[pic] | COMMISSIE VAN DE EUROPESE GEMEENSCHAPPEN |

[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Brussel, 26.11.2008

Bruxelles, 26.11.2008

COM(2008) 800 definitief

COM(2008) 800 final

MEDEDELING VAN DE COMMISSIE AAN DE EUROPESE RAAD

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIUL EUROPEAN

Een Europees economisch herstelplan

Un plan european de redresare economică

Het is nu tijd om actie te ondernemen

Acum este momentul să acționăm

Europese regeringen en instellingen worden pas echt op de proef gesteld wanneer zij met de meest barre omstandigheden worden geconfronteerd. Dan moeten zij blijk geven van verbeeldingskracht, vastberadenheid en flexibiliteit. Dan moeten zij laten zien dat zij oog hebben voor de behoeften van gezinnen en gemeenschappen uit alle hoeken van de Europese Unie en dat zij opgewassen zijn tegen de taak een passend antwoord te vinden op de plotse versombering van de vooruitzichten voor groei en werkgelegenheid in Europa.

Adevăratul test pentru guvernele și instituțiile europene este cel în care acestea se confruntă cu circumstanțele cele mai dificile. În asemenea momente, ele trebuie să facă dovadă de imaginație; trebuie să dovedească hotărâre; și trebuie să dovedească flexibilitate; trebuie să arate că sunt în sintonie cu nevoile familiilor și comunităților din Uniunea Europeană, și că sunt la înălțimea sarcinii de a găsi răspunsul corect la declinul brusc ce afectează perspectiva creșterii economice și a locurilor de muncă în Europa.

Europa zal in de eerste plaats worden afgerekend op de behaalde resultaten. Reeds van meet af aan heeft deze Commissie het accent gelegd op het vermogen van de Europese Unie om haar burgers resultaten te bieden. Zij heeft haar optreden geconcentreerd op terreinen die gevolgen hebben voor Europeanen uit alle hoeken van de EU. Bij haar samenwerking met de voornaamste belanghebbenden op elk niveau heeft zij steeds geijverd voor een partnerschapsbenadering. Zij heeft duidelijk gemaakt dat het werk pas af is als de resultaten ook voor de burgers voelbaar zijn.

Înainte de toate Europa va fi judecată pe baza rezultatelor. De la preluarea mandatului, actuala Comisie a insistat asupra abilită ții Uniunii Europene de a furniza rezultate pentru cetățenii săi. Și-a concentrat acțiunile în domenii care au un impact asupra europenilor din toate colțurile UE. A militat pentru o abordare în parteneriat pentru a conlucra cu actorii cheie la fiecare nivel. A subliniat că acțiunea nu este încheiată decât atunci când impactul este înregistrat pe teren.

De huidige economische crisis biedt een nieuwe kans om te tonen dat Europa zijn burgers het best dient door concrete maatregelen als toetssteen te nemen. Europa kan het verschil maken.

Actuala criză economică oferă o nouă oportunitate pentru a arăta că Europa î și slujește cel mai bine cetățenii atunci când piatra de încercare sunt acțiunile concrete . Europa poate marca o schimbare în această privință.

In moeilijke tijden is de verleiding groot om zich machteloos te voelen. Maar Europa is niet machteloos. De hefboomwerking van de overheid, de instrumenten van de Europese Unie en het effect van een intelligente coördinatie vormen een krachtige combinatie die de trend in de richting van een diepere recessie tot staan kan brengen. Een Europa dat klaar staat om snel, onverschrokken, ambitieus en doelgericht op te treden, is een Europa dat in staat is om de neergang een halt toe te roepen en het tij te keren. Samen zullen we falen of slagen.

În vremuri dificile tendin ța este de a ne simți neputincioși. Dar Europa nu este neputincioasă. Pârghiile guvernelor, instrumentele Uniunii Europene, influența unei coordonări inteligente constituie o forță puternică care să oprească alunecarea spre o recesiune mai profundă. O Europă care este gata să întreprindă acțiuni, rapide îndrăznețe, ambițioase și bine țintite va fi o Europă capabilă să frâneze declinul și să înceapă să schimbe mersul evenimentelor. Ne scufundăm sau înotăm împreună.

De bijzondere bijdrage die de Europese Unie te bieden heeft, is haar vermogen om partners te helpen samenwerken. Door het optreden van de lidstaten en de Gemeenschap in goede banen te leiden, zal de Europese Unie zorgen voor een krachtige hefboom van verandering. Dit zal het mogelijk maken de sterke punten van alle delen van Europa optimaal te benutten. Dit zal ons in staat stellen de mondiale reactie op deze wereldwijde crisis vorm te geven.

Contribu ția specială a Uniunii Europene o reprezintă capacitatea acesteia de a ajuta partenerii să conlucreze. Prin valorificarea acțiunii statelor membre și a Comunității se va obține o pârghie puternică pentru schimbare. Ea va crea premisa utilizării punctelor forte ale fiecărei părți a Europei pentru cel mai bun efect. Ne va permite să conturăm un răspuns global la această criză globală.

Een maand geleden heeft de Commissie het voortouw genomen en aangegeven hoe met een doortastend en gecoördineerd optreden op de economische crisis kan worden gereageerd. Het verheugt mij dat de nationale regeringen zich bij het aanpakken van hun eigen specifieke problemen hebben laten leiden door de gemeenschappelijke beginselen die voor een optreden op Europees niveau zijn overeengekomen. Vandaag versterkt de Commissie dit platform voor gezamenlijke actie met een plan om de economische neergang te beperken en de vraag en het vertrouwen te stimuleren. Dit plan zal honderdduizenden banen redden en grote en kleine ondernemingen draaiende houden in afwachting dat de groei terugkeert.

Acum o lună, Comisia a avut ini țiativa stabilirii modului în care o acțiune decisivă și coordonată ar putea să răspundă crizei economice. Am plăcerea să constat că guvernele naționale în eforturile lor de a rezolva propriile situații, s-au inspirat din principiile comune convenite pentru o acțiune la nivel european. Astăzi, Comisia consolidează această platformă de acțiune comună cu un plan care să aibă în vedere amploarea declinului și care să stimuleze cererea și încrederea, prin salvarea a sute de mii de locuri de muncă și prin menținerea în activitate a întreprinderilor mici și mijlocii, în așteptarea revenirii creșterii.

Het Europees economisch herstelplan steunt op twee hoofdpilaren en één basisbeginsel:

Planul european de redresare economică are doi piloni principali și un principiu de bază:

- De eerste pilaar is een belangrijke injectie van koopkracht in de economie om de vraag te bevorderen en het vertrouwen op te krikken. De Commissie stelt voor dat de lidstaten en de EU onverwijld overeenstemming bereiken over een onmiddellijke budgettaire impuls ter grootte van 200 miljard EUR (1,5% van het bbp) om de vraag te stimuleren, en dit met volledige inachtneming van het stabiliteits- en groeipact.

- Primul pilon constă într-o infuzie majoră de putere de cumpărare în economie, pentru a impulsiona cererea și a stimula încrederea. Comisia propune, ca măsură de urgență, ca statele membre și UE să cadă de acord asupra unui impuls bugetar imediat, care se ridică la 200 de miliarde de EUR (1,5% din PIB), pentru a susține cererea, cu respectarea deplină a Pactului de stabilitate și de creștere.

- De tweede pilaar is het zodanig sturen van het optreden op korte termijn dat het concurrentievermogen van Europa op lange termijn wordt versterkt. Het plan voorziet in een veelomvattend programma om het optreden op "slimme" investeringen toe te spitsen. Doordacht investeren betekent investeren in de juiste vaardigheden voor de behoeften van morgen, investeren in energie-efficiëntie om werkgelegenheid te scheppen en energie te besparen, investeren in schone technologieën om de positie van sectoren zoals het bouwbedrijf en de automobielsector op de koolstofarme markten van de toekomst te versterken, en investeren in infrastructuur en interconnectie om de efficiëntie en de innovatie te bevorderen.Tegelijkertijd zullen de tien herstelmaatregelen waarin het plan voorziet, de lidstaten helpen om voor de sociale en economische hefbomen te zorgen die nodig zijn om het hoofd te bieden aan de uitdagingen van vandaag: het MKB in staat stellen nieuwe financieringsbronnen aan te boren, de administratieve lasten verlagen en een krachtige impuls geven aan de investeringen tot modernisering van de infrastructuur. Het plan moet de drijvende kracht worden achter een concurrerend Europa dat klaar is voor de koolstofarme economie.

- Al doilea pilon se bazează pe necesitatea de a direc ționa acțiunile pe termen scurt pentru a consolida competitivitatea Europei pe termen lung. Planul stabilește un program cuprinzător de orientare a acțiunii spre investițiile „inteligente”. O investiție inteligentă înseamnă să investești în abilitățile potrivite pentru nevoile de mâine; să investești în eficiența energetică pentru a crea locuri de muncă și a economisi energie; să investești în tehnologii curate pentru a susține sectoare precum construcții și automobile pe viitoarele piețe ale produselor cu emisii de carbon scăzute; și să investești în infrastructură și interconectare pentru a promova eficiența și inovația. În același timp, cele zece acțiuni pentru redresare incluse în plan vor ajuta statele membre să instituie pârghiile economice și sociale adecvate pentru a face față provocărilor actuale: să deschidă noi linii de finanțare pentru IMM-uri, să elimine sarcina administrativă și să demareze investițiile pentru modernizarea infrastructurii. Aceasta va conduce la o Europă competitivă, pregătită pentru economia bazată pe emisiile scăzute de bioxid de carbon.

- Het basisbeginsel dat aan dit plan ten grondslag ligt, is solidariteit en sociale rechtvaardigheid. In moeilijke tijden moet ons optreden er vooral op gericht zijn hulp te bieden aan degenen die dit het meest nodig hebben. Ernaar te streven arbeidsplaatsen te beschermen door maatregelen op het gebied van de sociale lasten te treffen. De arbeidsvooruitzichten op lange termijn voor degenen die hun baan verloren hebben onmiddellijk te verbeteren via het Europees fonds voor aanpassing aan de globalisering en door middel van een versnelde steunverlening door het Europees Sociaal Fonds. De energiekosten voor kwetsbare groepen te verminderen via doelgerichte maatregelen om de energie-efficiëntie te verhogen. In te spelen op de behoeften van degenen die nog niet in staat zijn internet te gebruiken om zich op de informatiesnelweg te begeven.

- Principiul fundamental al acestui plan este solidaritatea și justiția socială. În vremuri grele acțiunea noastră trebuie să fie canalizată înspre acordarea de ajutor celor care au cea mai mare nevoie de el, înspre protejarea locurilor de muncă prin acțiune la nivelul contribuțiilor sociale, înspre abordarea perspectivei unui loc de muncă pe termen lung pentru cei care își pierd locul de muncă, prin Fondul european de ajustare la globalizare și printr-un Fond Social European accelerat, înspre reducerea costurilor de energie pentru cei vulnerabili prin eficiență energetică, înspre a răspunde nevoilor celor care nu pot utiliza în acest moment internetul ca pe un instrument de conectare.

Het is mijn stellige overtuiging dat er zich in tijden van crisis mogelijkheden voordoen om bepaalde veranderingen versneld door te drukken en om tevens structurele hervormingen door te voeren die ervoor zorgen dat wij over meer troeven beschikken om te slagen in de geglobaliseerde economie van de toekomst. Dit is een grote kans voor Europa.

Am convingerea că în vreme de criză, se deschid oportunită țile pentru accelerarea schimbării și pentru introducerea de reforme structurale, pentru a reuși în economia globalizată a viitorului. Aceasta reprezintă o mare oportunitate pentru Europa.

Er ligt nu een veelomvattend en ambitieus herstelplan op tafel. Hoe sneller we dit plan verwezenlijken, hoe sneller we Europeanen de hulp bieden die ze vandaag nodig hebben.

Un plan de redresare cuprinzător și ambițios se află acum pe masă. Cu cât se va înfăptui mai repede cu atât mai curând le vom acorda europenilor ajutorul necesar la acest moment.

José Manuel Durão Barroso

José Manuel Durão Barroso

Brussel, 26 november 2008

Bruxelles, 26 noiembrie 2008

1. INLEIDING

1. INTRODUCERE

De wereldwijde financiële crisis heeft de EU hard getroffen. Schaarse kredieten, afnemende huizenprijzen en instortende aandelenmarkten versterken de neerwaartse tendens van het consumentenvertrouwen, de consumptie en de investeringen. Huishoudens staan zwaar onder druk. Bedrijven zien hun orderboeken leeglopen. In tal van lidstaten hebben sectoren die op consumentenkrediet aangewezen zijn (zoals de woningbouw en de automobielsector), hun markten sterk zien verslechteren.

Criza financiară globală a dat o lovitură grea Uniunii Europene. O reducere a posibilităților de creditare, scăderea prețurilor locuințelor și piețe bursiere în declin, toate se adaugă la diminuarea încrederii consumatorilor, a consumului și a investițiilor. Gospodăriile se află sub o veritabilă presiune. Registrele comerciale înregistrează scăderi. Sectoarele care depind de creditele de consum – cum ar fi sectorul construcțiilor private sau industria automobilelor – au asistat la o deteriorare bruscă a propriei piețe în mai multe state membre.

In de recentste economische prognoses wordt een somber beeld opgehangen van een economische groei van bijna nul en van een dreigende krimp van de EU-economie in 2009, waardoor de komende twee jaar ongeveer 2,7 miljoen arbeidsplaatsen verloren zouden gaan indien geen corrigerende maatregelen worden genomen. In de weken na de publicatie van de prognoses is het economische klimaat verder versomberd:

Ultimele previziuni economice au prefigurat o imagine sumbră, în care creșterea economică este aproape zero și există riscuri de reducere a activităților economice în UE în 2009, șomajul crește cu 2,7 milioane în următorii doi ani, în cazul în care nu se întreprind acțiuni corective. În săptămânile care au urmat formulării previziunilor, condițiile economice s-au deteriorat și mai mult.

- de financiële markten zijn nog steeds kwetsbaar en zullen wellicht langer krapper blijven dan eerder was aangenomen;

- Condițiile pieței financiare rămân sensibile și este posibil să rămână restrânse pentru o perioadă mai îndelungată decât se prevedea.

- het vertrouwen van huishoudens en bedrijven is veel verder teruggevallen dan verwacht;

- Încrederea înregistrată în gospodării și întreprinderi a scăzut mai mult decât se preconiza.

- de groeivertraging heeft nu ook de opkomende economieën in haar greep, met alle negatieve gevolgen van dien voor de Europese export.

- Încetinirea a atins și economiile emergente, ceea ce are consecințe negative asupra exporturilor europene.

Het eurogebied en diverse lidstaten verkeren reeds in een recessie. Het gevaar bestaat dat deze situatie nog verder zal verslechteren doordat investeringen en consumentenaankopen worden uitgesteld. Daardoor zou een neerwaartse spiraal kunnen ontstaan van een afnemende vraag, neerwaarts bijgestelde bedrijfsplannen, minder innovatie en banenverlies. Dit alles kan de EU in een diepe en langduriger recessie duwen, waarbij de economie volgend jaar verder krimpt en er verscheidene miljoenen werklozen kunnen bijkomen.

Zona euro și mai multe state membre se află deja în recesiune. Există riscul ca situația să se agraveze și mai mult: investițiile și achizițiile de bunuri de consum vor fi amânate, antrenând un cerc vicios cu o cerere în scădere, planuri de afaceri diminuate, inovare redusă și reduceri ale locurilor de muncă. Aceasta ar putea împinge UE către o recesiune accentuată și de lungă durată, economia contractându-se mai mult anul viitor, iar șomajul ar putea crește cu câteva milioane de persoane.

