[pic] | EIROPAS KOPIENU KOMISIJA |

[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Briselē, 23.9.2009

Bruxelles, 23.9.2009

COM(2009) 499 galīgā redakcija

COM(2009) 499 final

2009/0140 (COD)

2009/0140 (COD)

Priekšlikums

Propunere de

EIROPAS PARLAMENTA UN PADOMES REGULA

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

par Kopienas finanšu sistēmas makrouzraudzību un Eiropas Sistēmisko risku komitejas izveidošanu

privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice

{COM(2009) 500 galīgā redakcija} {COM(2009) 501 galīgā redakcija} {COM(2009) 502 galīgā redakcija} {COM(2009) 503 galīgā redakcija} {SEC(2009) 1234} {SEC(2009) 1235}

{COM( 2009) 500 final}{COM(2009) 501 final}{COM(2009) 502 final}{COM(2009) 503 final}{SEC(2009) 1234}{SEC(2009) 1235}

PASKAIDROJUMA RAKSTS

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Priekšlikuma konteksts

1. Contextul propunerii

Pašreizējā finanšu krīze ir atklājusi ES uzraudzības sistēmas trūkumus, kas, neraugoties uz panākto progresu finanšu tirgu integrācijā un aizvien pieaugošo pārrobežu uzņēmumu lomu, joprojām ir sadrumstalota pa valstīm. Šajā kontekstā priekšsēdētājs Barrozu uzdeva augsta līmeņa ekspertu grupai, ko vadīja Starptautiskā Valūtas fonda (SVF) bijušais izpilddirektors Jacques de Larosière , sniegt ieteikumus par to, kā izveidot efektīvāku, integrētāku un ilgspējīgāku uzraudzības sistēmu.

Criza financiară actuală a evidențiat punctele slabe ale cadrului de supraveghere al Uniunii Europene, care rămâne fragmentat de-a lungul unor linii naționale, în pofida progreselor substanțiale înregistrate în domeniul integrării pieței financiare și a importanței crescute a entităților transfrontaliere. În acest context, Președintele Barroso a solicitat unui grup de experți la nivel înalt, prezidat de fostul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Dl Jacques de Larosière, să formuleze recomandări în vederea stabilirii unui cadru de supraveghere mai eficient, integrat și sustenabil.

Nozīmīgākie De Larosière grupas ieteikumi paredz:

Principalele recomandări ale grupului Larosière se concentrează pe:

i) izveidot Eiropas Sistēmisko risku komiteju (ESRK), kura būtu atbildīga par Kopienas finanšu sistēmas makrouzraudzību, lai novērstu vai vājinātu sistēmiskos riskus, izvairītos no plašu finansiālo grūtību posmiem, veicinātu iekšējā tirgus netraucētu darbību, kā arī nodrošinātu finanšu sektora ilglaicīgu ieguldījumu ekonomikas izaugsmē;

(i) înființarea unui Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS) care să răspundă de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar în Comunitate, în vederea prevenirii sau reducerii riscurilor sistemice, a evitării episoadelor de dificultăți financiare de amploare, care să contribuie la funcționarea armonioasă a pieței interne și să garanteze o contribuție sustenabilă a sectorului financiar la creșterea economică.

ii) izveidot Eiropas finanšu uzraudzības sistēmu (EFUS), kas sastāv no valstu finanšu uzraudzības iestāžu tīkla un sadarbojas ar jaunajām Eiropas uzraudzības iestādēm (ESA) , kas radītas, pārveidojot esošās Eiropas uzraudzītāju komitejas[1] par Eiropas Banku iestādi (EBI), Eiropas Vērtspapīru un tirgu iestādi (EVTI) un Eiropas Apdrošināšanas un fondēto pensiju iestādi (EAFPI). Eiropas finanšu uzraudzības sistēma būtu jāveido tā, lai pienākumi būtu dalīti un savstarpēji papildinoši, apvienojot uzņēmumu uzraudzību valstu līmenī ar konkrētiem uzdevumiem Eiropas līmenī. Turklāt EFUS sekmēs noteikumu saskaņotību, konsekventu uzraudzības praksi un saskaņotu piemērošanu.

(ii) instituirea unui Sistem european al supraveghetorilor financiari (SESF) constând dintr-o rețea de autorități naționale de supraveghere financiară colaborând cu noile Autorități europene de supraveghere (AES), create prin transformarea actualelor comitete europene de supraveghere[1] într-o Autoritate bancară europeană (ABE), o Autoritate europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) și o Autoritate europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (AEAPO). SESF trebuie întemeiat pe responsabilități comune, care se consolidează reciproc, combinând supravegherea la nivel național a firmelor cu anumite atribuții la nivel european. SESF va promova norme armonizate și va încuraja coerența practicilor de supraveghere și de aplicare a reglementărilor.

Komisija un Eiropadome 2009. gada martā kopumā atbalstīja Larosière grupas ieteikumus. Komisija 2009. gada 27. maijā publicēja paziņojumu par finanšu uzraudzību ES, kurā ir precīzi norādīts, kā šos ieteikumus varētu īstenot praksē, īpašu uzmanību pievēršot ierosinātajai Eiropas finanšu uzraudzības sistēmai un Eiropas Sistēmisko risku komitejai. Ekonomikas un finanšu padome 2009. gada 9. jūnija sanāksmē pieņēma sīki izstrādātus secinājumus, kuros tā piekrita Komisijas paziņojumā paustajiem mērķiem un uzsvēra, ka finanšu stabilitāte, regulējums un uzraudzība ES ir jāstiprina ar vērienīgiem pasākumiem. Eiropadome 2009. gada 18.–19. jūnijā apstiprināja, ka Komisijas maija paziņojums un Ekonomikas un finanšu padomes secinājumi radīja priekšnoteikumus jaunas mikrouzraudzības un makrouzraudzības sistēmas izveidei. Eiropadome mudināja Komisiju iesniegt visus vajadzīgos priekšlikumus vēlākais 2009. gada rudens sākumā, lai jaunā sistēma tiktu pilnībā izveidota 2010. gada laikā.

În martie 2009, Comisia și Consiliul European au aprobat recomandările grupului Larosière. La 27 mai 2009, Comisia a publicat o Comunicare privind supravegherea financiară în Uniunea Europeană, în care descrie în detaliu modul în care pot fi puse în practică aceste recomandări, concentrându-se îndeosebi pe instituirea SESF și a CERS propuse. Consiliul Ecofin din 9 iunie 2009 a adoptat concluzii detaliate în care aproba obiectivele menționate în Comunicarea Comisiei și sublinia faptul că stabilitatea financiară, reglementarea și supravegherea în UE trebuie să fie consolidate în mod ambițios. Consiliul European din 18-19 iunie 2009 a confirmat ulterior faptul că Comunicarea Comisiei din luna mai și concluziile Consiliului Ecofin au stabilit modul de acțiune în instituirea unui nou cadru de supraveghere micro și macroprudențială. Consiliul European a solicitat Comisiei să prezinte toate propunerile necesare până cel târziu la începutul toamnei 2009, astfel încât noul cadru să fie complet operațional în cursul anului 2010.

2. Apspriešanās ar ieinteresētajām personām

2. Consultarea părților interesate

Par kopējo paketi, t.i. – Eiropas finanšu uzraudzības sistēmu un Eiropas Sistēmisko risku komiteju – Komisija vadīja divas atklātas apspriedes. Pirmā konsultācija notika no 2009. gada 10. marta līdz 2009. gada 10. aprīlim pēc Larosière grupas ziņojuma publicēšanas, un tajā iegūtās atziņas iekļāva Komisijas 2009. gada 27. maijā publicētajā paziņojumā par finanšu uzraudzību Eiropā. 116 atklāto iesniegumu kopsavilkums atrodams:

Comisia a organizat două consultări deschise cu privire la pachetul general, ambele referitoare atât la SESF, cât și la CERS. Prima consultare a fost organizată în urma publicării raportului grupului Larosière, între 10 martie și 10 aprilie 2009, drept contribuție la Comunicarea Comisiei privind supravegherea financiară în Europa, publicată la 27 mai 2009. Un rezumat al celor 116 de contribuții publice primite poate fi consultat la adresa:

http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2009/fin_supervision/summary_en.pdf

http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2009/fin_supervision/summary_en.pdf

Otrā konsultācija notika no 2009. gada 27. maija līdz 2009. gada 15. jūlijam; šajā konsultācijā visas ieinteresētās personas – finanšu pakalpojumu nozares dalībnieki un to pārstāvju organizācijas, regulatīvās un uzraudzības iestādes, kā arī citas ieinteresētās personas – tika aicinātas izteikt savu viedokli par 2009. gada maija paziņojumā iekļautajām sīki izstrādātajām reformām. Saņemtās atbildes lielākoties atbalstīja ierosinātās reformas, lai gan par atsevišķiem jautājumiem saistībā ar ierosināto ESRK un EFUS tika izteikti apsvērumi. Publisko iesniegumu kopsavilkums atrodams:

A doua consultare a fost organizată în perioada 27 mai - 15 iulie 2009; toți operatorii din sectorul serviciilor financiare și organismele reprezentative ale acestora, autoritățile de reglementare, organismele de supraveghere și alte părți interesate au fost invitate să își exprime opiniile cu privire la reformele mai detaliate prezentate în Comunicarea din mai 2009. Majoritatea răspunsurilor primite au sprijinit reformele propuse, comentariile referindu-se la detaliile privind propunerile aferente CERS și SESF. Un rezumat al contribuțiilor publice primite poate fi consultat la adresa:

http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2009/fin_supervision_may/replies_summary_en.pdf

http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2009/fin_supervision_may/replies_summary_en.pdf

3. Ietekmes novērtējums

3. Evaluarea impactului

Ietekmes novērtējumā, kas pievienots 2009. gada maija paziņojumam, tika izvērtēti galvenie politiskie risinājumi saistībā ar EFUS un ESRK izveidošanu. Tomēr veica vēl vienu ietekmes novērtējumu, kurā sīkāk apskatīti atsevišķi priekšlikuma jautājumi. Tas ir pieejams Komisijas tīmekļa vietnē.

Comunicarea Comisiei din luna mai 2009 a fost însoțită de o evaluare a impactului care analiza principalele opțiuni de politică pentru înființarea SESF și CERS. Totuși, s-a efectuat și o a doua evaluare a impactului referitoare la aspectele mai detaliate ale propunerii, care este disponibilă pe site-ul web al Comisiei.

4. Priekšlikuma juridiskie aspekti

4. Elementele juridice ale propunerii

Tikai tad, ja sistēma ir tāda, kurā ir pienācīgi ņemta vērā mikrorisku un makrorisku savstarpējā mijiedarbība, visām ieinteresētajām personām, t.i., finanšu iestādēm, ieguldītājiem un patērētājiem, var rasties tāda uzticēšanās, lai iesaistītos pārrobežu finanšu darbībās. Līdz šim uzraudzība pārāk bieži ir notikusi tikai mikrolīmenī, uzraudzības iestādēm izvērtējot atsevišķu finanšu iestāžu bilances, taču nepietiekami ņemot vērā iestāžu savstarpējo mijiedarbību, kā arī iestāžu un finanšu sistēmas mijiedarbību kopumā. Šādas plašākas perspektīvas nodrošināšana ir makrouzraudzības iestāžu uzdevums. Šīm uzraudzības iestādēm ir jāuzrauga un jānovērtē iespējamie finansiālās stabilitātes riski, ko rada tādas attīstības tendences, kam var būt ietekme nozares vai visas finanšu sistēmas līmenī. Pievēršoties šādiem riskiem, ESRK būtu neatņemama sastāvdaļa integrētā ES uzraudzības struktūrā, kas ir vajadzīga, lai sekmētu savlaicīgu un konsekventu politisko reakciju dalībvalstīs, tādējādi novēršot atšķirīgu pieeju izmantošanu un uzlabojot iekšējā tirgus darbību.

