Rodyti dviem kalbomis

BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV  BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV 

lt

ro

 
KOMISIJOS KOMUNIKATAS EUROPOS PARLAMENTUI, TARYBAI, EUROPOS EKONOMIKOS IR SOCIALINIŲ REIKALŲ KOMITETUI IR REGIONŲ KOMITETUI
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Privatumo apsauga glaudžiai susijusiame pasaulyje Europos duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindai XXI amžiuje
Protecția vieții private într-o lume interconectată Un cadru european privind protecția datelor pentru secolul 21
(Tekstas svarbus EEE)
(Text cu relevanță pentru SEE)
1. DABARTINĖS DUOMENŲ APSAUGOS PROBLEMOS
1. PROVOCĂRILE ACTUALE PRIVIND PROTECȚIA DATELOR
Sparčiai kintant technologijoms ir vykstant globalizacijai, keičiamasi vis daugiau asmens duomenų, smarkiai pakito jų rinkimo, susipažinimo su jais, jų naudojimo ir perdavimo būdai. Nauji dalijimosi informacija būdai socialiniuose tinkluose ir didelis nuotolinės informacijos kiekis tapo daugelio iš 250 mln. interneto vartotojų Europoje gyvenimo dalimi. Kartu, asmens duomenys tapo itin svarbūs daugeliui įmonių. Dažnai duomenų apie galimus klientus rinkimas, kaupimas ir analizavimas yra svarbi jų verslo veiklos dalis[1].
Ritmul rapid al schimbărilor tehnologice și globalizarea au transformat profund modul în care este colectat, accesat, utilizat și transferat volumul tot mai mare de date cu caracter personal. Noile modalități de a face schimb de informații prin intermediul rețelelor sociale și stocarea unor cantități mari de date la distanță au devenit o parte a vieții multor din cei 250 de milioane de utilizatori ai internetului din Europa. În același timp, pentru multe întreprinderi, datele cu caracter personal reprezintă un avantaj. Colectarea, agregarea și analizarea datelor privind clienții potențiali constituie adesea o parte importantă a activităților lor economice[1].
Šioje naujoje skaitmeninėje aplinkoje fiziniai asmenys turi teisę veiksmingai kontroliuoti savo asmeninę informaciją. Duomenų apsauga yra viena iš pagrindinių teisių Europoje, įtvirtinta Europos Sąjungos pagrindinių teisių chartijos 8 straipsnio 1 dalyje ir Sutarties dėl Europos Sąjungos veikimo 16 straipsnio 1 dalyje, ir turi būti atitinkamai saugoma.
În cadrul acestui nou mediu digital, persoanele au dreptul să beneficieze de un control efectiv asupra informațiilor cu caracter personal. Protecția datelor este un drept fundamental în Europa, prevăzut la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care trebuie protejat în mod corespunzător.
Nepasitikintys vartotojai vengia pirkti internetu ir naudotis naujomis paslaugomis. Todėl aukštą duomenų apsaugos lygį būtina užtikrinti ir siekiant padidinti pasitikėjimą internetinėmis paslaugomis bei išnaudoti skaitmeninės ekonomikos potencialą, kartu skatinant ekonomikos augimą ir ES pramonės konkurencingumą.
Lipsa de încredere îi face pe consumatori să ezite în ceea ce privește achiziționarea de produse online sau acceptarea de noi servicii. Prin urmare, un nivel ridicat de protecție a datelor este, de asemenea, crucial pentru creșterea încrederii în serviciile online și pentru valorificarea potențialului economiei digitale, încurajând astfel creșterea economică și competitivitatea industriilor din UE.
Reikia nustatyti šiuolaikiškas, nuoseklias visoje ES galiojančias taisykles, kad duomenys laisvai judėtų iš vienos valstybės narės į kitą. Siekiant suteikti įmonėms teisinį tikrumą ir sumažinti administracinę naštą reikia nustatyti aiškias ir vienodas taisykles. Tai padaryti būtina, kad bendroji rinka veiktų ir kad būtų paskatintas ekonomikos augimas, naujų darbo vietų kūrimas ir inovacijos[2]. Atnaujintomis ES duomenų apsaugos taisyklėmis, kuriomis sustiprinamas jų vidaus rinkos aspektas, užtikrinama aukšto lygio asmens duomenų apsauga ir skatinamas teisinis tikrumas, aiškumas bei nuoseklumas, todėl joms skirtas pagrindinis vaidmuo Europos Komisijos Stokholmo veiksmų plane[3] ir Europos skaitmeninėje darbotvarkėje[4] ir bendresniais bruožais – ES ekonomikos augimo strategijoje „Europa 2020“[5].
Sunt necesare norme moderne și coerente pe întreg teritoriul UE pentru ca datele să circule liber de la un stat membru la altul. Întreprinderile au nevoie de norme clare și uniforme care să le ofere securitate juridică și să reducă sarcina administrativă la minimum. Acest lucru este esențial pentru ca piața unică să funcționeze și să stimuleze creșterea economică, să creeze noi locuri de muncă și să încurajeze inovarea[2]. O modernizare a normelor UE în materie de protecție a datelor care să consolideze dimensiunea acestora privind piața internă, să asigure un nivel ridicat de protecție a datelor persoanelor fizice și să promoveze securitatea juridică, claritatea și coerența; prin urmare, aceasta joacă un rol central în cadrul Planului de acțiune de la Stockholm al Comisiei Europene[3], al Agendei digitale pentru Europa[4] și, în sens mai larg, contribuie la strategia UE privind creșterea economică (Strategia Europa 2020[5]).
ES 1995 m. direktyva[6], pagrindinis asmens duomenų apsaugos Europoje teisės aktas, buvo labai svarbus etapas duomenų apsaugos istorijoje. Jos tikslai užtikrinti veikiančią bendrąją rinką ir veiksmingai apsaugoti pagrindines fizinių asmenų teises ir laisves, tebėra aktualūs. Tačiau ji buvo priimta prieš 17 metų, kai internetu tik buvo pradedama naudotis. Šiandien naujoje sudėtingoje skaitmeninėje aplinkoje esamomis taisyklėmis neužtikrinama reikiama darna ir nepakankamai veiksmingai užtikrinama teisė į asmens duomenų apsaugą. Todėl Europos Komisija siūlo iš pagrindų pertvarkyti ES duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindus.
Directiva UE din 1995[6], principalul instrument legislativ privind protecția datelor cu caracter personal în Europa, a reprezentat un punct de reper în istoria protecției datelor. Obiectivele sale privind asigurarea unei piețe unice funcționale și protecția efectivă a drepturilor fundamentale și a libertăților persoanelor sunt în continuare valabile. Cu toate acestea, directiva a fost adoptată în urmă cu 17 ani când internetul era în fază incipientă. În noul mediu digital plin de provocări din zilele noastre, normele existente nu oferă nici gradul de armonizare corespunzător, nici eficiența necesară pentru a asigura dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană propune o reformă fundamentală a cadrului UE privind protecția datelor.
Be to, Lisabonos sutartimi, SESV 16 straipsniu sukurtas naujas teisinis pagrindas atnaujintam ir visapusiškam požiūriui į duomenų apsaugą ir laisvą asmens duomenų judėjimą, įskaitant policijos ir teisminį bendradarbiavimą baudžiamosiose bylose[7]. Šis požiūris išreikštas Europos Komisijos komunikatuose dėl Stokholmo programos ir Stokholmo veiksmų plano[8], kuriuose pabrėžta, kad Sąjunga turi „sukurti išsamią asmens duomenų apsaugos sistemą, kuri apimtų visas ES kompetencijos sritis“ ir „užtikrinti, kad pagrindinė teisė į duomenų apsaugą būtų nuosekliai taikoma“.
În plus, Tratatul de la Lisabona a creat, prin articolul 16 din TFUE, un nou temei juridic pentru o abordare globală și modernizată a protecției datelor și a liberei circulații a datelor cu caracter personal, care acoperă, de asemenea, cooperarea polițienească și judiciară în materie penală[7]. Această abordare se reflectă în comunicările Comisiei Europene privind Programul de la Stockholm și în Planul de acțiune de la Stockholm[8], care subliniază necesitatea ca Uniunea „să instituie un regim cuprinzător de protecție a datelor cu caracter personal care să acopere toate domeniile de competență ale UE” și „să se asigure că dreptul fundamental privind protecția datelor este aplicat în mod coerent”.
Siekdama skaidriai parengti ES duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindų reformą, Komisija nuo 2009 m. vykdė viešas konsultacijas duomenų apsaugos klausimais[9] ir aktyviai palaikė dialogą su suinteresuotosiomis šalimis[10]. 2010 m. lapkričio 4 d. Komisija paskelbė Komunikatą „Visapusiškas požiūris į asmens duomenų apsaugą Europos Sąjungoje“[11], kuriame išdėstytos pagrindinės reformos temos. Nuo 2011 m. rugsėjo iki gruodžio mėn. Komisija aktyviai palaikė dialogą su Europos nacionalinėmis duomenų apsaugos institucijomis ir Europos duomenų apsaugos priežiūros pareigūnu, kad išnagrinėtų galimybes, kaip nuosekliau taikyti ES duomenų apsaugos taisykles visose ES valstybėse narėse[12].
Pentru a pregăti în mod transparent reforma cadrului UE privind protecția datelor, Comisia a lansat, încă din 2009, consultări publice în acest domeniu[9] și s-a angajat într-un dialog intens cu părțile interesate[10]. La 4 noiembrie 2010, Comisia a publicat o comunicare privind o abordare globală a protecției datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană[11], care precizează principalele teme ale reformei. În perioada septembrie - decembrie 2011, Comisia a fost implicată într-un dialog intens cu autoritățile naționale pentru protecția datelor din Europa și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în vederea explorării opțiunilor pentru o aplicare mai coerentă a normelor UE privind protecția datelor în toate statele membre ale Uniunii[12].
