[pic] | COMMISSIONE DELLE COMUNITÀ EUROPEE |

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 17.10.2007

Bruxelles, 17.10.2007

COM(2007) 604 definitivo

COM(2007) 604 final

COMUNICAZIONE DELLA COMMISSIONE AL PARLAMENTO EUROPEO, AL CONSIGLIO, AL COMITATO ECONOMICO E SOCIALE EUROPEO E AL COMITATO DELLE REGIONI

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

relativa alle pratiche di pesca distruttive in alto mare e alla protezione degli ecosistemi vulnerabili delle profondità marine

Practici de pescuit distructive în marea liberă şi protecţia ecosistemelor de adâncime vulnerabile

{SEC(2007) 1314}

{SEC(2007) 1314}

COMUNICAZIONE DELLA COMMISSIONE AL PARLAMENTO EUROPEO, AL CONSIGLIO, AL COMITATO ECONOMICO E SOCIALE EUROPEO E AL COMITATO DELLE REGIONI

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

relativa alle pratiche di pesca distruttive in alto mare e alla protezione degli ecosistemi vulnerabili delle profondità marine

Practici de pescuit distructive în marea liberă şi protecţia ecosistemelor de adâncime vulnerabile

1. INTRODUZIONE

1. INTRODUCERE

1.1. Campo di applicazione e contesto generale

1.1. Domeniu de aplicare şi context general

La distruzione di habitat vulnerabili delle profondità marine ad opera dell’attività umana è una delle catastrofi ambientali invisibili del nostro tempo. Benché non si sappia molto di questi ecosistemi, molti dei quali devono essere ancora localizzati e identificati, risultano sempre più evidenti i danni che essi possono subire, soprattutto a causa di alcune pratiche di pesca.

Distrugerea habitatelor marine din marea liberă prin activităţile umane este una dintre catastrofele ecologice „ascunse” ale vremurilor noastre. Deşi aceste ecosisteme nu sunt bine înţelese – de fapt, multe dintre ele încă nu au fost localizate şi identificate – există din ce în ce mai multe informaţii cu privire la prejudiciile care li se pot aduce acestora, în special prin anumite practici de pescuit.

Dalle conoscenze scientifiche attuali emerge inoltre che la biodiversità delle profondità marine non è uniformemente distribuita, ma si concentra all’interno di alcune strutture ben distinte dei fondali marini, quali montagne sottomarine, scogliere coralline e camini idrotermali, o intorno ad esse. Si tratta di veri e propri punti caldi di biodiversità circondati da ampie distese di fondali relativamente deserti. Proprio per questa ragione, tali ecosistemi tendono ad attirare numerosi predatori, tra cui pesci, il che li rende estremamente interessanti sia per le imprese di pesca commerciale che per altri soggetti (bioprospettori o turisti che praticano l’esplorazione subacquea). Benché producano innegabili vantaggi, attività di questo tipo possono nel contempo cagionare danni incalcolabili dal punto di vista sia biologico che economico. È ormai noto che la progressiva distruzione di habitat vulnerabili delle profondità marine rischia fortemente di compromettere il conseguimento dell’obiettivo di “ridurre significativamente il tasso di perdita di biodiversità entro il 2010”, concordato a livello mondiale in occasione del Vertice di Johannesburg sullo sviluppo sostenibile.

Dovezile ştiinţifice existente arată, de asemenea, că biodiversitatea apelor de adâncime nu este repartizată uniform ci se concentrează în schimb în cadrul sau în jurul anumitor structuri bine definite pe fundul mării, precum munţi submarini, recife de corali şi izvoare hidrotermale. Acestea reprezintă adevărate zone fierbinţi din punct de vedere al biodiversităţii în mijlocul unor vaste întinderi, relativ pustii. Din acest motiv, aceste ecosisteme au, de asemenea, tendinţa de a atrage un număr mare de prădători, inclusiv peşti, constituind astfel principalul centru de interes pentru întreprinderile de pescuit comercial, precum şi pentru alte persoane interesate (precum bioprospectorii sau exploratorii apelor de adâncime). Deşi este incontestabil faptul că aceste activităţi aduc beneficii reale, acestea sunt, de asemenea, susceptibile să antreneze distrugeri incalculabile nu numai din punct de vedere biologic ci şi din punct de vedere economic. Este cunoscut faptul că acest proces, aflat în plină desfăşurare, de distrugere a habitatelor marine din marea liberă compromite realizarea obiectivului global privind reducerea semnificativă a ritmului de epuizare a biodiversităţii până în 2010 stabilit la summit-ul mondial privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg.