Părțile interesate, de exemplu instituțiile financiare, investitorii și consumatorii nu vor putea avea încrederea necesară pentru a se implica în activități financiare transfrontaliere decât după ce se vor institui mecanisme care să țină cont într-o măsură suficientă de interdependența dintre riscurile microprudențiale și cele macroprudențiale. În trecut au existat prea multe situații în care supravegherea prudențială s-a concentrat exclusiv la nivel micro; autoritățile de supraveghere evaluau bilanțurile instituțiilor financiare individuale fără a lua în considerare în mod adecvat conexiunile dintre instituții sau dintre acestea și sistemul financiar în general. Furnizarea acestei perspective generalizate cade în răspunderea autorităților de supraveghere macroprudențială. Aceste autorități de supraveghere trebuie să monitorizeze și să evalueze riscurile potențiale care amenință stabilitatea financiară, generate de evoluții care pot avea impact la nivel sectorial sau la nivelul sistemului financiar în ansamblu. Prin abordarea acestor riscuri, CERS ar fi un element fundamental pentru o structură de supraveghere integrată la nivelul UE, necesară pentru promovarea unor reacții politice oportune și coerente la nivelul statelor membre, prevenindu-se astfel abordările divergente și îmbunătățindu-se funcționarea pieței interne.

ESRK ir izveidota, pamatojoties uz EK līguma 95. pantu, kā struktūra, kurai nav juridiskas personas statusa. Šis juridiskais pamats nodrošina iepriekš aprakstītās ESRK pamatiezīmes un to, ka tās pilnvaras ir attiecināmas uz visu finanšu nozari bez izņēmumiem. Turklāt tādējādi ESRK kopā ar EFUS varētu izveidot kopēju novatorisku finanšu uzraudzības sistēmu, vienlaikus saglabājot skaidru pienākumu nošķīrumu starp ESRK un pārējām iestādēm.

CERS este înființat în temeiul articolul 95 din Tratatul CE, ca organism fără personalitate juridică. Această bază juridică permite CERS să aibă caracteristicile principale evidențiate mai sus, precum și un mandat care să acopere întregul sector financiar, fără excepții. De asemenea, această bază juridică ar permite CERS ca, împreună cu SESF, să alcătuiască un cadru inovator comun pentru supravegherea financiară, făcând în același timp o distincție clară între responsabilitățile CERS și cele ale celorlalte organisme.

Regulu, ar kuru izveido ESRK, papildina Padomes lēmums, kas Eiropas Centrālajai bankai (ECB) uzdod nodrošināt ESRK sekretariātu. Tādējādi ECB sniegs ESRK analītisku, statistisku, administratīvu un loģistikas atbalstu. Ar šo lēmumu pirmo reizi tiks īstenots EK līguma 105. panta 6. punkts, kas paredz, ka Padome pēc Komisijas priekšlikuma, apspriedusies ar ECB un saņēmusi Eiropas Parlamenta piekrišanu, ar vienprātīgu lēmumu var noteikt ECB konkrētus uzdevumus saistībā ar uzraudzību.

Regulamentul de înființare a CERS este completat printr-o decizie a Consiliului care conferă Băncii Centrale Europene (BCE) sarcina de a asigura secretariatul CERS. Prin urmare, BCE va asigura sprijin administrativ, logistic, statistic și analitic pentru CERS. Această decizie va pune în aplicare pentru prima dată articolul 105 alineatul (6) din Tratat, care prevede posibilitatea pentru Consiliu, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea BCE și cu avizul conform al Parlamentului European, de a încredința BCE misiuni speciale privind politicile în materie de supraveghere prudențială.

5. Ietekme uz budžetu

5. Implicațiile bugetare

Ar ESRK saistītās budžeta izmaksas segs ECB, un tās tieši neietekmēs Kopienas budžetu. Izdevumi par ECB sniegto palīdzību būs atkarīgi no tā, cik lielā mērā iespējams izmantot ECB esošo personālu un resursus ESRK sekretariāta uzdevumu pildīšanai.

Costurile bugetare legate de CERS vor fi suportate de BCE și nu vor avea implicații directe asupra bugetului comunitar. Costurile aferente sprijinului menționat vor depinde de măsura în care se pot utiliza resursele și personalul existent al BCE pentru îndeplinirea atribuțiilor secretariatului CERS.

6. Sīkāks priekšlikuma izskaidrojums

6. Explicarea detaliată a propunerii

Lai izveidotu ESRK par jaunu Eiropas struktūru, kas būtu neatkarīga no esošajām struktūrām, ir vajadzīga Padomes regula.

Pentru înființarea CERS ca nou organism european, independent de structurile existente, este necesar un regulament al Consiliului.

6.1. ESRK izveidošana

6.1. Înființarea CERS

ESRK ir pilnīgi jauna, bezprecedenta Eiropas struktūra, kas ir atbildīga par makrouzraudzību. ESRB trīs mērķi ir:

CERS este un organism european complet nou, fără precedent, care va fi responsabil cu supravegherea macroprudențială. Obiectivele CERS sunt următoarele trei:

- izstrādāt Eiropas makrouzraudzības perspektīvu, lai vērstos pret sadrumstalotības problēmu, kas rodas, ja riskus vērtē atsevišķi, valstu līmenī;

- elaborarea unei perspective europene de supraveghere macroprudențială, în vederea abordării problemei fragmentării analizei riscurilor efectuate la nivel național;

- veicināt agrās brīdināšanas mehānismu efektivitāti, uzlabojot makrouzraudzības un mikrouzraudzības mijiedarbību. Atsevišķu uzņēmumu stabilitāti pārāk bieži aplūkoja atrauti, nepievēršot pienācīgu uzmanību savstarpējās mijiedarbības pakāpei finanšu sistēmā;

- sporirea eficienței mecanismelor de emitere din timp a avertismentelor, prin îmbunătățirea interacțiunii dintre analiza microprudențială și cea macroprudențială. Soliditatea firmelor individuale a fost adesea supravegheată izolat, cu accent redus pe gradul de interdependență din cadrul sistemului financiar;

- rūpēties, lai risku novērtējumiem sekotu attiecīgo iestāžu rīcība.

- posibilitatea ca evaluările riscurilor să se traducă prin acțiuni întreprinse de autoritățile din domeniu.

Ņemot vērā to, ka ESRK uzdevums attiecas uz plašu jautājumu klāstu, kā arī tā jutīguma dēļ, ESRK nav paredzēts juridiskas personas statuss ar saistošām pilnvarām, bet tā drīzāk gan ir plānota kā struktūra, kuras likumība balstās uz tās neatkarīgo spriedumu reputāciju, analīzes augsto kvalitāti un secinājumu precizitāti.

Dat fiind domeniul extins și sensibilitatea misiunilor sale, CERS nu trebuie conceput drept un organism cu personalitate și cu prerogative juridice, ci mai degrabă drept un organism care își întemeiază legitimitatea pe baza reputației sale de a emite judecăți independente, analize de înaltă calitate și concluzii pertinente.

ESRK galvenā lēmējinstance ir valde.

Principalul organism decizional al CERS va fi consiliul general.

Valdes sastāvam ir izšķiroša loma ESRK efektivitātes nodrošināšanā. Izvēlētais risinājums nodrošina ievērojamu centrālo banku klātbūtni. Lielākajā daļā dalībvalstu centrālās bankas zināmā pakāpē ir atbildīgas par finanšu sektora makrouzraudzību. Šā pienākuma un gūtās pieredzes dēļ centrālas bankas var dot vērtīgu ieguldījumu, analizējot finanšu sektora un plašākas makroekonomiskās vides savstarpējās mijiedarbības ietekmi uz finansiālo stabilitāti.

Compoziția consiliului general constituie un aspect esențial al eficienței CERS. S-a făcut alegerea de a asigura o reprezentare semnificativă a băncilor centrale. În majoritatea statelor membre, băncile centrale dețin un anume grad de responsabilitate pentru supravegherea macroprudențială a sectorului financiar. Datorită acestei responsabilități și a experienței acumulate, băncile centrale dețin o poziție privilegiată pentru a contribui la analiza impactului relațiilor interdependente dintre sectorul financiar și mediul macroeconomic mai larg asupra stabilității financiare.

Eiropas Centrālā banka nodrošina ESRK sekretariātu, kas veiks analītisko darbu un sniegs tai loģistikas atbalstu. ECB, nodrošinot ESRK sekretariātu, ļaus Eiropas Sistēmisko risku komitejai padziļināti iepazīties ar ECB lielo pieredzi makrouzraudzībā, kā arī ar ECB izšķirošo lomu ES monetārajā sistēmā. Sadarbojoties ar valstu centrālajām bankām, Eiropas Centrālā banka vāc un izplata plaša spektra monetāro statistiku un rādītājus par finanšu iestādēm. Eiropas Centrālā banka un Eurosistēma uzrauga cikliskās un strukturālās attīstības tendences euro zonas/ES banku nozarē un citās finanšu nozarēs, lai apzinātu finanšu nozares potenciāli vājās vietas un tās spēju pretoties varbūtējiem satricinājumiem.

Sprijinul analitic și logistic pentru CERS va fi asigurat de un secretariat, care va funcționa în cadrul Băncii Centrale Europene. Faptul că secretariatul va fi încredințat BCE va permite CERS să beneficieze de experiența aprofundată a BCE în materie de supraveghere macroprudențială și de rolul său central în cadrul sistemului monetar al UE. În cooperare cu băncile centrale naționale, Banca Centrală Europeană întocmește și publică o gamă largă de statistici monetare și de indicatori cu privire la instituțiile financiare. Banca Centrală Europeană și Eurosistemul monitorizează evoluțiile ciclice și structurale din zona euro/sectorul bancar din UE, precum și din alte sectoare financiare, pentru a evalua vulnerabilitățile posibile din sectorul financiar și rezistența acestuia la șocurile potențiale.

6.2. ESRK uzdevumi un pilnvaras

6.2. Atribuții și competențe ale CERS

ESRK nebūs saistošu pilnvaru likt dalībvalstīm vai valstu iestādēm piemērot pasākumus. Ir iecerēts, ka tās reputācija un augsti kvalificētie speciālisti ar savu morālo autoritāti ietekmēs politikas veidotāju un uzraudzītāju rīcību. Tādējādi tā ne tikai sniegs augsta līmeņa novērtējumu saistībā ar makrouzraudzības situāciju, bet var arī izteikt brīdinājumus un ieteikumus, kuros tā konstatē potenciālo nelīdzsvarotību finanšu sistēmā, kas eventuāli varētu palielināt sistēmiskos riskus, un ieteikt attiecīgi koriģējošus pasākumus. ESRK uzdevumu loks būs plašs, un tā nepievērsīsies īpašiem uzņēmumiem vai tirgiem. Brīdinājumi un ieteikumi var būt izteikti par jebkuru finanšu sistēmas aspektu, kas var radīt sistēmisku risku. Turklāt par jautājumiem, kas saistīti ar makrouzraudzību, tā arī sadarbosies ar attiecīgajām starptautiskajām finanšu iestādēm (SVF, Finansiālās stabilitātes padomi (FSP)) un trešo valstu organizācijām. Tā kā šis priekšlikums pamatojas uz EK līguma 95. pantu, tas attiecas uz Eiropas Ekonomikas Zonu (EEZ). Sadarbības veidi starp EBTA valstīm, kas ir EEZ dalībnieces, un ESRK tiks apspriesti EEZ Apvienotajā komitejā.

CERS nu va avea competențe juridice pentru a impune măsuri statelor membre sau autorităților naționale. El a fost conceput ca un organism „de reputație”, cu o compoziție la nivel înalt, care să influențeze acțiunile autorităților legislative și de supraveghere prin autoritatea morală pe care o exercită. În acest scop, acesta nu va furniza doar evaluări de înaltă calitate ale situației macroprudențiale, ci va putea, de asemenea, să emită avertismente privind riscurile și recomandări care să identifice dezechilibrele potențiale din sistemul financiar ce pot spori riscurile sistemice și să propună acțiuni adecvate de remediere. CERS va avea un domeniu larg de activitate, fără a se limita la un tip specific de entitate sau piață. Avertismentele și recomandările se pot referi la orice aspect al sistemului financiar care poate genera un risc sistemic. De asemenea, acesta va coopera cu instituțiile financiare relevante (FMI, CSF…) și cu organisme din țări terțe pe probleme legate de supravegherea macroprudențială. Deoarece prezenta propunere are drept temei juridic articolul 95 din Tratat, aceasta are relevanță pentru Spațiul Economic European (SEE). Modalitățile de cooperare dintre statele AELS care participă la SEE și CERS vor fi discutate în cadrul Comitetului mixt al SEE.

6.2.1. Brīdinājumi un ieteikumi

6.2.1. Avertismente și recomandări

Viens no ESRK galvenajiem uzdevumiem ir noteikt sistēmiska rakstura riskus un novērst vai vājināt to ietekmi uz ES finanšu sistēmu. Tādēļ ESRK var izteikt riska brīdinājumus. Lai izvairītos no vēl lielākām problēmām un iespējamas krīzes nākotnē, uz šiem brīdinājumiem jāreaģē savlaicīgi. Vajadzības gadījumā ESRK var arī ieteikt konkrētas darbības, lai vērstos pret konstatētiem riskiem.