Per šias diskusijas paaiškėjo, kad ir piliečiai, ir įmonės nori, kad Europos Komisija visapusiškai pertvarkytų ES duomenų apsaugos taisykles. Įvertinusi įvairių politikos galimybių poveikį[13] Europos Komisija dabar siūlo tvirtus ir nuoseklius, visoms Sąjungos politikos sritims taikytinus teisinio reglamentavimo pagrindus, kuriais sustiprinamos fizinių asmenų teisės, duomenų apsaugos bendrosios rinkos aspektas ir sumažinama įmonėms tenkanti biurokratinė našta[14]. Komisija siūlo naujus reglamentavimo pagrindus, kuriuos turėtų sudaryti:
În urma acestor discuții, a rezultat în mod clar că atât cetățenii, cât și întreprinderile doreau realizarea de către Comisia Europeană a unei reforme cuprinzătoare a normelor UE în materie de protecție a datelor. După evaluarea efectelor diferitelor opțiuni de politică[13], Comisia Europeană propune în prezent un cadru legislativ solid și coerent aplicabil tuturor politicilor Uniunii, care să consolideze drepturile persoanelor, dimensiunea protecției datelor privind piața unică și să contribuie la reducerea birocrației cu care se confruntă întreprinderile[14]. În conformitate cu propunerea Comisiei, noul cadru ar trebui să fie constituit din:
– reglamentas (kuriuo pakeičiama Direktyva 95/46/EB), kuriuo nustatomi bendrieji ES duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindai[15];
– un regulament (de înlocuire a Directivei 95/46/CE), care stabilește un cadru general al UE privind protecția datelor[15]; și
– ir direktyva (kuria pakeičiamas Pamatinis sprendimas 2008/977/TVR[16]), kuria nustatomos asmens duomenų, tvarkomų nusikalstamų veikų prevencijos, tyrimo, nustatymo ar traukimo baudžiamojon atsakomybėn už jas arba susijusios teisminės veiklos tikslais, apsaugos taisyklės.
– o directivă (de înlocuire a Deciziei-cadru 2008/977/JAI[16]), care definește normele privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor, precum și în scopul activităților judiciare conexe.
Šiame komunikate nustatomi pagrindiniai ES duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindų reformos elementai.
Prezenta comunicare descrie principalele elemente ale reformei cadrului UE privind protecția datelor.
2. Fiziniams asmenims sudaromos sąlygos kontroliuoti savo asmens duomenis
2. EXERCITAREA CONTROLULUI DE CĂTRE PERSOANE ASUPRA DATELOR ACESTORA CU CARACTER PERSONAL
Pagal Direktyvą 95/46/EB, kuri šiandien yra pagrindinis duomenų apsaugos srities ES teisės aktas, fizinių asmenų galimybės naudotis teise į duomenų apsaugą nepakankamai suderintos valstybėse narėse. Taip pat už duomenų apsaugą atsakingų nacionalinių valdžios institucijų įgaliojimai nėra pakankamai suderinti, kad taisyklės būtų taikomos nuosekliai ir veiksmingai. Todėl kai kuriose valstybėse narėse faktiškai naudotis šiomis teisėmis, ypač internete, yra sudėtingiau, nei kitose.
Modalitățile prin care persoanele își pot exercita dreptul la protecția datelor, prevăzute în Directiva 95/46/CE – principalul act legislativ al UE în domeniul protecției datelor în vigoare – nu sunt suficient de armonizate în statele membre. De asemenea, nici competențele autorităților naționale responsabile cu protecția datelor nu sunt suficient de armonizate pentru a se asigura o aplicare coerentă și efectivă a normelor în acest domeniu. Aceasta înseamnă, de fapt, că exercitarea unor astfel de drepturi este mai dificilă în unele state membre decât în altele, în special on line.
Šie sunkumai kyla ir dėl to, kad kasdien surenkamas didžiulis kiekis duomenų, o vartotojai dažnai nevisiškai žino, kad jų duomenys renkami. Nors daug europiečių mano, kad asmens duomenų atskleidimas tampa vis labiau neatsiejamas nuo šiuolaikinio gyvenimo[17], 72 proc. interneto vartotojų yra susirūpinę, kad internete jų prašoma per daug asmeninės informacijos[18]. Jie nesijaučia kontroliuojantys savo duomenis. Jie nepakankamai informuojami apie tai, kas nutinka su jų asmenine informacija, kam ji perduodama ir kokiais tikslais. Dažnai jie nežino, kaip pasinaudoti savo teisėmis internete.
Aceste dificultăți sunt cauzate, de asemenea, de volumul datelor colectate zilnic și de faptul că utilizatorii nu sunt întotdeauna pe deplin conștienți că datele lor cu caracter personal sunt colectate. Deși numeroși europeni consideră că divulgarea datelor cu caracter personal constituie, într-o măsură din ce în ce mai mare, o parte a vieții moderne[17], 72% dintre utilizatorii de internet din Europa sunt preocupați în continuare de faptul că li se cere divulgarea unui număr prea mare de date cu caracter personal online[18]. Aceștia au sentimentul că nu dețin controlul asupra datelor cu caracter personal. De asemenea, consideră că nu sunt corect informați cu privire la ceea ce se întâmplă cu informațiile lor cu caracter personal, la destinatarii acestor informații și la scopul transmiterii acestora. Adesea, utilizatorii nu știu cum să își exercite drepturile online.
„Teisė būti pamirštam“
.
Europietis studentas priklauso internetiniam socialiniam tinklui ir nusprendžia paprašyti susipažinti su visais tinklo turimais jo asmens duomenimis. Studentas pamato, kad tinklas renka gerokai daugiau informacijos, nei jis manė, ir kai kurie asmens duomenys, kurie, jo manymu, buvo ištrinti, tebebuvo saugomi.
„Dreptul de a fi uitat”
Kad taip neatsitiktų, pertvarkius ES duomenų apsaugos taisykles, toliau nurodytomis priemonėmis bus užtikrinta:
Un student european care este membru al unui serviciu de socializare online decide să solicite accesul la toate datele sale cu caracter personal pe care le deține rețeaua. Cu această ocazie, realizează că rețeaua colectează mult mai multe date decât credea și că anumite date cu caracter personal despre care acesta credea că au fost șterse, erau stocate în continuare de către rețea.
- aiškus reikalavimas internetinių socialinių tinklų paslaugų teikėjams (ir visiems kitiems duomenų valdytojams) rinkti ir tvarkyti kuo mažiau vartotojų asmens duomenų;
Reforma normelor UE în materie de protecție a datelor va garanta că o astfel de situație nu mai poate avea loc, prin introducerea:
- reikalavimas, kad numatytaisiais parametrais būtų užtikrinta, kad duomenys neviešinami;
- unei cerințe explicite care obligă serviciile de socializare online (și toți ceilalți operatori de date) să limiteze la minimum volumul de date cu caracter personal ale utilizatorilor pe care le culeg și prelucrează;
- aiški duomenų valdytojų pareiga ištrinti asmens duomenis, jeigu asmuo to aiškiai prašo ir kai nebėra teisėto pagrindo jų saugoti.
- unei cerințe privind asigurarea faptului că setările standard ale sistemului garantează că datele nu sunt făcute publice;
Pirmiau aprašytu konkrečiu atveju socialinio tinklo paslaugų teikėjas privalėtų nedelsdamas ištrinti visus studento duomenis.
- unei obligații explicite a operatorilor de date de a șterge datele cu caracter personal ale unei persoane în cazul în care persoana solicită în mod explicit acest lucru și în cazul în care nu există alte motive întemeiate pentru păstrarea lor. În acest caz specific, furnizorul rețelei sociale ar avea obligația de a șterge imediat totalitatea datelor referitoare la student.
Kaip pabrėžta Europos skaitmeninėje darbotvarkėje, žmonės dažniausiai neperka prekių ar paslaugų internetu, nes yra susirūpinę dėl privatumo. Atsižvelgiant į informacinių ir ryšių technologijų (IRT) sektoriaus indėlį į bendrą produktyvumo augimą Europoje (tiesioginis IRT sektoriaus indėlis – 20 proc., IRT investicijų – 30 proc.[19]), būtina užtikrinti pasitikėjimą šiomis paslaugomis siekiant paskatinti ES ekonomikos augimą ir ES pramonės konkurencingumą.
Astfel cum se subliniază în „O Agendă digitală pentru Europa”, preocupările legate de viața privată sunt printre cele mai frecvente motive pentru care oamenii nu cumpăra bunuri și servicii online. Având în vedere contribuția sectorului tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) la creșterea globală a productivității în Europa – 20% provenind direct de la sectorul TIC și 30% de la investițiile în cadrul TIC[19] – încrederea în aceste servicii este foarte importantă pentru a stimula creșterea economiei UE și competitivitatea industriei europene.
Pranešimai apie duomenų saugumo pažeidimus
Notificările privind încălcarea securității datelor
Programišiai įsibrovė į ES vartotojams skirtą žaidimų tinklą. Pažeistos duomenų bazės, kuriose saugomi dešimčių milijonų vartotojų visame pasaulyje asmens duomenys (vardai, pavardės, adresai, galbūt kredito kortelių duomenys). Įmonė apie tai pranešė atitinkamiems vartotojams tik po savaitės.
Hackerii au atacat un serviciu de jocuri de noroc care se adresează utilizatorilor din UE. Încălcarea a afectat baze de date care conțineau date cu caracter personal (inclusiv nume, adrese și, posibil, date referitoare la cărțile de credit) ale zeci de milioane de utilizatori din întreaga lume. Societatea respectivă a așteptat o săptămână înainte de a notifica utilizatorii în cauză.