L’8 dicembre 2006 l’Assemblea generale delle Nazioni Unite ha adottato la risoluzione 61/105 sulla pesca sostenibile, rivolgendo un pressante appello agli Stati e alle organizzazioni competenti per le profondità marine affinché l’esercizio della pesca nelle zone che ospitano ecosistemi marini vulnerabili sia soggetto a una disciplina volta a proteggere tali ecosistemi. La Commissione europea ha offerto un contributo determinante per l’adozione della risoluzione e, subito dopo la sua approvazione, ha annunciato l’intenzione di proporre quanto prima una strategia d’azione concreta.

La 8 decembrie 2006, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 61/105 privind pescuitul durabil. Prin aceasta, Naţiunile Unite lansează un apel imperios pentru ca statele şi organismele care au jurisdicţie asupra apelor de adâncime să reglementeze pescuitul în ecosistemele marine vulnerabile astfel încât să le protejeze împotriva degradării. Comisia Europeană a jucat un rol crucial în adoptarea acestei rezoluţii şi, imediat după adoptarea acesteia, a anunţat că va propune fără întârziere o strategie pentru concretizarea acestui apel.

1.2. Meccanismi di gestione esistenti

1.2. Mecanisme de guvernare aflate în vigoare în prezent

Nelle zone costiere compete agli Stati costieri adottare misure volte a preservare gli ecosistemi vulnerabili dall’impatto esercitato dalla pesca di fondo. Molti di essi, tra cui l’Unione europea e i suoi Stati membri, hanno già promosso iniziative in questo senso. Nelle acque internazionali la protezione dell’ambiente marino è generalmente di competenza di convenzioni marittime regionali, laddove esistono, mentre spetta alle organizzazioni regionali di gestione della pesca (ORGP) adottare misure per la conservazione e la gestione delle risorse biologiche marine e disciplinare gli impatti della pesca sugli ecosistemi vulnerabili. Nonostante taluni abbiano criticato gli interventi di tali organizzazioni e ne abbiano contestato l’efficacia, le ORGP presentano un inestimabile vantaggio rispetto ad altri sistemi di regolamentazione, in quanto il diritto del mare conferisce loro l’autorità necessaria per adottare misure concrete e vincolanti associate a un sistema di controllo e di applicazione. L’Unione europea sostiene quindi con decisione, benché non in modo incondizionato, le organizzazioni regionali di gestione della pesca e si adopera affinché esse possano disporre delle necessarie prerogative. Di fatto, la maggior parte delle misure destinate a regioni specifiche e volte a proteggere gli ecosistemi dei fondali marini, adottate da ORGP su scala mondiale, erano basate su proposte presentate dall’UE.

În zonele de coastă, statele costiere au jurisdicţia de a lua măsuri pentru protejarea ecosistemelor vulnerabile împotriva impactului pe care îl are pescuitul de fund. Multe dintre acestea, inclusiv Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, au luat deja unele iniţiative în acest sens. În apele internaţionale responsabilitatea generală privind protecţia mediului marin revine convenţiilor maritime regionale, acolo unde acestea există, în vreme ce organizaţiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) adoptă măsuri privind conservarea şi gestionarea resurselor marine vii şi reglementează impactul pescuitului asupra ecosistemelor vulnerabile. Deşi unele voci au criticat procedurile acestora şi au contestat eficacitatea lor, ORGP au un avantaj inestimabil în comparaţie cu acordurile concurente: au autoritatea necesară conform dreptului marii de a lua măsuri concrete şi cu putere de constrângere şi de a le susţine printr-un sistem de control şi punere în aplicare. Uniunea Europeană este, prin urmare, un puternic susţinător al ORGP, deşi nu în mod necondiţionat şi este angajată în susţinerea abilitării acestora. De fapt, majoritatea măsurilor regionale de protecţie a ecosistemelor de adâncime adoptate de către ORGP la nivel mondial s-au bazat pe propuneri prezentate de către Uniunea Europeană.

Tuttavia il fatto che esistano ancora zone d’alto mare non soggette a regolamentazione costituisce una grave lacuna del sistema internazionale di governance marittima. Ciò rappresenta un esplicito invito a mantenere ed eventualmente a intensificare il ricorso a pratiche di pesca distruttive, tanto più che lo sforzo di pesca rischia di spostarsi dalle zone di divieto alle zone non regolamentate. La risoluzione 61/105 delle Nazioni Unite invita espressamente i singoli Stati ad accelerare la creazione di ORGP in tali regioni e a porre in essere misure transitorie volte a proteggere gli ecosistemi vulnerabili dall’impatto delle loro navi. L’UE intende svolgere un ruolo trainante in questo contesto, da un lato favorendo la creazione di ORGP in tutte le zone non ancora regolamentate in cui opera la propria flotta (principalmente l’Atlantico sudoccidentale) e dall’altro adottando quanto prima restrizioni spaziali provvisorie volte a proteggere la biodiversità marina in tali zone, in attesa che siano istituti opportuni organismi di regolamentazione. La carta geografica riportata in appendice rappresenta le regioni oceaniche che rientrano nell’ambito di competenza delle varie ORGP.