Unul dintre rolurile esențiale ale CERS este acela de a identifica riscurile cu dimensiune sistemică și de a preveni sau diminua impactul lor asupra sistemului financiar în UE. În acest scop, CERS poate emite avertismente privind riscurile. Aceste avertismente trebuie să fie urmate de răspunsuri rapide pentru evitarea acumulării unor probleme de mai mare amploare și a unei viitoare crize. Dacă este necesar, CERS poate, de asemenea, să recomande acțiuni specifice de soluționare a riscurilor identificate.

Lai gan ESRK ieteikumi nebūs juridiski saistoši, tomēr ieteikumu adresātiem ir jārīkojas attiecībā uz konstatēto risku. Ja adresāts ieteikumam piekrīt, tam jāpaziņo par visiem pasākumiem, kas veikti saskaņā ar šo ieteikumu. Ja tas ieteikumam nepiekrīt un pasākumi netiek veikti, tam izsmeļoši jāapmato sava pasivitāte. Tādējādi ESRK ieteikumus nevar vienkārši ignorēt.

Recomandările formulate de CERS nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Totuși, destinatarii recomandărilor nu pot avea o atitudine pasivă în fața unui risc identificat și se așteaptă din partea acestora o reacție. Dacă destinatarul este de acord cu recomandarea respectivă, acesta trebuie să comunice toate acțiunile întreprinse pentru a da curs indicațiilor formulate în recomandare. Dacă destinatarul nu este de acord cu o anumită recomandare și decide să nu întreprindă nicio acțiune, motivele care stau la baza deciziei sale trebuie explicate corespunzător. Prin urmare, recomandările formulate de CERS nu pot fi pur și simplu ignorate.

Izskatot katru gadījumu atsevišķi, ESRK izlemj, vai brīdinājumus un ieteikumus darīt publiski pieejamus. No vienas puses, ieteikumu publiskošana palielina spiedienu nekavējoties veikt koriģējošus pasākumus, bet no otras puses, tā varētu izraisīt negatīvu reakciju finanšu tirgos. Ņemot vērā to, ka jautājums par brīdinājumu un ieteikumu publiskošanu ir delikāts, šādi lēmumi ir jāpieņem katrā gadījumā atsevišķi. Turklāt ir lietderīgi publiskot brīdinājumus un ieteikumus tikai tādos gadījumos, ja divas trešdaļas valdes ar kvalificētu balstu vairākumu ir par to nobalsojušas.

CERS va decide de la caz la caz dacă avertismentele și recomandările trebuie făcute publice. Pe de o parte, publicarea unei recomandări poate crește presiunea pentru luarea unor măsuri corective prompte. Pe de altă parte, ea poate atrage după sine reacții adverse pe piața financiară. Dată fiind sensibilitatea deciziilor de a publica sau nu avertismentele și recomandările, aceste decizii trebuie luate în funcție de fiecare situație în parte. Mai mult, pare oportun ca avertismentele și recomandările să nu fie făcute publice decât atunci când Consiliul general decide astfel cu o majoritate calificată de două treimi.

Brīdinājumu un ieteikumu adresāti var būt visa Kopiena, viena vai vairākas dalībvalstis, viena vai vairākas Eiropas uzraudzības iestādes, kā arī viena vai vairākas valsts uzraudzības iestādes. Visi brīdinājumi un ieteikumi ir jānosūta Padomei, bet tie, kas attiecas uz uzraudzības jautājumiem, jānosūta arī attiecīgajai uzraudzības iestādei (ESA) . Iemesls, kālab brīdinājumus un ieteikumus paredzēts nosūtīt Padomei vai attiecīgajai uzraudzības iestādei, nav mazināt to saturisko nozīmi, bet gan gluži pretēji – tam jārada lielāks morālais spiediens uz saņēmēju, mudinot to rīkoties vai izskaidrot savu pasivitāti, un dod iespēju Padomei izteikt savu viedokli.

Destinatarii avertismentelor și recomandărilor pot fi Comunitatea în ansamblul său, unul sau mai multe state membre, una sau mai multe Autorități europene de supraveghere și una sau mai multe autorități naționale de supraveghere. Toate avertismentele și recomandările trebuie transmise Consiliului, iar cele legate de aspecte din domeniul supravegherii trebuie, de asemenea, transmise AES corespunzătoare. Nu se intenționează ca transmiterea avertismentelor și recomandărilor către Consiliu și AES să fie o modalitate de diluare a conținutului acestora, ci, dimpotrivă, are scopul de a crește presiunea morală asupra destinatarului de a lua măsuri sau de a oferi explicații, precum și acela de a oferi posibilitatea Consiliul de a-și face cunoscute observațiile.

6.2.2. Piekļuve informācijai

6.2.2. Accesul la informații

No finanšu iestāžu un tirgu savstarpējās saiknes izriet, ka iespējamo sistēmisko risku uzraudzībai un novērtējumam jāpamatojas uz plaša spektra attiecīgiem makroekonomikas un mikrofinanšu datiem un rādītājiem. Tālab ESRK ir jābūt pieejamai visai informācijai, kas tai vajadzīga savu pienākumu veikšanai, vienlaikus saglabājot šo datu konfidencialitāti. ESRK varēs izmantot plašu datu kopumu, ko ECB ar Eurosistēmas starpniecību jau ir ieguvusi par monetārajām un finanšu iestādēm. Turklāt, lai ESRK varētu izpildīt savu uzdevumu un nodrošināt vajadzīgo atbilstību starp mikrouzraudzītājiem un ESRK, tā ar sava sekretariāta starpniecību varēs arī pieprasīt Eiropas uzraudzības iestādēm (ESA) sniegt informāciju pārskata vai apkopotā veidā. Ja šāda informācija nav pieejama (vai pieeja netiek dota), ESRK varēs pieprasīt datus tieši no valstu uzraudzības iestādēm, valstu centrālajām bankām vai citām dalībvalstu iestādēm. Turklāt šī regula uzliek vispārēju pienākumu Eiropas uzraudzības iestādēm (ESA) , valstu centrālajām bankām un dalībvalstīm sniegt ESRK visu informāciju, kas tai vajadzīga, lai tā varētu veikt savu uzdevumu, tādējādi garantējot plašu pieeju datiem, kas vajadzīgi, lai veiktu makrouzraudzības analīzi.

Interconectarea instituțiilor și piețelor financiare presupune ca monitorizarea și evaluarea potențialelor riscuri sistemice să se bazeze pe un set amplu de date și indicatori macroeconomici și microfinanciari relevanți. Prin urmare, CERS trebuie să aibă acces la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor pe care le deține, păstrând în același timp confidențialitatea acestor date. CERS va putea să se bazeze pe un amplu set de date colectate deja prin Eurosistem de către BCE cu privire la instituțiile monetare și financiare. În plus, pe lângă îndeplinirea atribuțiilor sale și asigurarea coerenței necesare dintre autoritățile de supraveghere microprudențială și CERS, acesta din urmă, prin intermediul secretariatului său, va putea solicita AES să furnizeze informații sub formă de rezumat sau sub formă colectivă. În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile (sau nu sunt puse la dispoziție), CERS va putea solicita date direct de la autoritățile naționale de supraveghere, de la băncile centrale naționale sau de la alte autorități ale statelor membre. În plus, regulamentul prevede obligația generală a AES, a băncilor centrale naționale și a statelor membre de a furniza CERS toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, garantând astfel accesul larg la datele necesare pentru analiza macroprudențială.

Tā kā dažas atsevišķas iestādes (sava izmēra, savstarpējās saiknes ar citām finanšu iestādēm vai sava riska profila dēļ) var būt sistēmiska rakstura, ESRK pēc pamatota pieprasījuma Eiropas uzraudzības iestādēm (ESA) ar sava sekretariāta starpniecību varēs piekļūt arī atsevišķiem datiem.

Deoarece anumite instituții pot fi de natură sistemică (datorită dimensiunii, interconexiunilor pe care le dețin cu alte instituții financiare sau profilului lor de risc), CERS, prin intermediul Secretariatului său, va avea, de asemenea, acces la date individuale în baza unei cereri motivate adresate AES.

6.3. Saikne ar EFUS

6.3. Relația cu SESF

Ierosinātā ES uzraudzības sistēma var veiksmīgi darboties vienīgi tad, ja ESRK un EFUS efektīvi sadarbojas. Reformas mērķis ir nodrošināt veiksmīgāku makrouzraudzības un mikrouzraudzības mijiedarbību. Lai izpildītu makrouzraudzības iestādes pienākumus, ESRK būs vajadzīgi aktuāli un saskaņoti mikrouzraudzības dati, savukārt valstu iestāžu veiktajai mikrouzraudzībai būtu lietderīga ESRK īpašā informācija par makrouzraudzības vidi. Regulas turklāt arī konkretizē procedūras, kas jāveic Eiropas uzraudzības iestādēm, saņemot ESRK ieteikumus, un to, kā Eiropas uzraudzības iestādēm būtu jāizmanto savas pilnvaras, lai bez kavēšanās tiktu īstenoti ieteikumi vienā vai vairākās kompetentās valsts uzraudzības iestādēs.

Cadrul de supraveghere la nivelul UE propus poate funcționa numai dacă CERS și SESF cooperează eficient. De altfel, obiectivul reformei este asigurarea unei interacțiuni mai ușoare în ceea ce privește supravegherea la nivel macroprudențial și microprudențial. În îndeplinirea rolului său de autoritate de supraveghere macroprudențială, CERS va avea nevoie de un flux de date armonizate la nivel micro, furnizat la timp, în timp ce supravegherea microprudențială exercitată de autoritățile naționale va beneficia de informațiile CERS cu privire la mediul macroprudențial. Regulamentele specifică, de asemenea, procedurile pe care AES trebuie să le urmeze pentru a acționa conform recomandărilor CERS și modul în care AES trebuie să își exercite competențele pentru a garanta că recomandărilor adresate uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere li se dă curs în mod prompt.

6.4. Konfidencialitāte

6.4. Confidențialitate

ESRK valdes locekļiem un darbiniekiem ir pienākums glabāt dienesta noslēpumu. Jebkāda konfidenciāla informācija, ko saņēmis kāds valdes loceklis vai ESRK strādājoša perona, netiks izpausta, izņemot vienīgi pārskata vai apkopotā veidā tā, ka nav iespējams atpazīt atsevišķas finanšu iestādes. Šie konfidencialitātes noteikumi īpaši attiecas uz ECB darbiniekiem, jo ECB nodrošinās ESRK ar sekretariātu. Tādejādi informācija, ko ECB ieguvusi, pildot ESRK sekretariāta pienākumus, tiks izmantota vienīgi, lai pildītu ESRK uzdevumus. Saskaņā ar ES iestāžu esošo praksi personām, kas strādājušas saistībā ar ESRK, jāievēro dienesta noslēpuma neizpaušanas pienākums, pat ja tām vairs nav jāpilda savi pienākumi.

Membrii consiliului general al CERS și personalul care lucrează la CERS sunt obligați la păstrarea secretului profesional. Orice informații confidențiale primite de membrii consiliului general sau de persoanele care lucrează în legătură cu CERS nu trebuie să fie divulgate în exterior decât sub formă de rezumat sau sub formă colectivă, astfel încât instituțiile individuale să nu poată fi identificate. Aceste norme de confidențialitate se aplică în special personalului BCE, deoarece secretariatul CERS va fi în cadrul BCE. În acest sens, informațiile obținute de BCE în calitatea sa de secretariat al CERS vor fi utilizate numai pentru îndeplinirea atribuțiilor CERS. În conformitate cu practicile existente în cadrul instituțiilor UE, persoanele care au lucrat în legătură cu CERS vor fi supuse în continuare obligației de păstrare a confidențialității, chiar și după încetarea atribuțiilor lor în acest sens.

Adresāti, Padome un Eiropas uzraudzības iestādes arī veic pasākumus, kas vajadzīgi, lai saglabātu brīdinājumu un ieteikumu konfidenciālo raksturu.

De asemenea, destinatarii, Consiliul și AES trebuie să ia măsurile necesare pentru protejarea naturii confidențiale a avertismentelor și recomandărilor.

6.5. ESRK iekšējā organizācija

6.5. Organizarea internă a CERS

ESRK veido: i) valde; ii) koordinācijas komiteja un iii) sekretariāts.