Pertvarkius ES duomenų apsaugos taisykles bus užtikrinta, kad taip nebeatsitiktų. Pagal naujas taisykles įmonės privalės:
Reforma normelor UE în materie de protecție a datelor va asigura faptul că o astfel de situație nu mai poate avea loc, noile norme obligând societățile să:
- sustiprinti saugumo priemones, kad užkirstų kelią pažeidimams ir jų išvengtų;
- consolideze măsurile de securitate pentru a preveni și evita încălcarea securității datelor;
- nepagrįstai nedelsdamos pranešti nacionalinei duomenų apsaugos institucijai ir atitinkamiems fiziniams asmenims apie duomenų saugumo pažeidimus (jei įmanoma ne vėliau kaip per 24 valandas nuo tada, kai sužino apie pažeidimą).
- notifice încălcarea securității datelor atât autorității naționale de protecție a datelor - dacă este posibil, în termen de 24 de ore de la constatare – cât și persoanelor în cauză, fără întârzieri nejustificate.
Naujais Komisijos pasiūlytais įstatymo galią turinčiais aktais siekiama sustiprinti teises, suteikti žmonėms veiksmingas ir veikiančias priemones, kad jie būtų visapusiškai informuoti apie tai, kas atsitinka su jų asmens duomenimis, ir užtikrinti, kad jie galėtų veiksmingiau naudotis savo teisėmis.
.
Siekdama sustiprinti fizinių asmenų teises į duomenų apsaugą Komisija siūlo naujas taisykles, kurių tikslas toliau aprašytas.
Noile acte legislative propuse de Comisie au ca obiectiv consolidarea drepturilor, punerea la dispoziția cetățenilor a unor mijloace eficiente și operaționale pentru a se asigura că aceștia sunt informați pe deplin cu privire la ceea ce se întâmplă cu datele lor cu caracter personal și pentru a le permite să își exercite drepturile într-un mod mai eficace.
Gerinti fizinių asmenų gebėjimą kontroliuoti savo duomenis:
În vederea consolidării dreptului persoanelor fizice la protecția datelor, Comisia propune noi norme care vor contribui la:
-        užtikrinant, kad asmens sutikimas, kai jo reikia, būtų aiškus, t. y. grįstas pareiškimu arba aiškiu atitinkamo asmens pritarimu, ir būtų išreikštas savanoriška valia.
Îmbunătățirea capacității persoanelor de a-și exercita controlul asupra datelor care îi privesc, prin:
-        suteikiant interneto vartotojams faktinę teisę būti pamirštiems internetinėje erdvėje, t. y. teisę reikalauti ištrinti jų duomenis, jeigu atšaukia sutikimą ir jeigu nebėra kito teisėto pagrindo saugoti duomenis;
-        garantarea faptului că, în cazul în care este necesar consimțământul persoanei în cauză, acesta este acordat în mod explicit, adică se bazează fie pe o declarație, sau pe un act neechivoc al acesteia, și în mod liber;
-        užtikrinant galimybes lengvai susipažinti su savo duomenimis ir teisę į duomenų perkeliamumą, t. y. teisę gauti iš duomenų valdytojo saugomų duomenų kopiją ir laisvę be kliūčių juos perkelti iš vieno paslaugų teikėjo į kitą;
-        oferirea posibilității utilizatorilor de internet de a-și exercita efectiv „dreptul de a fi uitat” în mediul online: dreptul ca datele lor să fie șterse în cazul în care aceștia își retrag consimțământul și în cazul în care nu există alte motive întemeiate pentru păstrarea datelor;
-         stiprinant teisę į informaciją, kad fiziniai asmenys visiškai suvoktų, kaip jų asmens duomenys tvarkomi, ypač kai duomenų tvarkymas susijęs su vaikais. Gerinti būdus, kuriais fiziniai asmenys gali naudotis savo teisėmis:
-        garantarea facilității accesului la propriile date și dreptul la portabilitatea datelor: dreptul de a obține o copie a datelor stocate din partea operatorului și libertatea de a transfera datele de la un furnizor de servicii la altul, fără restricții;
-        stiprinant nacionalinių duomenų apsaugos institucijų nepriklausomumą ir įgaliojimus, kad jos būtų tinkamai pasirengusios veiksmingai nagrinėti skundus, turėtų įgaliojimus atlikti veiksmingus tyrimus, priimti įpareigojančius sprendimus ir taikyti veiksmingas ir atgrasomąsias sankcijas;
-         consolidarea dreptului la informare, astfel încât persoanele să înțeleagă pe deplin modul în care sunt utilizate datele lor cu caracter personal, în special în cazul în care operațiunile de prelucrare a datelor privesc minorii.         Îmbunătățirea mijloacelor de care dispun persoanele fizice pentru a fi în măsură să își exercite drepturile, prin:
-        stiprinant administracines ir teismines teisių gynimo priemones, kai pažeidžiamos teisės į duomenų apsaugą. Visų pirma, kompetentingos asociacijos galės fizinio asmens vardu iškelti bylą teisme.
-        consolidarea independenței și a competențelor autorităților naționale de protecție a datelor, astfel încât acestea să dețină mijloacele necesare pentru soluționarea eficientă a plângerilor, să desfășoare investigații eficiente, să ia decizii cu caracter obligatoriu și să impună sancțiuni eficiente și disuasive;
Stiprinti duomenų saugumą:
-        consolidarea acțiunilor judiciare și a celor administrative în cazul încălcării drepturilor privind protecția datelor. În special, asociațiile specializate în acest domeniu vor putea să introducă o acțiune în instanță în numele unei persoane fizice.
-        skatinant naudotis privatumo didinimo technologijomis (technologijomis, kuriomis užtikrinamas informacijos privatumo saugumas kuo mažiau saugant asmens duomenų), privatumo apsaugai palankiais numatytaisiais parametrais ir privatumo sertifikavimo schemomis;
Consolidarea securității datelor, prin:
-        nustatant bendrą pareigą[20] duomenų valdytojams nepagrįstai nedelsiant pranešti duomenų apsaugos institucijoms (jei įmanoma, per 24 val.) ir atitinkamiems fiziniams asmenims apie duomenų saugumo pažeidimus.
-        încurajarea utilizării tehnologiilor de consolidare a protecției vieții private (tehnologii care protejează confidențialitatea informațiilor prin reducerea la minimum a datelor cu caracter personal stocare), a setărilor standard care respectă confidențialitatea și a regimurilor de certificare a respectării confidențialității;
Stiprinti duomenis tvarkančių subjektų atskaitomybę, visų pirma
-        introducerea unei obligații generale[20] a operatorilor de date de a notifica încălcarea securității datelor fără întârzieri nejustificate atât autorităților pentru protecția datelor (în termen de 24 de ore, dacă acest lucru este posibil), cât și persoanelor în cauză.
-         reikalaujant duomenų valdytojų paskirti duomenų apsaugos pareigūną įmonėse, turinčiose daugiau nei 250 darbuotojų, ir įmonėse, vykdančiose duomenų tvarkymo operacijas, kurios dėl savo pobūdžio, apimties ar tikslo kelia ypatingą grėsmę fizinių asmenų teisėms ir laisvėms (rizikingas duomenų tvarkymas);
O mai mare responsabilitate a celor care prelucrează date, în special prin:
-        nustatant pritaikytosios privatumo apsaugos principą, kad planuojant procedūras ir sistemas būtų atsižvelgta į duomenų apsaugos užtikrinimo priemones;
-         solicitarea desemnării de către operatori a unui responsabil cu protecția datelor în cadrul societăților cu mai mult de 250 de angajați și în întreprinderile implicate în operațiuni de prelucrare a datelor care, prin natura, domeniul de aplicare sau obiectivele lor, prezintă riscuri specifice pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice („prelucrare riscantă”);
-        įpareigojant rizikingas duomenų tvarkymo operacijas vykdančias organizacijas atlikti poveikio duomenų apsaugai vertinimą.
-        introducerea principiului privind luarea în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii (privacy by design) pentru a se asigura că garanțiile în materie de protecție a datelor sunt luate în considerare în faza de planificare a procedurilor și a sistemelor de prelucrare;
3. Bendrajai skaitmeninei rinkai tinkančios duomenų apsaugos taisyklės
-        introducerea obligației de a efectua studii de impact privind protecția datelor pentru organizațiile implicate în operațiuni de prelucrare riscante.
Nepaisant šiuo metu galiojančios direktyvos tikslo užtikrinti vienodą duomenų apsaugos lygį ES, valstybėse narėse galiojančios taisyklės vis dar labai skiriasi. Todėl duomenų valdytojams gali tekti laikytis 27 skirtingų nacionalinės teisės aktų ir reikalavimų. Rezultatas – skirtinga teisinė aplinka, dėl kurios kyla teisinis netikrumas ir fiziniams asmenims užtikrinama nevienoda apsauga. Dėl to įmonėms tenka nereikalingos sąnaudos ir administracinė našta, o bendrojoje rinkoje veikiančios įmonės, galbūt norinčios išplėsti savo veiklą kitose valstybėse narėse, nėra skatinamos.
3. NORME ÎN MATERIE DE PROTECȚIE A DATELOR ADECVATE PENTRU PIAȚA DIGITALĂ UNICĂ
Už duomenų apsaugą atsakingų nacionalinių institucijų ištekliai ir įgaliojimai labai skiriasi valstybėse narėse[21]. Kai kuriais atvejais, jos negali tinkamai atlikti vykdymo užtikrinimo funkcijų. Šių institucijų bendradarbiavimas Europos lygmeniu patariamojoje grupėje (vadinamojoje 29 straipsnio darbo grupėje[22]) ne visada lemia nuoseklų vykdymo užtikrinimą, jį taip pat reikia patobulinti.