Faptul că există în continuare zone din marea liberă pentru care nu există încă niciun organism de reglementare reprezintă, totuşi, o lacună majoră a sistemului internaţional de guvernare maritimă. Aceasta reprezintă practic o invitaţie deschisă privind continuarea şi chiar intensificarea practicilor de pescuit distructive, în special având în vedere riscul deplasării efortului odată ce aceste practici au fost efectiv interzise într-o altă zonă. Prin Rezoluţia 61/105 Naţiunile Unite solicită clar tuturor statelor accelerarea înfiinţării de ORGP în aceste zone şi implementarea unor măsuri provizorii de protecţie a ecosistemelor vulnerabile, în ceea ce priveşte navele proprii. Uniunea Europeană intenţionează deci să fie precursorul acestei iniţiative, atât în ce priveşte continuarea procesului de creare a ORGP în toate zonele în care operează navele sale (în special în Atlanticul de Sud-Vest) şi care nu sunt în prezent reglementate, cât şi pentru adoptarea fără întârziere a unor restricţii spaţiale provizorii pentru protejarea biodiversităţii marine în aceste zone până la înfiinţarea acestor organisme de reglementare. O hartă cuprinzând acoperirea actuală a oceanelor globului de către ORGP este prezentată în anexă.

1.3. Obiettivi e sfide

1.3. Obiective şi provocări

La presente comunicazione passa in rassegna e analizza i principi emersi dal recente dibattito internazionale sulle pratiche distruttive della pesca in acque profonde. Essa descrive inoltre le lacune della situazione attuale e propone un programma d’azione ambizioso per la realizzazione degli impegni internazionali della Comunità, in una prospettiva che tiene conto degli aspetti multilaterali, regionali e delle zone d’alto mare.

Această comunicare revizuieşte şi analizează principiile care au fost puse recent în evidenţă de dezbaterea internaţională privind practicile de pescuit distructive în apele de adâncime. De asemenea, comunicarea prezintă lacunele situaţiei actuale şi expune o abordare ambiţioasă care ia în calcul perspectivele multilaterale şi regionale, precum şi de zonele din marea liberă pentru concretizarea angajamentelor internaţionale ale Comunităţii.

2. PRATICHE DISTRUTTIVE NELLA PESCA D’ALTURA: UNA MINACCIA PER GLI ECOSISTEMI DI PROFONDITÀ

2. PRACTICILE DE PESCUIT DISTRUCTIVE ÎN MAREA LIBERă: O AMENINţARE PENTRU ECOSISTEMELE DE ADÂNCIME

In occasione del Vertice mondiale di Johannesburg del 2002, la comunità internazionale ha incluso “l’eliminazione delle pratiche di pesca distruttive” tra i requisiti fondamentali di qualsiasi strategia rigorosa di sviluppo sostenibile.

La summit-ul mondial de la Johannesburg din 2002, comunitatea internaţională a inclus “ eliminarea practicilor de pescuit distructive ” printre cerinţele fundamentale ale oricărei strategii de dezvoltare durabilă importante.

L’impegno assunto a Johannesburg colloca il problema delle pratiche di pesca distruttive in un contesto globale e lo trasforma in una sfida condivisa da tutte le nazioni del mondo. La gestione della pesca deve essere pienamente integrata in una prospettiva più ampia di sostenibilità degli oceani del pianeta. La Commissione ha formalmente adottato tale approccio olistico con le sue recenti proposte per una politica marittima integrata[1].

Angajamentul luat la summit-ul de la Johannesburg plasează problema practicilor de pescuit distructive într-un context global şi îl transformă într-o provocare împărtăşită de către toate naţiunile lumii. Pescuitul nu mai trebuie abordat în mod izolat ci trebuie integrat în totalitate într-o perspectivă mai largă a durabilităţii oceanelor lumii. Comisia a adoptat formal această abordare globală în cadrul recentei sale propuneri pentru o politică maritimă integrată[1].

La dimensione globale della sfida che ci troviamo ad affrontare è particolarmente evidente nel caso delle zone d’alto mare. I principi fondamentali che definiscono le libertà e i doveri nelle acque d’altura, sanciti dalla Convenzione delle Nazioni Unite sul diritto del mare (UNCLOS), prevedono l’adozione di misure concordate a livello internazionale per la conservazione delle risorse biologiche marine nelle acque non soggette a giurisdizione nazionale.

Natura globală a provocării cu care ne confruntăm este evidentă, în special în ceea ce priveşte marea liberă. Principiile fundamentale care guvernează drepturile şi obligaţiile în zonele din marea liberă, astfel cum au fost stabilite în Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), impun adoptarea unor măsuri convenite la nivel internaţional pentru conservarea resurselor marine vii în apele aflate în afara jurisdicţiei naţionale.