Er is dan ook een snel en doortastend optreden geboden om deze neerwaartse spiraal te doorbreken. Europa moet alle instrumenten inzetten waarover het beschikt. Dit houdt in dat de lidstaten en de Unie moeten samenwerken: zij moeten hun initiatieven binnen Europa coördineren en tevens inpassen in een ruimer optreden op wereldniveau. Bij het aanpakken van de financiële crisis heeft de Unie erop toegezien dat het EU-optreden en de nationale maatregelen naadloos bij elkaar aansloten, hetgeen voor stabiliteit heeft gezorgd in tijden van onmiddellijk gevaar. De lidstaten moeten thans wederom profiteren van de troeven van de Unie – doeltreffende coördinatie, geloofwaardige raamwerken in de vorm van het stabiliteits- en groeipact en de Lissabonstrategie, alsook de schaalvoordelen die uit de euro en de grootste eengemaakte markt ter wereld voortvloeien. Het samenspel van nationale en communautaire maatregelen kan alle lidstaten helpen de sterkste wereldwijde economische stormen te doorstaan en sterker uit de crisis te komen.

Este necesară o acțiune rapidă și decisivă pentru a opri această spirală descendentă. Europa trebuie să folosească toate instrumentele de care dispune. Aceasta înseamnă ca statele membre și Uniunea să acționeze împreună, în mod coordonat în cadrul Europei și participând la elaborarea unui răspuns mai larg la nivel global. În abordarea crizei financiare, Uniunea s-a asigurat că acțiunea la nivelul UE s-a coordonat cu acțiunea națională. Acest fapt a reușit să aducă stabilitate într-un moment de pericol imediat. Acum, statele membre ar trebui să profite din nou de avantajul punctelor forte ale Uniunii – coordonare eficientă, cadre viabile oferite de Pactul de stabilitate și creștere și de Strategia de la Lisabona, precum și de beneficiile economiei de scară oferite de moneda euro și de cea mai mare piață unică din lume. Acțiunile naționale corelate cu acțiunea UE pot ajuta toate statele membre să reducă cele mai negative efecte ale tulburărilor economice globale și să iasă din criză mai puternice.

Vooral de euro is van onschatbare waarde gebleken voor de EU-economieën en heeft zich ontpopt tot een belangrijke factor van stabiliteit. Geschraagd door het krachtige optreden van de onafhankelijke Europese Centrale Bank, biedt de euro bescherming tegen destabiliserende wisselkoersschommelingen, die de nationale reacties op de crisis ernstig hadden kunnen bemoeilijken.

Moneda euro, în special, s-a dovedit un avantaj extrem de important pentru economiile UE, precum și un element esențial de stabilitate. Sprijinită de rolul important jucat de Banca Centrală Europeană, ca organism independent, moneda euro oferă protecție împotriva variațiilor destabilizatoare ale cursului de schimb, care ar fi complicat în mod semnificativ răspunsul național la criză.

Een maand geleden heeft de Europese Commissie haar plannen ontvouwd voor het reageren op de financiële crisis, het aanpakken van de moeilijkheden waarmee de economie in het algemeen te kampen heeft en het opeisen van een hoofdrol voor Europa in de mondiale strategie tot bestrijding van de financiële crisis[1]. Begin november zijn de staatshoofden en regeringsleiders van de EU het erover eens geworden dat een gecoördineerde reactie geboden is en hebben zij de Commissie verzocht voorstellen te doen die op de decemberbijeenkomst van de Europese Raad zullen worden besproken.

Acum o lună, Comisia a luat inițiativa de a-și contura planurile de rezolvare a crizei financiare, abordând dificultățile economiei globale și făcând din Europa un actor esențial în răspunsul global la criza financiară[1]. La începutul lunii noiembrie, șefii de stat și de guvern ai UE au convenit asupra necesității unui răspuns coordonat și au cerut Comisiei să elaboreze propuneri ce urmează să fie discutate în cadrul întâlnirii lor din decembrie.

Een Europees economisch herstelplan

Un plan european de redresare economică

Met dit Europees economisch herstelplan reageert de Commissie op de huidige economische situatie. Gezien de omvang van de crisis waarmee we worden geconfronteerd, heeft de EU behoefte aan een gecoördineerde aanpak die grootschalig en ambitieus genoeg is om het vertrouwen bij consumenten en bedrijven te herstellen. In het kader van deze aanpak moeten alle beschikbare communautaire en nationale beleidshefbomen worden aangewend. De meeste economische beleidshefbomen, en met name die welke de consumptieve vraag op korte termijn kunnen stimuleren, zijn in handen van de lidstaten. Wat budgettaire manoeuvreerruimte betreft, lopen de uitgangsposities van de lidstaten sterk uiteen, hetgeen een doeltreffende coördinatie des te belangrijker maakt.

Prezentul plan european de redresare economică constituie răspunsul Comisiei la situația economică actuală. Având în vedere dimensiunea crizei cu care ne confruntăm, UE are nevoie de o abordare coordonată, destul de importantă ca dimensiune și de ambițioasă pentru a putea restabili încrederea consumatorilor și a întreprinderilor. Aceasta trebuie să reunească toate mijloacele de acțiune politică disponibile la nivel comunitar și național. Majoritatea mijloacelor de acțiune ale politicii economice, în special cele care pot stimula cererea consumatorilor pe termen scurt, se află la îndemâna statelor membre. Statele membre au puncte diferite de plecare în ceea ce privește marja de manevră bugetară, însă acest fapt conferă o importanță și mai mare unei coordonări eficiente.

Alle lidstaten zullen actie moeten ondernemen om de crisis aan te pakken. Indien de nationale inspanningen naar behoren worden gecoördineerd, kunnen daarmee gelijktijdig verschillende doelstellingen worden nagestreefd. Deze inspanningen kunnen niet alleen de schok van de recessie op korte termijn verzachten, maar ook de structurele hervormingen bevorderen die nodig zijn om de EU te helpen sterker uit de crisis te komen, zonder daarom de houdbaarheid van de begrotingssituatie op langere termijn in het gedrang te brengen. Om die reden wordt in het herstelplan bijzondere nadruk gelegd op innovatie en groenere EU-investeringen. De EU kan als katalysator fungeren voor een dergelijk weloverwogen optreden, waarbij EU-beleidslijnen en –fondsen worden gecombineerd om lidstaten te helpen bij het handhaven of vervroegen van investeringen die banen scheppen, de vraag stimuleren en Europa beter in staat stellen om van de globalisering te profiteren.

Toate statele membre vor trebui să ia măsuri pentru a contracara criza. Coordonate corespunzător, eforturile naționale pot viza în paralel obiective diferite. Acestea pot atenua pe termen scurt efectele recesiunii, dar pot, de asemenea, promova, simultan, reformele structurale necesare pentru a ajuta UE să iasă mai puternică din criză, fără să submineze pe termen mai lung viabilitatea fiscală. Din acest motiv, prezentul plan de redresare pune un accent special pe inovare și pe ecologizarea investițiilor UE. Nivelul comunitar poate acționa ca un catalizator pentru astfel de „acțiune inteligentă”, combinând politicile și fondurile UE pentru a sprijini statele membre să mențină sau să atragă investiții care să creeze locuri de muncă, să impulsioneze cererea și să consolideze capacitatea Europei de a obține beneficii din globalizare.

Met het herstelplan worden de volgende strategische doelstellingen nagestreefd:

Obiectivele strategice ale planului de redresare sunt:

- snel de vraag stimuleren en het consumentenvertrouwen opkrikken;

- stimularea rapidă a cererii și consolidarea încrederii consumatorilor;

- de menselijke kosten van de economische neergang en de gevolgen daarvan voor de kwetsbaarste groepen beperken. Veel werknemers en hun gezinnen worden of zullen worden getroffen door de crisis. Er kan actie worden ondernomen om een halt toe te roepen aan het banenverlies en om mensen te helpen snel weer tot de arbeidsmarkt toe te treden in plaats van langdurig werkloos te blijven;

- diminuarea costurilor umane ale încetinirii creșterii economice și ale impactului acesteia asupra persoanelor celor mai vulnerabile. Mulți lucrători și familiile acestora sunt sau vor fi afectați de criză. Se pot întreprinde acțiuni pentru a împiedica pierderea locurilor de muncă iar apoi pentru a ajuta oamenii să revină rapid pe piața muncii, în loc să se confrunte cu șomajul pe termen lung;

- ertoe bijdragen dat Europa klaar staat om van een later groeiherstel te profiteren door ervoor te zorgen dat de Europese economie is afgestemd op de eisen op het gebied van het concurrentievermogen en de toekomstige behoeften, zoals uiteengezet in de Lissabonstrategie voor groei en werkgelegenheid. Dit betekent dat de nodige structurele hervormingen moeten worden doorgevoerd, de innovatie moet worden ondersteund en een kenniseconomie moet worden uitgebouwd;

- sprijinul acordat Europei pentru a valorifica creșterea, atunci când se va produce, astfel încât economia europeană să fie în consonanță cu cererile competitivității și necesitățile viitorului, astfel cum au fost conturate în Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă. Aceasta înseamnă continuarea reformelor structurale necesare, sprijinirea inovării și construirea unei economii a cunoașterii;

- de overgang naar een koolstofarme economie versnellen. Op die manier zal Europa in een goede positie verkeren om zijn strategie tot beperking van de klimaatverandering en ter bevordering van de veiligheid van de energievoorziening ten uitvoer te brengen: een dergelijke strategie zal nieuwe technologieën stimuleren, nieuwe "groene" banen scheppen en nieuwe kansen bieden op de snel groeiende wereldmarkten, waardoor de energierekening voor burgers en bedrijven binnen de perken blijft en Europa minder afhankelijk wordt van buitenlandse energie.

- accelerarea trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon, fapt care va face ca Europa să fie bine plasată pentru a-și aplica strategia de limitare a schimbărilor climatice și de promovare a securității energiei: o strategie care va încuraja noile tehnologii, va crea noi locuri de muncă ecologice și va deschide noi posibilități pe piețele mondiale în creștere rapidă, va ține sub control factura de energie a cetățenilor și întreprinderilor și va reduce dependența Europei de energia de peste hotare.

Om deze doelstellingen te realiseren, is het Europees economisch herstelplan erop gericht:

Pentru îndeplinirea acestor obiective, planul european de redresare economică este conceput pentru a:

- synergieën te benutten en negatieve overloopeffecten te vermijden door middel van een gecoördineerd optreden;

- exploata sinergiile și a evita efectele colaterale negative prin intermediul unei acțiuni coordonate;

- alle mogelijke beleidshefbomen, budgettaire beleidsmaatregelen, structurele hervormingen, hervormingen van financiële markten en externe maatregelen aan te grijpen;

- valorifica toate mijloacele de acțiune politică, politicile fiscale, reformele structurale și financiare ale pieței și acțiunile externe disponibile;

- een goede samenhang tussen onmiddellijke acties en de doelstellingen van de EU op middellange à lange termijn te waarborgen;

- asigura o coerență deplină între acțiunile imediate și obiectivele UE pe termen mediu sau lung;

- ten volle rekening te houden met het mondiale karakter van de problematiek en de EU-bijdrage op de internationale reacties af te stemmen.

- lua pe deplin în considerare natura globală a problemei și a defini contribuția UE la răspunsul internațional.

In dit Europees economisch herstelplan wordt een anticyclische macro-economische reactie op de crisis voorgesteld in de vorm van een ambitieus maatregelenpakket ter ondersteuning van de reële economie. Het is bedoeld om een diepe recessie te voorkomen. Het plan is verankerd in het stabiliteits- en groeipact en de Lissabonstrategie voor groei en werkgelegenheid. Het voorziet in:

Prezentul plan european de redresare economică propune un răspuns macroeconomic anticiclic la criză, sub forma unui ansamblu ambițios de acțiuni de sprijin al economiei reale. Obiectivul este acela de a evita o recesiune accentuată. Planul are la bază Pactul de stabilitate și creștere și Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă. Planul cuprinde:

- een onmiddellijke budgettaire impuls ter grootte van 200 miljard EUR (1,5% van het bbp van de EU), bestaande uit een budgettaire expansie in de lidstaten van 170 miljard EUR (circa 1,2% van het bbp van de EU), en EU-financiering ter ondersteuning van onmiddellijke acties ten belope van 30 miljard EUR (ongeveer 0,3% van het bbp van de EU); en

- un impuls bugetar imediat în valoare de 200 de miliarde € (1,5% din PIB-ul UE), constând într-o extindere bugetară imediată, în valoare de 170 de miliarde € (aproximativ 1,2% din PIB-ul UE) și într-o finanțare UE pentru sprijinirea acțiunilor imediate în valoare de 30 de miliarde € ( aproximativ 0,3% din PIB-ul UE), precum și

- een aantal prioritaire acties die passen in de Lissabonstrategie en tegelijkertijd bedoeld zijn om onze economieën aan de uitdagingen op lange termijn aan te passen en de structurele hervormingen voort te zetten die erop gericht zijn de potentiële groei te verhogen.

- o serie de acțiuni prioritare, bazate pe Strategia de la Lisabona și concepute pentru a adapta în același timp economiile noastre la provocările pe termen lung, continuând punerea în aplicare a reformelor structurale destinate să sporească creșterea potențială.

2. Ondersteunen van de reële economie en het vertrouwen bevorderen

2. Sprijinirea economiei reale șI CONSOLIDAREA ÎNCREDERII

Aangezien de economieën van alle lidstaten sterk geïntegreerd zijn en een interne markt en tal van beleidslijnen gemeen hebben, moet elke reactie bestaan uit een combinatie van monetaire en kredietaspecten, budgettaire beleidsmaatregelen en acties die passen in het kader van de Lissabonstrategie voor groei en werkgelegenheid.

Deoarece economiile tuturor statelor membre sunt puternic integrate, dispunând de o piață unică și de multe politici economice comune, orice tip de răspuns trebuie să combine aspectele monetare și de creditare, politica bugetară și acțiuni din Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă.

2.1. Monetaire en kredietvoorwaarden

2.1. Condi ții monetare și de creditare

2.1.1. De rol van de Europese Centrale Bank en andere centrale banken

2.1.1. Rolul Băncii Centrale Europene și al celorlalte bănci centrale

In de huidige omstandigheden is voor het monetaire beleid een cruciale rol weggelegd. In het licht van de afgenomen inflatieverwachtingen op middellange termijn heeft de Europese Centrale Bank (ECB) de rente in het eurogebied al teruggeschroefd. Andere centrale banken elders in de EU hebben hetzelfde gedaan. De ECB heeft voorts te kennen gegeven dat er ruimte is voor verdere renteverlagingen. De ECB heeft reeds haar belang bij het stabiliseren van de markten bewezen door kredieten aan banken te verstrekken en aldus de liquiditeit te verruimen.

În circumstanțele actuale, politica monetară joacă, de asemenea, un rol esențial. Pe fondul unor estimări privind reducerea inflației pe termen mediu, Banca Centrală Europeană (BCE) pentru zona euro, împreună cu celelalte bănci centrale din UE, au redus deja ratele dobânzilor. BCE a afirmat că există posibilitatea unor reduceri suplimentare. BCE s-a dovedit deja importantă în stabilizarea piețelor prin acordarea de împrumuturi băncilor și contribuirea la lichidități.