În pofida obiectivului directivei în vigoare de a asigura un nivel echivalent de protecție a datelor în ansamblul UE, există încă diferențe considerabile privind normele aplicate în statele membre. În consecință, operatorii de date trebuie să lucreze cu 27 de legislații și cerințe diferite la nivel național. Rezultatul acestei situații este un mediu juridic fragmentat care a generat incertitudine juridică și o protecție inegală a persoanelor. Acest lucru a cauzat costuri și sarcini administrative inutile pentru întreprinderi, fiind un factor de descurajare pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică și care ar dori să își extindă activitatea pe plan internațional.
Nuoseklus duomenų apsaugos taisyklių vykdymo užtikrinimas visoje Europoje
Resursele și competențele autorităților naționale responsabile pentru protecția datelor variază în mod considerabil între statele membre[21]. În anumite cazuri, acestea nu sunt în măsură să își îndeplinească sarcinile de asigurare a aplicării legislației în mod satisfăcător. Cooperarea dintre aceste autorități la nivel european – prin intermediul grupului consultativ existent (așa-numitul Grup de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal)[22] – nu conduce întotdeauna la o aplicare coerentă a normelor în vigoare și trebuie, de asemenea, să fie îmbunătățită.
Keliose ES šalyse įsisteigusi tarptautinė įmonė visoje Europoje įdiegė internetinę žemėlapių sistemą, kurioje renkamos visų privačiųjų ir viešųjų pastatų nuotraukos ir gali būti daromos gatvėje esančių žmonių nuotraukos. Vienoje valstybėje narėje asmenų, nežinojusių, kad juos fotografavo, nesulietos nuotraukos laikytos neteisėtomis, o kitose valstybėse narėse duomenų apsaugos teisės aktai nebuvo pažeisti. Taigi nacionalinės duomenų apsaugos institucijos nesiėmė nuoseklių priemonių padėčiai ištaisyti.
Aplicarea coerentă a normelor în materie de protecție a datelor în întreaga Europă
Pertvarkius ES duomenų apsaugos taisykles bus užtikrinta, kad ateityje taip neatsitiktų, nes:
O societate multinațională cu mai multe sedii în UE a dezvoltat un sistem de cartografiere online în întreaga Europă, care colectează imagini ale tuturor clădirilor publice și private și, de asemenea, poate fotografia persoanele aflate pe stradă. Într-un stat membru, a fost considerată ilegală includerea în cadrul sistemului a fotografiilor clare ale persoanelor care nu erau conștiente de faptul că au fost fotografiate, în timp ce în alte state membre, acest lucru nu a fost considerat ca reprezentând o încălcare a legislației privind protecția datelor. Prin urmare, nu a existat o reacție coerentă în rândul autorităților naționale pentru protecția datelor în vederea remedierii acestei situații.
- duomenų apsaugos reikalavimai ir apsaugos priemonės bus nustatyti ES reglamente, kuris bus tiesiogiai taikomas visoje Sąjungoje;
Prin reforma normelor UE în materie de protecție a datelor, se va asigura că situația menționată mai sus nu va mai putea avea loc în viitor, deoarece:
- nuspręsti, ar įmonės veiksmai teisėti, galės tik tos šalies duomenų apsaugos institucija, kurioje yra įmonės pagrindinė būstinė;
- cerințele și garanțiile privind protecția datelor vor fi prevăzute în cadrul unui regulament al UE cu aplicare directă în întreaga Uniune;
- nacionalinės duomenų apsaugos institucijos, tarpusavyje greitai ir veiksmingai bendradarbiaudamos (jeigu paslauga skirta asmenims keliose valstybėse narėse), padės užtikrinti, kad naujos ES duomenų apsaugos taisyklės būtų nuosekliai taikomos ir vykdomos visose valstybėse narėse.
- autoritatea pentru protecția datelor din statul membru în care societatea în cauză își are sediul principal va fi singura responsabilă pentru a decide dacă societatea acționează în mod legal;
Reikia stiprinti nacionalines institucijas ir jų bendradarbiavimą, siekiant užtikrinti nuoseklų taisyklių vykdymą ir galiausiai jų vienodą taikymą visoje ES.
- o coordonare promptă și eficientă între autoritățile naționale pentru protecția datelor - având în vedere că serviciul se adresează persoanelor din mai multe state membre - va contribui la asigurarea faptului că noile norme ale UE în materie de protecție a datelor vor fi aplicate și respectate în mod coerent la nivelul tuturor statelor membre.
Tvirti, aiškūs ir vienodi ES lygmens teisinio reglamentavimo pagrindai padės pasinaudoti bendrosios skaitmeninės rinkos galimybėmis ir paskatinti ekonomikos augimą, inovacijas ir darbo vietų kūrimą. Reglamentu bus išspręsta 27 valstybių narių teisinių sistemų skirtumo problema ir panaikintos kliūtys patekti į rinką – šis veiksnys ypač svarbus labai mažoms, mažosioms ir vidutinėms įmonėms.
Este necesară consolidarea autorităților naționale și a cooperării între acestea pentru a garanta respectarea în mod coerent și, în ultimă instanță, aplicarea uniformă a normelor în întreaga UE.
Naujomis taisyklėmis ES įmonėms taip pat bus suteiktas pranašumas konkuruojant pasauliniu mastu. Remdamosi naujais pertvarkytais reglamentavimo pagrindais jos galės patikinti vartotojus, kad vertinga asmeninė informacija bus tvarkoma apdairiai ir stropiai. Pasitikėjimas darnia ES reguliavimo sistema bus pagrindinė vertybė paslaugų teikėjams ir paskata investuotojams, ieškantiems geriausių sąlygų savo paslaugoms teikti.
Un cadru legislativ solid, clar și unitar la nivelul UE va contribui la valorificarea potențialului pieței digitale unice și la stimularea creșterii economice, a inovării și a creării de locuri de muncă. Adoptarea unui regulament va duce la eliminarea fragmentării regimurilor juridice din cele 27 de state membre și a barierelor la intrarea pe piață, un factor deosebit de important atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Siekdama padidinti duomenų apsaugos bendrosios rinkos aspektą Komisija siūlo:
De asemenea, noile norme vor oferi un avantaj societăților din UE în contextul concurenței globale. Cadrul de reglementare revizuit le va permite acestora să ofere asigurări clienților cu privire la faptul că informațiile importante cu caracter personal vor fi tratate cu maximă atenție și seriozitate. Încrederea într-un regim de reglementare coerent la nivelul UE va reprezenta un avantaj major pentru prestatorii de servicii și un stimulent pentru investitorii aflați în căutare de condiții optime în vederea localizării serviciilor.
-        nustatyti ES lygmens duomenų apsaugos taisykles reglamentu, kuris būtų tiesiogiai taikomas visose valstybėse narėse[23] ir kuriuo būtų panaikinta sistema, kai bendrai vienu metu taikomi skirtingi nacionaliniai duomenų apsaugos teisės aktai. Dėl to vien įmonių administracinė našta sumažės apie 2,3 mlrd. EUR per metus;
În vederea consolidării dimensiunii protecției datelor privind piața unică, Comisia propune:
-        supaprastinti reguliavimo aplinką radikaliai sumažinant biurokratinę naštą ir panaikinant formalumus, kaip antai bendruosius pranešimo reikalavimus (dėl to vien administracinė našta turėtų sumažėti 130 mln. EUR per metus). Atsižvelgiant į konkurencingumo svarbą Europos ekonomikai, reikėtų skirti ypatingą dėmesį konkretiems labai mažų, mažųjų ir vidutinių įmonių poreikiams;
-        stabilirea normelor în materie de protecție a datelor la nivelul UE prin intermediul unui regulament direct aplicabil în toate statele membre[23] care va pune capăt aplicării cumulative și simultane a diferitelor legislații naționale în materie de protecție a datelor. Aceasta va conduce la realizarea de către societăți a unor economii nete de aproximativ 2,3 miliarde EUR pe an numai în ceea ce privește sarcinile administrative;
-        toliau stiprinti nacionalinių duomenų apsaugos institucijų nepriklausomumą ir įgaliojimus, kad jos būtų tinkamai pasirengusios atlikti tyrimus, priimti įpareigojančius sprendimus, taikyti veiksmingais ir atgrasomąsias sankcijas ir įpareigoti valstybes nares jas aprūpinti pakankamais ištekliais šioms funkcijoms vykdyti;
-        simplificarea cadrului de reglementare prin reducerea drastică a birocrației și eliminarea formalităților, cum ar fi cerințele de notificare generală (generând economii nete în valoare de 130 de milioane EUR pe an numai în ceea ce privește sarcinile administrative). Dată fiind importanța acestora pentru competitivitatea economiei europene, se acordă o atenție specială nevoilor specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii;
-        sukurti duomenų apsaugos ES vieno langelio sistemą: duomenų valdytojai ES turės bendrauti tik su viena duomenų apsaugos institucija – toje valstybėje narėje, kurioje yra pagrindinė įmonės būstinė;
-        consolidarea în continuare a independenței și a competențelor autorităților naționale pentru protecția datelor (APD) pentru a le permite să efectueze anchete, să ia decizii cu caracter obligatoriu, să impună sancțiuni eficiente și disuasive și să oblige statele membre să le furnizeze suficiente resurse în acest sens;
-        sudaryti sąlygas, kad nacionalinės duomenų apsaugos institucijos galėtų greitai ir veiksmingai bendradarbiauti, be kita ko, įpareigojant vieną duomenų apsaugos instituciją kitos institucijos prašymu atlikti tyrimus ir patikrinimus ir pripažinti viena kitos sprendimus;
-        instituirea unui sistem bazat pe un „ghișeu unic” privind protecția datelor în UE: operatorii de date din UE vor lucra doar cu o singură APD, și anume autoritatea din statul membru în care se află sediul principal al societății;
-        nustatyti nuoseklumo užtikrinimo mechanizmą ES lygmeniu siekiant užtikrinti, kad didesnį poveikį Europoje turinčiuose duomenų apsaugos institucijų sprendimuose būtų visapusiškai atsižvelgta į kitų susijusių duomenų apsaugos institucijų nuomonę ir visiškai laikomasi ES teisės;
-        crearea condițiilor pentru o cooperare rapidă și eficientă între APD-uri, inclusiv obligația unei APD de a efectua anchete și inspecții la cererea unei alte APD, precum și recunoașterea reciprocă a deciziilor;
-        pakeisti 29 straipsnio darbo grupės statusą į nepriklausomą Europos duomenų apsaugos valdybą, kad ji labiau prisidėtų prie nuoseklaus duomenų apsaugos teisės aktų taikymo ir suteiktų tvirtą duomenų apsaugos institucijų, įskaitant Europos duomenų apsaugos priežiūros pareigūną, bendradarbiavimo pagrindą ir sustiprinti sąveiką bei veiksmingumą numatant, kad Europos duomenų apsaugos valdybos sekretoriato paslaugas teiks Europos duomenų apsaugos priežiūros pareigūno tarnyba.