CERS este compus din: (i) un consiliu general; (ii) un comitet director și (iii) un secretariat.

6.5.1. Valde

6.5.1. Consiliul general

ESRK galvenā lēmējinstance ir valde, un tā ir atbildīga par šā paskaidrojuma raksta 6.2.1. punktā minēto brīdinājumu un ieteikumu formulēšanu.

Consiliul general este organismul decizional al CERS și, în această calitate, va fi responsabil de adoptarea avertismentelor și a recomandărilor descrise în secțiunea 6.2.1 din prezenta expunere de motive.

Valdes balsstiesīgie locekļi ir:

Membrii cu drept de vot din consiliul general sunt:

- valstu centrālo banku vadītāji;

- guvernatorii băncilor centrale naționale;

- ECB priekšsēdētājs un priekšsēdētāja vietnieks;

- președintele și vicepreședintele BCE;

- Eiropas Komisijas loceklis;

- un membru al Comisiei Europene;

- triju Eiropas uzraudzības iestāžu priekšsēdētāji.

- președinții celor trei Autorități europene de supraveghere.

Valdes locekļi bez balsstiesībām ir:

Membrii fără drept de vot din consiliul general sunt:

- viens augsta līmeņa pārstāvis no katras dalībvalsts kompetentajām uzraudzības iestādēm;

- un reprezentant la nivel înalt per stat membru din cadrul autorităților naționale de supraveghere competente;

- Ekonomikas un finanšu komitejas priekšsēdētājs.

- președintele Comitetului economic și financiar.

Atkarībā no apspriežamajiem jautājumiem valstu uzraudzības iestāžu pārstāvis var mainīties (šī rotācija būs vajadzīga daudzās dalībvalstīs, kurās, piemēram, par apdrošināšanas un finanšu nozares uzraudzību atbild dažādas iestādes).

Reprezentanții autorităților naționale de supraveghere pot face parte din consiliul general prin rotație, în funcție de aspectele în discuție (această rotație va fi necesară în cazul unui număr mare de state membre, în care există organisme diferite pentru supravegherea, de pildă, a sectorului financiar și a sectorului asigurărilor).

Valdes locekļi rīkosies neitrāli. Tas nozīmē, ka veicot ar ESRK saistītu darbību, tie neseko atsevišķu dalībvalstu instrukcijām un neņem vērā to individuālās intereses. Neitralitāte ir vissvarīgākā prasība, jo atsevišķu dalībvalstu intereses ne vienmēr atbilst ESRK galvenajam mērķim – uzturēt finansiālo stabilitāti Eiropas Savienībā kopumā.

Membrii consiliului acționează imparțial. Acest lucru implică faptul că aceștia, atunci când desfășoară activități legate de CERS, nu trebuie să urmeze niciodată instrucțiunile sau să țină seama de interesele individuale ale oricărui stat membru. Imparțialitatea este o cerință crucială, deoarece este posibil ca interesele unui stat membru individual să nu corespundă întotdeauna cu obiectivul principal al CERS, și anume menținerea stabilității financiare în întreaga Uniune Europeană.

Valdes balsstiesīgajiem locekļiem katram ir viena balss. Valdes lēmumi tiks pieņemti ar vienkāršu balsu vairākumu (izņemot lēmumu par brīdinājumu vai ieteikumu publiskošanu; par to jābalso ar divu trešdaļu kvalificētu balsu vairākumu. Saskaņā ar esošo praksi balsošanai jānosaka kvorums.)

Membrii cu drept de vot din consiliul general vor deține fiecare câte un vot. Deciziile consiliului general vor fi adoptate prin majoritate simplă (cu excepția deciziilor de a face publice avertismentele sau recomandările, ceea ce necesită o majoritate calificată cu două treimi din voturi. Conform practicii curente, este necesar un cvorum pentru voturi).

Valdes sanāksmes notiek vismaz četras reizes gadā. Sanāksmes rīko pēc priekšsēdētāja ierosmes vai, ja to pieprasa viena trešdaļa valdes balsstiesīgo locekļu.

Consiliul general se va întruni cel puțin de 4 ori pe an. Întrunirile vor fi organizate la inițiativa președintelui sau la solicitarea unei treimi dintre membrii cu drept de vot.

6.5.2. Priekšsēdētājs

6.5.2. Președintele

Priekšsēdētāju ievēl uz pieciem gadiem no ESRK valdes locekļu vidus, kas vienlaikus ir arī ECB Ģenerālpadomes locekļi. Valdes priekšsēdētājs vada valdi un koordinācijas komiteju, kā arī dod norādījumus ESRK sekretariātam valdes vārdā. Priekšsēdētājs pēc savas iniciatīvas var sasaukt valdes ārkārtas sanāksmes. Attiecībā uz balsošanas kārtību valdē – ja ir vienāds balsu skaits – izšķirošā ir priekšsēdētāja balss. Valdes priekšsēdētājs pārstāv ESRK ārējās attiecībās.

Președintele va fi ales pentru o perioadă de 5 ani dintre membrii consiliului general al CERS care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE. Președintele va prezida consiliul general, precum și comitetul director și va transmite instrucțiuni secretariatului CERS în numele consiliului general. Președintele va avea dreptul de a convoca reuniuni extraordinare ale consiliului general din proprie inițiativă. În ceea ce privește modalitățile de vot în cadrul consiliului general, Președintele va deține un vot decisiv în caz de egalitate de voturi. Președintele va îndeplini și funcția de reprezentare externă a CERS.

6.5.3. Koordinācijas komiteja

6.5.3. Comitetul director

Ņemot vērā valdes sastāvu, kurā kopumā būs 61 loceklis, koordinācijas komiteja atbalstīs valdi lēmumu pieņemšanas procesā. Koordinācijas komiteja sagatavos valdes sēdes, pārskatīs apspriežamos dokumentus un uzraudzīs ESRK darba virzību.

Dată fiind dimensiunea consiliului general, care va cuprinde 61 de membri în total, un comitet director va asista consiliul general în procesul de luare a deciziilor. Comitetul director va pregăti reuniunile consiliului general, va evalua documentele care urmează a fi puse în discuție și va monitoriza progresele lucrărilor în curs ale CERS.

Koordinācijas komiteju veidos valdes priekšsēdētājs un priekšsēdētāja vietnieks, Eiropas uzraudzības iestāžu priekšsēdētāji, Ekonomikas un finanšu komitejas priekšsēdētājs, Eiropas Komisijas loceklis un pieci valdes locekļi, kas vienlaikus ir ECB Ģenerālpadomes locekļi (12 locekļi).

Comitetul director va fi format din președintele și vicepreședintele consiliului general, președinții celor trei AES, președintele CEF, membrul Comisiei și cinci membri ai consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE (12 membri).

6.5.4. Sekretariāts

6.5.4. Secretariatul

ECB nodrošina ESRK sekretariātu. Sekretariāts norādījumus saņems tieši no valdes priekšsēdētāja.

BCE va îndeplini rolul de secretariat al CERS. Secretariatul va primi instrucțiuni direct din partea președintelui consiliului general.

Sekretariāta vadītāju iecels ECB, apspriežoties ar ESRK valdi. Sekretariāts sniegs ESRK analītisku, statistisku, administratīvu un loģistikas atbalstu, tostarp sagatavos sanāksmes, vāks un apstrādās ESRK paredzētu kvalitatīvu un kvantitatīvu informāciju, veiks analīzi un novērtējumus, kas vajadzīgi, lai ESRK varētu izpildīt savu uzdevumu. Turklāt sekretariāts vēl atbalstīs konsultatīvās speciālistu komitejas darbu (Skatīt 6.5.5. punktu).

Șeful secretariatului va fi numit de către BCE, după consultarea consiliului general al CERS. Secretariatul va asigura sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic pentru CERS, inclusiv pregătirea reuniunilor, colectarea și procesarea informațiilor calitative și cantitative destinate CERS, efectuarea analizelor și evaluărilor necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor CERS. De asemenea, secretariatul va oferi sprijin pentru lucrările comitetului consultativ tehnic (a se vedea 6.5.5.).

6.5.5. Konsultatīvā speciālistu komiteja un citi konsultāciju avoti

6.5.5. Comitetul consultativ tehnic și alte surse de consultanță

Konsultatīvās speciālistu komitejas (turpmāk "KSK") uzdevums ir pēc ESRK pieprasījuma konsultēt un palīdzēt valdei jautājumos, kas ir ESRK kompetencē.

Rolul Comitetului consultativ tehnic (denumit în continuare „CCT”) este acela de a oferi consultanță și asistență consiliului general privind aspectele care intră în domeniul de activitate al CERS, la cererea acestuia din urmă.

KSK locekļi ir:

Membrii CCT sunt:

- viens pārstāvis no katras valsts centrālās bankas;

- un reprezentant al fiecărei bănci centrale naționale;

- viens pārstāvis no ECB;

- un reprezentant al BCE;

- viens pārstāvis no katras dalībvalsts uzraudzības iestādes;

- un reprezentant al autorității naționale de supraveghere per stat membru;

- viens pārstāvis no katras Eiropas uzraudzības iestādes;

- un reprezentant al fiecărei Autorități europene de supraveghere;

- divi Eiropas Komisijas pārstāvji;

- doi reprezentanți ai Comisiei Europene;

- divi Ekonomikas un finanšu komitejas pārstāvji.

- un reprezentant al CEF.

KSK priekšsēdētāju ieceļ valde, valdes priekšsēdētājam izsakot priekšlikumu. Atkarībā no apspriežamajiem jautājumiem valstu uzraudzības iestāžu pārstāvji var mainīties.

Președintele CCT va fi numit de consiliul general la propunerea președintelui acestuia. Reprezentanții autorităților naționale de supraveghere pot participa prin rotație în funcție de aspectele care urmează a fi puse în discuție.

6.6. Ziņošanas pienākumi

6.6. Obligații de raportare

ESRK par savu darbību atskaitās Eiropas Parlamentam un Padomei, un tādejādi tā vismaz reizi gadā sniedz tiem ziņojumu. Eiropas Parlaments un Padome var pieprasīt ESRK ziņot biežāk.

CERS trebuie să răspundă în fața Parlamentului European și a Consiliului și trebuie, prin urmare, să înainteze acestor instituții un raport cel puțin anual. De asemenea, Parlamentul European și Consiliul pot solicita CERS să întocmească rapoarte mai des.

2009/0140 (COD)

2009/0140 (COD)

Priekšlikums

Propunere de

EIROPAS PARLAMENTA UN PADOMES REGULA

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

par Kopienas finanšu sistēmas makrouzraudzību un Eiropas Sistēmisko risku komitejas izveidošanu

privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice

EIROPAS PARLAMENTS UN EIROPAS SAVIENĪBAS PADOME,

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

ņemot vērā Eiropas Kopienas dibināšanas līgumu, un jo īpaši tā 95. pantu,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

ņemot vērā Komisijas priekšlikumu[2],

având în vedere propunerea Comisiei[2],

ņemot vērā Eiropas Centrālās bankas atzinumu[3],

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene[3],

ņemot vērā Eiropas Ekonomikas un sociālo lietu komitejas atzinumu[4],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[4],

rīkojoties saskaņā ar Līguma 251. pantā noteikto procedūru[5],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din Tratat[5],

tā kā:

întrucât:

(1) Finanšu krīze ir atklājusi būtiskus trūkumus finanšu uzraudzībā, kas nav novērsusi pārmērīga riska uzkrāšanos finanšu nozarē, un jo īpaši ir norādījusi uz trūkumiem esošajā makrouzraudzībā.

(1) Criza financiară a pus în evidență importante lacune în domeniul supravegherii financiare, care nu a reușit să prevină acumularea de riscuri excesive în sistemul financiar și a subliniat în special punctele slabe la nivelul supravegherii macroprudențiale existente.

(2) Komisija 2008. gada novembrī pilnvaroja augsta līmeņa ekspertu grupu Jacques de Larosière vadībā ( de Larosière grupa) sniegt ieteikumus par to, kā stiprināt Eiropas uzraudzības sistēmu, lai varētu labāk aizsargāt Eiropas iedzīvotājus un atjaunotu uzticību finanšu sistēmai.

(2) În noiembrie 2008, Comisia a încredințat unui grup la nivel înalt prezidat de Dl Jacques de Larosière („grupul Larosière”) misiunea de a propune Comisiei recomandări cu privire la modalitățile de consolidare a mecanismelor europene de supraveghere, în vederea unei protecții mai eficiente a cetățenilor și pentru a reinstaura încrederea în sistemul financiar.

