar de oprichting van een EU-VS-werkgroep inzake de opzet van koolstofmarkten. Soortgelijke bilaterale processen moeten tot stand komen met andere ontwikkelde landen en met de economisch meer gevorderde ontwikkelingslanden.
|
Sistemele interne de plafonare și comercializare reprezintă unul dintre cele mai promițătoare instrumente de care dispun țările pentru a reduce emisiile de GES, în special în sectoarele cu generatori relativ mari de emisii. Plafonarea emisiilor asigură faptul că aceste sisteme sunt eficace din punct de vedere al protecției mediului, iar flexibilitatea oferită de comercializarea certificatelor le face rentabile. Piețele naționale ale carbonului pot și ar trebui să fie interconectate pentru a compune o piață eficace la nivel mondial, scăzând costurile reducerii emisiilor. Acordul de la Copenhaga poate sprijini noua piață a carbonului prin stabilirea de obiective la nivel mondial și național.
|
|
De ontwikkelingslanden zullen allengs een grotere bijdrage moeten leveren aan de wereldwijde emissiereductie-inspanningen; zij zullen daarom vroeg of laat binnenlandse “cap-and-trade”-systemen moeten invoeren en toepassen die doeltreffende eigen actie stimuleren. De EU moet belangstellende ontwikkelingslanden helpen om ervaring op te doen met emissierechtenhandel, met name wat betreft het opzetten van betrouwbare governance-structuren en solide nationale instellingen en het versterken van hun emissiemonitoring- en -rapportagecapaciteit. In dit verband moeten ook de private sector en andere belanghebbenden worden geraadpleegd.
|
UE are o experiență de „prim sosit” în ceea ce privește stabilirea EU ETS ca cel mai mare sistem de plafonare și comercializare din lume. Interesul față de acest sistem cunoaște o creștere rapidă într-o serie de alte țări dezvoltate. În paralel cu negocierile în cadrul ONU, UE ar trebui să promoveze crearea până în 2015 la nivelul OCDE a unei piețe solide a carbonului, care urmează să fie dezvoltată în continuare pentru a include, până în 2020, țări în curs de dezvoltare care sunt mai avansate din punct de vedere economic.
|
|
5.2. Verbetering van de door de VN beheerde compensatiemechanismen
|
Ca pas important către acest obiectiv, UE ar trebui să se angajeze activ în colaborarea cu noua administrație și noua legislatură din SUA. Președintele Obama și-a manifestat deja intenția de a crea un sistem solid de plafonare și comercializare al SUA. Comisia intenționează să instituie un grup de lucru UE-SUA pentru proiectarea de piețe ale carbonului. Procese bilaterale similare ar trebui create și cu alte țări dezvoltate și cu țări în curs de dezvoltare care sunt mai avansate din punct de vedere economic.
|
|
Het mechanisme voor schone ontwikkeling (CDM) van het Protocol van Kyoto heeft de ontwikkelingslanden in staat gesteld deel te nemen aan de koolstofmarkt. Het CDM is momenteel opgezet als een projectgerelateerd compensatiemechanisme, dat ontwikkelingslanden de mogelijkheid biedt koolstofcredits te verkopen die overeenstemmen met de emissiereducties die dankzij specifieke projecten worden gerealiseerd. Die credits kunnen door een ontwikkeld land worden aangekocht, dat op die manier zijn nationale reductiestreefcijfer kan naleven. CDM-projecten helpen schone technologie financieren en zorgen voor capaciteitsopbouw inzake klimaatbeleid in ontwikkelingslanden.
|
Țările în curs de dezvoltare vor trebui să contribuie din ce în ce mai mult la eforturile de mondiale de reducere a emisiilor și, prin urmare, ar trebui să adopte și să implementeze, în timp, sisteme de plafonare și comercializare care să impulsioneze luarea de măsuri proprii eficiente. UE ar trebui să ajute țările în curs de dezvoltare interesate să obțină experiență în privința comercializării certificatelor de emisii, în special în ceea ce privește instituirea de structuri de guvernanță solide și de instituții interne puternice și să impulsioneze creșterea capacității acestora de a monitoriza și raporta emisiile. Sectorul privat și alți factori interesați ar trebui să fie consultați în acest context.