-        instituirea unui mecanism pentru asigurarea coerenței la nivelul UE pentru ca deciziile APD-urilor care au un impact mai larg la nivel european să ia pe deplin în considerare opiniile celorlalte APD-uri în cauză și să fie în conformitate cu legislația UE;
Naujuoju ES reglamentu bus užtikrinta tvirta pagrindinės teisės į duomenų apsaugą Europos Sąjungoje apsauga ir sustiprintas bendrosios rinkos veikimas. Tuo pačiu atsižvelgiant į tai, kad, kaip ES Teisingumo Teismas[24] pabrėžė, teisė į asmens duomenų apsaugą nėra absoliuti teisė, o turi būti vertinama pagal jos funkciją visuomenėje[25] ir suderinta su kitomis pagrindinėmis teisėmis pagal proporcingumo principą[26], reglamente bus įtrauktos aiškios nuostatos, kuriomis bus užtikrinta pagarba kitoms pagrindinėms teisėms, kaip antai saviraiškos ir informacijos laisvei, teisei į gynybą ir pagarba profesinei paslapčiai (pvz., teisininko profesijos atveju) nedarant poveikio bažnyčių statusui pagal valstybių narių teisės aktus.
-        creșterea rolului Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal prin transformarea acestuia într-un comitet european independent pentru protecția datelor, ceea ce va conduce la o îmbunătățire a contribuției acestuia la aplicarea coerentă a legislației privind protecția datelor și la asigurarea unei baze solide pentru cooperarea între autoritățile de protecție a datelor, inclusiv cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor; precum și consolidarea sinergiilor și a eficacității prin asigurarea activităților de secretariat ale Comitetului european pentru protecția datelor de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.
4. Duomenų naudojimas policijos ir baudžiamosios teisenos bendradarbavimo srityje
Noul regulament al UE va asigura o protecție solidă a dreptului fundamental la protecția datelor în toată Uniunea Europeană și va consolida funcționarea pieței unice. În același timp – având în vedere faptul că, astfel cum a subliniat Curtea de Justiție a UE[24], dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este unul absolut, ci trebuie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate[25] și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității[26] – regulamentul va conține dispoziții explicite care să asigure respectarea celorlalte drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare și de informare, dreptul la apărare, precum și dreptul de a păstra secretul profesional (cum este cazul profesiilor juridice), fără a duce prejudicii statutului bisericilor în temeiul legislațiilor statelor membre.
Įsigaliojus Lisabonos sutarčiai, visų pirma nustačius naują teisinį pagrindą (SESV 16 straipsnis), sudarytos sąlygos sukurti visapusiškus duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindus ir užtikrinti aukštą asmens duomenų apsaugos lygį kartu atsižvelgiant į ypatingą policijos ir teisminio bendradarbiavimo baudžiamosiose bylose pobūdį. Pirmiausia suteikta galimybė pakeisti ES duomenų apsaugos taisykles, kad jos apimtų asmens duomenų tvarkymą tiek tarpvalstybiniu, tiek nacionaliniu lygmeniu. Dėl to sumažėtų valstybių narių teisės aktų skirtumai ir tikriausiai pagerėtų bendras asmens duomenų apsaugos lygis. Valstybių narių policijos ir teisminėms institucijoms taip pat taptų paprasčiau keistis informacija ir dėl to pagerėtų bendradarbiavimas kovojant su sunkiais nusikaltimais Europoje. Šiuo metų policijos ir teisminių institucijų vykdomas duomenų tvarkymas baudžiamosiose bylose yra iš esmės reglamentuojamas Pamatiniu sprendimu 2008/977/TVR, priimtu iki įsigaliojant Lisabonos sutarčiai. Komisija neturi įgaliojimų užtikrinti šių taisyklių vykdymą, nes tai pamatinis sprendimas, dėl to jis įgyvendinamas nevienodai. Be to, pamatinis sprendimas taikomas tik duomenų tvarkymui tarpvalstybiniu lygmeniu[27]. Tai reiškia, kad tvarkomiems asmens duomenims, kuriais nesikeičiama, šiuo metu netaikomos ES taisyklės, kuriomis reglamentuojamas toks tvarkymas ir saugoma pagrindinė teisė į duomenų apsaugą. Dėl to kai kuriais atvejais policijai ir kitoms institucijoms taip pat kyla sunkumų, nes joms gali būti neaišku, ar duomenys tvarkomi vien tik nacionaliniu ar ir tarpvalstybiniu lygmeniu, taip pat gali būti sudėtinga nustatyti, ar nacionaliniais duomenimis vėliau gali būti keičiamasi tarpvalstybiniu lygmeniu[28].
4. UTILIZAREA DATELOR ÎN CADRUL COOPERĂRII POLIȚIENEȘTI ȘI JUDICIARE ÎN MATERIE PENALĂ
Todėl naujais pertvarkytais ES duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindais siekiama užtikrinti nuoseklų ir aukštą duomenų apsaugos lygį ir taip padidinti skirtingų valstybių narių policijos ir teisminių institucijų tarpusavio pasitikėjimą ir dar daugiau palengvinti laisvą duomenų judėjimą ir veiksmingą policijos bei teisminių institucijų bendradarbiavimą.
Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și, în special, introducerea unui nou temei juridic (articolul 16 din TFUE) permit stabilirea unui cadru cuprinzător privind protecția datelor care asigură un înalt nivel de protecție pentru datele persoanelor fizice, respectând în același timp caracterul specific al domeniului cooperării polițienești și judiciare în materie penală. În special, cadrul revizuit al UE privind protecția datelor poate fi aplicat prelucrării datelor cu caracter personal atât la nivel transfrontalier, cât și la nivel național. Aceasta ar reduce diferențele dintre legislațiile statelor membre, aducând beneficii în domeniul protecției datelor cu caracter personal în ansamblul său. De asemenea, ar putea conduce la o simplificare a schimbului de informații între autoritățile polițienești și judiciare ale statelor membre și, prin urmare, la îmbunătățirea cooperării în lupta împotriva formelor grave de criminalitate în Europa. În prezent, prelucrarea datelor de către autoritățile polițienești și judiciare în materie penală este reglementată, în principal, prin Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, care este anterioară intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Comisia nu are competența de a asigura respectarea normelor sale deoarece este vorba de o decizie-cadru, aceasta contribuind la o punere în aplicare inegală. În plus, domeniul de aplicare al deciziei-cadru este limitat la activitățile de prelucrare transfrontaliere[27]. Aceasta înseamnă că prelucrarea datelor cu caracter personal care nu au făcut obiectul unor schimburi nu este acoperită, în prezent, de normele UE care reglementează o astfel de prelucrare și care protejează dreptul fundamental la protecția datelor. De asemenea, acest lucru generează, în anumite cazuri, dificultăți practice pentru poliție și alte autorități pentru care este posibil să nu fie evident dacă prelucrarea datelor trebuie să se desfășoare exclusiv la nivel național sau transfrontalier sau este dificil pentru autorități să prevadă dacă datele „naționale” ar putea face obiectul unui schimb transfrontalier ulterior[28].
Siekdama užtikrinti aukštą duomenų apsaugos lygį policijos ir teisminio bendradarbiavimo baudžiamosiose bylose srityje ir padėti valstybių narių policijos ir teisminėms institucijoms lengviau keistis asmens duomenimis, Komisija teikdama duomenų apsaugos reformos dokumentų rinkinį, siūlo direktyvą, kurioje:
Prin urmare, noul cadru revizuit al UE privind protecția datelor are ca scop asigurarea unui nivel coerent și ridicat de protecție a datelor în vederea consolidării încrederii reciproce dintre autoritățile polițienești și judiciare din diferitele state membre, contribuind astfel la libera circulație a datelor și la o cooperare eficientă între aceste autorități.
-         taikys bendruosius duomenų apsaugos principus policijos bendradarbiavimui ir teisminiam bendradarbiavimui baudžiamosiose bylose, gerbdama ypatingą šių sričių pobūdį[29];
În vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală și al facilitării schimburilor de date cu caracter personal între autoritățile polițienești și judiciare ale statelor membre, Comisia propune, ca parte a pachetului de reforme privind protecția datelor, o directivă care va urmări:
-        nustatys minimalius suderintus kriterijus ir sąlygas dėl galimų bendrųjų taisyklių apribojimų. Tai pirmiausia susiję su fizinių asmenų teisėmis būti informuotiems, kai policija ir teisminės institucijos tvarko jų duomenis ar su jais susipažįsta. Tokie apribojimai būtini siekiant užtikrinti veiksmingą nusikalstamų veikų prevenciją, tyrimą, nustatymą ar patraukimą baudžiamojon atsakomybėn už jas;
-         aplicarea principiilor generale în materie de protecție a datelor în cazul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, respectând, în același timp, natura specifică a acestor domenii[29];
-        nustatys konkrečias taisykles, kurios apimtų ypatingą teisėsaugos veiklos pobūdį, be kita ko, atskirs duomenų subjektų, kurių teisės gali skirtis, kategorijas (pvz., liudytojai ir įtariamieji).