D’altro canto l’attenzione accordata alle zone d’altura consente nel contempo di tener conto degli straordinari ecosistemi presenti nelle profondità del mare, dal momento che lo spazio marittimo situato al di là della giurisdizione nazionale degli Stati costieri è principalmente costituito da acque profonde. Altre pratiche di pesca ritenute distruttive, come quelle che prevedono l’utilizzo di esplosivi o di cianuro, sono in linea di massima limitate alle zone costiere poco profonde e sono già state vietate dall’UE.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte marea liberă se pune accentul pe importanţa ecosistemelor marine unice aflate în apele de adâncime, deoarece spaţiul maritim situat în afara jurisdicţiei naţionale a statelor costiere este constituit în majoritate din ape de adâncime. Alte practici de pescuit considerate distructive, precum utilizarea de explozibili sau de cianuri, sunt în principiu limitate la zonele costiere mai puţin adânci şi au fost deja interzise de către Uniunea Europeană.

Molto resta ancora da scoprire sugli ecosistemi delle profondità marine: in questo settore sono in corso ricerche specifiche, in buona parte patrocinate dall’Unione europea[2]. Le conoscenze di cui disponiamo ci permettono comunque di affermare che alcuni ecosistemi marini profondi costituiscono veri e propri punti caldi di biodiversità. Sappiamo inoltre che si tratta di ecosistemi estremamente vulnerabili a causa del lento ritmo di crescita che caratterizza la vita nei grandi fondali marini. Tale fragilità è particolarmente evidente nel caso degli organismi che forniscono un sostegno strutturale all’habitat, quali i coralli d’acqua fredda, le spugne che formano strutture e le comunità di invertebrati che prosperano intorno ai camini idrotermali. Numerosi studi scientifici hanno dimostrato che la pesca praticata con attrezzi di fondo può produrre gravi danni all’integrità di tali ecosistemi. Tra le cause accertate e potenziali di degrado figurano le reti a strascico, le draghe, le reti da posta ancorate, i palangari fissi, le nasse e le trappole. Gli effetti prodotti da tali attrezzi possono essere aggravati dall’impatto esercitato da attività diverse dalla pesca, quali la prospezione di idrocarburi, la posa di cavi sottomarini o lo scarico di rifiuti. Nell’Atlantico nordorientale, nell’Atlantico occidentale, nel Mar di Tasmania e in altri mari è stato documentato un reale degrado delle scogliere coralline di acque profonde. Una volta distrutte, le scogliere coralline impiegano un tempo estremamente lungo per rigenerarsi, ammesso che vi riescano. Studi di questo tipo rappresentano una prova inequivocabile della gravità del problema e dell’urgente necessità di adottare efficaci misure di protezione.

Mai sunt încă multe lucruri de învăţat despre ecosistemele de adâncime şi se fac cercetări specifice cu privire la acestea, inclusiv importante iniţiative sub egida Uniunii Europene[2]. Avem suficiente cunoştinţe pentru a putea spune că anumite ecosisteme de adâncime pot constitui adevărate zone fierbinţi din punct de vedere al biodiversităţii. Ştim, de asemenea, că aceste ecosisteme sunt extrem de vulnerabile datorită ritmului scăzut de creştere ce caracterizează viaţa la mare adâncime. Această fragilitate este evidentă în special în cazul organismelor care oferă suport structural habitatului, precum coralii de apă rece, coloniile de bureţi şi comunităţile de nevertebrate care se dezvoltă în jurul izvoarelor hidrotermale. Pescuitul cu unelte de fund poate prejudicia grav integritatea acestor ecosisteme, astfel cum demonstrează un număr din ce în ce mai mare de studii ştiinţifice. Printre sursele de degradare constatate şi potenţiale se află traulele de fund, dragele, fileurile de fund, paragatele de fund, vintirele şi capcanele. Efectele acestora pot fi cu uşurinţă agravate în combinaţie cu impactul altor activităţi decât cele de pescuit, precum prospecţia hidrocarburilor, montarea de cabluri submarine sau depozitarea deşeurilor. Degradarea recifelor de corali de adâncime a fost în prezent evidenţiată în Atlanticul de Nord-Est, în Atlanticul de Vest în Marea Tasmaniei şi în alte zone. Odată distruse aceste recife, procesul lor de regenerare, în caz că se produce, este extrem de lent. Acest tip de studii furnizează dovada irefutabilă a gravităţii problemei şi a necesităţii de a adopta cât mai urgent măsuri de protecţie decisive.