|
|
Om ervoor te zorgen dat toch een groot deel van de EU-emissiereducties binnen de eigen grenzen wordt gerealiseerd, en ter versterking van de milieu-integriteit, voorziet de EU-ETS in op kwantitatieve en kwalitatieve criteria gebaseerde beperkingen van het gebruik van CDM-credits. In de context van het UNFCCC dient het CDM zodanig te worden hervormd dat alleen projecten die werkelijk extra emissiereducties opleveren en die verder reiken dan een “low cost”-aanpak, nog credits opleveren. Ook moet, in het geval van economisch geavanceerde ontwikkelingslanden en door hevige concurrentie gekenmerkte economische sectoren, het projectgerelateerde CDM geleidelijk worden vervangen door een sectoraal koolstofcreditmechanisme. Dergelijke mechanismen kunnen een uitstekend middel zijn om de ontwikkeling en ontplooiing van koolstofluwe technologieën in ontwikkelingslanden aan te jagen en de basis te leggen voor de invoering van “cap-and-trade”-systemen. Om een coherente overgang mogelijk te maken, moet de EU streven naar afstemming met de VS en andere landen die “cap-and-trade”-systemen toepassen, zodat de vraag naar compenserende credits zich harmonisch kan ontwikkelen.
|
5.2. Îmbunătă țirea mecanismelor de compensare create în cadrul ONU
|
|
6. De overeenkomst van Kopenhagen, een basis voor beleid op de lange termijn
|
Mecanismul de dezvoltare curată (MDC) din cadrul Protocolului de la Kyoto a permis țărilor în curs de dezvoltare să participe la piața carbonului. În prezent, este conceput ca un mecanism de compensare pe bază de proiect în cadrul căruia țările în curs de dezvoltare pot vinde credite reprezentând reduceri de emisii realizate de un anumit proiect. Aceste credite pot fi apoi cumpărate de o țară dezvoltată, în vederea atingerii obiectivului național de reducere a emisiilor. Proiectele MDC oferă finanțare pentru tehnologii curate și creează capacități pentru politicile privind schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare.
|
|
De EU moet ernaar streven om van de overeenkomst van Kopenhagen de basis te maken van een duurzaam internationaal raamwerk dat, stoelend op wetenschappelijke kennis, het algemene ambitieniveau verhoogt en ervoor zorgt dat zowel de ontwikkelde landen als de ontwikkelingslanden hun inspanningen blijven intensiveren. Een periodieke toetsing van de algemene vooruitgang en de toereikendheid van de verbintenissen en acties, inclusief een uitgebreide toetsing in 2016, dient daarom een integrerend onderdeel van de overeenkomst te vormen. In het licht daarvan moet in voorkomend geval het algemene doel worden herbezien en moeten, conform de meest recente wetenschappelijke inzichten, nadere tussentijdse verbintenissen worden aangegaan, acties worden ontplooid en financieringsstromen worden bijgesteld. Indien bij de uitgebreide toetsing van de overeenkomst van Kopenhagen in 2016 blijkt dat de gecombineerde emissiereductie-inspanningen van ontwikkelde landen en ontwikkelingslanden ontoereikend zijn, moet de VN-conferentie over klimaatverandering nieuwe nationale ambitieniveaus vaststellen voor de volgende verbintenisperiode.
|
Pentru a asigura că o mare parte a reducerilor de emisii ale UE au loc la nivel intern și pentru a spori integritatea ecologică, EU ETS limitează utilizarea creditelor MDC prin constrângeri de ordin cantitativ și calitativ. În contextul UNFCCC, MDC ar trebui reformat pentru a credita doar proiectele care duc la obținerea de reduceri suplimentare reale și oferă mai mult decât doar costuri scăzute. În plus, pentru țările în curs de dezvoltare care sunt mai avansate și pentru sectoarele economice foarte competitive ar trebui ca MDC bazat pe proiecte să fie eliminat treptat, în favoarea trecerii la un mecanism sectorial de creditare pe piața carbonului. Aceste mecanisme pot reprezenta un instrument eficient de stimulare a dezvoltării și implementării de tehnologii cu emisii scăzute de carbon în țările în curs de dezvoltare și pregătesc terenul pentru dezvoltarea de sisteme de plafonare și comercializare. Pentru a asigura o tranziție coerentă, UE ar trebui să caute să stabilească un teren comun cu SUA și cu celelalte țări care implementează sisteme de plafonare și comercializare și generează cerere de credite de compensare în mod coordonat.