2.1.2. De rol van banken

2.1.2. Rolul băncilor

De problemen waarmee de reële economie momenteel te kampen heeft, zijn veroorzaakt door de instabiliteit op de financiële markten. Een betrouwbare en efficiënte financiële sector is een eerste vereiste voor een gezonde, groeiende economie. Het stabiliseren van het bankstelsel is dan ook een eerste stap in de richting van het stuiten van de economische neergang en het bevorderen van een snel en duurzaam herstel. De EU moet vasthouden aan dit gemeenschappelijke streven om de stabiliteit van en het vertrouwen in de nog steeds kwetsbare financiële sector te herstellen en dient de randvoorwaarden te scheppen voor een duurzaam economisch herstel. De crisis heeft aangetoond dat er aan de huidige governance van de financiële markten gevaren verbonden zijn die concreet en systeembedreigend geworden zijn of kunnen worden in tijden van ernstige turbulentie. Het hervormingstempo moet de komende maanden dan ook worden volgehouden om de stabiliteit te herstellen en de belangen van Europese burgers en bedrijven te beschermen.

La originea problemelor din economia reală se află instabilitatea piețelor financiare. Un sector financiar de încredere și eficient este premisa unei economii solide, cu creștere. Prin urmare, stabilizarea sistemului bancar este primul pas către stoparea încetinirii economice și promovarea redresării rapide și viabile. Uniunea Europeană trebuie să susțină acest obiectiv comun de restabilire a stabilității și încrederii în sectorul financiar care este în continuare fragil și să creeze condițiile pentru o redresare economică susținută. Criza a scos în evidență riscurile actualei guvernanțe a piețelor financiare, riscuri care au devenit sau ar putea deveni reale și sistemice în situația unor turbulențe grave. Ritmul reformei va fi menținut în lunile următoare pentru a restaura stabilitatea și a proteja interesele cetățenilor și întreprinderilor din Europa.

Thans is het echter van cruciaal belang dat banken hun normale rol van liquiditeitsverstrekker en steunpilaar van de investeringen in de reële economie weer opnemen. De lidstaten dienen van de omvangrijke financiële steun die aan de banksector is verleend, gebruik te maken om een terugkeer naar de normale leningsactiviteiten aan te moedigen en erop toe te zien dat verlagingen van beleidstarieven aan kredietnemers worden doorgegeven. De Commissie zal blijven nagaan welke de gevolgen zijn voor de economie en de mededinging van de maatregelen die ter ondersteuning van het bankwezen zijn getroffen.

Însă este crucial ca în prezent băncile să își reia rolul normal de a furniza lichidități și a sprijini investițiile în economia reală. Statele membre ar trebui să utilizeze sprijinul financiar major oferit de sectorul bancar pentru a încuraja reîntoarcerea la activitățile normale de creditare și a garanta că reducerea ratei dobânzii la nivel central ajunge și la împrumutați. Comisia va continua monitorizarea impactului economic și concurențial al măsurilor adoptate pentru sprijinirea sectorului bancar.

2.1.3. De rol van de Europese Investeringsbank en van de Europese Bank voor Wederopbouw en Ontwikkeling

2.1.3. Rolul Băncii Europene de Investiții și al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare

In het kader van de huidige crisis zijn krachtiger interventies van de EIB-groep vereist. De Europese Investeringsbank (EIB) zal haar jaarlijkse interventies in de EU de komende twee jaar dan ook met ongeveer 15 miljard EUR verhogen. Deze intensievere activiteit zal de vorm aannemen van leningen, deelnemingen, garanties en financiering met risicodeling. Van deze activiteit zal tevens een positief hefboomeffect uitgaan in de vorm van aanvullende investeringen uit particuliere bron. Algemeen genomen zal het door de EIB voorgestelde pakket bijdragen tot de mobilisatie van aanvullende particuliere middelen, die de komende twee jaar extra investeringen moeten helpen financieren. Om de EIB in staat te stellen haar financieringsactiviteiten uit te breiden, dienen de lidstaten er voor het einde van het jaar mee in te stemmen om de reserves van de EIB in haar kapitaal op te nemen teneinde haar kapitaalbasis met circa 60 miljard EUR te versterken. Hiermee zal een sterk politiek signaal aan de markten worden afgegeven en zal de leningcapaciteit van de Bank aanzienlijk worden vergroot. Verwacht wordt dat ook de Europese Bank voor Wederopbouw en Ontwikkeling (EBWO) het huidige niveau van haar financiering in de nieuwe lidstaten met 500 miljoen EUR per jaar zal verhogen.

Criza actuală necesită intervenții consolidate din partea grupului Băncii Europene de Investiții (BEI). BEI va spori intervențiile sale anuale în UE printr-o sumă de aproximativ 15 miliarde €, pentru următorii doi ani. Deoarece această activitate sporită se va efectua sub formă de împrumuturi, acțiuni, garanții, finanțare cu partajarea riscului, ea va genera, de asemenea, o mobilizare pozitivă a investițiilor suplimentare din surse private. În total, acest pachet propus de BEI va ajuta mobilizarea unor resurse private complementare care să sprijine investițiile suplimentare în următorii doi ani. Pentru a permite BEI să își sporească activitățile de finanțare, statele membre ar trebui să decidă înainte de sfârșitul anului să încorporeze rezervele BEI pentru a consolida capitalul de bază al acesteia de ordinul a 60 de miliarde €, ceea ce va transmite un semnal politic foarte vizibil către piețe și va mări în mod semnificativ capacitatea de acordare de împrumuturi a băncii. De asemenea, se preconizează că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va adăuga 500 de milioane € pe an la nivelul actual de finanțare în noile state membre.

2.2. Begrotingsbeleid

2.2. Politica bugetară

Het vertrouwensherstel zal afhangen van de mate waarin Europa erin slaagt de vraag te stimuleren door van de instrumenten van het begrotingsbeleid gebruik te maken binnen de flexibiliteit die door het herziene stabiliteits- en groeipact wordt geboden. In de huidige omstandigheden is voor het begrotingsbeleid zelfs een nog grotere rol weggelegd bij het stabiliseren van de economieën en het ondersteunen van de vraag.

Restabilirea încrederii va depinde de capacitatea Europei de a impulsiona cererea prin utilizarea politicii bugetare în cadrul flexibilității oferite de Pactul de stabilitate și creștere revizuit. În circumstanțele actuale, politica bugetară are de jucat un rol și mai important în stabilizarea economiilor și sprijinirea cererii.

Alleen aan de hand van een belangrijk stimuleringspakket kan Europa de verwachte neerwaartse tendens van de vraag – met zijn negatieve doorwerkingseffecten op investeringen en werkgelegenheid – ombuigen. Daarom stelt de Commissie voor dat de lidstaten overeenstemming bereiken over een onmiddellijk door te voeren pakket gecoördineerde budgettaire stimuleringsmaatregelen die goed getimed moeten zijn en een doelgericht en tijdelijk karakter moeten hebben.

Europa va putea contracara tendința preconizată descendentă a cererii, cu efectele sale colaterale negative asupra investițiilor și ocupării forței de muncă, numai cu ajutorul unui pachet semnificativ de stimuli. Prin urmare, Comisia propune ca statele membre să convină asupra unui pachet coordonat de stimuli bugetari care ar trebui să fie oportun, specific, temporar și pus imediat în aplicare.

Binnen de nationale begrotingen van 2009 moet voor deze gecoördineerde budgettaire impuls 170 miljard EUR worden uitgetrokken – hetgeen neerkomt op 1,2% van het bbp van de Unie –, zodat er snel een groot positief effect van uitgaat op de Europese economie en de werkgelegenheid, nog afgezien van de rol van de automatische stabilisatoren. De uitgaven en/of belastingverlagingen waaruit de budgettaire impuls bestaat, moeten stroken met de flexibiliteit die door het stabiliteits- en groeipact wordt geboden en de structurele hervormingen versterken waarin de Lissabonstrategie voorziet. Deze budgettaire stimulans moet een tijdelijk karakter hebben. De lidstaten moeten zich ertoe verbinden de budgettaire verslechtering om te buigen en zich wederom te richten op de eerder overeengekomen middellangetermijndoelstellingen.

În contextul bugetelor naționale pentru anul 2009, acest impuls bugetar ar trebui să fie de 170 miliarde €, ceea ce reprezintă 1,2% din PIB-ul Uniunii, pentru a produce un impact rapid, pozitiv și substanțial asupra economiei europene și ocupării forței de muncă, pe lângă rolul stabilizatorilor automați. Cheltuielile și/sau reducerile taxelor și impozitelor prevăzute în impulsul bugetar ar trebui să fie în conformitate cu flexibilitatea oferită de Pactul de stabilitate și creștere și ar trebui să consolideze reformele structurale ale Strategiei de le Lisabona. Acest stimul bugetar ar trebui să fie temporar. Statele membre ar trebui să se angajeze să contracareze deteriorarea bugetară și să se reîntoarcă la țintele fixate în obiectivele pe termen mediu.

Om een zo groot mogelijk effect te sorteren, moet de budgettaire stimulans zijn afgestemd op de uitgangsposities van elke lidstaat. Het is duidelijk dat niet alle lidstaten in dezelfde positie verkeren. De lidstaten die van de goede tijden hebben geprofiteerd om hun overheidsfinanciën beter beheersbaar te maken en hun concurrentiepositie te verbeteren, beschikken thans over meer manoeuvreerruimte. Voor met name de lidstaten die niet tot het eurogebied behoren en die met aanzienlijke externe en interne onevenwichtigheden worden geconfronteerd, moet het begrotingsbeleid er vooral op gericht zijn deze onevenwichtigheden te verhelpen.

Pentru maximizarea impactului, stimulul bugetar ar trebui să ia în considerare pozițiile de plecare ale fiecărui stat membru. Este evident faptul că nu toate statele membre se află în aceeași poziție. Acele state care au valorificat perioadele benefice pentru a obține poziții mai viabile ale finanțelor publice și pentru a îmbunătăți poziția concurențială au o marjă mai mare de manevră acum. Pentru acele state membre, în special cele din afara zonei euro, care se confruntă cu dezechilibre externe semnificative, politica bugetară ar trebui, în esență, să aibă ca obiectiv corectarea acestor dezechilibre.

Deze budgettaire stimulans moet weldoordacht zijn en op de volgende beginselen berusten:

Acest stimul bugetar trebuie bine conceput și trebuie să se bazeze pe următoarele principii:

1) De stimulans moet goed getimed, tijdelijk, doelgericht en gecoördineerd zijn

(1) Ar trebui să fie oportun, temporar, specific și coordonat

De nationale budgettaire stimuleringspakketten moeten:

Pachetele naționale de stimulente bugetare ar trebui să fie:

- goed getimed zijn, zodat zij snel de economische activiteit ondersteunen tijdens de periode van zwakke vraag, omdat vertragingen bij de tenuitvoerlegging ervan ertoe kunnen leiden dat de budgettaire impuls er pas komt wanneer het herstel al aan de gang is;

- oportune , pentru a sprijini rapid activitatea economică în perioada în care cererea este mică, deoarece întârzieri legate de punerea în aplicare ar putea însemna că impulsul fiscal ar sosi numai în momentul în care redresarea este deja în curs;

- tijdelijk zijn, opdat een permanente verslechtering van de begrotingssituaties wordt vermeden, want dit zou de houdbaarheid ervan ondermijnen en er uiteindelijk toe leiden dat zij moeten worden gefinancierd door langdurige toekomstige belastingverhogingen;

- temporare , pentru a evita deteriorarea permanentă a pozițiilor bugetare, care ar submina viabilitatea și ar necesita în ultimă instanță o finanțare viitoare prin creșterea susținută a taxelor și impozitelor;

- doelgericht zijn en de economische uitdaging (toenemende werkloosheid, kredietschaarste bij bedrijven/huishoudens enz. en ondersteunen van structurele hervormingen) bij de kern aanpakken omdat dit het stabiliserende effect van de inzet van beperkte budgettaire middelen maximaliseert;

- specifice , axate pe originea problemei economice (șomaj în creștere, întreprinderi/gospodării care se confruntă cu restricții de creditare etc.), deoarece aceasta optimizează efectul stabilizator al resurselor bugetare limitate;

- gecoördineerd zijn, zodat het positieve effect dat ervan uitgaat wordt vergroot en de budgettaire houdbaarheid op lange termijn wordt verzekerd.

- coordonate , astfel încât să multiplice impactul pozitiv și să asigure viabilitatea bugetară pe termen lung.

2) De stimulans moet berusten op een mix van maatregelen aan de ontvangsten- en aan de uitgavenzijde

(2) Ar trebui să cuprindă atât instrumente privind veniturile cât și instrumente privind cheltuielile

Algemeen wordt aangenomen dat van discretionaire overheidsuitgaven op korte termijn een sterker positief effect op de vraag uitgaat dan van belastingverlagingen. Dit komt doordat sommige consumenten er de voorkeur aan kunnen geven te sparen in plaats van te spenderen, tenzij de belastingverlagingen beperkt zijn in de tijd. Rekening houdend met de verschillende situaties die in de lidstaten heersen, kunnen de volgende maatregelen worden overwogen[2]:

În general, se consideră că cheltuielile publice discreționare vor avea un impact pozitiv mai mare asupra cererii, pe termen scurt, comparativ cu reducerea taxelor și impozitelor. Aceasta deoarece unii consumatori preferă să economisească și nu să cheltuie, cu excepția cazului în care reducerea taxelor și impozitelor este limitată în timp. Ținând seama de situațiile diferite ale statelor membre, se pot lua în considerare următoarele măsuri[2]:

- overheidsuitgaven sorteren op korte termijn effect op de vraag. Bij maatregelen die snel kunnen worden genomen en die specifiek gericht zijn op huishoudens die bijzonder hard door de groeivertraging worden getroffen, is de kans het grootst dat zij bijna direct in de consumptie doorwerken. Het kan bijvoorbeeld gaan om een tijdelijke verhoging van de overdrachten aan werklozen of aan huishoudens met een laag inkomen, of om een tijdelijke verlenging van de duur van de werkloosheidsuitkering. Het kan ook gaan om de vervroeging van overheidsinvesteringen in projecten die aan het MKB ten goede komen en die langetermijndoelstellingen van het overheidsbeleid kunnen helpen realiseren, zoals de verbetering van de bestaande infrastructuur of het aanpakken van klimaatverandering;

- Cheltuielile publice au un impact asupra cererii pe termen scurt. Măsurile care pot fi introduse rapid și care vizează gospodăriile populației cel mai tare afectate de încetinire vor avea cel mai probabil un efect aproape direct asupra consumului, de exemplu creșterea temporară a indemnizațiilor acordate șomerilor sau gospodăriilor populației cu un venit mic ori prelungirea temporară a perioadei de acordare a indemnizației de șomaj. De asemenea, aceasta se poate realiza prin devansarea investițiilor publice în proiecte ceea ce ar putea aduce beneficii IMM-urilor și ar putea sprijini obiectivele de politică publică pe termen lung precum îmbunătățirea dotării din infrastructură sau combaterea schimbărilor climatice.

- garanties en leningsubsidies ter compensatie van de thans ongewoon hoge risicopremie kunnen bijzonder doeltreffend zijn in een klimaat van algemene kredietschaarste. Zij kunnen het gebrek aan werkkapitaal op korte termijn helpen ondervangen waarmee tal van ondernemingen momenteel af te rekenen hebben;

- Subvențiile la garanții și împrumuturi pentru a compensa nivelul actual deosebit de mare al primei de risc pot fi eficiente, în special, într-un mediu în care creditul face în general obiectul unor restricții. Subvențiile pot contribui la compensarea, pe termen scurt, a lipsei de capital circulant, care în prezent constituie o problemă pentru multe societăți.