3. LA RISPOSTA INTERNAZIONALE E IL RUOLO DELL’UE

3. REACţIA INTERNAţIONALă şI ROLUL UNIUNII EUROPENE

Con la risoluzione 59/25 del 2004 l’Assemblea generale della Nazioni Unite aveva lanciato un appello esplicito affinché fossero adottate misure urgenti volte a eliminare le pratiche distruttive nella pesca d’altura e si era impegnata a procedere, nel 2006, all’esame dei provvedimenti adottati dagli Stati e dalle ORGP in risposta a tale appello. L’UE ha fornito un contributo significativo a tale esame, in particolare con il suo rapporto dell’aprile 2006[3] sulle misure da essa adottate in risposta all’invito delle Nazioni Unite, sia nel contesto della cooperazione internazionale che nelle acque europee.

Încă din 2004, în Rezoluţia 59/25 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a lansat un apel explicit în favoarea adoptării de măsuri urgente pentru eliminarea practicilor de pescuit distructive din marea liberă şi s-a angajat să examineze în 2006 măsurile adoptate de către statele membre şi ORGP ca răspuns la apelul său. Uniunea Europeană a contribuit substanţial la acest studiu, în special prin raportul său din aprilie 2006[3] privind măsurile adoptate ca răspuns la apelul Naţiunilor Unite, atât pe planul cooperării internaţionale cât şi în ceea ce priveşte apele europene.

Sulla scorta di tale esame, l’8 dicembre 2006 l’Assemblea generale ha adottato la risoluzione 61/105. I paragrafi 80-95 forniscono agli Stati e alle ORGP orientamenti sugli elementi fondamentali di cui è necessario tener conto quando si adottano misure destinate a contrastare le pratiche di pesca distruttive che minacciano gli ecosistemi marini vulnerabili.

În urma acestei evaluări, Adunarea Generală a adoptat la 8 decembrie 2006 Rezoluţia 61/105. Paragrafele 80-95 oferă statelor şi ORGP orientare în ceea ce priveşte elementele esenţiale care trebuie avute în vedere în cadrul adoptării măsurilor pentru eliminarea practicilor de pescuit distructive care pun în pericol ecosistemele marine vulnerabile.

In questo contesto vale inoltre la pena ricordare i lavori svolti nell’ambito della Convenzione delle Nazioni Unite sulla diversità biologica (CDB). Già nel 2004 le Parti alla CDB hanno riconosciuto, nelle decisioni VII/5 e VIII/21 della CdP, le gravi minacce alla biodiversità nelle zone marine situate fuori delle giurisdizioni nazionali, sottolineando la necessità di una reazione tempestiva, soprattutto nelle zone che ospitano montagne sottomarine, camini idrotermali o coralli d’acqua fredda. Allo stesso modo, le convenzioni marittime regionali hanno deciso di procedere all’inventario di tali habitat marini profondi al fine di adottare misure di protezione adeguate nelle rispettive zone di competenza.

Trebuie, de asemenea, menţionate în acest context lucrările din cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică (CBD). În 2004, părţile la CDB recunoşteau deja, în Deciziile Conferinţei părţilor VII/5 şi VIII/21, pericolele majore pentru biodiversitate existente în zonele marine situate în afara jurisdicţiei naţionale şi evidenţiau necesitatea de a acţiona rapid pentru a putea face faţă acestor ameninţări, în special în zonele cu munţi submarini, cu izvoare hidrotermale sau corali de apă rece. De asemenea, convenţiile maritime regionale au convenit să înregistreze aceste habitate de adâncime în vederea luării măsurilor adecvate pentru protecţia acestora în cadrul sferei lor de competenţă.

Infine, anche l’Organizzazione delle Nazioni Unite per l’alimentazione e l’agricoltura (FAO) ha partecipato all’elaborazione di orientamenti tecnici per la pesca in acque profonde nell’ambito del Codice di condotta per una pesca responsabile. Un programma di lavoro dettagliato è stato concordato a questo scopo nel marzo 2007.

În final, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a participat, de asemenea la elaborarea orientărilor tehnice pentru pescuitul de adâncime în cadrul codului de conduită pentru un pescuit responsabil. Un program de lucru detaliat a fost adoptat în acest sens în martie 2007.

L’UE ha svolto un ruolo guida nell’ambito di tutte queste organizzazioni, offrendo un contributo attivo e costruttivo a un dibattito complesso e talvolta controverso. Ciò è nell’ordine delle cose: la flotta peschereccia dell’UE opera infatti nella maggior parte dei mari del pianeta. Tale massiccia presenza conferisce una particolare responsabilità alla Comunità, che deve dare impulso ai processi internazionali e nel contempo servire da esempio attraverso la disciplina che impone alle proprie flotte internazionali. L’UE ha inoltre messo la sua influenza al servizio di una buona causa. L’attuale consenso internazionale rispecchia l’approccio equilibrato promosso dall’Unione, che prevede l’adozione di misure risolute in tutte le acque, a prescindere dal loro statuto giuridico (acque soggette o non soggette a giurisdizione nazionale), senza tuttavia penalizzare i pescatori che dimostrano di esercitare la loro attività nel rispetto dell’ambiente.