(3) Nobeiguma ziņojumā, kas iesniegts 2009. gada 25. februārī, de Larosière grupa cita starpā ieteica izveidot Kopienas līmeņa struktūru, kas atbildētu par risku pārraudzību visā finanšu sistēmā.

(3) În raportul său final, prezentat la 25 februarie 2009, grupul Larosière a recomandat, printre altele, înființarea unui organism la nivel comunitar care să fie însărcinat cu supravegherea riscurilor din întregul sistem financiar.

(4) Komisija savā 2009. gada 4. marta paziņojumā "Impulsi Eiropas atveseļošanai"[6] atzinīgi novērtēja un kopumā atbalstīja de Larosière grupas ieteikumus. Eiropadome 2009. gada 19. un 20. marta sanāksmē vienojās par nepieciešamību Eiropas Savienībā uzlabot finanšu iestāžu regulējumu un uzraudzību un izmantot de Larosière ziņojumu par pamatu rīcībai.

(4) În comunicarea sa intitulată „Stimularea redresării economice europene” din 4 martie 2009[6], Comisia a salutat și sprijinit recomandările formulate de grupul Larosière. În cadrul reuniunii din 19 și 20 martie 2009, Consiliul European a convenit asupra necesității de ameliorare a reglementării și supravegherii instituțiilor financiare din cadrul UE și asupra utilizării raportului grupului Larosière ca bază de acțiune.

(5) Komisija 2009. gada 27. maija paziņojumā "Eiropas finanšu uzraudzība"[7] izklāstīja vairākas reformas pašreizējā sistēmā finanšu stabilitātes nodrošināšanai ES līmenī, tostarp jo īpaši Eiropas Sistēmisko risku komitejas (ESRK) izveidi, lai atbildētu par makrouzraudzību. Padome 2009. gada 9. jūnijā un Eiropadome 18. un 19. jūnija sanāksmē atbalstīja Komisijas viedokli un atzinīgi novērtēja Komisijas nodomu iesniegt tiesību aktu priekšlikumus, lai pilnībā 2010. gada laikā varētu pabeigt izveidot jauno sistēmu. Atbilstīgi Komisijas viedoklim tā cita starpā secināja, ka ECB "būtu jāsniedz analītisks, statistisks, administratīvs un loģistikas atbalsts ESRK, arī izmantojot valstu centrālo banku un uzraudzītāju specializētus padomus".

(5) În comunicarea sa intitulată „Supravegherea financiară europeană” din 27 mai 2009[7], Comisia a inițiat o serie de reforme ale mecanismelor actuale de asigurare a stabilității financiare la nivelul UE, în special crearea unui Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS) responsabil cu supravegherea macroprudențială. Consiliul din 9 iunie 2009 și Consiliul European, în cadrul reuniunii din 18 și 19 iunie, au sprijinit opinia Comisiei și au salutat intenția acesteia de a înainta propuneri legislative prin care noul cadru să fie implementat în cursul anului 2010. În conformitate cu opiniile Comisiei, printre altele, Consiliul a concluzionat că BCE „ar trebui să ofere CERS sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic, bazându-se și pe consiliere tehnică din partea băncilor centrale și a autorităților de supraveghere naționale”.

(6) Pašreizējā ES sistēmā uz makrouzraudzību ir likts pārāk mazs uzsvars. Atbildība par makrouzraudzības analīzi joprojām ir sadrumstalota, un to veic dažādas atšķirīgu līmeņu iestādes bez jebkāda mehānisma, kas nodrošinātu, ka makroriski tiek attiecīgi identificēti un brīdinājumi un ieteikumi tiek izteikti skaidri, un tiem seko rīcība, un tiek veikti attiecīgi pasākumi.

(6) Mecanismele comunitare actuale nu pun suficient accent pe supravegherea macroprudențială. Responsabilitatea pentru analiza macroprudențială rămâne fragmentată și este efectuată de diverse autorități la niveluri diferite, fără a exista un mecanism care să garanteze faptul că riscurile macroprudențiale sunt identificate adecvat și că se emit în mod clar avertismente și recomandări care să fie urmate și transpuse în acțiuni.

(7) Kopienai ir vajadzīga īpaša, par visas ES finanšu sistēmas makrouzraudzību atbildīga struktūra, kas konstatētu finansiālās stabilitātes riskus un vajadzības gadījumā izteiktu brīdinājumus un sniegtu ieteikumus, lai veiktu pasākumus šo risku novēršanai. Tādēļ būtu jāizveido Eiropas Sistēmisko risku komiteja (ESRK) kā jauna, neatkarīga struktūra, kas atbild par makrouzraudzību Eiropas līmenī.

(7) Comunitatea Europeană are nevoie de un organism aparte, responsabil cu supravegherea macroprudențială a sistemului financiar din Uniunea Europeană, care să identifice riscurile legate de stabilitatea financiară și, acolo unde este necesar, să emită avertismente și recomandări în vederea adoptării unor măsuri în fața acestor riscuri. În consecință, Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS) trebuie instituit ca un nou organism independent, responsabil cu supravegherea macroprudențială la nivel european.

(8) Vajadzības gadījumā ESRK būtu jāizsaka vispārēja rakstura brīdinājumi un jāsniedz ieteikumi Kopienai kopumā, atsevišķām dalībvalstīm vai dalībvalstu grupām, nosakot konkrētu termiņu attiecīgajai politiskajai rīcībai.

(8) Acolo unde este cazul, CERS trebuie să emită avertismente și recomandări de natură generală privind întreaga Comunitate, statele membre individuale sau un grup de state membre, cu un termen specific în care acestea să răspundă prin politici corespunzătoare.

(9) Lai palielinātu šo brīdinājumu un ieteikumu nozīmību un likumību, tie jānosūta ar Padomes starpniecību un vajadzības gadījumā ar Eiropas Banku iestādes, kas izveidota ar Eiropas Parlamenta un Padomes Regulu (EK)Nr. …/…[8], Eiropas Vērtspapīru un tirgu iestādes, kas izveidota ar Eiropas Parlamenta un Padomes Regulu (EK) Nr. …/…[9], Eiropas Apdrošināšanas un fondēto pensiju iestādes, kas izveidota ar Eiropas Parlamenta un Padomes Regulu (EK) Nr. …/…[10], starpniecību.

(9) În vederea sporirii importanței și legitimității lor, aceste avertismente și recomandări trebuie transmise prin intermediul Consiliului și, acolo unde este cazul, prin intermediul Autorității bancare europene instituite prin Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului[8], al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe instituite prin Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului[9] și al Autorității europene pentru pensii și asigurări ocupaționale instituite prin Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului[10].

(10) ESRK, pamatojoties uz adresātu ziņojumiem, būtu arī jāuzrauga, vai tās ieteikumi tiek ievēroti, lai nodrošinātu to, ka šiem brīdinājumiem un ieteikumiem patiešām tiek sekots. Ieteikumu adresātiem jārīkojas saskaņā ar šiem ieteikumiem, izņemot, ja tie savu nerīkošanos var pienācīgi pamatot ("rīkojies vai paskaidro" mehānisms).

(10) De asemenea, CERS trebuie să monitorizeze respectarea recomandărilor sale, pe baza rapoartelor întocmite de destinatari, pentru a se asigura că avertismentelor și recomandărilor sale li se dă curs. Destinatarii recomandărilor trebuie să acționeze pe baza acestora, cu excepția cazului în care se poate justifica corespunzător lipsa de acțiune (mecanismul „acțiuni sau explicații”).

(11) ESRK ir jāizlemj, vai ieteikumam jābūt konfidenciālam vai publiski pieejamam, ņemot vērā, ka konkrētos apstākļos publiskošana var veicināt šo ieteikumu ievērošanu.

(11) CERS trebuie să decidă dacă o recomandare rămâne confidențială sau este făcută publică, ținând seama de faptul că publicarea poate contribui la respectarea recomandărilor, în anumite circumstanțe.

(12) ESRK vismaz reizi gadā ir jāziņo Eiropas Parlamentam un Padomei; plašu finansiālo grūtību gadījumā tas jādara biežāk.

(12) CERS va înainta un raport Parlamentului European și Consiliului cel puțin anual și mai frecvent în caz de dificultăți financiare de amploare.

(13) ECB un valstu centrālajām bankām jāuzņemas vadošā loma makrouzraudzībā to pieredzes un esošo uzdevumu dēļ finanšu stabilitātes jomā. Lai nodrošinātu to, ka makrorisku novērtējums pamatojas uz pilnīgu un precīzu informāciju par attīstības tendencēm finanšu sistēmā, mikrouzraudzības iestāžu līdzdalība ESRK darbībā ir būtiska. Līdz ar to Eiropas uzraudzības iestāžu priekšsēdētājiem jābūt balsstiesīgiem locekļiem, un vienam uzraudzības iestāžu pārstāvim no katras dalībvalsts jāpiedalās kā loceklim bez balsstiesībām.

(13) BCE și băncile centrale naționale trebuie să dețină un rol principal în supravegherea macroprudențială, datorită experienței și responsabilităților lor curente în domeniul stabilității financiare. Participarea autorităților însărcinate cu supravegherea microprudențială la lucrările CERS este esențială pentru garantarea faptului că evaluarea riscului macroprudențial se bazează pe informații complete și exacte referitoare la evoluțiile din sistemul financiar. În consecință, președinții Autorităților europene de supraveghere trebuie să fie membri cu drept de vot, iar un reprezentant al autorității naționale de supraveghere per stat membru trebuie să participe ca membru fără drept de vot.

(14) Eiropas Komisijas locekļa līdzdalība palīdzēs izveidot saikni ar makroekonomikas un finanšu uzraudzību Kopienā, kamēr Ekonomikas un finanšu komitejas priekšsēdētāja klātbūtne atspoguļo finanšu ministru lomu finanšu stabilitātes nodrošināšanā.

(14) Participarea unui membru al Comisiei va contribui la stabilirea unei legături cu supravegherea macroeconomică și financiară a Comunității, în timp ce prezența președintelui Comitetului economic și financiar reflectă rolul ministerelor de finanțe în asigurarea stabilității financiare.

(15) Ir būtiski, lai ESRK locekļi pildītu savus pienākumus neitrāli un aplūkotu finanšu stabilitāti tikai Eiropas Savienībā kopumā. Balsojot par brīdinājumiem un ieteikumiem ESRK, katram loceklim jābūt vienai balsij, un lēmumi parasti būtu jāpieņem ar vienkāršu balsu vairākumu.

(15) Este esențial ca membrii CERS să își exercite îndatoririle cu imparțialitate și să aibă în vedere numai stabilitatea financiară a întregii Uniuni Europene. Voturile referitoare la avertismente și recomandări în cadrul CERS nu trebuie ponderate, iar deciziile trebuie luate, de regulă, cu majoritate simplă.

(16) No finanšu iestāžu un tirgu savstarpējās saiknes izriet, ka iespējamo sistēmisko risku uzraudzībai un novērtējumam jāpamatojas uz plaša spektra attiecīgiem makroekonomikas un mikrofinanšu datiem un rādītājiem. Tālab ESRK ir jābūt pieejamai visai informācijai, kas tai vajadzīga savu pienākumu veikšanai, vienlaikus saglabājot šo datu konfidencialitāti.

(16) Interconectarea instituțiilor și piețelor financiare presupune ca monitorizarea și evaluarea potențialelor riscuri sistemice să se bazeze pe un set amplu de date și indicatori macroeconomici și microfinanciari relevanți. Prin urmare, CERS trebuie să aibă acces la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor pe care le deține, păstrând în același timp confidențialitatea acestor date, conform cerințelor.

(17) Tirgus dalībnieki var dot vērtīgu ieguldījumu izpratnē par procesiem, kas ietekmē finanšu sistēmu. Tālab ESRK vajadzības gadījumā būtu jākonsultējas ar privātā sektora dalībniekiem (finanšu sektora dalībnieki, patērētāju apvienības, finanšu pakalpojumu lietotāju grupas, ko izveidojusi Komisija vai kas izveidotas saskaņā ar Kopienas tiesību aktiem), lai dotu tiem vienlīdzīgas iespējas izteikt savus apsvērumus.