- weldoordachte financiële stimuli opdat onze economieën zich sneller aan langetermijnuitdagingen, zoals klimaatverandering, aanpassen. Een voorbeeld hiervan zijn stimuli ter bevordering van de energie-efficiëntie;

- Stimulente financiare bine concepute pentru a accelera procesul de adaptare al economiilor noastre la provocările pe termen lung, precum schimbările climatice, inclusiv spre exemplu stimulente pentru eficiența energetică.

- lagere belastingen en sociale bijdragen: een verlaging van de sociale bijdragen van werkgevers kan een positief effect op de instandhouding en de schepping van arbeidsplaatsen sorteren, terwijl een lagere belastingheffing op het arbeidsinkomen de koopkracht van met name laagverdieners kan ondersteunen;

- Reducerea taxelor și impozitelor, precum și a contribuțiilor sociale: reducerea contribuțiilor sociale ale angajatorului poate avea un impact pozitiv asupra păstrării și creării locurilor de muncă, în timp ce reducerea impozitării veniturilor salariale poate sprijini puterea de cumpărare în special pentru persoanele cu venituri salariale mici;

- tijdelijke verlagingen van het normale btw-tarief kunnen snel worden doorgevoerd en kunnen eventueel resulteren in een krachtige budgettaire impuls ter ondersteuning van de consumptie.

- Reducerea temporară la nivel general a cotei de TVA poate fi introdusă rapid și ar putea asigura un impuls fiscal pentru a sprijini consumul.

3) De stimulans moet passen binnen het kader van het stabiliteits- en groeipact

(3) Ar trebui să se desfășoare în cadrul Pactului de stabilitate și creștere

Het begrotingsbeleid moet worden gevoerd binnen de krijtlijnen van het stabiliteits- en groeipact, dat een gemeenschappelijk en geloofwaardig beleidskader biedt. De in 2005 doorgevoerde herziening van het pact maakt het mogelijk beter rekening te houden met het conjuncturele klimaat en tegelijkertijd de begrotingsdiscipline op middellange en lange termijn te versterken. Het resulterende raamwerk is strenger in goede tijden en biedt meer flexibiliteit in slechte tijden. Buitengewone omstandigheden waarbij van een combinatie van een financiële crisis en een recessie sprake is, rechtvaardigen een gecoördineerde budgettaire expansie in de EU. Dit kan ertoe leiden dat sommige lidstaten de referentiewaarde van 3% van het bbp overschrijden. Lidstaten die geacht worden in een buitensporigtekortsituatie te verkeren, moeten corrigerende maatregelen nemen binnen een tijdshorizon die consistent is met het herstel van de economie. Dit is volledig in overeenstemming met de procedures van het stabiliteits- en groeipact, die garanderen dat het buitensporige tekort te zijner tijd wordt weggewerkt, waardoor de houdbaarheid van de begrotingssituaties op lange termijn wordt gewaarborgd.

Politica bugetară ar trebui să se desfășoare în temeiul Pactului de stabilitate și creștere, astfel încât să se asigure un cadru comun și credibil de politică. Revizuirea din 2005 a pactului permite luarea mai atentă în considerare a condițiilor ciclice, întărind în același timp disciplina fiscală pe termen mediu și lung. Cadrul astfel obținut implică mai multe exigențe în perioadele bune și permite o mai mare flexibilitate în vremuri grele. Circumstanțele extraordinare caracterizate prin criză financiară și recesiune justifică expansiunea bugetară coordonată în UE. Ca urmare, unele state membre pot încălca valoarea de referință a deficitului de 3% din PIB. Pentru acele state membre care sunt considerate a fi într-o situație de deficit excesiv, acțiunea corectivă va trebui să fie luată în intervale de timp consecvente cu procesul de redresare al economiei. Aceasta va fi deplin consecventă cu procedurile Pactului de stabilitate și creștere care garantează că deficitul excesiv va fi corectat în timp util, asigurând viabilitatea pe termen lung a pozițiilor bugetare.

Het stabiliteits- en groeipact zal derhalve op oordeelkundige wijze worden toegepast teneinde ervoor te zorgen dat geloofwaardige middellangetermijnstrategieën voor het begrotingsbeleid worden gevolgd. Lidstaten die anticyclische maatregelen nemen, dienen tegen eind december 2008 een geactualiseerd stabiliteits- of convergentieprogramma in te dienen. In die actualisering moet een gedetailleerde beschrijving worden gegeven van de maatregelen die zullen worden getroffen om de verslechtering van de begrotingssituatie om te buigen en de houdbaarheid ervan op lange termijn te garanderen. De Commissie zal de budgettaire stimuleringsmaatregelen en de stabiliteits- en convergentieprogramma's vervolgens beoordelen op basis van geactualiseerde prognoses en zal richtsnoeren verstrekken met betrekking tot de passende strategie die moet worden gevolgd. Zij zal zich daarbij laten leiden door de volgende doelstellingen:

Pactul de stabilitate și creștere va fi aplicat, așadar, judicios pentru a asigura strategii de politică fiscală credibile pe termen mediu. Statele membre care pun în aplicare măsuri anticiclice ar trebui să prezinte un program de stabilitate sau de convergență actualizat, până la sfârșitul lunii decembrie 2008. Această actualizare ar trebui să pună în evidență măsurile care vor fi instituite pentru a contracara deteriorarea finanțelor publice și pentru a asigura viabilitatea pe termen lung. Apoi, Comisia va analiza măsurile bugetare de impulsionare, precum și programele de stabilitate și convergență pe baza previziunilor actualizate și va oferi îndrumare cu privire la poziția adecvată, bazându-se pe următoarele obiective:

- erop toezien dat de tekortverhogende maatregelen op korte termijn kunnen worden teruggedraaid;

- asigurarea reversibilității măsurilor care duc la creșterea deficitului pe termen scurt;

- verbeteren van de budgettaire beleidsvorming op middellange termijn door een versterking van de nationale begrotingsregels en -kaders;

- îmbunătățirea elaborării politicii bugetare pe termen mediu, prin întărirea normelor și a cadrelor bugetare naționale;

- garanderen van de houdbaarheid van de overheidsfinanciën op lange termijn, met name door het doorvoeren van hervormingen die erop gericht zijn de stijging van leeftijdsgerelateerde uitgaven te reduceren.

- asigurarea viabilității pe termen lung a finanțelor publice, în special prin reforme care vizează reducerea creșterii cheltuielilor legate de vârstă.

4) De stimulans moet vergezeld gaan van structurele hervormingen die de vraag ondersteunen en de weerbaarheid bevorderen

(4) Ar trebui să fie însoțit de reforme structurale care sprijină cererea și promovează reziliența

Hoewel het meest onmiddellijke effect op de groei en de werkgelegenheid op korte termijn moet komen van monetaire en budgettaire stimuleringsmaatregelen, moet in een veelomvattend herstelplan ook plaats worden ingeruimd voor een ambitieuze agenda van structurele hervormingen die op de behoeften van de afzonderlijke lidstaten is toegesneden en die ervoor moet zorgen dat zij sterker uit de crisis komen. Dit komt ten dele doordat ook van sommige structurele hervormingen op korte termijn een stimulerend effect op de totale vraag kan uitgaan. Bovendien zijn structurele hervormingen vereist om een aantal van de aan de huidige crisis ten grondslag liggende hoofdoorzaken aan te pakken en om de voor een spoedig herstel benodigde versterking van het aanpassingsvermogen van de economie tot stand te brengen.

În timp ce efectul imediat asupra creșterii și locurilor de muncă pe termen scurt trebuie să vină de la stimulul monetar și fiscal, un plan de redresare amplu trebuie să integreze, de asemenea, o agendă de reformă structurală ambițioasă, elaborată în funcție de nevoile fiecărui stat membru și concepută astfel încât statele membre să dispună de instrumente care să le permită să depășească criza și să devină mai puternice. Și aceasta, în parte, deoarece unele reforme structurale pot contribui, de asemenea, la susținerea cererii agregate pe termen scurt. Mai mult, reformele structurale sunt necesare pentru a răspunde la unele din cauzele de bază ale actualei crize, precum și pentru a consolida capacitatea de ajustare a economiei, lucru necesar pentru o redresare rapidă.

Wanneer een economie veerkrachtig en flexibel is, dan draagt dit bij tot het afzwakken van het negatieve effect van de economische crisis. De Lissabonstrategie heeft de fundamenten van de Europese economie reeds verstevigd. Indien de structurele hervormingen waarin de Lissabonstrategie voorziet, op de specifieke behoeften van de individuele lidstaten worden toegesneden, dan kunnen zij een passende beleidsreactie op korte termijn op de crisis vormen doordat zij de veerkracht en de flexibiliteit van de economie versterken. De lidstaten dienen de volgende maatregelen te overwegen:

O economie caracterizată prin reziliență și flexibilitate contribuie la atenuarea efectelor nefavorabile ale unei crize economice. Prin Strategia de la Lisabona s-au consolidat deja bazele economice ale Europei. Corect elaborate, reformele structurale din cadrul Strategiei de la Lisabona ar putea reprezenta un răspuns de politică adecvat pe termen scurt la criză dat fiind că reformele întăresc reziliența economică și flexibilitatea. Statele membre ar trebui să aibă în vedere măsurile expuse în continuare.

- ondersteunen van de koopkracht van de consumenten door de marktwerking te verbeteren: een beleid dat erop gericht is een betere werking van essentiële markten te bewerkstelligen, kan de vraag helpen ondersteunen door bij te dragen tot een daling van de prijzen, en aldus de koopkracht van de huishoudens ondersteunen;

- Sprijinirea puterii de cumpărare a consumatorilor prin ameliorarea funcționării pieței: politicile care îmbunătățesc modul de funcționare a piețelor-cheie pot contribui la susținerea cererii prin reducerea prețurilor, sprijinind astfel puterea de cumpărare a gospodăriilor populației.

- aanpakken van onmiddellijke mededingingsproblemen: in lidstaten met inflatie- en mededingingsproblemen moeten dringend maatregelen worden getroffen die de band tussen het loonvormingsmechanisme en de productiviteitsontwikkeling versterken;

- Rezolvarea imediată a problemelor de competitivitate: în statele membre care se confruntă cu probleme legate de inflație și competitivitate trebuie să se adopte de urgență măsuri care să întărească corelația între mecanismul de stabilire a salariilor și evoluția productivității.

- in stand houden van de werkgelegenheid en vergemakkelijken van arbeidsmarkttransities : de voornaamste arbeidsmarktuitdaging bestaat in het vermijden van onnodige arbeidsuitstoot door sectoren die tijdelijk door kortstondige verstoringen van de vraag worden getroffen. In dat opzicht kunnen een grotere flexibiliteit van de werktijdregelingen of een versterking van de diensten voor arbeidsvoorziening een bijdrage leveren;

- Sprijinirea ocupării forței de muncă și facilitarea tranziției pieței muncii : în prezent, principala provocare a pieței muncii este evitarea suprimării nechibzuite a forței de muncă de către industriile care sunt afectate temporar de distorsiunile pe termen scurt la nivelul cererii. În acest sens, o mai mare flexibilitate la nivelul acordurilor cu privire la timpul de lucru sau consolidarea serviciilor de ocupare a forței de muncă ar putea fi utile.

- verminderen van de regelgevings- en administratieve lasten voor het bedrijfsleven: dergelijke hervormingen werken een verhoging van de productiviteit mede in de hand en versterken het concurrentievermogen. Maatregelen die snel ten uitvoer kunnen worden gelegd, zijn onder meer het voortzetten van de inspanningen om de benodigde tijd voor het starten van een bedrijf te verminderen.

- Reducerea sarcinii normative și administrative a întreprinderilor: reformele de acest tip contribuie la creșterea productivității și consolidează competitivitatea. Măsurile care pot fi puse în aplicare rapid includ efortul continuu de reducere a timpului necesar pentru deschiderea unei afaceri.

2.3. Maatregelen op de vier prioritaire gebieden van de Lissabonstrategie

2.3. Ac țiuni în cele patru domenii prioritare ale Strategiei de la Lisabona

Opdat zoveel mogelijk voordeel wordt behaald en de doelstellingen van het herstelplan - namelijk de burger beschermen en voorkomen dat de crisis de aandacht afleidt van de langeretermijnbelangen van de EU en van de noodzaak om in de toekomst te investeren - worden gerealiseerd, moet er een nauw verband bestaan tussen de budgettaire stimulans en de in deze afdeling beschreven maatregelen op de vier prioritaire gebieden van de Lissabonstrategie (burgers, bedrijven, infrastructuur en energie, onderzoek en innovatie). Om dit doel te bereiken, zal de Commissie in het kader van haar jaarlijkse Lissabonpakket op 16 december 2008 individuele verslagen over elke lidstaat uitbrengen waarin voorstellen voor aanbevelingen zullen worden gedaan .

Pentru a obține avantaje maxime și pentru a atinge obiectivele planului de redresare, și anume protejarea oamenilor și evitarea distragerii atenției ca urmare a crizei de la interesele pe termen lung ale UE și de la necesitatea de a investi în viitorul acesteia ar trebui să existe o legătură strânsă între stimulul fiscal și acțiunile din cele patru domenii prioritare ale Strategiei de la Lisabona (oameni, afaceri, infrastructură și energie, cercetare și inovare), astfel cum se arată în prezenta secțiune. Pentru a atinge acest obiectiv, ca parte din pachetul anual de la Lisabona, Comisia va emite, în data de 16 decembrie 2008, rapoarte individuale pentru fiecare stat membru care vor conține și propuneri de recomandări.

Een weloverwogen combinatie van EU-beleidsmaatregelen en -middelen kan als katalysator fungeren voor essentiële investeringen die de EU verder op weg moeten helpen naar een toekomstige duurzame welvaart. Even belangrijk is dat voor stabiele en voorspelbare randvoorwaarden wordt gezorgd om het vertrouwen te bevorderen, het doen van investeringen te vergemakkelijken en de goedkoopste oplossingen voor gemeenschappelijke problemen na te streven. Met sommige van de in deze afdeling voorgestelde maatregelen wordt beoogd bepaalde EU-middelen vervroegd en direct aan te wenden om de budgettaire stimulans kracht bij te zetten en de lidstaten te helpen bij de tenuitvoerlegging van hun beleidsmaatregelen. Andere zijn bedoeld om de kadervoorwaarden voor toekomstige investeringen te verbeteren, de administratieve lasten te verminderen en de innovatie te bespoedigen. Alles samen vormen deze maatregelen een geïntegreerd pakket: de budgettaire implicaties ervan zouden moeten beantwoorden aan de beginselen die in de vorige afdeling zijn uiteengezet.

Combinația corectă de politici și fonduri ale UE poate acționa ca factor catalizator pentru investițiile-cheie care îndreaptă Uniunea Europeană în direcția unei viitoare prosperități durabile. În egală măsură, este important să se asigure condiții cadru stabile și previzibile pentru a întări încrederea, a facilita investițiile și pentru a identifica soluții la problemele comune, cu costuri cât mai reduse. Unele dintre acțiunile propuse în această secțiune sunt concepute în vederea devansării finanțării UE pentru a contribui direct la stimulul fiscal și pentru a asista statele membre în punerea în aplicare a politicilor lor. Alte acțiuni au ca scop îmbunătățirea condițiilor cadru pentru viitoarele investiții, reducerea sarcinii administrative și accelerarea inovării. În ansamblu, acțiunile alcătuiesc un pachet integrat: implicațiile lor bugetare ar trebui să ia în considerare principiile definite în secțiunea anterioară.