În toate aceste organizaţii, Uniunea Europeană a jucat un rol crucial, având o contribuţie activă şi constructivă la o dezbatere foarte complexă şi uneori controversată. Este normal să se întâmple astfel. Uniunea Europeană desfăşoară activităţi de pescuit în marea majoritate a mărilor lumii. Această implicare extinsă conferă Comunităţii o responsabilitate specială, atât prin stimularea acţiunilor internaţionale, cât şi prin indicarea unui exemplu pozitiv prin disciplina pe care o impune propriilor flote internaţionale. Uniunea Europeană şi-a folosit, de asemenea, influenţa în scopuri benefice. Consensul internaţional existent în prezent reflectă abordarea echilibrată promovată de către Uniune. Această abordare se bazează pe o acţiune decisivă în toate apele, indiferent de statutul lor juridic (în cadrul sau în afara jurisdicţiei naţionale) dar fără a penaliza pescarii ale căror activităţi pot fi considerate o exploatare ecologică a oceanului.

La risoluzione 61/105 delle Nazioni Unite scaturisce da queste diverse iniziative internazionali e fornisce quindi alla comunità internazionale un’eccellente base di lavoro. Il fatto che, nonostante le difficoltà incontrate in sede negoziale, le raccomandazioni formulate nella risoluzione abbiano potuto raccogliere un consenso costituisce un dato molto incoraggiante. Alcune delle misure sostenute dall’UE, quali il congelamento immediato dell’”impronta” (estensione spaziale) delle attività di pesca di fondo, non sono state accolte. Tuttavia i rimanenti elementi di consenso hanno un peso decisivo e consentiranno di modificare radicalmente la gestione della pesca di fondo e, in particolare, il modo in cui in futuro sarà applicato il principio di precauzione.

Rezoluţia Naţiunilor Unite 61/105 se bazează pe aceste diverse iniţiative internaţionale şi, prin urmare, oferă comunităţii internaţionale o excelentă bază de lucru. Este foarte promiţător faptul că recomandările cuprinse în rezoluţie au determinat obţinerea unui consens, în pofida negocierilor dificile. Unele măsuri susţinute de către Uniunea Europeană, precum îngheţarea imediată a „amprentei” (întinderea spaţială) activităţilor actuale din cadrul pescuitului de adâncime, nu au fost luate în calcul. Cu toate acestea, elementele consensuale rămase au o importanţă reală şi vor fi suficient de puternice pentru a determina modificări radicale ale modului de gestionare a pescuitului de fund şi, în special, ale modului în care principiul precauţiei va fi transpus în practică de acum înainte.

La sfida più importante riguarda ora l’attuazione pratica di queste misure.

Cea mai importantă provocare este în prezent implementarea acestor măsuri.

4. LE RACCOMANDAZIONI DELL’ASSEMBLEA GENERALE: UN APPROCCIO EQUILIBRATO ED EFFICACE

4. RECOMANDăRILE ADUNăRII GENERALE: O ABORDARE EFICACE şI ECHILIBRATă

La risoluzione 61/105 esorta le ORGP e gli Stati “ad adottare e attuare opportune misure, con la massima priorità, nel rispetto del principio di precauzione, dell’approccio ecosistemico e del diritto internazionale”, tenendo conto di una serie di elementi chiave che configurano un regime di gestione rigoroso per la pesca di fondo in alto mare. L’Assemblea generale chiede che tali misure siano adottate ed attuate entro il 31 dicembre 2008 (entro il 31 dicembre 2007 nel caso di disposizioni provvisorie, cfr. punto 5.3).

Prin Rezoluţia 61/105, ORGP şi statele sunt invitate „să adopte şi să implementeze cu prioritate măsuri, în conformitate cu principiul precauţiei, cu abordările ecosistemice şi cu dreptul internaţional (…) ” , în conformitate cu o serie de elemente cheie care constituie un regim riguros de gestionare a pescuitului de fund în marea liberă. Adunarea Generală solicită adoptarea şi implementarea acestor măsuri până la 31 decembrie 2008 (31 decembrie 2007 în cazul dispoziţiilor provizorii, a se vedea punctul 5.3).

Il testo integrale della risoluzione può essere scaricato dal seguente sito: http://www.un.org/Depts/los/general_assembly/general_assembly_resolutions.htm.

Textul complet al rezoluţiei poate fi descărcat de la adresa: http://www.un.org/Depts/los/general_assembly/general_assembly_resolutions.htm.

La presente sezione passa in rassegna i suddetti elementi definendone le modalità pratiche di attuazione.