(17) Participanții la piață pot avea contribuții valoroase la înțelegerea evoluțiilor care influențează sistemul financiar. Atunci când este cazul, CERS trebuie, prin urmare, să consulte părțile interesate din sectorul privat (reprezentanți ai sectorului financiar, asociații ale consumatorilor, grupuri de utilizatori din domeniul serviciilor financiare, înființate de Comisie sau de legislația comunitară…) și să le ofere posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

(18) Ņemot vērā starptautisko finanšu tirgu integrāciju starptautiskā mērogā un finanšu krīzes izplatīšanās risku, ESRK ir jāsaskaņo darbība ar Starptautisko Valūtas fondu un jaunizveidoto Finansiālās stabilitātes padomi, kam paredzēts nodrošināt agrīno brīdināšanu par pasaules līmeņa makroriskiem.

(18) Date fiind integrarea piețelor financiare la nivel internațional și riscul de contagiune al crizelor financiare, CERS trebuie să se coordoneze cu Fondul Monetar Internațional și cu nou-înființatul Consiliu pentru stabilitate financiară care se estimează că vor emite din timp avertismente cu privire la riscurile macroprudențiale la nivel mondial.

(19) ESRK izveidošanai tiešā veidā jāsekmē iekšējā tirgus mērķu sasniegšana. Kopienas finanšu sistēmas makrouzraudzība ir Kopienas jaunās kopīgās uzraudzības sistēmas neatņemama sastāvdaļa, jo makrouzraudzības aspekts ir cieši saistīts ar mikrouzraudzības uzdevumiem, ko uzticēts veikt Eiropas uzraudzības iestādēm. Tikai tad, ja sistēma ir tāda, kurā ir pienācīgi ņemta vērā mikrorisku un makrorisku savstarpējā mijiedarbība, visām ieinteresētajām personām var rasties tāda uzticēšanās, lai iesaistītos pārrobežu finanšu darbībās. ESRK ir jāuzrauga un jānovērtē finansiālās stabilitātes riski, ko rada tādas attīstības tendences, kam var būt ietekme nozares līmenī vai visas finanšu sistēmas līmenī. Pievēršoties šādiem riskiem, ESRK ir jādod tiešs ieguldījums integrētā Kopienas uzraudzības struktūrā, kas ir vajadzīga, lai sekmētu savlaicīgu un konsekventu politisko reakciju dalībvalstīs, tādējādi novēršot atšķirīgu pieeju izmantošanu un uzlabojot iekšējā tirgus darbību.

(19) Înființarea CERS trebuie să contribuie direct la atingerea obiectivelor pieței interne. Supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar este o parte integrantă a noilor mecanisme generale de supraveghere în Comunitate, deoarece aspectele macroprudențiale sunt strâns legate de atribuțiile de supraveghere microprudențială atribuite Autorităților europene de supraveghere. Părțile interesate nu vor putea avea încrederea necesară pentru a se implica în activități financiare transfrontaliere decât după ce se vor institui mecanisme care să țină cont într-o măsură suficientă de interdependența riscurilor microprudențiale și a celor macroprudențiale. CERS trebuie să monitorizeze și să evalueze riscurile care amenință stabilitatea financiară, generate de evoluții care pot avea impact la nivel sectorial sau la nivelul sistemului financiar în ansamblu. Prin abordarea acestor riscuri, CERS trebuie să contribuie direct la o structură de supraveghere integrată la nivel comunitar, necesară pentru promovarea unor reacții politice oportune și coerente la nivelul statelor membre, prevenindu-se astfel abordările divergente și îmbunătățindu-se funcționarea pieței interne.

(20) Dalībvalstis nevar veikt Kopienas finanšu sistēmas efektīvu makrouzraudzību pietiekamā līmenī Eiropas finanšu tirgu integrācijas dēļ, tālab Kopiena var pieņemt pasākumus saskaņā ar EK līguma 5. pantā noteikto subsidiaritātes principu. Saskaņā ar minētajā pantā noteikto proporcionalitātes principu šajā regulā paredz vienīgi tos pasākumus, kas ir vajadzīgi minēto mērķu sasniegšanai,

(20) Deoarece la nivelul statelor membre nu se poate realiza într-o măsură suficientă o supraveghere macroprudențială eficientă a sistemului financiar comunitar din cauza integrării piețelor financiare europene, Comunitatea poate lua măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat anterior, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

IR PIEŅĒMUŠI ŠO REGULU.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

I nodaļa Vispārīgi noteikumi

Capitolul I Dispozi țII GENERALE

1. PANTS IZVEIDOšANA

ARTICOLUL 1 Înființare

Eiropas Sistēmisko risku padome, turpmāk "ESRK", ir izveidota.

Se înființează un Comitet european pentru riscuri sistemice, denumit în continuare CERS.

2. pantsDefinīcijas

Articolul 2 Definiții

Šajā regulā lieto šādas definīcijas:

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. "finanšu iestāde" ir jebkura iestāde, kuras galvenā nodarbošanās ir noguldījumu pieņemšana, kredītu piešķiršana, apdrošināšanas vai citu finanšu pakalpojumu sniegšana klientiem vai locekļiem, vai tā patstāvīgi iesaistās finansiālos ieguldījumos vai tirdzniecības darbībās;

1. „instituție financiară” înseamnă orice întreprindere a cărei activitate principală este constituirea de depozite, acordarea de credite, furnizarea de servicii de asigurare sau alte servicii financiare clienților sau membrilor săi sau orice întreprindere care se angajează în investiții financiare sau activități de tranzacționare în nume propriu.

2. "finanšu sistēma" ir visas finanšu iestādes, tirgi un tirgus infrastruktūras.

2. „sistem financiar” înseamnă toate instituțiile financiare, piețele și infrastructurile piețelor.

3. pantsMisija, mērķi un uzdevumi

Articolul 3 Misiune, obiective și atribuții

1. ESRK atbild par Kopienas finanšu sistēmas makrouzraudzību, lai novērstu vai vājinātu sistēmiskos riskus finanšu sistēmā, tādējādi izvairoties no plašu finansiālo grūtību posmiem, veicinātu iekšējā tirgus netraucētu darbību un nodrošinātu finanšu sektora ilglaicīgu ieguldījumu ekonomikas izaugsmē.

1. CERS răspunde de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar în Comunitate, în vederea prevenirii sau reducerii riscurilor sistemice din sistemul financiar, pentru evitarea episoadelor de dificultăți financiare de amploare, contribuie la funcționarea armonioasă a pieței interne și garantează o contribuție sustenabilă a sectorului financiar la creșterea economică.

2. Šā panta 1. punkta vajadzībām ESRK veic šādus uzdevumus:

2. În vederea îndeplinirii scopurilor prevăzute la alineatul (1), CERS are următoarele atribuții:

3. nosaka un/vai vajadzības gadījumā vāc un analizē visu informāciju, kas ir būtiska 1. punktā izklāstītajai misijai;

3. să identifice și/sau să colecteze, după cum este cazul, și să analizeze toate informațiile relevante pentru îndeplinirea misiunii descrise la alineatul (1);

4. konstatē šādus riskus un nosaka to prioritāti;

4. să identifice și să clasifice riscurile în funcție de prioritate;

5. izsaka brīdinājumus, ja šie riski tiek uzskatīti par būtiskiem;

5. să emită avertismente atunci când riscurile sunt considerate importante;

6. vajadzības gadījumā sniedz ieteikumus korektīviem pasākumiem;

6. să formuleze recomandări pentru acțiunile de remediere, dacă este cazul;

7. uzrauga, vai brīdinājumiem un ieteikumiem seko rīcība;

7. să monitorizeze reacțiile la avertismente și recomandări;

8. cieši sadarbojas ar Eiropas finanšu uzraudzības sistēmu un vajadzības gadījumā nodrošina Eiropas uzraudzības iestādes ar informāciju par sistēmiskiem riskiem, kas tām ir nepieciešama, lai pildītu savus uzdevumus;

8. să coopereze îndeaproape cu Sistemul european al supraveghetorilor financiari și, dacă este cazul, să furnizeze Autorităților europene de supraveghere informații referitoare la riscurile sistemice necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor acestora;

9. saskaņo ar makrouzraudzību saistītus jautājumus ar starptautiskām iestādēm, īpaši ar Starptautisko Valūtas fondu un Finansiālās stabilitātes padomi, kā arī ar attiecīgajām iestādēm trešās valstīs;

9. să lucreze în colaborare cu instituțiile internaționale, în special cu Fondul Monetar Internațional și cu Consiliul pentru stabilitate financiară, precum și cu organismele relevante din țări terțe, pe probleme legate de supravegherea macroprudențială;

10. veic citus saistītus uzdevumus, kas paredzēti Kopienas tiesību aktos.

10. să îndeplinească alte atribuții conexe, în conformitate cu legislația comunitară.

II nodaļaOrganizācija

Capitolul IIOrganizare

4. PANTS STRUKTūRA

ARTICOLUL 4 Structură

1. ESRK ir valde, koordinācijas komiteja un sekretariāts.

1. CERS are un consiliu general, un comitet director și un secretariat.

2. Valde pieņem lēmumus, kas vajadzīgi, lai nodrošinātu ESRK uzticēto uzdevumu izpildi.

2. Consiliul general adoptă deciziile necesare pentru asigurarea îndeplinirii atribuțiilor deținute de CERS.

3. Koordinācijas komiteja palīdz ESRK lēmumu pieņemšanas procesā, atbalstot to valdes sēžu sagatavošanā, pārskatot apspriežamos dokumentus un uzraugot ESRK darba virzību.

3. Comitetul director asistă la procesul de adoptare a deciziilor CERS prin sprijin acordat la pregătirea reuniunilor consiliului general, prin evaluarea documentelor care urmează a fi puse în discuție și prin monitorizarea progreselor lucrărilor în curs ale CERS.

4. Sekretariāts valdes priekšsēdētāja vadībā sniedz ESRK analītisku, statistisku, administratīvu un loģistikas atbalstu saskaņā ar Padomes Lēmumu XXXX/EK/2009[11] .

4. Secretariatul asigură sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic pentru CERS, sub conducerea președintelui consiliului general, în conformitate cu Decizia XXXX/CE/2009 a Consiliului[11].

5. ESRK palīdz 12. pantā minētā konsultatīvā speciālistu komiteja, kas pēc pieprasījuma sniedz konsultācijas un palīdzību jautājumos, kas ir būtiski ESRK darbā.

5. CERS este asistat de comitetul consultativ tehnic menționat la articolul 12, care oferă consultanță și asistență la cerere cu privire la aspecte relevante pentru lucrările CERS.

5. pantsPriekšsēdētājs

Articolul 5 Președinția

1. ESRK valdes priekšsēdētāju un priekšsēdētāja vietnieku ievēl uz pieciem gadiem no valdes locekļu, kas vienlaikus ir arī ECB Ģenerālpadomes locekļi, vidus. Viņus var ievēlēt amatā atkārtoti.

1. Președintele și vicepreședintele CERS sunt aleși pentru o perioadă de 5 ani de către și dintre membrii consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE. Mandatul lor poate fi reînnoit.

2. Priekšsēdētājs vada valdes un koordinācijas komitejas sanāksmes.

2. Președintele prezidează reuniunile consiliului general și ale comitetului director.

3. Ja valdes priekšsēdētājs sanāksmē nevar piedalīties, valdes un/vai koordinācijas komitejas sanāksmes vada priekšsēdētāja vietnieks.

3. Vicepreședintele prezidează reuniunile consiliului general și ale comitetului director atunci când președintele nu poate participa.

4. Ja ECB Ģenerālpadomes locekļa, kas ir ievēlēts par valdes priekšsēdētāju vai priekšsēdētāja vietnieku, pilnvaru termiņš beidzas, pirms pagājuši pieci gadi, vai ja valdes priekšsēdētājs vai valdes priekšsēdētāja vietnieks kaut kāda iemesla dēļ nevar pildīt savu pienākumu, saskaņā ar pirmo punktu tiek ievēlēts jauns valdes priekšsēdētājs vai valdes priekšsēdētāja vietnieks.

4. Dacă mandatul membrilor consiliului general al BCE aleși în funcția de președinte sau vicepreședinte se încheie înainte de perioada de 5 ani sau dacă, din orice motiv, președintele sau vicepreședintele nu își pot îndeplini atribuțiile, se alege un nou președinte sau vicepreședinte în conformitate cu alineatul (1).