2.3.1. Beschermen van de werkgelegenheid en bevorderen van het ondernemerschap

2.3.1. Protejarea ocupării for ței de muncă și promovarea antreprenoriatului

De hoofdprioriteit moet erin bestaan de Europese burgers te beschermen tegen de ergste gevolgen van de financiële crisis. Zij zijn immers de eersten die worden getroffen, hetzij als werknemers, hetzij als consumenten, hetzij als ondernemers. De lidstaten moeten de sociale partners actief betrekken bij het aanpakken van de gevolgen van de financiële crisis op werkgelegenheids- en sociaal gebied.

Principala prioritate trebuie să o reprezinte protejarea cetățenilor Europei de cele mai nefavorabile efecte ale crizei financiare. Cetățenii sunt cei care vor fi afectați în primul rând, fie în calitate de lucrători, gospodării sau antreprenori. Atunci când abordează aspectele legate de ocuparea forței de muncă și impactul social al crizei financiare, statele membre ar trebui să implice, în mod activ, partenerii sociali.

a) Burgers

a) Oamenii

De tenuitvoerlegging van een actief inclusiebeleid en een geïntegreerd flexicuritybeleid, toegespitst op activeringsmaatregelen, omscholing en bijschaving van vaardigheden, is van essentieel belang om de inzetbaarheid te bevorderen, een snelle herintegratie van ontslagen werknemers in de arbeidsmarkt te garanderen en langdurige werkloosheid te vermijden. In dit verband zal het ook van belang zijn dat een adequate sociale bescherming wordt geboden die werken aanmoedigt en tegelijkertijd de koopkracht in stand houdt.

Punerea în aplicare a politicilor de incluziune activă și a politicilor integrate de flexicuritate, care se axează pe măsurile de activare a forței de muncă, de recalificare profesională și perfecționare sunt esențiale pentru a promova stimularea ocupării forței de muncă, pentru a asigura reintegrarea rapidă pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați și pentru a evita șomajul de lungă durată. În acest context, protecția socială corespunzătoare care oferă stimulente pentru a lucra, menținând în același timp puterea de cumpărare va fi, de asemenea, importantă.

1. Lanceren van een grootscheeps Europees initiatief ter ondersteuning van de werkgelegenheid a) De Commissie stelt voor de criteria voor steun van het Europees Sociaal Fonds (ESF) te vereenvoudigen en vanaf begin 2009 de voorschotten te verhogen. Op die manier zullen de lidstaten vervroegd toegang hebben tot een bedrag van 1,8 miljard EUR, waardoor zij: in het kader van flexicuritystrategieën kunnen overgaan tot een versnelde versterking van activeringsregelingen (met name voor laaggeschoolden), die voorzien in persoonlijke begeleiding, intensieve (om)scholing en bijscholing van werknemers, leerlingwezen, gesubsidieerde werkgelegenheid en subsidies voor zelfstandigen en startende bedrijven; hun programma's kunnen heroriënteren zodat de steun op de kwetsbaarste groepen wordt geconcentreerd, en tijdens deze periode indien nodig kunnen opteren voor volledige communautaire financiering van projecten; de ontwikkeling en bijschaving van vaardigheden nauwkeuriger kunnen volgen en beter op de bestaande en verwachte vacatures kunnen afstemmen; dit zal gebeuren in nauwe samenwerking met de sociale partners, de overheidsdiensten voor arbeidsvoorziening en de universiteiten. De Commissie stelt voor om in samenwerking met de lidstaten de ESF-uitgaven te herprogrammeren om ervoor te zorgen dat de onmiddellijke prioriteiten worden verwezenlijkt. b) De Commissie zal ook voorstellen de regels van het Europees Fonds voor aanpassing aan de globalisering te herzien, zodat dit fonds sneller in sleutelsectoren kan interveniëren ofwel om de opleiding en arbeidsbemiddeling van ontslagen werknemers te cofinancieren, ofwel om geschoolde arbeidskrachten op de arbeidsmarkt te houden omdat die nodig zullen zijn zodra de economie weer begint aan te trekken. De Commissie zal de budgettaire middelen waarover het fonds beschikt evalueren in het licht van de toepassing van de herziene regels. 2. Vraag naar arbeid scheppen De lidstaten dienen te overwegen de sociale lasten van werkgevers op lagere inkomens te verlichten om de inzetbaarheid van lagergeschoolde arbeidskrachten te bevorderen. De lidstaten dienen ook de invoering te overwegen van innovatieve oplossingen (bv. dienstencheques voor huishoudelijke taken en kinderopvang, tijdelijke subsidies voor het in dienst nemen van werknemers die tot kwetsbare groepen behoren) waarmee in bepaalde delen van de Unie reeds goede eerste ervaringen zijn opgedaan. Vóór de voorjaarsbijeenkomst in 2009 van de Europese Raad dient de Raad het richtlijnvoorstel aan te nemen dat voorziet in permanent verlaagde btw-tarieven voor arbeidsintensieve diensten. |

1. Lansarea unei importante inițiative europene de sprijinire a ocupării forței de muncă a) Comisia propune simplificarea criteriilor pentru sprijinul din Fondul Social European (FSE) și accelerarea plății avansurilor de la începutul anului 2009, astfel încât statele membre să poată aibă acces mai repede la fonduri, în limita a 1.8 miliarde €, cu următoarele obiective: în cadrul strategiilor de flexicuritate, să consolideze rapid sistemele de activare, în special pentru persoanele slab calificate, care să cuprindă componente privind consilierea profesională personalizată, (re)calificarea și perfecționarea intensivă a lucrătorilor, ucenicii, subvenționarea locurilor de muncă, precum și finanțări nerambursabile pentru activitățile independente, pentru inițierea unei afaceri, ca și reorientarea programelor pentru a direcționa sprijinul către categoriile cele mai vulnerabile și, atunci când este necesar, optarea pentru finanțarea integrală de către Comunitate a proiectelor în cursul acestei perioade; îmbunătățirea monitorizării și a corelării dezvoltării de competențe și actualizarea acestora cu locurile de muncă vacante disponibile în prezent și cu cele anticipate; aceasta se va realiza în strânsă cooperare cu partenerii sociali, serviciile de ocupare a forței de muncă din sectorul public și cu universitățile; În colaborare cu statele membre, Comisia propune reprogramarea cheltuielilor Fondului Social European pentru a asigura îndeplinirea priorităților imediate. b) Comisia va propune, de asemenea, revizuirea normelor și Fondului european de ajustare la globalizare astfel încât să poată interveni mai rapid în sectoarele-cheie, fie pentru a cofinanța formarea profesională și plasarea forței de muncă în cazul persoanelor disponibilizate, fie pentru a păstra pe piața muncii lucrătorii calificați de care va fi nevoie de îndată ce economia va intra în faza de redresare. Comisia va revizui mijloacele bugetare disponibile pentru fond, luând în considerare punerea în aplicare a normelor revizuite. 2. Crearea cererii de muncă Statele membre ar trebui să aibă în vedere reducerea cheltuielilor sociale ale angajatorilor în cazul veniturilor mici pentru a promova stimularea ocupării forței de muncă în rândul lucrătorilor slab calificați. De asemenea, statele membre ar trebui să ia în considerare introducerea unor soluții inovatoare care au fost deja inițiate cu succes în unele părți ale Uniunii (de exemplu: tichete de servicii pentru întreținerea gospodăriilor și a copiilor, subvenții temporare pentru încadrarea în muncă a grupurilor vulnerabile). Consiliul ar trebui să adopte, înainte de Consiliul European de primăvară din 2009, directiva propusă, astfel încât cotele reduse de TVA pentru serviciile cu utilizare intensivă a forței de muncă să aibă un caracter permanent. |

- b) Bedrijven

- b) Afaceri

Om te investeren en groei en banen te scheppen, moet de particuliere sector in elk geval toegang hebben tot betaalbare financiering. De lidstaten moeten bijspringen en de bancaire sector omvangrijke financiële steun verlenen zodat de banken weer gewoon krediet kunnen verstrekken. Om ondernemerschap te bevorderen, moeten de EU en de lidstaten met spoed stappen zetten om de administratieve lasten voor kleine en middelgrote ondernemingen (het mkb) en voor micro-ondernemingen fors terug te dringen, door met name de desbetreffende voorstellen van de Commissie snel te behandelen. Ook moet de "European Small Business Act " zo snel mogelijk worden ingevoerd.

Accesul în condiții de suficiență și disponibilitate la finanțare este o condiție prealabilă pentru investiții, creștere și creare de locuri de muncă în sectorul privat. Statele membre trebuie să recurgă la mecanismele de care dispun prin asigurarea unui important sprijin financiar sectorului bancar pentru a garanta că băncile își reiau activitatea normală de acordare de împrumuturi. Pentru a sprijini întreprinderile mici și antreprenoriatul, UE și statele membre trebuie să ia măsuri urgente pentru a reduce semnificativ sarcina administrativă a IMM-urilor și microîntreprinderilor, în special prin accelerarea propunerilor corespunzătoare ale Comisiei. În acest sens, inițiativa europeană pentru IMM-uri „European Small Business Act” ar trebui, de asemenea, pusă în aplicare imediat.

De EU-staatssteunregels bieden de lidstaten allerlei mogelijkheden om financiële steun te verlenen aan bedrijven, regio's en werknemers/werklozen en om de groei te stimuleren. Tegelijk zorgen deze regels voor een gelijk speelveld doordat staatssteun wordt gebruikt om bepaalde EU-doelstellingen voor onder meer O&O, innovatie, ICT, vervoer en energie-efficiëntie te ondersteunen, zonder dat de concurrentie wordt verstoord doordat bepaalde ondernemingen of sectoren worden bevoordeeld. In de huidige uitzonderlijke omstandigheden is toegang tot financiering voor bedrijven een groot probleem. Daarom zal de Commissie tijdelijke richtsnoeren uitwerken waarbij staatssteun voor kredieten wordt toegestaan (zie hieronder).

Normele UE în materie de ajutoare de stat oferă statelor membre o gamă variată de posibilități pentru a asigura sprijin financiar societăților, regiunilor și lucrătorilor/șomerilor, precum și pentru a stimula cererea. În același timp, aceste norme asigură condiții de egalitate, garantând că ajutoarele de stat sunt folosite pentru a sprijini obiectivele UE, ca de exemplu cercetare și dezvoltare, inovare, tehnologia informației și comunicării (TIC), transporturile și eficiența energetică și că nu denaturează concurența în mod nejustificat prin favorizarea anumitor societăți sau sectoare. În actualele condiții excepționale, accesul la finanțare reprezintă o mare preocupare pentru întreprinderi, iar Comisia va elabora orientări temporare care să permită sprijinul statului pentru împrumuturi (a se vedea mai jos).

3. Verbetering van de toegang van bedrijven tot financiering De EIB heeft een pakket van 30 miljard EUR voor kredieten aan het mkb samengesteld, 10 miljard EUR meer dan zij normaal aan deze sector leent. Ook zal de EIB de kredietverlening aan middelgrote ondernemingen, een sector die voor de EU-economie van groot belang is, uitbreiden met 1 miljard EUR. Voorts krijgt het EIF van de EIB 1 miljard EUR extra voor een mezzaninefinancieringsfaciliteit. De Commissie zal met een pakket vereenvoudigingsmaatregelen komen om met name meer vaart te zetten achter haar besluitvorming inzake staatssteun. Staatssteun moet worden verleend via horizontale regelingen om de Lissabondoelstellingen, en met name de doelstellingen voor onderzoek, innovatie, opleiding, milieubescherming, en vooral schone technologieën, vervoer en energie-efficiëntie, te verwezenlijken. De Commissie zal de lidstaten tijdelijk toestemming verlenen om de toegang van ondernemingen tot financiering te vergemakkelijken met gesubsidieerde garanties en leningsubsidies voor investeringen in producten die aan eisen voldoen welke strenger zijn dan de EU-milieunormen[3]. 4. Terugdringing van de administratieve lasten en bevordering van ondernemerschap In het kader van de Small Business Act en om de administratieve lasten voor bedrijven terug te dringen, hun kasstroom te vergroten en meer mensen in het ondernemerschap te loodsen, moeten de EU en de lidstaten: ervoor zorgen dat overal in de EU binnen drie dagen zonder kosten een bedrijf kan worden gestart en dat de formaliteiten voor het inhuren van de eerste werknemer via één loket kunnen worden afgehandeld; micro-ondernemingen niet langer verplichten om een jaarrekening op te stellen (geraamde besparing voor deze ondernemingen: ongeveer 7 miljard EUR per jaar) en de kapitaalvereisten voor de Europese besloten vennootschap te beperken tot 1 EUR; meer vaart zetten achter de goedkeuring van het Statuut van de Europese besloten vennootschap zodat het mkb vanaf begin 2009 gemakkelijker grensoverschrijdend en in de EU onder dezelfde regels kan opereren; ervoor zorgen dat overheidsinstanties alle facturen voor leveringen en diensten, dus ook die van het mkb, binnen een maand betalen om liquiditeitsproblemen tegen te gaan, dat deze facturen ook elektronisch bij hen mogen worden ingediend (dit kan 18 miljard EUR aan kostenreducties opleveren) en dat zij eventuele betalingsachterstanden wegwerken; de taksen voor octrooiaanvragen en voor de instandhouding van octrooien met ten hoogste 75% verlagen en de kosten van een EU-handelsmerk halveren. |

3. Creșterea accesului întreprinderilor la finanțare BEI participă cu un pachet global de 30 de miliarde de € pentru împrumuturi destinate IMM-urilor, ceea ce reprezintă o creștere de 10 miliarde de € față de împrumuturile obișnuite în acest sector; BEI va crește, de asemenea, cu 1 miliard de € anual împrumuturile destinate societăților mijlocii, un sector cheie al economiei UE. Mai mult, 1 miliard de € suplimentar va fi acordat de BEI Fondului European de Investiții (FEI) pentru o facilitate de finanțare mezanin; Comisia va institui un pachet de simplificare, cu precădere pentru a accelera adoptarea deciziilor la nivelul său cu privire la ajutorul de stat. Orice ajutor de stat ar trebui să fie canalizat prin intermediul unor scheme orizontale destinate să promoveze obiectivele procesului Lisabona, mai ales cercetarea, inovația, formarea, protecția mediului și în special tehnologiile curate, transporturile și eficiența energetică. Comisia va autoriza, temporar, statele membre să simplifice accesul societăților la finanțare prin subvenții la garanții și împrumuturi pentru investiții în produse care depășesc standardele UE privind mediul[3]. 4. Reducerea sarcinii administrative și promovarea antreprenoriatului În vederea dezvoltării inițiativei Small Business Act, și în vederea reducerii semnificative a sarcinii administrative pentru întreprinderi, a promovării fluxului lor numerar și a unui sprijin acordat la cât mai multe persoane pentru a deveni antreprenori, UE și statele membre ar trebui: să se asigure că demararea unei întreprinderi oriunde în UE poate fi realizată în trei zile fără cheltuieli și că formalitățile de angajare pentru primul salariat pot fi îndeplinite prin intermediul unui punct de acces unic; să anuleze obligația de pregătire de către microîntreprinderi a conturilor anuale (economiile estimate pentru aceste societăți sunt de 7 miliarde de € anual) și să limiteze obligațiile de capital pentru societățile private europene la un euro; să accelereze adoptarea propunerii de statut pentru societatea privată europeană astfel încât, de la începutul lui 2009, aceasta să poată facilita activitățile transfrontaliere ale IMM-urilor și să le permită să acționeze în baza unui set unic de norme pentru întreprinderi, valabile în UE; să se asigure că autoritățile publice plătesc facturile, inclusiv către IMM-uri, pentru achiziții de bunuri și servicii, în termen de o lună pentru a reduce constrângerile legate de lichidități și acceptă facturarea electronică drept echivalentă facturii pe suport de hârtie (aceasta ar putea conduce la o reducere de până la 18 miliarde de €); ar trebui, de asemenea, achitat orice rest de plată datorat de organismele publice; să reducă cu până la 75% taxele pentru cererile de brevete și pentru menținerea brevetelor și să înjumătățească costurile pentru o marcă comunitară. |

- 2.3.2 Doorgaan met investeren in de toekomst

- 2.3.2 Continuarea investi ței în viitor

We zijn getuige van het begin van een grote structurele verschuiving naar een koolstofarme economie. Dit biedt de EU een kans: er kunnen nieuwe bedrijven, nieuwe sectoren en miljoenen nieuwe goedbetaalde banen ontstaan. Alle sectoren moeten meedoen: zo wordt in het kader van het recente besluit inzake de "gezondheidscontrole" van het GLB 3 miljard EUR uitgetrokken voor klimaatvriendelijke investeringen in plattelandsontwikkeling. Op deze wijze kan snelle actie de EU blijvend voordeel opleveren. Met het oog op een versnelling van de investeringen zal de Commissie het rechtskader voor partnerschappen tussen de publieke en de particuliere sector waarbij grootschalig wordt geïnvesteerd in infrastructuur en onderzoek, verduidelijken om deze vorm van gemengde financiering te vergemakkelijken.