În această secţiune sunt analizate diverse elemente în vederea definirii măsurilor pentru punerea lor practică în aplicare.

4.1. Valutazione preventiva degli impatti della pesca: un’innovazione radicale nella gestione della pesca

4.1. Evaluarea prealabilă a impactului pescuitului: o inovaţie majoră în domeniul gestionării pescuitului

L’obbligo di procedere a una valutazione dell’impatto ambientale prima di autorizzare singole attività di pesca costituisce l’elemento primario ed essenziale della serie di raccomandazioni formulate dall’Assemblea generale. Si tratta di un principio assolutamente innovativo nella gestione della pesca. Diversamente da altre attività di sfruttamento delle risorse che vengono svolte nei mari e negli oceani, per le quali è prassi consolidata chiedere una valutazione preliminare dell’impatto (si pensi all’installazione di piattaforme offshore petrolifere o gassifere), gli effetti della pesca sugli habitat marini vengono generalmente valutati soltanto a posteriori, e non in modo sistematico. Le raccomandazioni dell’Assemblea generale contribuiranno pertanto a far sì che la gestione della pesca di fondo in zone vulnerabili sia resa conforme alle norme ambientali applicabili alle altre attività marittime.

Obligaţia de efectuare a unei evaluări a impactului asupra mediului ca o condiţie pentru autorizarea diferitelor activităţi de pescuit constituie primul element şi de fapt elementul de bază al seriei de recomandări formulate de către Adunarea Generală . Aceasta reprezintă un principiu total novator în domeniul gestionării pescuitului. În raport cu alte activităţi de exploatare a resurselor efectuate în mări şi oceane (precum instalarea de platforme petroliere sau de gaz în mare), în care de regulă se cere realizarea evaluării prealabile a impactului, efectele pescuitului asupra habitatelor marine nu sunt în general evaluate decât a posteriori , în caz că sunt efectuate. Recomandările Adunării Generale vor contribui, prin urmare, la aducerea gestionării pescuitului de fund în zonele sensibile la standardele de mediu aplicabile altor activităţi maritime.

In pratica gli operatori saranno tenuti a presentare piani di pesca che definiscano con una certa precisione le zone in cui intendono svolgere la loro attività. Su tale base, le autorità dello Stato di bandiera dovranno esaminare l’estensione spaziale delle attività previste e valutare, alla luce dei pareri scientifici e dei dati disponibili, i rischi potenziali, noti o probabili, per gli ecosistemi marini vulnerabili presenti nei fondali di pesca.

În practică, operatorii din sectorul pescuitului vor trebui să transmită planuri de pescuit care definesc cu o anumită precizie zonele de pescuit în care intenţionează să îşi desfăşoare activitatea. Pe această bază, autorităţile statului de pavilion vor trebui, în acest caz, să examineze acoperirea spaţială a activităţilor prevăzute şi să evalueze, în lumina recomandărilor ştiinţifice şi a datelor de care dispun, potenţialele riscuri pentru ecosistemele marine vulnerabile a căror prezenţă este cunoscută sau probabilă în zonele de pescuit vizate.

4.2. Identificazione degli ecosistemi marini vulnerabili grazie al potenziamento delle attività di ricerca e di raccolta dei dati

4.2. Identificarea ecosistemelor marine vulnerabile prin consolidarea cercetării şi colectării datelor

Per poter effettuare valutazioni efficaci dell’impatto, le autorità competenti dovranno migliorare le informazioni e le analisi a cui hanno accesso. Identificare gli ecosistemi marini vulnerabili non significa soltanto stabilirne la localizzazione. Si tratta anche di migliorare le conoscenze riguardo alla loro composizione, alle loro caratteristiche ecologiche e alle dinamiche dei condizionamenti ambientali che ne derivano, e di conseguenza alla loro probabile risposta ai vari impatti. Particolare attenzione va dedicata allo sviluppo di tecniche di modellizzazione che aiutino a localizzare i coralli di acque profonde ed altri ecosistemi marini vulnerabili.

Pentru ca autorităţile competente să poată efectua evaluări ale impactului adecvate, vor trebui să îmbunătăţească informaţiile şi analizele la care au acces. Identificarea ecosistemelor marine vulnerabile înseamnă nu numai determinarea locaţiei lor, ci şi cunoaşterea mai aprofundată a compoziţiei, a caracteristicilor ecologice ale acestora şi a dinamicii constrângerilor de mediu care rezultă din acestea şi deci, a reacţiilor probabile a acestora la diferite impacturi. O atenţie specială trebuie acordată elaborării tehnicilor de modelare, care pot ajuta la localizarea coralilor de adâncime şi a altor ecosisteme marine vulnerabile.

Un’altra implicazione importante della raccomandazione è la necessità di disciplinare le attività di pesca nuove o sperimentali, affinché in tale ambito siano realizzati opportuni programmi di ricerca e di raccolta dati che contribuiscano al lavoro di identificazione.