-        prevederea unor criterii și condiții minime armonizate privind posibilele limitări referitoare la regulile generale. Aceasta vizează, în special, drepturile persoanelor de a fi informate atunci când autoritățile polițienești și judiciare prelucrează sau accesează datele persoanelor respective. Astfel de limitări sunt necesare pentru eficiența prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor;
5. DUOMENŲ APSAUGA GLOBALIZUOTAME PASAULYJE
-        instituirea unor norme specifice care să ia în considerare particularitățile activităților în materie de aplicare a legii, inclusiv o distincție între diferitele categorii de persoane vizate (cum ar fi martorii și suspecții) ale căror drepturi pot varia.
Būtina toliau užtikrinti fizinių asmenų teises, kai asmens duomenys perduodami iš ES į trečiąją šalį arba, kai trečiųjų šalių paslaugų teikėjai nukreipia savo veiklą į valstybių narių piliečius ir naudoja bei analizuoja jų duomenis. Dėl to ES duomenų apsaugos standartai turi būti taikomi nepaisant geografinės įmonės ar jos duomenų tvarkymo padalinio įsisteigimo vietos.
5. PROTECȚIA DATELOR ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ
Šiuolaikiniame globalizuotame pasaulyje asmens duomenys kerta vis daugiau virtualių ir geografinių sienų ir yra saugomi serveriuose keliose šalyse. Daugiau įmonių siūlo tinklo kompiuterijos paslaugas, dėl kurių vartotojai gali susipažinti su duomenimis ir juos saugoti nuotoliniuose serveriuose. Atsižvelgiant į šiuos veiksnius reikia atnaujinti esamas duomenų perdavimo į trečiąsias šalis priemones. Tai apima sprendimus dėl tinkamumo, t. y. sprendimus, kuriais patvirtinami tinkami duomenų apsaugos standartai trečiosiose šalyse, taip pat tinkamas apsaugos priemones, kaip antai standartines sutarčių sąlygas arba įmonėms privalomas taisykles[30], kad būtų užtikrintas aukštas duomenų apsaugos lygis vykdant tarptautines tvarkymo operacijas ir būtų palengvintas duomenų judėjimas per sienas.
Respectarea drepturilor persoanelor trebuie garantată în continuare atunci când datele cu caracter personal sunt transferate din UE către țări terțe și ori de câte ori sunt vizate persoane din statele membre, iar datele acestora sunt utilizate sau analizate de către furnizori de servicii din țări terțe. Aceasta înseamnă că standardele UE în materie de protecție a datelor trebuie să fie aplicate indiferent de localizarea geografică a unei societăți sau al serviciului acesteia de prelucrare a datelor.
Įmonėms privalomos taisyklės
În lumea globalizată de astăzi, datele cu caracter personal sunt transferate peste un număr din ce în ce mai mare de frontiere virtuale și geografice, fiind stocate pe servere situate în numeroase țări. Din ce în ce mai multe companii oferă servicii de „cloud computing” (informatică dematerializată), care permit consumatorilor să aibă acces și să stocheze date pe servere aflate la distanță. Factorii menționați conduc la necesitatea îmbunătățirii mecanismelor actuale pentru transferul de date către țări terțe. Aceasta include decizii privind caracterul adecvat – și anume decizii de certificare a existenței unor standarde „adecvate” de protecție a datelor în țări terțe – și garanții corespunzătoare, cum ar fi clauzele contractuale standard sau regulile corporative cu forță juridică obligatorie[30], astfel încât să se asigure un nivel ridicat de protecție a datelor în cadrul operațiunilor de prelucrare a datelor la nivel internațional și să se faciliteze fluxurile transfrontaliere de date.
Įmonių grupė nuolatos turi perduoti asmens duomenis iš ES įsteigtų padalinių trečiosiose šalyse veikiantiems padaliniams. Grupė norėtų nustatyti įmonėms privalomų taisyklių rinkinį, kad laikytųsi ES teisės ir apribotų administracinius reikalavimus kiekvienam atskiram perdavimui. Praktiškai įmonėms privalomomis taisyklėmis užtikrinama, kad grupei galiotų vienas taisyklių rinkinys, o ne įvairios vidaus sutartys.
Reguli corporatiste obligatorii
Remiantis esama tvarka, dėl kurios sutarta 29 straipsnio darbo grupėje, patvirtinimas, kad įmonėms privalomomis taisyklėmis įmonė užtikrina tinkamą apsaugą, suteikiamas tik po išsamios trijų duomenų apsaugos institucijų (pagrindinės ir dviejų peržiūrinčių) peržiūros, o keletas kitų institucijų gali pateikti pastabų. Be to, daugelio valstybių narių teisės aktais reikalaujama papildomų nacionalinių leidimų duomenų perdavimui, kuriam taikomos įmonėms privalomos taisyklės, dėl to jų priėmimo procesas labai sunkus, brangus, ilgas ir sudėtingas.
Un grup de întreprinderi trebuie să transfere în mod curent date cu caracter personal de la filialele sale cu sediul în UE către filialele sale situate în țări terțe. Grupul ar dori să introducă un set de reguli corporatiste obligatorii (Binding Corporate Rules - BCR) pentru a se conforma legislației UE, limitând, în același timp, cerințele administrative pentru fiecare transfer individual. În practică, BCR garantează aplicarea unui set unic de norme în ansamblul grupului, în detrimentul existenței unor diverse contracte interne.
Atlikus duomenų apsaugos reformą:
În conformitate cu practicile actuale stabilite la nivelul Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, recunoașterea caracterului adecvat al garanțiilor prevăzute de regulile corporatiste obligatorii ale unei societăți implică o revizuire amănunțită efectuată de către trei APD-uri (o „autoritate principală” și două „autorități secundare”), precum și prezentarea de observații de către alte autorități în domeniu. În plus, multe dintre legislațiile statelor membre impun obținerea de autorizații naționale suplimentare în cazul transferurilor reglementate prin BCR, ceea ce conduce la un proces de adoptare foarte greoi, costisitor, lung și complex.
- šis procesas taps paprastesnis ir racionalesnis;
În urma reformei în materie de protecție a datelor:
- įmonėms privalomas taisykles tvirtins tik viena duomenų apsaugos institucija, bus numatyti mechanizmai, kad kitos atitinkamos duomenų apsaugos institucijos galėtų greitai prisijungti;
- acest proces va fi mai simplu și mai raționalizat;
- institucijai patvirtinus įmonėms privalomas taisykles, jos galios visoje ES ir jų nereikės papildomai tvirtinti nacionaliniu lygmeniu.
- BCR vor fi validate doar de o singură APD, iar mecanismele în vigoare vor asigura implicarea rapidă a altor APD relevante;
Siekiant išspręsti globalizacijos uždavinius reikia lanksčių priemonių ir mechanizmų, ypač skirtų visame pasaulyje veikiančioms įmonėms, ir kartu be jokių spragų užtikrinti fizinių asmenų apsaugą. Komisija siūlo šias priemones:
- odată ce o autoritate a aprobat o BCR, aceasta va fi valabilă pe întreg teritoriul UE, fără a avea nevoie de o autorizație suplimentară la nivel național.
-         aiškios taisyklės, kuriomis nustatoma, kada ES teisė taikoma trečiosiose šalyse įsisteigusiems duomenų valdytojams, visų pirma nurodant, kad kai fiziniams asmenims ES siūlomos prekės ar paslaugos arba kai jų elgesys stebimas – taikomos Europos taisyklės;
.
-        bet kokius sprendimus dėl tinkamumo priima Europos Komisija, remdamasi tiksliais ir aiškiais kriterijais, be kita ko policijos bendradarbiavimo ir baudžiamosios teisenos srityje;
În vederea abordării provocărilor generate de globalizare, sunt necesare instrumente și mecanisme flexibile – în special pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe plan mondial – garantând totodată o protecție a datelor persoanelor fizice fără niciun fel de neajunsuri. Comisia propune următoarele măsuri:
-        bus lengviau teisėtai siųsti duomenis į trečiąsias šalis, nes bus sustiprintos ir supaprastintos taisyklės dėl tarptautinio duomenų perdavimo šalims, kurioms netaikomas sprendimas dėl tinkamumo, visų pirma bus racionalizuotas ir išplėstas tokių priemonių kaip įmonėms privalomos taisyklės naudojimas, kad jų taikymo sritis apimtų ir duomenų valdytojus, ir įmonių grupes, ir jos geriau atspindėtų vis didėjantį asmens duomenis tvarkančių, ypač tinklo kompiuterijos srityje, įmonių skaičių.
-         elaborarea unor norme clare care să definească cazurile în care legislația UE este aplicabilă operatorilor de date stabiliți în țări terțe, în special, care să specifice că, de fiecare dată când sunt oferite bunuri și servicii persoanelor fizice din UE, sau când comportamentul lor este monitorizat, se aplică normele europene;
-        dialogas ir, kai tinkama, derybos su trečiosiomis šalimis, pirmiausia su ES strateginėmis partnerėmis ir Europos kaimynystės politikos šalimis bei susijusiomis tarptautinėmis organizacijomis (pvz., Europos Taryba, Ekonominio bendradarbiavimo ir plėtros organizacija, Jungtinėmis Tautomis) siekiant skatinti aukštus ir tarpusavyje susijusius duomenų apsaugos standartus visame pasaulyje.