|
|
7. Volgende stappen en conclusies
|
6. Acordul de la Copenhaga, bază pentru politici pe termen lung
|
|
De komende maanden zal de EU alle beschikbare middelen moeten inzetten om te komen tot intensieve dialoog en samenwerking met derde landen. Een van de belangrijkste uitdagingen voor de onderhandelingen in 2009 is ervoor te zorgen dat de ontwikkelde landen zich verbinden tot adequate en onderling vergelijkbare inspanningen, en dat de ontwikkelingslanden, met de steun van de ontwikkelde landen, eveneens een betekenisvolle bijdrage toezeggen. Dit is van wezenlijk belang om de overeenkomst in milieuopzicht volledig doeltreffend te maken en de bezorgdheid over het concurrentieaspect weg te nemen. In bilaterale contacten in het kader van het UNFCCC-proces, de aanstaande bijeenkomsten van de G8, de follow-up van het “grote economieën”-proces en de bilaterale besprekingen tussen de EU en belangrijke derde landen moet worden onderzocht hoe zowel ontwikkelde als ontwikkelingslanden een concrete bijdrage kunnen leveren aan de overeenkomst van Kopenhagen. Die besprekingen moeten ertoe leiden dat de ontwikkelde landen zich in Kopenhagen tot voldoende ambitieuze reductiestreefcijfers kunnen verbinden, en dat de economisch meer geavanceerde ontwikkelingslanden er ambitieuze koolstofluwe ontwikkelingsstrategieën – of substantiële maatregelen die deel zullen uitmaken van dergelijke strategieën – kunnen voorstellen. De vorm van de EU-bijdrage aan deze processen zal ook ter sprake komen op de Europese Raad van maart 2009.
|
UE ar trebui să aibă ca obiectiv asigurarea faptului că acordul de la Copenhaga pune bazele unui cadru internațional pe termen lung care ridică nivelul general de ambiție și sporește contribuțiile atât din partea țărilor dezvoltate, cât și din cea a țărilor în curs de dezvoltare, pe baza cunoștințelor științifice. Prin urmare, acordul ar trebui să includă, ca parte integrantă, o revizuire periodică a progresului global și a adecvației angajamentelor și măsurilor, inclusiv o revizuire amănunțită în 2016. Pe această bază, obiectivul la nivel mondial ar trebui reevaluat, stabilindu-se suplimentar angajamente, măsuri și fluxuri financiare pe termen mediu, în concordanță cu ultimele descoperiri științifice. Dacă, în contextul unei revizuiri amănunțite a acordului de la Copenhaga în 2016, eforturile combinate ale țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare în vederea reducerii emisiilor sunt insuficiente, conferința ONU privind schimbările climatice ar trebui să stabilească noi niveluri de ambiție naționale pentru următoarea perioadă de angajamente.
|
|
Tot besluit wordt voorgesteld dat de EU:
|
7. Pa șII URMăTORI șI CONCLUZII
|
|
1. haar vaste wil herbevestigt om in december 2009 in Kopenhagen tot een uitgebreide en ambitieuze internationale overeenkomst te komen;
|
În decursul lunilor care vin, UE va trebui să mobilizeze toate resursele disponibile pentru a asigura un dialog și o cooperare intense cu țările terțe. Una dintre cele mai importante provocări pentru negocierile din 2009 va fi să se asigure adecvația și comparabilitatea eforturilor depuse de țările dezvoltate, plus o contribuție semnificativă din partea țărilor în curs de dezvoltare, sprijinite de țările dezvoltate. Acest lucru este esențial pentru atingerea unei eficacități globale în ceea ce privește protecția mediului și pentru a soluționa motivele de îngrijorare cu privire la competitivitate. Contactele bilaterale din cadrul procesului UNFCCC, viitoarele reuniuni ale G8, continuările procesului celor mai puternice economii („Major Economies Process on Energy Security and Climate Change”) și discuțiile bilaterale între UE și țări terțe importante ar trebui să exploreze contribuțiile concrete la acordul de la Copenhaga, atât din partea țărilor dezvoltate, cât și din cea a țărilor în curs de dezvoltare. Rezultatul acestor discuții ar trebui să permită țărilor dezvoltate să se angajeze la Copenhaga la îndeplinirea unor obiective de reducere suficient de ambițioase, iar țărilor în curs de dezvoltare mai avansate din punct de vedere economic ar trebui să le permită să propună strategii ambițioase de dezvoltare cu emisii reduse de carbon sau măsuri semnificative care vor face parte din strategiile respective. Forma pe care o va lua contribuția UE la aceste procese ar trebui să fie discutată și în cadrul Consiliului European din martie 2009.