Ne confruntăm cu începutul unei schimbări structurale majore către o economie cu emisii scăzute de carbon. Aceasta oferă UE oportunitatea creării de noi întreprinderi, noi industrii și de milioane de locuri de muncă noi și bine plătite. Toate sectoarele trebuie să participe: de exemplu, decizia recentă privind controlul sănătății în cadrul PAC angajează 3 miliarde de € pentru investiții ecologice pentru dezvoltare rurală. Acesta este domeniul în care acțiunea pe termen scurt poate aduce Uniunii beneficii imediate și totodată durabile. Pentru a accelera investițiile, Comisia va preciza cadrul juridic pentru parteneriatul dintre sectoarele public și privat care urmăresc realizarea de investiții majore de infrastructură, și în cercetare, pentru a facilita această modalitate mixtă de finanțare.

c) Infrastructuur en energie

c) Infrastructură și energie

Voor een optimaal profijt en minimale kosten is het van essentieel belang om de energie-efficiëntie van bijvoorbeeld gebouwen, de verlichting, airco- en verwarmingssystemen en andere technologieën (auto's en machines) te verbeteren. Daarvan zullen huishoudens en bedrijven al snel de vruchten kunnen plukken.

Cheia pentru beneficii maxime și costuri minime o reprezintă mobilizarea oportunităților în vederea susținerii creșterii eficienței energetice, de exemplu cea a clădirilor, iluminatului, sistemelor de răcire și încălzire, precum și a altor tehnologii cum ar fi vehicule și utilaje. Se pot obține în timp scurt efecte majore pozitive la nivelul gospodăriilor și întreprinderilor.

Tegelijk moet Europa meer vaart zetten achter zijn investeringen in infrastructuur, en met name in milieuvriendelijke takken van vervoer die deel uitmaken van de trans-Europese netwerken (TEN's), en in ultrasnelle ICT-netwerken, energie-interconnecties en pan-Europese infrastructuur voor onderzoek. Door sneller te investeren in de infrastructuur, zal de klap voor de bouwnijverheid, die in de meeste lidstaten momenteel fors inzakt, minder hard aankomen, maar zal ook het Europese potentieel voor duurzame groei worden versterkt. Met name in de energiesector zal dankzij een aantal grote trans-Europese projecten de continuïteit in de energievoorziening toenemen en zullen meer lidstaten aansluiting krijgen op het Europees elektriciteitsnet.

În același timp, Europa are nevoie să își accelereze investițiile în infrastructură, în special în ceea ce privește modurile de transport ecologic, care fac parte din rețelele transeuropene (TEN-urile), rețelele TIC de mare viteză, interconexiunile în domeniul energiei și infrastructurile paneuropene de cercetare. Accelerarea investițiilor în infrastructură nu vor atenua doar șocul din sectorul construcțiilor, care înregistrează încetiniri în majoritatea statelor membre, ci va mări, totodată, potențialul de creștere durabilă pe termen lung al Europei. În special în sectorul energiei un număr de proiecte transeuropene de mare anvergură ar contribui la creșterea securității energetice a UE și la integrarea unui număr mai mare de state membre în rețeaua europeană de electricitate.

5. Sneller investeren in de modernisering van de Europese infrastructuur In de komende twee jaar (en misschien daarna) zal de EU waarschijnlijk niet alle begrotingsmiddelen uitgeven die in het financieel kader zijn vastgesteld. Daarom stelt de Commissie voor 2009 en 2010 voor om 5 miljard EUR extra uit te trekken voor trans-Europese infrastructurele breedband- en energie-interconnectieprojecten. Daarvoor moeten de Raad en het Parlement het financieel kader aanpassen zonder dat de grenzen van de huidige begroting worden overschreden. In het kader van het cohesiebeleid ontvangen de lidstaten en regio's forse steun voor hun investeringen. Voor de periode 2007-2013 is daarvoor meer dan 347 miljard EUR beschikbaar. Door de druk op de nationale begrotingen bestaat er echter gevaar dat geplande investeringen vertraging oplopen. Om de economie onverwijld te stimuleren, moeten de structuurfondsen sneller worden ingezet. In dit verband: zal de Commissie voorstellen haar voorfinanciering van programma's uit te breiden en in 2009 tot 4,5 miljard EUR extra beschikbaar te stellen; moeten de lidstaten de beschikbare ruimte gebruiken om de financiering van projecten te vervroegen door het door de Gemeenschap gefinancierde deel te vergroten; zal de Commissie een aantal andere maatregelen voorstellen om de uitvoering van grote investeringsprojecten naar voren te halen, het gebruik van financiële-structureringsfondsen te vergemakkelijken, de behandeling van de betaling van voorschotten aan begunstigden te vereenvoudigen en de mogelijkheden voor forfaitaire subsidiabele uitgaven voor alle fondsen te verruimen. De Commissie wijst in dit verband op de noodzaak deze voorstellen snel goed te keuren. Voor eind maart 2009 zal de Commissie 500 miljoen EUR uittrekken voor een oproep om voorstellen in te dienen voor trans-Europese vervoersprojecten ("TEN-T-projecten") waarbij de aanleg voor eind 2009 van start kan gaan. Daarmee zullen bestaande fondsen naar voren worden gehaald die vóór de tussentijdse evaluatie van het TEN-T-meerjarenprogramma sowieso een andere bestemming zouden hebben gekregen. Daarnaast zal de EIB aanzienlijk meer middelen (tot 6 miljard EUR per jaar) uittrekken voor de financiering van investeringen op het gebied van klimaatverandering, energiezekerheid en infrastructuur. Ook zal zij meer vaart zetten achter de uitvoering van twee gezamenlijk met de Commissie ontwikkelde innovatieve financiële instrumenten, namelijk de risicodelende financieringsfaciliteit voor O&O en het leninggarantie-instrument voor TEN-T-projecten om de particuliere sector daar sterker bij te betrekken. De EBWO zal haar inspanningen op het gebied van energie-efficiëntie, klimaatverandering, gemeentefinanciering en andere infrastructurele diensten meer dan verdubbelen. Dit kan leiden tot extra investeringen van de particuliere sector van 5 miljard EUR. 6. Verbetering van de energie-efficiëntie van gebouwen Samen moeten de lidstaten en EU-instellingen spoedmaatregelen treffen om de energie-efficiëntie van woningen en openbare gebouwen te verbeteren en het gebruik van "groene" producten te bevorderen. De lidstaten moeten harde doelen stellen om ervoor te zorgen dat openbare gebouwen, koopwoningen en sociale woningen aan de hoogste Europese energie-efficiëntienormen voldoen, en moeten daarvoor een systeem van periodieke energiecertificering invoeren. Om hun nationale doelen gemakkelijker te halen, moeten de lidstaten overwegen de onroerendgoedbelasting voor energiezuinige gebouwen te verlagen. De Commissie is recentelijk met voorstellen gekomen[4] om de energie-efficiëntie van gebouwen sterk te verbeteren, en roept de Raad en het Parlement op om deze prioritair in behandeling te nemen. Daarnaast moeten de lidstaten hun operationele programma's in het kader van de structuurfondsen aanpassen en daarin meer nadruk leggen op energie-efficiënte investeringen. Dit geldt ook voor hun financiering van sociale woningbouw. Om de mogelijkheden te verruimen, stelt de Commissie voor de structuurfondsverordeningen op dit punt te wijzigen. Zij wil in dit verband wijzen op de noodzaak om de wijzigingen snel goed te keuren. De Commissie zal in samenwerking met de EIB en een aantal nationale ontwikkelingsbanken het Fonds 2020 voor energie, klimaatverandering en infrastructuur lanceren, waaruit projecten op basis van aandelenkapitaal of hybride kapitaalinstrumenten worden gefinancierd. De Commissie roept de lidstaten en het bedrijfsleven op om snel innovatieve financieringsmodellen te ontwikkelen waarbij bijvoorbeeld de renovatie wordt gefinancierd uit aflossingen die gerelateerd zijn aan de besparingen op de energierekening over een aantal jaren. 7. Bevordering van het gebruik van "groene producten" De Commissie zal een verlaging van de btw-tarieven voorstellen voor groene producten en diensten, en met name die welke leiden tot energie-efficiëntere gebouwen. Zij dringt bij de lidstaten aan op verdere actie om de vraag van de consument naar milieuvriendelijke producten te stimuleren. Voorts moeten de lidstaten snel milieueisen invoeren voor externe voedingen, voor het elektriciteitsverbruik in de standby- en uitstand, voor settopboxen en voor fluorescerende lampen. De Commissie zal spoedmaatregelen uitwerken voor andere producten waarop grote energiebesparingen mogelijk zijn, zoals televisietoestellen, interieurverlichting, koelkasten en diepvriezers, wasmachines, boilers en airconditioners. |

5. Accelerarea investițiilor în vederea modernizării infrastructurii Europei În următorii doi ani, cel puțin, este foarte puțin probabil ca bugetul UE să cheltuie întreaga sumă stabilită în cadrul financiar. Prin urmare, pentru 2009 și 2010, Comisia propune mobilizarea unei sume suplimentare de 5 miliarde € pentru proiecte de infrastructură pentru interconexiuni energetice transeuropene și de bandă largă. Pentru aceasta, Consiliul și Parlamentul vor trebui să fie de acord cu revizuirea cadrului financiar, rămânându-se în același timp în limitele bugetului curent; Cu un pachet financiar de peste 347 de miliarde EUR pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune oferă un sprijin considerabil investițiilor publice ale statelor membre și regiunilor. Cu toate acestea, există riscul ca presiunea asupra bugetelor naționale să încetinească ritmul investițiilor planificate. Pentru o impulsionare imediată a economiei, ar trebui accelerată implementarea fondurilor structurale. În acest scop: Comisia va propune creșterea prefinanțării programelor pentru a face disponibili, la începutul lui 2009, 4,5 miliarde €; Statele membre ar trebui să profite de flexibilitatea disponibilă pentru a devansa finanțarea proiectelor prin mărirea părții finanțate de către comunitate; Comisia va propune un număr de alte măsuri destinate avansării executării proiectelor majore de investiții, pentru a facilita utilizarea fondurilor de inginerii financiare, pentru a simplifica procedurile legate de avansurile plătite către beneficiari și de a lărgi posibilitățile de cheltuieli eligibile pe baza de sumă forfetară pentru toate fondurile; Comisia subliniază necesitatea adoptării din timp a acestor propuneri. La sfârșitul lunii martie 2009 Comisia va lansa o cerere de propuneri de proiecte de transport transeuropean (TEN-T) pentru 500 de milioane €, proiecte în care acești bani ar putea determina începerea construcției înainte de finalul lui 2009. Aceasta va determina avansarea de fonduri existente care ar fi fost realocate la revizuirea intermediară a programului multianual TEN-T din 2010; În paralel BEI va crește în mod semnificativ finanțarea investițiilor în domeniile schimbările climatice, securitatea energetică și infrastructură cu până la 6 miliarde EUR pe an, accelerând în același timp punerea în aplicare a celor două instrumente financiare inovative dezvoltate în comun cu Comisia, și anume mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor pentru a sprijini domeniul cercetării și dezvoltării și instrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele TEN-T, pentru a stimula o mai mare participare a sectorului privat; BERD își va dubla eforturile, și chiar mai mult, în ceea ce privește eficiența energetică, atenuarea schimbărilor climatice și finanțarea destinată municipalităților și altor servicii de infrastructură. Aceasta ar putea conduce, prin mobilizarea sectorului privat în vederea finanțării, la investiții în valoare de 5 miliarde de €. 6. Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor Acționând împreună, statele membre și instituțiile UE ar trebui să ia urgent măsuri în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a fondului locativ și a clădirilor publice, precum și a promovării adoptării rapide a produselor ecologice: Statele membre ar trebui să stabilească obiective exigente pentru a se asigura că clădirile publice și locuințele, atât cele private cât și cele sociale, îndeplinesc cele mai înalte standarde europene de eficiență energetică și pentru a le supune unei certificări energetice periodice. Pentru a facilita atingerea obiectivelor lor naționale, statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea unei reduceri a impozitului pe proprietate pentru clădirile performante din punct de vedere energetic. Comisia a înaintat recent propuneri[4] în vederea unei îmbunătățiri majore a eficienței energetice a clădirilor și solicită Consiliului și Parlamentului să acorde prioritate adoptării lor; În plus, statele membre ar trebui să își modifice programele operaționale cu finanțare din fondurile structurale pentru a aloca o parte mai mare investițiilor legate de eficiența energetică, inclusiv acolo unde se finanțează locuințe sociale. Pentru a lărgi posibilitățile, Comisia propune o modificare a regulamentelor privind fondurile structurale pentru a sprijini această direcție și subliniază necesitatea unei adoptări, din timp, a modificărilor; Comisia va colabora cu BEI și cu alte bănci naționale de dezvoltare pentru a lansa un fond pentru energie, schimbările climatice și infrastructură pe 2020 în vederea finanțării proiectelor de capital și cvasi-capital; Comisia solicită statelor membre și industriei să își dezvolte urgent modele de finanțare inovatoare, de exemplu, acolo unde renovările sunt finanțate prin replăți, pe baza economiilor la facturile de energie, pe mai mulți ani. 7. Promovarea adoptării rapide a „produselor ecologice” Comisia va propune cote TVA reduse pentru produsele și serviciile ecologice menite să îmbunătățească în special eficiența energetică a clădirilor. Ea încurajează statele membre să furnizeze în continuare stimulente pentru consumatori, pentru a impulsiona cererea de produse ecologice; În plus, statele membre ar trebui să pună rapid în aplicare cerințe de performanță ecologică pentru sursele de alimentare cu energie electrică externă, consumul de energie electrică în stand-by și oprit, decodoare și lămpi fluorescente; Comisia va elabora de urgență măsuri pentru alte produse cu potențial foarte ridicat de economisire a energiei, cum ar fi televizoarele, iluminatul casnic, frigidere și congelatoare, mașini de spălat, boilere și aparate de aer condiționat. |

- d) Onderzoek en innovatie

- d) Cercetare și inovare

Door de financiële crisis en de daaropvolgende druk op de financiële middelen van overheid en particulieren kunnen investeringen in O&O en onderwijs vertraging oplopen of zelfs fors worden teruggeschroefd, zoals in het verleden ook is gebeurd bij een economische inzinking in Europa. Achteraf blijkt dit vaak te hebben geleid tot een enorme vernietiging van kapitaal en kennis, met alle gevolgen van dien voor Europa's groei- en werkgelegenheidvooruitzichten voor de middellange en lange termijn. Daarentegen zijn er ook voorbeelden van landen, zowel in als buiten Europa, die in moeilijke economische tijden zo verstandig zijn geweest om de uitgaven voor O&O en onderwijs juist op te voeren en daarmee de basis te leggen voor hun sterke positie op innovatiegebied.