-        orice decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție va fi luată de către Comisia Europeană pe baza unor criterii explicite și clare, inclusiv în domeniul cooperării polițienești și al justiției penale;
6. IŠVADA
-        simplificarea fluxurilor legitime de date către țările terțe prin consolidarea și simplificarea normelor privind transferurile internaționale către țările care nu fac obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, în special prin raționalizarea și extinderea utilizării unor instrumente, cum ar fi regulile corporatiste obligatorii, astfel încât acestea să poată fi aplicate atât operatorilor de date, cât și în cadrul grupurilor de societăți, astfel, reflectând mai bine numărul din ce în ce mai mare de societăți implicate în activități de prelucrare a datelor, în special în domeniul „cloud computing”;
ES duomenų apsaugos reforma siekiama sukurti šiuolaikiškus, tvirtus, nuoseklius ir visapusiškus Europos Sąjungos duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindus. Bus sustiprinta pagrindinė fizinių asmenų teisė į duomenų apsaugą. Taip pat bus gerbiamos kitos teisės, kaip antai saviraiškos ir informacijos laisvė, vaiko teisės, teisė vykdyti verslą, teisę į teisingą bylos nagrinėjimą ir pagarbą profesinei paslapčiai (pvz., teisininko profesijos atveju), taip pat bažnyčių statusas pagal valstybių narių teisės aktus.
-        inițierea unui dialog și, acolo unde este cazul, a unor negocieri cu țările terțe – în special cu partenerii strategici ai UE și cu țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate – și cu organizațiile internaționale relevante (cum ar fi Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Organizația Națiunilor Unite) pentru promovarea unor standarde ridicate și interoperabile de protecție a datelor în întreaga lume.
Pirmiausia reforma bus naudinga fiziniams asmenims, nes bus sustiprintos jų teisės į duomenų apsaugą ir pasitikėjimas skaitmenine aplinka. Be to, įvykdžius reformą bus labai supaprastinta teisinė aplinka įmonėms ir viešajam sektoriui. Tikimasi, kad tai dar labiau paskatins skaitmeninės ekonomikos plėtrą ES bendrojoje rinkoje ir už jos ribų pagal strategijos „Europa 2020“ ir Europos skaitmeninės darbotvarkės tikslus. Galiausiai reforma padidins teisėsaugos institucijų tarpusavio pasitikėjimą, siekiant kad joms būtų paprasčiau keistis duomenimis ir bendradarbiauti kovojant su sunkiais nusikaltimais kartu užtikrinant aukštą fizinių asmenų apsaugos lygį.
6. CONCLUZII
Europos Komisija dirbs glaudžiai su Europos Parlamentu ir Taryba, kad užtikrintų, kad iki 2012 m. pabaigos būtų susitarta dėl ES naujų duomenų apsaugos reglamentavimo pagrindų. Vykstant šiam priėmimo procesui ir vėliau, ypač atsižvelgiant į naujų teisinių priemonių įgyvendinimą, Komisija palaikys glaudų ir skaidrų dialogą su visomis suinteresuotosiomis šalimis, įskaitant privačiojo ir viešojo sektorių atstovus. Tarp jų – policijos ir teisminių institucijų, elektroninių ryšių reguliavimo institucijų, pilietinės visuomenės organizacijų, duomenų apsaugos institucijų ir akademinės visuomenės atstovai, taip pat atstovai iš specializuotų ES agentūrų, kaip antai Eurojusto, Europolo, Pagrindinių teisių agentūros ir Europos tinklų ir informacijos apsaugos agentūros.
Reforma în materie de protecție a datelor își propune să dezvolte un cadru modern, solid, coerent și cuprinzător privind protecția datelor în Uniunea Europeană. Dreptul fundamental al persoanelor fizice la protecția datelor va fi consolidat. Alte drepturi, precum libertatea de exprimare și de informare, drepturile copilului, dreptul de a desfășura o activitate comercială, dreptul la un proces echitabil, dreptul de a păstra secretul profesional (cum este cazul profesiilor juridice), precum și statutul bisericilor în legislațiile statelor membre vor fi, de asemenea, respectate.
Atsižvelgiant į tai, kad informacinės technologijos nuolat vystosi, o visuomenės elgesys kinta, toks dialogas be galo svarbus, kad būtų galima juo pasinaudoti ir užtikrinti aukštą asmens duomenų apsaugos lygį, ES pramonės augimą ir konkurencingumą, veiksmingą viešojo sektoriaus (įskaitant policiją ir teismines institucijas) veiklą ir mažą administracinę naštą.
De această reformă vor beneficia, în primul rând, persoanele fizice, prin consolidarea drepturilor acestora privind protecția datelor și a încrederii lor în mediul digital. Reforma va simplifica în continuare cadrul legislativ pentru întreprinderi și sectorul public în mod substanțial. Se așteaptă ca acest lucru să stimuleze dezvoltarea economiei digitale în ansamblul pieței unice a UE și dincolo de granițele acesteia, în conformitate cu obiectivele Strategiei „Europa 2020” și ale Agendei digitale pentru Europa. În sfârșit, reforma va contribui la creșterea încrederii în rândul autorităților de aplicare a legii în scopul facilitării schimburile de date dintre acestea și al cooperării în lupta împotriva formelor grave de criminalitate, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a persoanelor fizice.
[1]               Itin didelio duomenų kiekio analizės pasaulinė rinka kasmet išauga 40 proc. http://www.mckinsey.com/mgi/publications/big_data/.
Comisia Europeană va colabora strâns cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea finalizării, până la sfârșitul anului 2012, a unui acord referitor la noul cadru al UE privind protecția datelor. Pe toată durata procesului de adoptare și ulterior acestuia, în special în contextul punerii în aplicare a noilor instrumente juridice, Comisia va menține un dialog strâns și transparent cu toate părțile interesate, în care vor fi implicați reprezentanți ai sectorului public și privat, cum ar fi reprezentanți ai autorităților polițienești și judiciare, ai autorităților de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, ai organizațiilor societății civile, ai autorităților de protecție a datelor și ai mediului universitar, precum și ai agențiilor specializate ale UE, ca de exemplu Eurojust, Europol, Agenția pentru Drepturi Fundamentale, precum și Rețeaua Europeană și Agenția pentru o societate informațională (European Network and Information Society Agency).
[2]               Taip pat žr. 2011 m. spalio 23 d. Europos Vadovų Tarybos išvadas, kuriose pabrėžtas bendrosios rinkos pagrindinis vaidmuo „užtikrinant ekonomikos augimą ir užimtumą“ ir poreikis iki 2015 m. sukurti bendrąją skaitmeninę rinką.
În contextul dezvoltării constante a tehnologiilor informației și a comportamentelor sociale în continuă schimbare, este deosebit de importantă desfășurarea unui astfel de dialog pentru a putea beneficia de contribuțiile necesare în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a datelor privind persoanele fizice, creșterii și competitivității industriilor UE, eficienței operaționale a sectorului public (inclusiv poliția și sistemul judiciar) și a unui nivel scăzut al sarcinii administrative.
[3]               COM(2010) 171 galutinis.
[1]               Piața pentru analizarea seturilor de date foarte mari este în creștere cu 40% pe an la nivel mondial: http://www.mckinsey.com/mgi/publications/big_data/.
[4]               COM(2010) 245 galutinis.
[2]               A se vedea, de asemenea, concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2011 care subliniază „rolul esențial” al pieței unice „în asigurarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă”, precum și necesitatea de a finaliza piața digitală unică până în 2015.
[5]               COM(2010) 2020 galutinis.
[3]               COM(2010)171 final.
[6]               Direktyva 95/46/EB dėl asmenų apsaugos tvarkant asmens duomenis ir dėl laisvo tokių duomenų judėjimo, OL L 281, 1995 11 23, p. 31.
[4]               COM(2010) 245 final.
[7]               Konkrečios taisyklės dėl valstybių narių tvarkomų duomenų bendros užsienio ir saugumo politikos srityje bus nustatytos Tarybos sprendimu pagal Europos Sąjungos sutarties 39 straipsnį.
[5]               COM(2010) 2020 final.
[8]               Atitinkamai COM(2009) 262 ir COM(2010) 171.
[6]               Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
[9]               Vyko dvi viešos konsultacijos dėl duomenų apsaugos reformos: nuo 2009 m. liepos iki gruodžio mėn. (http://ec.europa.eu/justice/news/consulting_public/news_consulting_0003_en.htm) ir nuo 2010 m. lapkričio mėn. iki 2011 m. sausio mėn. (http://ec.europa.eu/justice/news/consulting_public/news_consulting_0006_en.htm).
[7]               Normele specifice pentru prelucrarea de către statele membre a datelor în materie de politică externă și de securitate comună se stabilesc printr-o decizie a Consiliului în temeiul articolului 39 din TUE.
[10]             2010 m. surengtos tikslinės konsultacijos su valstybių narių valdžios institucijomis ir privačiojo sektoriaus suinteresuotosiomis šalimis. 2010 m. lapkričio mėn. už teisingumą atsakinga Komisijos narė Viviane Reding surengė apskritojo stalo diskusiją apie duomenų apsaugos reformą. 2011 m. vyko konkretiems klausimams (pvz., pranešimams apie duomenų saugumo pažeidimus) skirti praktiniai užsiėmimai ir seminarai.
[8]               COM (2009) 262 și, respectiv, COM (2010) 171.
[11]             COM(2010) 609.
[9]               Au fost lansate două consultări publice privind reforma protecției datelor: prima a avut loc din iulie până în decembrie 2009 ((http://ec.europa.eu/justice/news/consulting_public/news_consulting_0003_en.htm) și a doua din noiembrie 2010 până în ianuarie 2011 (http://ec.europa.eu/justice/news/consulting_public/news_consulting_0006_en.htm).
[12]             Žr. 2011 m. rugsėjo 19 d. už teisingumą atsakingos Komisijos narės Viviane Reding raštą 29 straipsnio darbo grupei (paskelbta http://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/documentation/other-document/index_en.htm).
[10]             În 2010, au fost organizate consultări specifice cu autoritățile statelor membre și părțile interesate din sectorul privat. În noiembrie 2010, comisarul UE pentru justiție, Viviane Reding, a organizat o masă rotundă având ca temă reforma în materie de protecție a datelor. De asemenea, pe parcursul anului 2011, s-au mai organizat alte ateliere și seminarii cu privire la aspecte specifice (de exemplu,. notificările în caz de încălcare a securității datelor).