|
|
2. contacten legt met andere ontwikkelde landen teneinde overeenstemming te bereiken over een reeks BKG-reductiestreefcijfers die gebaseerd zijn op de criteria van deze mededeling en die gelijkwaardige inspanningen garanderen, zodat de ontwikkelde landen in 2020 gezamenlijk een emissiereductie van 30 % realiseren ten opzichte van 1990;
|
În concluzie, propunerea este că UE ar trebui:
|
|
3. contacten legt met de ontwikkelingslanden, en met name de economisch het meest geavanceerde, zodat deze passende actie ondernemen waardoor zij als groep tegen 2020 15-30 % minder emissies produceren dan in een “business as usual”-scenario;
|
1. Să își reafirme hotărârea în ceea ce privește realizarea unui acord internațional cuprinzător și ambițios la Copenhaga în decembrie 2009.
|
|
4. erkent dat om de wereldwijde temperatuurstijging tot minder dan 2°C te beperken, aanzienlijke financiële middelen zullen moeten worden uitgetrokken voor emissiereducties en aanpassingen, maar dat dit ook stimulansen biedt voor innovatie en economische groei en op termijn zal leiden tot duurzame ontwikkeling. De EU moet zich bereid verklaren substantiële financiële bijstand te verlenen voor maatregelen van ontwikkelingslanden, met name de armste en meest kwetsbare, bij voorbeeld via het Mondiaal Financieringsmechanisme voor het klimaat;
|
2. Să colaboreze cu alte țări dezvoltate în vederea convenirii unui set de obiective de reducere a emisiilor de GES, asigurând comparabilitatea eforturilor pe baza criteriilor din prezenta comunicare, pentru a realiza, împreună, reduceri cu 30% ale emisiilor în 2020 față de 1990.
|
|
5. voorstelt om met de VS en andere ontwikkelde landen bilaterale partnerschappen te sluiten om knowhow inzake de opzet van binnenlandse regelingen voor het verhandelen van emissierechten uit te wisselen en de totstandkoming van een goed functionerende OESO-brede koolstofmarkt tegen 2015 te vergemakkelijken. Die markt moet tegen 2020 tot bepaalde economisch meer geavanceerde ontwikkelingslanden worden uitgebreid.
|
3. Să colaboreze cu țări în curs de dezvoltare, în special cu cele mai avansate din punct de vedere economic, pentru ca acestea să ia măsuri adecvate care vor duce la realizarea, în ansamblu, a unei scăderi de 15-30% față de situația de statu-quo în 2020.
|
|
De Commissie nodigt de Raad uit de bovenvermelde conclusies goed te keuren en nota te nemen van de in deze mededeling uiteengezette oriëntaties. Zij verklaart zich bereid de gesprekken hierover in de Raad voort te zetten en alle passende voorstellen te doen.
|
4. Să recunoască faptul că menținerea sub pragul de 2°C va necesita resurse financiare semnificative pentru reducerea emisiilor și adaptare, dar că aceasta va avea, de asemenea, efectul de stimulare a inovării și creșterii economice și va duce la dezvoltare durabilă pe termen lung. Să exprime disponibilitatea de a contribui cu fonduri substanțiale la sprijinirea măsurilor luate de țările în curs de dezvoltare, în special pentru cele mai vulnerabile și mai sărace, de exemplu prin mecanismul de finanțare a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.
|
|
|
5. Să propună încheierea de parteneriate bilaterale cu SUA și cu alte țări dezvoltate pentru împărtășirea experiențelor cu privire la proiectarea de sisteme interne de comercializare a certificatelor de emisii și pentru facilitarea creării, până în 2015, a unei piețe solide a carbonului la nivelul OCDE. Această piață ar trebui să fie dezvoltată în continuare pentru a include, până în 2020, țări în curs de dezvoltare care sunt mai avansate din punct de vedere economic.
|
|
|
Comisia invită Consiliul să aprobe concluziile enumerate mai sus și să ia notă de orientările stabilite în prezenta comunicare și își exprimă disponibilitatea de a continua discuțiile în cadrul Consiliului și de a înainta toate propunerile corespunzătoare.
|