Criza financiară și presiunea asupra resurselor financiare care rezultă în urma acesteia, atât publice cât și private, ar putea să-i determine pe unii să întârzie sau să reducă în mod substanțial investițiile în cercetare și dezvoltare și educație planificate, așa cum s-a întâmplat în trecut când Europa s-a confruntat cu un declin economic. În lipsa unor precauții, asemenea decizii au condus la distrugerea unui capital major și de cunoaștere cu efecte foarte negative asupra perspectivelor de creștere și ocupare a forței de muncă pe termen lung și mediu ale Europei. Cu toate acestea, au existat, de asemenea, exemple de țări, atât în Europa cât și în afara ei, care și-au luat precauția de a mări cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare și educație în momente economice dificile, punând astfel bazele pentru o poziție puternică în domeniul inovării.

8. Verhogen van de investeringen in O&O, innovatie en educatie De lidstaten en de particuliere sector moeten de geplande investeringen in educatie en O&O (in overeenstemming met hun nationale O&O-targets) vergroten om de groei en productiviteit te stimuleren. Zij moeten ook manieren onderzoeken om de O&O-investeringen van de particuliere sector te vergroten, bijvoorbeeld door het verstrekken van fiscale prikkels, toelagen en/of subsidies. De lidstaten moeten de investeringen in stand houden om de kwaliteit van het onderwijs te verhogen. 9. Ontwikkelen van schone technologieën voor auto’s en de bouw Ter ondersteuning van innovatie in de productie, in het bijzonder in de bouwnijverheid en de automobielsector, die onlangs geconfronteerd werden met een instorting van de vraag tengevolge van de crisis en die ook voor belangrijke uitdagingen staan bij de overgang naar de groene economie, stelt de Commissie voor 3 grote partnerschappen tussen de publieke en private sector op te starten: In de automobielsector, een "Europees initiatief voor groene auto's", dat onderzoek omvat naar een grote verscheidenheid van technologieën en slimme energie-infrastructuren die essentieel zijn om een doorbraak te bereiken in het gebruik van hernieuwbare en niet-verontreinigende energiebronnen, veiligheid en doorstroming van het verkeer. Het partnerschap zou door de Gemeenschap, de EIB, de industrie en de bijdragen van de lidstaten gefinancierd worden met een gecombineerd budget van ten minste 5 miljard EUR. In dit verband kan de EIB kostengebaseerde leningen verstrekken aan autoproducenten en –leveranciers voor het financieren van innovatie, met name in technologieën die de veiligheid en de milieuprestaties van auto’s verbeteren, bv. elektrische voertuigen. Vraagzijdemaatregelen zoals een verlaging door de lidstaten van hun registratie- en verkeersbelasting voor auto's met een lagere emissie alsook inspanningen om oude auto's te slopen, moeten in het initiatief worden opgenomen. Bovendien zal de Commissie de ontwikkeling ondersteunen van een procurementnetwerk van regionale en lokale overheden om de vraag naar schone bussen en andere voertuigen te bundelen en de uitvoering van het CARS21-initiatief te versnellen; In de bouwsector, een "Europees initiatief voor energie-efficiënte gebouwen", ter bevordering van groene technologieën en de ontwikkeling van energie-efficiënte systemen en materialen in nieuwe en gerenoveerde gebouwen om het energieverbruik en de CO2-emissies ervan radicaal te verminderen[5]. Het initiatief moet een belangrijke regelgevings- en normaliseringscomponent hebben en zou een procurementnetwerk van regionale en lokale overheden omvatten. De begrotingsmiddelen voor dit partnerschap worden geraamd op 1 miljard EUR. Het initiatief zou worden geflankeerd door specifieke acties die onder de acties 5 en 6 betreffende infrastructuur en energie-efficiëntie worden voorgesteld; Ter bevordering van het gebruik van technologie in de productie, een "initiatief fabrieken van de toekomst". Doel hiervan is EU-producenten in alle sectoren, met name het mkb, te helpen zich aan te passen aan de mondiale concurrentiedruk door het versterken van de technologische basis van de EU-productie via de ontwikkeling en integratie van de ‘enabling technologies’ van de toekomst, zoals engineeringtechnologieën voor aanpasbare machines en industriële procedés, ICT en geavanceerde materialen. De begrotingsmiddelen voor deze actie worden op 1,2 miljard EUR geraamd. 10. Hogesnelheidsinternet voor iedereen Ultrasnelle internetverbindingen stimuleren de snelle verspreiding van technologie, hetgeen op zijn beurt vraag creëert naar innovatieve producten en diensten. Het uitrusten van Europa met deze moderne infrastructuur is even belangrijk als de aanleg van de spoorwegen in de negentiende eeuw. Om Europa’s voorsprong op het gebied van vaste en draadloze communicatie te vergroten en de ontwikkeling van diensten met hoge toegevoegde waarde te versnellen, moeten de Commissie en de lidstaten met de stakeholders samenwerken aan de ontwikkeling van een breedbandstrategie om de verbetering en uitbreiding van netwerken te versnellen. De strategie wordt ondersteund met publieke middelen om breedbandtoegang aan te bieden in gebieden waar de dekking nog onvoldoende is, de kosten hoog zijn en de markt niet kan leveren. Doel moet zijn tegen 2010 een dekking van 100% voor hogesnelheidsinternet te bereiken. Bovendien moeten de lidstaten, ook om de prestatie van bestaande netwerken te moderniseren, concurrerende investeringen in glasvezelnetwerken bevorderen en de voorstellen van de Commissie om spectrum voor draadloze breedband vrij te maken, onderschrijven. Door middel van de bij actie 5 hierboven vermelde financiering zal de Commissie in 2009/10 1 miljard EUR extra naar deze netwerkinvesteringen sluizen. |

8. Creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare, inovare și educație Statele membre și sectorul privat ar trebui să sporească investițiile planificate în educație, cercetare și dezvoltare (în concordanță cu obiectivele naționale ale acestora în materie de cercetare și dezvoltare) pentru a stimula creșterea și productivitatea. De asemenea, acestea ar trebui să ia în calcul mijloace de sporire a investițiilor din sectorul privat în domeniul cercetării și dezvoltării, de exemplu, prin oferirea de stimulente fiscale, finanțări nerambursabile și/sau subvenții; statele membre ar trebui să mențină investițiile pentru a crește calitatea educației. 9. Dezvoltarea tehnologiilor ecologice pentru automobile și construcții Pentru a sprijini inovarea în procesele de fabricație, în special în industria construcțiilor și în sectorul autovehiculelor, care au înregistrat recent scăderi ale cererii ca urmare a crizei și care se confruntă cu serioase dificultăți în procesul de tranziție către economia ecologică, Comisia propune lansarea a 3 parteneriate majore între sectorul public și cel privat: în sectorul autovehiculelor, o „inițiativă europeană privind automobilele ecologice”, care să presupună cercetare în domeniul unei game largi de tehnologii și al infrastructurii energetice inteligente, esențiale pentru a realiza o inovație semnificativă în ceea ce privește utilizarea surselor regenerabile și nepoluante de energie, securitatea și fluiditatea traficului. Parteneriatul ar urma să fie finanțat de către Comunitate, BEI, industrie și prin contribuțiile statelor membre, cu un pachet financiar combinat de cel puțin 5 miliarde €. În acest context, BEI ar urma să acorde credite bazate pe cheltuieli producătorilor și distribuitorilor de autovehicule pentru a finanța inovarea, în special în domeniul tehnologiilor care îmbunătățesc siguranța și performanța ecologică a automobilelor, de exemplu autovehiculele electrice. Ar trebui incluse în inițiativă măsuri care să vizeze cererea, precum o reducere din partea statelor membre a taxelor de înmatriculare și de rulare pentru automobilele cu emisii reduse, precum și eforturi de a casa automobilele vechi. În plus, Comisia va sprijini dezvoltarea unei rețele de achiziții din partea autorităților regionale și locale, care să centralizeze cererea de autobuze și alte autovehicule ecologice și să accelereze punerea în aplicare a inițiativei CARS21; în sectorul construcțiilor, o „inițiativă europeană privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic”, pentru a promova tehnologiile ecologice și dezvoltarea sistemelor și a materialelor eficiente din punct de vedere energetic în clădirile noi și în cele renovate, în vederea reducerii radicale a consumului de energie și a emisiilor de CO2[5]. Inițiativa ar trebui să aibă o componentă importantă de reglementare și standardizare și să implice o rețea de achiziții a autorităților regionale și locale. Pachetul financiar estimat pentru acest parteneriat este de 1 miliard €. Inițiativa ar urma să fie sprijinită de acțiuni specifice propuse în cadrul acțiunilor 5 și 6 privind infrastructura și eficiența energetică; pentru a crește utilizarea tehnologiei în procesele de fabricație, „o inițiativă privind fabricile viitorului”: obiectivul este de a ajuta producătorii din UE din diversele sectoare, și în special IMM-urile, să se adapteze la presiunile concurenței globale, prin sporirea bazei tehnologice a producătorilor din UE, prin intermediul dezvoltării și integrării tehnologiilor corespunzătoare ale viitorului, precum tehnologiile de inginerie pentru utilaje și procese industriale adaptabile, TIC și materialele avansate. Pachetul financiar estimat pentru acest parteneriat este de 1,2 miliarde de €. 10. Internet de mare viteză pentru toți Conexiunile de mare viteză la internet promovează difuzarea rapidă a tehnologiilor, ceea ce generează, la rândul lor, cerere pentru produse și servicii inovatoare. Echiparea Europei cu infrastructură modernă este la fel de important precum construirea de căi ferate în secolul al XIX-lea. Pentru a impulsiona poziția de lider pe care o deține Europa în domeniul comunicațiilor fixe și fără fir și pentru a accelera dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată ridicată, Comisia și statele membre ar trebui să conlucreze cu părțile interesate pentru a dezvolta o strategie privind banda largă cu scopul de a accelera îmbunătățirea și extinderea rețelelor. Strategia va fi finanțată din fonduri publice, cu scopul de a oferi acces în bandă largă zonelor sub-deservite și care presupun costuri ridicate în cazurile în care piața nu poate obține aceste rezultate. Obiectivul ar trebui să fie realizarea unei acoperiri de 100% a internetului de mare viteză până în 2010. În plus, și de asemenea în vederea îmbunătățirii performanțelor rețelelor existente, statele membre ar trebui să promoveze instrumente competitive în domeniul rețelelor de fibră optică și să adopte propunerile Comisei de liberalizare a spectrului de bandă largă fără fir. Utilizând finanțarea menționată la acțiunea 5 menționată anterior, Comisia va canaliza o sumă suplimentară de 1 miliard € către investițiile privind aceste rețele în 2009-2010. |

- 3. Streven naar mondiale oplossingen

- 3. CăUTÂND SOLUțII GLOBALE

De uitdagingen waarvoor de EU nu staat, maken deel uit van de mondiale macro-economische uitdagingen waar tijdens de recente top over de financiële markten en de wereldeconomie in Washington de aandacht op is gevestigd. Het voorliggend Europees economisch herstelplan zal deel uitmaken van de bijdrage van de EU tot nauwere internationale macro-economische samenwerking, inclusief met opkomende landen, met de bedoeling de groei te herstellen, negatieve meezuigeffecten te voorkomen en de ontwikkelingslanden te steunen. De Europese Unie heeft de jongste decennia in grote mate geprofiteerd van toegenomen grensoverschrijdende kapitaals- en handelsstromen met ontwikkelde landen en steeds meer ook met opkomende economieën. De financiële crisis toont juist aan hoe onderling afhankelijk de wereld is geworden. De schaal waarop en de snelheid waarmee een verlies aan vertrouwen in één deel van de wereld snel de financiële markten heeft getroffen en de reële economieën wereldwijd heeft meegezogen, is terecht zorgwekkend. In de wereld van vandaag is een schok op één voor het systeem belangrijke financiële markt een mondiaal probleem dat dienovereenkomstig moet worden behandeld. Daarom moet elk gecoördineerd antwoord van de EU op de economische baisse voor een belangrijk deel tot stand komen via meer afspraken en samenwerking met onze internationale partners om de problemen in binnen- en buitenland, inclusief in de ontwikkelingslanden, die tot de hardst getroffenen zullen behoren, aan te pakken.

Dificultățile cu care se confruntă UE în prezent sunt parte a provocărilor macroeconomice globale subliniate de recentul Summit privind piețele financiare și economia mondială de la Washington. Prezentul plan european de redresare economică va face parte din contribuția UE la o cooperare macroeconomică internațională mai strânsă, inclusiv cu țările emergente, destinată să relanseze creșterea, să evite efectele colaterale negative și să sprijine țările în curs de dezvoltare. În ultimele decenii, UE a avut beneficii considerabile datorate sporirii capitalului transfrontalier și a fluxurilor comerciale cu țările dezvoltate și din ce în ce mai mult, de asemenea, cu economiile emergente. Criza financiară a arătat cât de interdependentă a devenit lumea. Măsura și viteza cu care o pierdere de încredere într-o zonă a globului a afectat fără întârziere piețele financiare și a afectat negativ economiile reale mondiale reprezintă, pe bună dreptate, o preocupare serioasă. În lumea de astăzi, un șoc suferit de o piață financiară de importanță sistemică este o problemă mondială și trebuie abordată corespunzător. Prin urmare, o parte importantă a oricărui răspuns coordonat al UE la încetinirea creșterii economice va trebui să presupună un angajament sporit cu partenerii noștri internaționali și cu organizațiile internaționale, conlucrând pentru a face față provocărilor interne și din exteriorul granițelor, inclusiv în țările în curs de dezvoltare, care vor fi printre cele mai grav afectate.

De wereldhandel in beweging houden

Menținerea ritmului schimburilor comerciale

Europa’s herstel hangt af van het vermogen van onze ondernemingen om optimaal gebruik te maken van de mogelijkheden die de mondiale markten bieden. De terugkeer van Europa naar solide groei zal ook afhangen van onze exportcapaciteit. Het openhouden van de handelsverbanden en investeringsgelegenheden is ook de beste manier om de mondiale impact van de crisis te beperken, aangezien het mondiale herstel essentieel zal afhangen van de duurzame economische prestaties van de opkomende en ontwikkelingseconomieën.

Redresarea Europei depinde de capacitatea întreprinderilor noastre de a folosi cel mai bine posibilitățile pe care le oferă piețele mondiale. Reluarea creșterii temeinice în Europa va depinde, de asemenea, de capacitatea sa de a exporta. Menținerea legăturilor comerciale și a oportunităților de investiții reprezintă, de asemenea, cele mai bune mijloace de a limita impactul mondial al crizei, din moment ce redresarea mondială va depinde în mod crucial de performanțele economice durabile ale economiilor emergente și în curs de dezvoltare.