[13]             Vėlesniame etape tai apims pakeitimus siekiant suderinti specialias ir sektorines priemones, pvz., Reglamentą (EB) Nr. 45/2001, OL L 8, 2001 2 12, p. 1.
[11]             COM(2010) 609.
[14]             Žr. Poveikio vertinimą SEC(2012) 72.
[12]             A se vedea scrisoarea comisarului UE pentru justiție, Viviane Reding, din 19 septembrie 2011 adresată membrilor Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, publicată la adresa http://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/documentation/other-document/index_en.htm.
[15]             Reglamentu taip pat padaroma keletas techninių E-privatumo direktyvos (Direktyva 2002/58/EB su paskutiniais pakeitimais, padarytais Direktyva 2009/136/EC, OL L 337, 2009 12 18, p. 11) pakeitimų, siekiant atsižvelgti į tai, kad Direktyva 95/46/EB pakeičiama reglamentu. Esminį teisinį naujojo reglamento ir naujosios direktyvos poveikį E. privatumo direktyvai Komisija tinkamu metu peržiūrės atsižvelgdama į derybų dėl dabartinių pasiūlymų su Europos Parlamentu ir Taryba rezultatus.
[13]             A se vedea Evaluarea impactului [SEC (2012)72].
[16]             2008 m. lapkričio 27 d. Tarybos pamatinis sprendimas 2008/977/TVR dėl asmens duomenų, tvarkomų vykdant policijos ir teisminį bendradarbiavimą baudžiamosiose bylose, apsaugos, OL L 350, 2008 12 30, p. 60. Pamatinio sprendimo įgyvendinimo valstybėse narėse ataskaita (COM(2012) 12) priimama kartu su šiuo duomenų apsaugos dokumentų rinkiniu.
[14]             Reforma va include, într-o etapă ulterioară, modificări în vederea alinierii instrumentelor specifice și sectoriale, ca de exemplu Regulamentul (CE) nr. 45/2011 (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
[17]             Žr. specialų Eurobarometro tyrimą Nr. 359, „Duomenų apsauga ir elektroninė tapatybė ES“, 2011 m. birželio mėn., 23 p.
[15]             Regulamentul aduce, de asemenea, un număr limitat de modificări tehnice Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (Directiva 2002/58/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE - JO L 337, 18.12.2009, p. 11), pentru a lua în considerare transformarea Directivei 95/46/CE în regulament. Consecințele juridice de fond pe care noul regulament și noua directivă le vor presupune pentru Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice vor face, în timp util, obiectul unei revizuiri de către Comisie, ținând seama de rezultatul negocierilor privind propunerile actuale cu Parlamentul European și cu Consiliul.
[18]             Ibidem, 54 p.
[16]             Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, JO L 350, 30.12.2008, p. 60. Un raport privind punerea în aplicare de către statele membre a deciziei-cadru [COM(2012)12] este adoptat ca parte a pachetului de reforme privind protecția datelor.
[19]             Žr. Europos skaitmeninę darbotvarkę. Citata, 4 p.
[17]             A se vedea Eurobarometrul special 359 – Atitudini privind protecția datelor și identitatea electronică în Uniunea Europeană, iunie 2011, p. 23.
[20]             Šiuo metu tai privaloma tik telekomunikacijų sektoriuje pagal E. privatumo direktyvą.
[18]             Ibidem, p. 54.
[21]             Dėl daugiau informacijos šiuo klausimu žiūrėkite prie teisės aktų pasiūlymų pridedamą poveikio vertinimą, SEC(2012) 72.
[19]             A se vedea „O agenda digitală pentru Europa”, cit., p. 4.
[22]             Patariamąjį statusą turinti 29 straipsnio darbo grupė sukurta 1996 m. (Direktyvos 95/46/EB 29 straipsniu). Ją sudaro nacionalinių duomenų apsaugos priežiūros institucijų atstovai, Europos duomenų apsaugos priežiūros pareigūnas ir Komisijos atstovai. Daugiau informacijos apie veiklą http://ec.europa.eu/justice/policies/privacy/workinggroup/index_en.htm.
[20]             Acest lucru este în prezent obligatoriu numai în sectorul telecomunicațiilor, în conformitate cu Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice.
[23]             Siūloma direktyva nustatomos taisyklės, taikytinos policijos bendradarbiavimo ir teisminio bendradarbiavimo baudžiamosiose bylose sričiai (žr. 4 dalį), kuriomis valstybėms narėms šioje konkrečioje srityje bus suteikta daugiau veikimo laisvės.
[21]             Pentru mai multe detalii cu privire la acest aspect, a se vedea studiul de impact care însoțește propunerile legislative, SEC (2012) 72.
[24]             2003 m. lapkričio 6 d. ES Teisingumo Teismo sprendimas C-92/09, Lindqvist, 2003 m. Rink., I-12971, 82–90 punktai. 2008 m. gruod˛io 16 d. sprendimas C-73/07, Satamedia, 2008 m. Rink. I-9831, 50–62 punktai.
[22]             Grupul de lucru a fost înființat în 1996 (prin articolul 29 din Directiva 95/46/CE), având un caracter consultativ și fiind format din reprezentanți ai autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor (DPA), ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) și ai Comisiei. Pentru mai multe informații cu privire la activitățile grupului de lucru, a se vedea http://ec.europa.eu/justice/policies/privacy/workinggroup/index_en.htm.
[25]             2010 m. lapkričio 9 d. ES Teisingumo Teismo sprendimas sujungtose bylose C-92/09 ir C-93/09, Volker und Markus Schecke ir Eifert, 2010 m. (dar nepaskelbtas).
[23]             De asemenea, Comisia a prezentat o propunere de directivă în care să se definească normele aplicabile în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală (a se vedea punctul 4 de mai jos), ceea ce va oferi statelor membre o mai mare flexibilitate în acest domeniu specific.
[26]             Chartijos 52 straipsnio 1 dalyje numatyta galimybė apriboti naudojimąsi teise į duomenų apsaugą, jei šie apribojimai numatyti įstatyme, nekeičia teisės ir laisvių esmės ir, remiantis proporcingumo principu, yra būtini ir tikrai atitinka Europos Sąjungos pripažintus bendrojo intereso tikslus arba reikalingi kitų teisėms ir laisvėms apsaugoti.
[24]             Curtea de Justiție a UE, hotărârea din 9.11.2010 în cauzele conexate C-92/09 și C-93/09 Volker und Markus Schecke și Eifert Rep [2010], nepublicată încă.
[27]             Konkrečiau pamatinis sprendimas taikomas asmens duomenims, kurie perduodami ar buvo perduoti valstybių narių tarpusavyje arba tarp valstybių narių ir ES institucijų ar įstaigų (žr. 1 straipsnio 2 dalį).
[25]             În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din cartă, pot fi impuse limitări privind exercitarea dreptului la protecția datelor, atât timp cât acestea sunt prevăzute prin lege, respectă substanța acestor drepturi și libertăți și, sub rezerva principiului proporționalității, sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.
[28]             Tą patvirtino kelios valstybės narės atsakydamos į Komisijos klausimyną dėl Pamatinio sprendimo įgyvendinimo ataskaitos (COM(2012) 12).
[26]             Curtea de Justiție a UE, hotărârea din 6.11.2003, cauza C-101/01, Lindqvist [2003] ECR I-12971, para 82-90; hotărârea din 16.12.2008, C-73/07, Satamedia [2008], ECR I-9831, para 50-62.
[29]             Žr. 21-ąją deklaraciją dėl asmens duomenų apsaugos teisminio bendradarbiavimo baudžiamosiose bylose ir policijos bendradarbiavimo srityse, pridėtos prie Tarpvyriausybinės konferencijos, patvirtinusios Lisabonos sutartį, Baigiamojo akto.
[27]             Mai precis, decizia-cadru se aplică datelor cu caracter personal care sunt sau au fost transmise sau puse la dispoziție de către statele membre, sau schimbate între statele membre și instituțiile sau organismele UE [a se vedea articolul 1 alineatul (2)].
[30]             Įmonėms privalomos taisyklės – tai praktikos kodeksai, pagrįsti Europos duomenų apsaugos standartais, patvirtinti bent vienos duomenų apsaugos institucijos, kuriuos organizacijos parengia ir kurių laikosi savanoriškai, siekdamos užtikrinti tinkamas apsaugos priemones asmens duomenų, kuriuos tai pačiai įmonių grupei priklausančios ir tų pačių taisyklių saistomos įmonės perduoda tarpusavyje, perdavimo kategorijoms. Jos nėra aiškiai įtrauktos į Direktyvą 95/46/EB, tačiau išsivystė iš duomenų apsaugos institucijų praktikos su 29 straipsnio darbo grupės parama.
[28]             Acest lucru a fost confirmat de unele state membre în răspunsurile la chestionarul Comisiei referitor la raportul de punere în aplicare a deciziei-cadru [COM (2012) 12].
[29]             În conformitate cu Declarația nr. 21 privind protecția datelor cu caracter personal în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al cooperării polițienești, astfel cum este anexată la Actul final al Conferinței interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona.
[30]             Regulile corporatiste obligatorii sunt coduri de bune practici bazate pe standarde europene de protecție a datelor, aprobate de cel puțin o APD, pe care organizațiile le stabilesc în mod voluntar și le respectă în scopul asigurării unor garanții corespunzătoare pentru diverse categorii de transferuri de date cu caracter personal între societăți care fac parte din același grup și care au obligații în temeiul acestor reguli. Acestea nu sunt incluse în mod explicit în Directiva 95/46/CE, fiind dezvoltate în cadrul practicii între APD-uri, cu sprijinul Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
I viršu


Tvarko Leidinių biuras