5. Valdes priekšsēdētājs pārstāv ESRK ārējās attiecībās.

5. Președintele va îndeplini și funcția de reprezentare externă a CERS.

6. pantsValde

Articolul 6 Consiliul general

1. Valdes balsstiesīgie locekļi ir:

1. Următoarele persoane sunt membri ai consiliului general cu drept de vot:

a) ECB priekšsēdētājs un priekšsēdētāja vietnieks;

(a) președintele și vicepreședintele BCE;

b) valstu centrālo banku vadītāji;

(b) guvernatorii băncilor centrale naționale;

c) Eiropas Komisijas loceklis;

(c) un membru al Comisiei Europene;

d) Eiropas Banku iestādes priekšsēdētājs;

(d) președintele Autorității bancare europene;

e) Eiropas Apdrošināšanas un fondēto pensiju iestādes priekšsēdētājs;

(e) președintele Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale;

f) Eiropas Vērtspapīru un tirgu iestādes priekšsēdētājs.

(f) președintele Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe.

2. Valdes locekļi bez balsstiesībām ir:

2. Următoarele persoane sunt membri ai consiliului general fără drept de vot:

a) viens augsta līmeņa pārstāvis no katras dalībvalsts kompetentajām uzraudzības iestādēm;

(a) un reprezentant la nivel înalt per stat membru din cadrul autorităților naționale de supraveghere competente;

b) Ekonomikas un finanšu komitejas priekšsēdētājs.

(b) președintele Comitetului economic și financiar.

3. Ja sanāksmes darba kārtībā ir iekļauti punkti, kas attiecas uz vairākām valsts uzraudzības iestādēm vienā un tajā pašā dalībvalstī, attiecīgais augstā līmeņa pārstāvis piedalās tikai to jautājumu apspriešanā, kas ir viņa vai viņas kompetencē.

3. Atunci când pe agenda unei reuniuni se regăsesc puncte care țin de competența unor autorități naționale de supraveghere diferite din același stat membru, fiecare reprezentant la nivel înalt participă numai la dezbaterea aspectelor care țin de competența sa.

4. Valde izstrādā ESRK reglamentu.

4. Consiliul general elaborează regulamentul de procedură a CERS.

7. pantsNeitralitāte

Articolul 7 Imparțialitate

1. Piedaloties valdes un koordinācijas komitejas darbā vai veicot jebkādas citas darbības saistībā ar ESRK, ESRK locekļi veic savu uzdevumu neitrāli, neprasot un nepieņemot instrukcijas no dalībvalstīm.

1. Când participă la activitățile consiliului general și la cele ale comitetului director sau când desfășoară orice altă activitate legată de CERS, membrii CERS își îndeplinesc atribuțiile cu imparțialitate, nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea statelor membre.

2. Dalībvalstis netiecas ietekmēt ESRK locekļus, tiem pildot savu uzdevumu.

2. Statele membre nu încearcă să influențeze membrii CERS în îndeplinirea atribuțiilor acestora.

8. pantsDienesta noslēpums

Articolul 8 Secretul profesional

1. ESRK valdes locekļi un citas personas (tostarp centrālo banku, konsultatīvās speciālistu komitejas, Eiropas uzraudzības iestāžu, dalībvalstu kompetento valsts uzraudzības iestāžu attiecīgie darbinieki), kas strādā vai ir strādājušas saistībā ar ERSK, nedrīkst izpaust informāciju, uz kuru attiecas dienesta noslēpums, pat pēc sava amata pienākumu beigām.

1. Membrii consiliului general al CERS și orice alte persoane care lucrează sau au lucrat în legătură cu CERS (inclusiv personalul relevant al băncilor centrale, al comitetului consultativ tehnic, al AES și al autorităților naționale de supraveghere competente din statele membre) sunt obligați să nu divulge informații care fac obiectul secretului profesional, chiar și după ce atribuțiile acestora au încetat.

2. Informācija, ko saņem ESRK locekļi, var tikt izmantota vienīgi, pildot pienākumus un veicot uzdevumus, kas izklāstīti 3. panta 2. punktā.

2. Informațiile primite de membrii CERS pot fi utilizate numai în contextul atribuțiilor acestora și pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (2).

3. Neskarot 16. pantu un krimināltiesību piemērošanu, jebkuru konfidenciālu informāciju, ko saņem 1. punktā minētās personas, pildot pienākumus, nedrīkst izpaust nevienai personai vai iestādei, izņemot pārskata vai apkopojuma formā tā, ka nav iespējams atpazīt konkrētas finanšu iestādes.

3. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 16 și aplicării dreptului penal, nicio informație confidențială primită de persoanele menționate la alineatul (1) într-un context profesional nu poate fi divulgată niciunei persoane sau autorități, cu excepția prezentării sale într-o formă sintetică sau agregată, astfel încât instituțiile financiare individuale să nu poată fi identificate.

4. ESRK vienojas ar Eiropas uzraudzības iestādēm par īpašām konfidencialitātes procedūrām, lai sargātu informāciju par atsevišķām finanšu iestādēm vai informāciju, kas ļauj atpazīt atsevišķas finanšu iestādes.

4. CERS stabilește de comun acord cu Autoritățile europene de supraveghere procedurile specifice de confidențialitate destinate protejării informațiilor referitoare la instituții financiare individuale sau a informațiilor în care pot fi identificate instituții financiare individuale.

9. pantsValdes sanāksmes

Articolul 9 Reuniunile consiliului general

1. Parastās valdes pilnsapulces sasauc valdes priekšsēdētājs, un tās notiek vismaz četras reizes gadā. Ārkārtas sanāksmes var sasaukt pēc priekšsēdētāja ierosmes vai, ja to pieprasa vismaz viena trešdaļa valdes balsstiesīgo locekļu.

1. Reuniunile plenare ordinare ale consiliului general sunt convocate de președintele Consiliului general și au loc cel puțin de patru ori pe an. Reuniunile extraordinare pot fi convocate la inițiativa președintelui consiliului general sau la cererea cel puțin a unei treimi din membrii cu drept de vot.

2. Valdes sanāksmēs piedalās visi valdes locekļi personīgi un tos nevar pārstāvēt.

2. Fiecare membru este prezent în persoană la reuniunile consiliului general și nu poate fi reprezentat.

3. Atkāpjoties no 2. punkta, ja kāds no locekļiem sanāksmes nevar ilgstoši apmeklēt, tas var nozīmēt aizstājēju. Šo valdes locekli var arī aizstāt persona, kas saskaņā ar attiecīgās iestādes reglamentējošiem noteikumiem ir oficiāli iecelta aizstāšanai uz laiku.

3. Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), un membru care nu poate participa la întruniri pentru o perioadă prelungită de timp poate numi un locțiitor. De asemenea, membrul respectiv poate fi înlocuit de o persoană care a fost numită formal în conformitate cu normele privind substituirea temporară a reprezentanților, în vigoare în cadrul instituției vizate.

4. Sanāksmes ir konfidenciālas.

4. Reuniunile sunt confidențiale.

10. pantsBalsošanas kārtība valdē

Articolul 10 Modalități de vot în cadrul consiliului general

1. Katram valdes balsstiesīgajam loceklim ir viena balss.

1. Fiecare membru cu drept de vot din consiliul general deține un vot.

2. Valdē lēmumi tiek pieņemti ar vienkāršu balsu vairākumu, balsojot klātesošiem balsstiesīgiem valdes locekļiem. Ja ir vienāds balsu skaits, izšķirošā ir priekšsēdētāja balss.

2. Consiliul general decide cu majoritate simplă a membrilor cu drept de vot prezenți. În caz de egalitate de voturi, președintele deține votul decisiv.

3. Lai valde varētu balsot, vajadzīgais kvorums ir divas trešdaļas valdes balsstiesīgo locekļu. Ja kvoruma nav, priekšsēdētājs var sasaukt ārkārtas sanāksmi, kurā lēmumu var pieņemt arī bez kvoruma.

3. Un cvorum de două treimi din membrii cu drept de vot este necesar pentru efectuarea oricărui vot în cadrul consiliului general. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, președintele poate convoca o reuniune extraordinară în cadrul căreia deciziile pot fi adoptate fără a se întruni cvorumul menționat.

11. pantsKoordinācijas komiteja

Articolul 11 Comitetul director

1. Koordinācijas komitejas sastāvā ir šādi locekļi:

1. Comitetul director este alcătuit din următorii membri:

a) ESRK priekšsēdētājs;

(a) președintele CERS;

b) ESRK priekšsēdētāja vietnieks;

(a) vicepreședintele CERS;

c) pieci valdes locekļi, kas ir arī ECB Ģenerālpadomes locekļi. Tos ievēl valdes locekļi uz diviem gadiem no to valdes locekļu vidus, kas vienlaikus ir arī ECB Ģenerālpadomes locekļi;

(c) cinci alți membri ai consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE. Aceștia sunt aleși de către și dintre membrii consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE, pentru o perioadă de doi ani.

d) Eiropas Komisijas loceklis;

(d) un membru al Comisiei Europene;

e) Eiropas Banku iestādes priekšsēdētājs;

(e) președintele Autorității bancare europene;

f) Eiropas Apdrošināšanas un fondēto pensiju iestādes priekšsēdētājs;

(f) președintele Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale;

g) Eiropas Vērtspapīru un tirgu iestādes priekšsēdētājs;

(g) președintele Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe;

h) Ekonomikas un finanšu komitejas priekšsēdētājs.

(h) președintele Comitetului economic și financiar.

Katra ievēlētā koordinācijas komitejas locekļa vakantā vieta tiks aizpildīta, ievēlot jaunu valdes locekli.

Orice loc rămas vacant în cadrul comitetului director trebuie ocupat prin alegerea unui nou membru de către consiliul general.

2. Koordinācijas komitejas sanāksmes sasauc priekšsēdētājs, un tās notiek vismaz reizi ceturksnī pirms katras valdes sanāksmes. Priekšsēdētājs var sasaukt arī ad-hoc sanāksmes.

2. Reuniunile comitetului director sunt convocate de către președinte cel puțin trimestrial, înainte de fiecare reuniune a consiliului general. Președintele poate convoca, de asemenea, reuniuni ad-hoc.

12. pantsKonsultatīvā speciālistu komiteja

Articolul 12 Comitetul consultativ tehnic

1. Konsultatīvās speciālistu komitejas sastāvā ir šādi locekļi:

1. Comitetul consultativ tehnic este alcătuit din următorii membri:

a) viens pārstāvis no katras valsts centrālās bankas un viens pārstāvis no ECB;

(a) un reprezentant al fiecărei bănci centrale naționale și un reprezentant al BCE;

b) viens pārstāvis no katras dalībvalsts kompetentās uzraudzības iestādes;

(b) un reprezentant per stat membru din cadrul autorităților naționale de supraveghere competente;

c) viens Eiropas Banku iestādes pārstāvis;

(c) un reprezentant al Autorității bancare europene;

d) viens pārstāvis no Eiropas Apdrošināšanas un fondēto pensiju iestādes;

(d) un reprezentant al Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale;

e) viens pārstāvis no Eiropas Vērtspapīru un tirgu iestādes;

(e) un reprezentant al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe;

f) divi Komisijas pārstāvji;

(f) doi reprezentanți ai Comisiei;

g) viens pārstāvis no Ekonomikas un finanšu komitejas.

(g) un reprezentant al Comitetului economic și financiar.

Katras dalībvalsts uzraudzības iestādes izraugās komitejai vienu pārstāvi. Ja sanāksmes darba kārtībā ir iekļauti punkti, kas attiecas uz vairākām valsts uzraudzības iestādēm vienā un tajā pašā dalībvalstī, attiecīgais pārstāvis piedalās tikai to darba kārtības jautājumu apspriešanā, kas ir viņa kompetencē.

Autoritățile de supraveghere din fiecare stat membru aleg un reprezentant în cadrul comitetului. Atunci când pe agenda unei reuniuni se regăsesc puncte care țin de competența unor autorități naționale de supraveghere diferite din același stat membru, respectivii reprezentanți participă numai la dezbaterea punctelor de pe agendă care țin de competența lor.

2. Konsultatīvās speciālistu komitejas priekšsēdētāju ieceļ valde, valdes priekšsēdētājam izsakot priekšlikumu.

2. Președintele comitetului consultativ tehnic este numit de consiliul general în urma unei propuneri a președintelui consiliului general.

3. Komiteja pēc valdes priekšsēdētāja pieprasījuma veic 4. panta 5. punktā minētos uzdevumus.

3. Comitetul îndeplinește atribuțiile menționate la articolul 4 alineatul (5) la cererea președintelui consiliului general.

4. ESRK sekretariāts atbalsta konsultatīvās speciālistu komitejas darbu, un sekretariāta vadītājs piedalās tās sanāksmēs.