Wij moeten ons bijgevolg blijven inzetten voor open markten overal ter wereld, onze eigen markt zo open mogelijk houden en erop aandringen dat derde landen hetzelfde doen. Om dit te bereiken moet Europa de volgende verdere maatregelen nemen:

Prin urmare, trebuie să menținem angajamentul de a deschide piețele la nivel mondial, menținând piața internă cât de deschisă posibil și insistând ca țările terțe să facă același lucru, în special prin asigurarea conformității cu normele OMC. Pentru a atinge acest obiectiv, Europa ar trebui să relanseze acțiuni pentru:

- In de WTO-Doharonde spoedig tot overeenstemming komen over een wereldhandelsakkoord . Na de hernieuwde verbintenis die tijdens de top van Washington van 15 november is aangegaan, heeft de Commissie onmiddellijk de inspanningen opgevoerd om tegen het einde van het jaar overeenstemming te bereiken over de modaliteiten van een overeenkomst. Een succesvolle ronde zal een sterk kortetermijnsignaal van vertrouwen in de nieuwe economische wereldorde doen uitgaan. Mettertijd zullen de consumenten en ondernemingen over de hele wereld daar hun voordeel mee doen in de vorm van lagere prijzen, doordat de resterende hoge douanerechten op belangrijke partnermarkten zullen worden verlaagd.

- a ajunge la un acord prealabil privind un acord comercial global în cadrul Rundei de la Doha din cadrul OMC. Ca urmare a angajamentelor reînnoite asumate cu ocazia Summitului de la Washington din 15 noiembrie, Comisia a intensificat imediat eforturile, împreună cu partenerii-cheie din OMC, de a încheia un acord privind modalitățile de realizare până la sfârșitul anului. O rundă încheiată cu succes va trimite un semnal de încredere puternic pe termen scurt în noua ordine economică mondială. În timp, acesta va aduce consumatorilor și întreprinderilor de pretutindeni beneficii în ceea ce privește reducerea prețurilor, prin eliminarea tarifelor ridicate care au rămas pe piețele partenere importante;

- Steun blijven verlenen aan de economische en sociale consolidatie van de kandidaat-landen en de Westelijke Balkan in het wederzijds belang van de EU en de regio. Daartoe reserveert de Europese Commissie een "crisispakket" van 120 miljoen EUR, waarmee schuldfinanciering in de vorm van leningen ten bedrage van 500 miljoen EUR bij internationale financiële instellingen mogelijk is.

- a continua să sprijine consolidarea economică și socială a țărilor candidate și a Balcanilor de Vest în interesul reciproc al UE și al regiunii. În acest scop, Comisia va înființa un „pachet privind răspunsul la criză” în valoare de 120 de milioane de €, mobilizând credite în valoare de 500 de milioane de € de la instituțiile financiare internaționale;

- Een netwerk opzetten van diepgaande en ruime vrijhandelsovereenkomsten in de omringende landen als een stap naar een meer geïntegreerde regionale markt. Door middel van haar nabuurschapsbeleid kan de EU bouwen op de Unie voor het Middellandse Zeegebied en haar plannen voor een nieuw oostelijk partnerschap.

- a crea o rețea de acorduri cuprinzătoare și aprofundate de liber schimb în vecinătate, ca o etapă către o piață regională mai integrată. În cadrul activității sale privind politica de vecinătate, UE se poate baza pe Uniunea pentru Mediterana și planurile acesteia pentru un nou parteneriat estic;

- De inspanningen opvoeren om nieuwe en ambitieuze vrijhandelsovereenkomsten te sluiten met andere handelspartners.

- a accelera eforturile de a garanta acorduri noi și ambițioase de liber schimb cu alți parteneri comerciali;

- Met de nieuwe Amerikaanse regering besprekingen aanvatten over de Trans-Atlantische Economische Raad . Er kan ook worden gestreefd naar een effectievere samenwerking op regelgevingsgebied met andere belangrijke industrielanden zoals Canada en Japan;

- a construi o relație de lucru apropiată cu noua administrație a SUA, inclusiv prin intermediul Consiliului Economic Transatlantic . O cooperare mai eficace la nivelul reglementării ar putea fi continuată, de asemenea, cu alți parteneri industrializați importanți, precum Canada și Japonia;

- De dialoog voortzetten met belangrijke bilaterale partners zoals China, India, Brazilië en Rusland en deze gebruiken om problemen aan te pakken met betrekking tot overheidsopdrachten, concurrentie en intellectuele eigendom.

- a continua dialogul cu partenerii bilaterali importanți precum China, India, Brazilia și Rusia și utilizarea acestui dialog pentru a aborda aspecte privind achizițiile publice, concurența și dreptul de proprietate intelectuală.

Aanpakken van de klimaatverandering

Combaterea schimbărilor climatice

De crisis doet zich voor aan de vooravond van een belangrijke structurele verschuiving naar de koolstofarme economie. De doelstelling om de klimaatverandering te bestrijden kan gecombineerd worden met belangrijke nieuwe economische kansen om nieuwe technologieën te ontwikkelen, banen te creëren en de energiezekerheid te versterken.

Criza economică intervine în pragul unei tranziții structurale majore către economia cu emisii scăzute de carbon. Obiectivul de a lupta împotriva schimbărilor climatice poate fi combinat cu noile oportunități economice majore de a dezvolta noile tehnologii, a crea locuri de muncă și a consolida securitatea energetică.

Overeenstemming tijdens de Europese Raad van december over de interne strategie inzake klimaatverandering van de EU zal de leidende rol versterken die de EU moet trachten te spelen in het tot stand brengen van een ambitieuze internationale overeenkomst betreffende klimaatverandering tijdens de UNFCCC-conferentie in Kopenhagen eind 2009.

Acordul privind strategia internă a UE în materie de schimbări climatice din cadrul Consiliului European din decembrie și cu Parlamentul European va consolida rolul de lider pe care UE trebuie să încerce să îl joace în garantarea unui acord internațional ambițios privind schimbările climatice la conferința CCONUSC de la Copenhaga de la sfârșitul anului 2009.

Ondersteunen van ontwikkelingslanden

Sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare

Door de huidige crisis komen de ontwikkelingslanden, die daar vaak het minst goed voor zijn toegerust, nog meer onder druk te staan. Daarom is het des te belangrijker dat de EU en anderen zich blijven inzetten om de millenniumdoelstellingen voor ontwikkeling (MDG’s) te bereiken. Het kan voor ontwikkelde landen net als voor de EU eveneens nodig zijn met nieuwe, flexibele en innovatieve instrumenten te komen, zoals de recente voedselhulpfaciliteit van de EU, om de ontwikkelingslanden te helpen het hoofd te bieden aan de snelle doorwerking van de crisis.

Criza actuală se va adăuga presiunilor existente asupra țărilor în curs de dezvoltare, care nu se află, de obicei, pe cea mai bună poziție pentru a face față unor astfel de situații. Prin urmare, este cu atât mai important ca UE și celelalte părți implicate să își mențină angajamentele privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). De asemenea, ar putea fi necesar ca țările și regiunile dezvoltate, luând exemplul UE, să adopte noi instrumente, flexibile și inovatoare, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față impactului rapid al crizei, precum recentul instrument de ajutor alimentar al UE.

Het blijven helpen van opkomende en ontwikkelingslanden op de weg naar duurzame groei is bijzonder relevant in de aanloop naar de internationale conferentie betreffende financiering voor ontwikkeling die van 29 november tot 2 december in Doha plaatsvindt. Tijdens deze bijeenkomst zal de EU – die in 2007 nog steeds de grootste donor van overzeese ontwikkelingshulp (ODA) was – haar verbintenis herhalen om tegen 2010 en 2015 een ODA-streefniveau van respectievelijk 0,56% en 0,7% te bereiken. Zij zal voorts andere donoren uitnodigen zich in te zetten om deze streefcijfers te halen.

Continuarea ajutorării țărilor emergente și în curs de dezvoltare pe calea creșterii durabile prezintă o relevanță deosebită în perioada premergătoare Conferinței internaționale privind finanțarea dezvoltării, care va avea loc la Doha între 29 noiembrie și 2 decembrie. La această reuniune, UE – care în 2007 a continuat să fie cel mai important donator de asistență pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări (ODA) – își va reafirma angajamentele de atingere a unei ținte de ODA la un nivel de 0,56% din PNB până în 2010 și 0,7% până în 2015. UE va invita, de asemenea, alți donatori să își continue activitatea în scopul realizării acestor obiective.

Ondersteuning van duurzame ontwikkeling, onder meer door de ODA- en MDG-doelstellingen te realiseren, maar ook door de algemene bestuursuitdagingen aan te gaan, is des te belangrijker in tijden van economische crisis. Het delen van de voordelen van duurzame groei en het aanpakken van klimaatverandering, energie- en voedselzekerheid en goed bestuur zijn gecorreleerde uitdagingen, waar voor internationale financiële instellingen net als voor andere internationale organisaties eveneens een belangrijke rol is weggelegd.

Sprijinirea dezvoltării durabile, prin realizarea obiectivelor ODA și ODM, inter alia , dar și prin abordarea provocărilor legate de guvernanța generală reprezintă un aspect cu atât mai important în perioade de criză economică. Partajarea beneficiilor dezvoltării durabile, lupta împotriva schimbărilor climatice, securitatea energetică și alimentară și buna guvernanță reprezintă provocări interdependente în legătură cu care instituțiile financiare internaționale, precum și alte organisme internaționale, au, de asemenea, un rol important de jucat.

4. Conclusies

4. Concluzii

Het is duidelijk dat de EU moeilijke maanden tegemoet gaat naarmate de effecten van de mondiale en Europese economische vertraging de werkgelegenheid en vraag onder druk zetten. De lidstaten en Europese instellingen kunnen echter samen maatregelen nemen om het consumenten- en ondernemingsvertrouwen te herstellen, de kredietverstrekking weer op gang te brengen, investeringen in onze economieën te stimuleren, banen te scheppen en werklozen weer aan een baan te helpen. Het Europees economisch herstelplan dat in deze mededeling wordt beschreven, is bedoeld om een basis te creëren voor snelle overeenstemming tussen de lidstaten om Europa’s economie weer in beweging te krijgen.

Este clar faptul că UE se va confrunta cu o perioadă dificilă în următoarele luni, deoarece efectele încetinirii economiei mondiale și europene exercită presiuni asupra locurilor de muncă și asupra cererii. Cu toate acestea, conlucrând, statele membre și instituțiile europene pot acționa în vederea redării încrederii consumatorilor și întreprinderilor, a relansării creditelor și a stimulării investițiilor în economiile noastre, creând locuri de muncă și ajutând șomerii să își găsească noi locuri de muncă. Planul european de redresare economică elaborat în prezenta comunicare este destinat să creeze o bază pentru un acord neîntârziat între statele membre pentru a relansa economia europeană.

De Europese Commissie verzoekt het Europees Parlement zijn volle steun aan dit Europees economisch herstelplan te verlenen.

Comisia Europeană solicită Parlamentului European să acorde sprijinul său deplin pentru acest plan european de redresare economică.

Zij doet tevens een beroep op de staats- en regeringsleiders om tijdens hun vergadering van 11 en 12 december:

De asemenea, Comisia Europeană solicită șefilor de stat și de guvern prezenți la reuniunea din 11 - 12 decembrie 2008:

1. dit Europees economisch herstelplan te onderschrijven;

1. să adopte prezentul plan european de redresare economică;

2. de Europese Commissie en de Raad te verzoeken samen te werken om ervoor te zorgen dat de gecombineerde maatregelen op nationaal en EU-niveau een waarde bereiken van ten minste 1,5% van het bbp;

2. să ceară Comisiei Europene și Consiliului să conlucreze pentru a se asigura că măsurile combinate, la nivel național și european, însumează cel puțin 1,5% din PIB;

3. ervoor te zorgen dat de bijgestelde stabiliteits- en convergentieprogramma’s, inclusief de nationale stimuleringsmaatregelen, worden beoordeeld overeenkomstig de procedures van het stabiliteits- en groeipact, en tegelijk gebruik te maken van de flexibiliteit die erin wordt geboden;

3. să asigure că Programele actualizate de stabilitate și convergență, incluzând măsurile naționale de impulsionare, sunt evaluate în conformitate cu procedurile stabilite în Pactul de stabilitate și creștere, utilizând în același timp gradul de flexibilitate pe care acesta îl oferă;

4. de tien maatregelen die in het Europees economisch herstelplan zijn opgenomen te onderschrijven; er bij de Raad en het Parlement op aan te dringen alle voor het uitvoeren van deze maatregelen nodige wetgevingsactiviteiten te bespoedigen;

4. să adopte cele 10 acțiuni subliniate în planul european de redresare economică; să insiste ca Parlamentul și Consiliul să accelereze activitățile legislative necesare pentru aplicarea acestor măsuri;

5. op basis van een bijdrage van de Commissie vóór de Europese voorjaarsraad van 2009 waarop de voortgang die is gemaakt met de uitvoering van het plan zal worden geëvalueerd, in onderlinge afspraak alle verdere maatregelen aan te geven die op EU- en nationaal niveau nodig zijn om het herstel te bevorderen;

5. să se pună de acord, pe baza unei contribuții din partea Comisiei înainte de Consiliul European de primăvară din 2009, care va evalua progresele realizate în procesul de punere în aplicare a planului, să identifice măsurile suplimentare necesare la nivelul EU și al statelor membre pentru a stimula redresarea;

6. nauw met de internationale partners te blijven samenwerken voor de tenuitvoerlegging van mondiale oplossingen om de mondiale governance te versterken en het economische herstel te bevorderen.

6. să continue să conlucreze strâns cu partenerii internaționali pentru aplicarea soluțiilor globale pentru a consolida guvernanța globală și a promova redresarea economică.

[1] Mededeling van 29 oktober - COM(2008) 706.

[1] Comunicarea din 29 octombrie - COM(2008) 706.

[2] De algemene aanbevelingen en de specifieke maatregelen die op de in dit document geschetste acties op de prioritaire gebieden betrekking hebben, moeten verenigbaar zijn met de interne markt en met de mededingingsregels, en meer in het bijzonder met de regels inzake overheidssteun.

[2] Recomandările generale și acțiunile specifice legate de domeniile prioritare prevăzute în prezentul document fac obiectul respectării normelor privind piața internă și a celor privind concurența, în special în ceea ce privește ajutorul de stat.

[3] Daartoe wordt de huidige "veiligehavendrempel" van 1,5 miljoen EUR voor risicokapitaal opgetrokken tot 2,5 miljoen EUR en wordt onder bepaalde voorwaarden en tot een maximumbedrag toegestaan dat: a) steun wordt verleend voor garanties op leningen aan bepaalde ondernemingen die moeite hebben om aan een lening te komen, en b) steun van maximaal 50% (voor het mkb) en 25% (voor grote ondernemingen) van de referentievoet voor leningen voor investeringen in de vervaardiging van producten die eerder voldoen aan of verder gaan dan nieuwe, strengere en nog niet in werking getreden Gemeenschapsnormen voor de bescherming van het milieu.

[3] Aceasta se va realiza prin majorarea actualului prag de siguranță pentru capitalul de risc de la 1,5 milioane € la 2,5 milioane € și permițând, sub rezerva unor condiții și sume maxime: (a) acordarea de ajutor pentru garanțiile aferente împrumuturilor în favoarea întreprinderilor care întâmpină dificultăți în contractarea împrumuturilor și (b) acordarea de ajutoare în limita de 50% (pentru IMM-uri) și 25% (pentru întreprinderi mari) din rata de referință, pentru împrumuturi aferente investițiilor în fabricarea de produse care respectă anticipat noile standarde comunitare care cresc nivelul de protecție a mediului și care nu au intrat încă în vigoare, sau în fabricarea de produse care respectă standarde mai ridicate.

[4] COM(2008) 755 van 13.11.2008.

[4] COM(2008) 755 13.11.2008

[5] Gebouwen maken momenteel 40% van het energieverbruik uit.

[5] În prezent clădirile reprezintă 40% din consumul de energie.