4. Secretariatul CERS sprijină lucrările comitetului consultativ tehnic, iar șeful secretariatului participă la reuniuni.

13. pantsCiti konsultāciju avoti

Articolul 13 Alte surse de consultanță

Veicot savu uzdevumu, ESRK vajadzības gadījumā konsultējas ar attiecīgā privātā sektora dalībniekiem.

La îndeplinirea atribuțiilor sale, CERS solicită, dacă este cazul, consultanță din partea sectorului privat relevant.

14. pantsPiekļuve dokumentiem

Articolul 14 Accesul la documente

1. Uz ESRK rīcībā esošajiem dokumentiem attiecas Eiropas Parlamenta un Padomes Regula (EK) Nr. 1049/2001[12].

1. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului[12] se aplică documentelor deținute de către CERS.

2. Valde sešu mēnešu laikā pēc šīs regulas stāšanās spēkā pieņem praktiskus noteikumus Regulas (EK) Nr. 1049/2001 īstenošanai.

2. Consiliul general adoptă modalitățile practice de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3. ESRK lēmumi, ko tā pieņem saskaņā ar Regulas (EK) Nr. 1049/2001 8. pantu, var būt iemesls sūdzībai ombudam vai prasības iesniegšanai Eiropas Kopienu Tiesā atbilstīgi EK līguma 195. un 230. pantā paredzētajiem nosacījumiem.

3. Deciziile luate de CERS, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului sau al unei acțiuni la Curtea de Justiție, în condițiile prevăzute la articolele 195 și, respectiv, 230 din Tratatul CE.

III nodaļaUzdevumi

Capitolul IIIAtribu țII

15. PANTS INFORMāCIJAS VāKšANA UN APMAIņA

ARTICOLUL 15 Colectarea și schimbul de informații

1. ESRK nodrošina Eiropas uzraudzības iestādes ar informāciju par sistēmiskiem riskiem, kas tām ir vajadzīga to uzdevumu izpildei.

1. CERS furnizează Autorităților europene de supraveghere informații referitoare la riscurile sistemice, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor acestora.

2. Eiropas uzraudzības iestādes, valstu centrālās bankas un dalībvalstis cieši sadarbojas ar ESRK un nodrošina to ar visu informāciju, kas tai vajadzīga, lai veiktu savus uzdevumus saskaņā ar Kopienas tiesību aktiem.

2. Autoritățile europene de supraveghere, băncile centrale naționale și statele membre cooperează îndeaproape cu CERS și furnizează toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor acestuia în conformitate cu legislația comunitară.

3. ESRK var pieprasīt informāciju no Eiropas uzraudzības iestādēm pārskata vai apkopojuma veidā tā, ka nav iespējams atpazīt atsevišķas finanšu iestādes. Ja pieprasītie dati minētajām iestādēm nav pieejami vai tie nav pieejami savlaicīgi, ESRK var pieprasīt datus no valstu uzraudzības iestādēm, valstu centrālajām bankām vai citām dalībvalstu iestādēm.

3. CERS poate solicita informații din partea Autorităților europene de supraveghere în formă de rezumat sau în formă colectivă, astfel încât instituțiile financiare individuale să nu poată fi identificate. Dacă informațiile solicitate nu sunt la dispoziția autorităților respective sau nu sunt puse la dispoziție în timp util, CERS poate solicita date din partea autorităților naționale de supraveghere, a băncilor centrale naționale sau a altor autorități ale statelor membre.

4. ESRK ar pamatotu pieprasījumu var vērsties pie Eiropas uzraudzības iestādēm, lai saņemtu datus, kas nav sniegti pārskata vai apkopojuma veidā.

4. CERS poate adresa o cerere motivată Autorităților europene de supraveghere pentru furnizarea unor informații care nu sunt în formă de rezumat sau în formă colectivă.

5. Pirms informācijas pieprasījuma atbilstīgi 3. un 4. punktam ESRK apspriežas ar attiecīgo Eiropas uzraudzības iestādi, lai pārliecinātos par pieprasījuma proporcionalitāti.

5. Înainte de a solicita informații în conformitate cu alineatele (3) și (4), CERS consultă autoritatea europeană de supraveghere relevantă pentru a se asigura că cererea are un caracter proporțional.

16. pantsBrīdinājumi un ieteikumi

Articolul 16 Avertismente și recomandări

1. Ja konstatēti nopietni riski, kas apdraud 3. panta 1. punktā minētā mērķa sasniegšanu, ESRK izsaka brīdinājumus un vajadzības gadījumā sniedz ieteikumus korektīviem pasākumiem.

1. Atunci când identifică riscuri semnificative pentru atingerea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (1), CERS emite avertismente și, dacă este cazul, formulează recomandări pentru acțiuni de remediere.

2. ESRK brīdinājumi vai ieteikumi, kas sniegti saskaņā ar 3. panta 2. punkta c) un d) apakšpunktu, var būt gan vispārīgi, gan konkrēti, un tie ir adresēti Kopienai kopumā vai vienai vai vairākām dalībvalstīm, vai vienai vai vairākām Eiropas uzraudzības iestādēm, vai vienai vai vairākām valstu uzraudzības iestādēm. Ieteikumos paredzēts konkrēts termiņš politiskajai rīcībai. Ieteikumi var būt adresēti arī Komisijai par attiecīgajiem Kopienas tiesību aktiem.

2. Avertismentele și recomandările emise de CERS în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) literele (c) și (d) pot fi de natură generală sau specifică și se adresează Comunității în ansamblul său, unuia sau mai multor state membre, uneia sau mai multor Autorități europene de supraveghere sau uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere. Recomandările includ un termen specific de adoptare a unui răspuns. De asemenea, recomandările pot fi adresate Comisiei în ceea ce privește legislația comunitară relevantă.

3. Brīdinājumi un ieteikumi tiek nosūtīti arī Padomei un, ja tie ir adresēti vienai vai vairākām valsts uzraudzības iestādēm, tad arī Eiropas uzraudzības iestādēm.

3. Avertismentele și recomandările se transmit Consiliului și, în cazul în care se adresează uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere, se transmit, de asemenea Autorităților europene de supraveghere.

4. Ikviens valdes loceklis jebkurā laikā var pieprasīt balsot par brīdinājuma vai ieteikuma projektu.

4. Orice membru al consiliului general poate solicita votul cu privire la un proiect de avertisment sau de recomandare în orice moment.

17. pantsTurpmākie pasākumi, kas seko ESRK ieteikumiem

Articolul 17 Monitorizarea recomandărilor CERS

1. Ja 3. panta 2. punkta d) apakšpunktā minētais ieteikums ir adresēts vienai vai vairākām dalībvalstīm vai vienai vai vairākām Eiropas uzraudzības iestādēm, vai vienai vai vairākām valstu uzraudzības iestādēm, adresāti ESRK paziņo par pasākumiem, kas veikti, atbildot uz ieteikumiem, vai paskaidro, kādēļ tie nav rīkojušies. Padome un, ja vajadzīgs, Eiropas uzraudzības iestādes tiek informētas.

1. Dacă o recomandare menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (d) se adresează unuia sau mai multor state membre, uneia sau mai multor Autorități europene de supraveghere sau uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere, destinatarii comunică acțiunile întreprinse drept răspuns la recomandările CERS sau explică lipsa lor de acțiune. Se informează Consiliul și, dacă este cazul, Autoritățile europene de supraveghere.

2. Ja ESRK nolemj, ka ieteikums nav ņemts vērā, un tā adresāti nav varējuši pienācīgi paskaidrot rīcības trūkumu, tā informē Padomi vai, ja nepieciešams, konkrētas Eiropas uzraudzības iestādes.

2. Dacă CERS decide că nu s-a dat curs recomandărilor sale și că destinatarii nu au explicat în mod adecvat lipsa lor de acțiune, acesta informează Consiliul și, dacă este cazul, Autoritățile europene de supraveghere implicate.

18. pantsPubliski brīdinājumi un ieteikumi

Articolul 18 Avertismente și recomandări publice

1. Izskatot katru gadījumu atsevišķi, ESRK valde lemj, vai brīdinājumu vai ieteikumu darīt publiski pieejamu. Atkāpjoties no 10. panta 2. punkta, lai brīdinājums vai ieteikums kļūtu publiski pieejams, par to jābalso ar divu trešdaļu kvalificētu balsu vairākumu.

1. Consiliul general al CERS decide dacă un avertisment sau o recomandare trebuie făcută publică de la caz la caz. Prin derogare de la dispozițiile articolului 10 alineatul (2) este necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi pentru a face public un avertisment sau o recomandare.

2. Ja ESRK valde izlemj brīdinājumu vai ieteikumu darīt publiski pieejamu, tā par to iepriekš brīdina adresātu(-us).

2. Dacă consiliul general al CERS decide să facă public un avertisment sau o recomandare, acesta informează destinatarul (destinatarii) în prealabil.

3. Ja ESRK valde izlemj nedarīt brīdinājumu vai ieteikumu publiski pieejamu, adresāts un vajadzības gadījumā Padome un Eiropas uzraudzības iestādes veic visus vajadzīgos pasākumus, lai aizsargātu to konfidenciālo raksturu. Padomes priekšsēdētājs var izlemt neizplatīt brīdinājumu vai ieteikumu citiem Padomes locekļiem.

3. Dacă consiliul general al CERS decide să nu facă public un avertisment sau o recomandare, destinatarii și, dacă este cazul, Consiliul și Autoritățile europene de supraveghere iau măsurile necesare pentru protejarea naturii confidențiale a acestora. Președintele Consiliului poate decide să nu transmită un avertisment sau o recomandare celorlalți membri ai Consiliului.

IV nodaļaNobeiguma noteikumi

Capitolul IVDispozi țII FINALE

19. PANTS ZIņOšANAS PIENāKUMI

ARTICOLUL 19 Obligații de raportare

1. Vismaz reizi gadā ESRK sniedz ziņojumu Eiropas Parlamentam un Padomei.

1. CERS transmite un raport cel puțin o dată pe an Parlamentului European și Consiliului.

2. Pēc Padomes vai Komisijas uzaicinājuma ESRK izskata arī īpašus jautājumus.

2. De asemenea, CERS examinează aspecte specifice la invitația Consiliului sau a Comisiei.

20. pantsPārskatīšanas klauzula

Articolul 20 Clauza de revizuire

Pamatojoties uz Komisijas ziņojumu, un pēc ECB atzinuma saņemšanas Padome pārskata šo regulu pēc trīs gadiem pēc šīs regulas stāšanās spēkā un nosaka, vai ESRK misija un organizācija ir jāpaskata.

Consiliul examinează prezentul regulament pe baza unui raport al Comisiei, la trei de la intrarea sa în vigoare, și stabilește dacă misiunile și organizarea CERS trebuie revizuite, după primirea unui aviz din partea BCE.

21. pantsStāšanās spēkā

Articolul 21 Intrarea în vigoare

Šī regula stājas spēkā nākamajā dienā pēc tās publicēšanas Eiropas Savienības Oficiālajā Vēstnesī.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Šī regula uzliek saistības kopumā un ir tieši piemērojama visās dalībvalstīs.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Briselē,

Adoptat la Bruxelles,

Eiropas Parlamenta vārdā — Padomes vārdā —

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

priekšsēdētājs [..] priekšsēdētājs [..]

Președintele Președintele

[1] Šīs komitejas ir: Eiropas Banku uzraudzītāju komiteja (EBUK), Eiropas Apdrošināšanas un fondēto pensiju uzraudzītāju komiteja (EAFPUK) un Eiropas Vērtspapīru regulatoru komiteja (EVRK).

[1] Este vorba despre Comitetul european al inspectorilor bancari (CEIB), Comitetul european al inspectorilor pentru asigurări și pensii ocupaționale (CEIAPO) și Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (CAERPVM).

[2] OV C , , . lpp.

[2] JO C , , p. .

[3] Lēmums XXXX

[3] Decizia XXXX

[4] OV C , , . lpp.

[4] JO C , , p. .

[5] OV C , , . lpp.

[5] JO C , , p. .

[6] COM(2009) 114

[6] COM(2009) 114.

[7] COM(2009) 252

[7] COM(2009) 252.

[8] OJ L , , lpp. .

[8] JO L , , p. .

[9] OJ L , , lpp. .

[9] JO L , , p. .

[10] OJ L , , lpp. .

[10] JO L , , p. .

[11] OJ L , , lpp. .

[11] JO L , , p. .

[12] OV

[12] JO