Un alt aspect important al recomandării este necesitatea reglementarii pescuitului nou şi de explorare astfel încât să fie implementate programe de cercetare şi de colectare de date corespunzătoare, care să contribuie la efortul de identificare.

4.3. Chiusura delle zone vulnerabili alla pesca di fondo

4.3. Închiderea zonelor vulnerabile pentru pescuitul de adâncime

Infine, dalle raccomandazioni dell’Assemblea generale emerge con chiarezza che il principale strumento per proteggere gli ecosistemi marini vulnerabili è l’adozione di provvedimenti di chiusura su base geografica o di zone di gestione speciale. Tali provvedimenti di chiusura possono essere adottati e applicati mediante una decisione collettiva degli Stati nel contesto di un’ORGP. In questi ultimi anni le ORGP competenti per la disciplina della pesca di fondo (vedi appendice) hanno dato notevole impulso all’attuazione di tali provvedimenti. Esse dovranno esaminare attentamente l’efficacia delle misure finora adottate e valutare se sono sufficienti, in numero e portata, per conseguire gli obiettivi auspicati. Tale aspetto riveste grande importanza anche per i pescatori, in quanto contribuirà a fugare le attuali incertezze sulla sicurezza dei fondali di pesca. Facendo della protezione degli habitat dalle pratiche di pesca distruttive una componente essenziale di un corretto regime di gestione della pesca, le ORGP amplieranno in misura significativa il loro mandato tradizionale e aggiorneranno i loro standard per rispondere alle aspettative sociali attuali. L’UE sostiene senza riserve tale evoluzione e farà quanto in suo potere per incoraggiarla.

În final, din recomandările Adunării Generale rezultă clar că principalul instrument de protecţie a ecosistemelor marine vulnerabile este adoptarea de măsuri de închidere geografice sau definirea unor zone de gestiune speciale. Aceste închideri pot fi adoptate şi aplicate în urma unei decizii colective a statelor în cadrul unei ORGP. În ultimii ani, ORGP având competenţă de reglementare a pescuitului de fund (a se vedea anexa) şi-au intensificat considerabil eforturile pentru implementarea închiderii zonelor. Acestea vor trebui să evalueze cu rigurozitate eficacitatea acestor măsuri şi să determine dacă cele care au fost adoptate până în prezent sunt cu adevărat suficiente ca număr şi ca amploare pentru a realiza obiectivele stabilite. Această sarcină este, de asemenea, foarte importantă pentru pescari, deoarece va contribui la eliminarea incertitudinilor actuale privind zonele de pescuit fără riscuri. Prin transformarea protecţiei habitatelor împotriva practicilor de pescuit distructive o componentă fundamentală a regimului de bună gestionare a pescuitului, ORGP vor extinde semnificativ limitele mandatului lor şi îşi vor actualiza standardele pentru a satisface aşteptările actuale ale societăţii. Uniunea Europeană susţine fără rezerve această evoluţie şi va face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a o încuraja.

Per quanto riguarda le zone non soggette a giurisdizione nazionale che non sono attualmente regolamentate da un’ORGP, in mancanza di un’autorità internazionale collettiva che possa adottare provvedimenti di chiusura spetta ai singoli Stati, in conformità dell’articolo 117 dell’UNCLOS, applicare restrizioni spaziali alle navi battenti la loro bandiera e subordinare la validità dei permessi di pesca al rispetto di tali restrizioni. Poiché non esistono meccanismi specifici di controllo della conformità analoghi a quelli applicati dalle ORGP, l’Assemblea generale ha invitato la FAO a garantire la trasparenza delle misure adottate dagli Stati di bandiera attraverso la creazione di una base di dati globale sull’ubicazione degli ecosistemi marini vulnerabili. Gli Stati potranno quindi avvalersi di tali informazioni sulla localizzazione degli ecosistemi che condividono con altri Stati di bandiera in una determinata zona e procedere a una valutazione inter pares delle misure adottate da altri Stati per imporre alle rispettive flotte le restrizioni eventualmente necessarie.

În ceea ce priveşte zonele din afara jurisdicţiei naţionale şi care nu sunt reglementate în prezent de către o ORGP, în absenţa unei autorităţi internaţionale colective care să poată decide închiderile, este de competenţa fiecărui stat, în conformitate cu articolul 117 din UNCLOS, să aplice restricţii spaţiale cu privire la navele care arborează pavilionul lor, prin condiţionarea valabilităţii permiselor de pescuit de respectarea acestor restricţii. Având în vedere că nu există mecanisme specifice de control al conformităţii similare celor din cadrul ORGP, Adunarea Generală a cerut FAO să asigure transparenţa măsurilor adoptate de către statele de pavilion, prin păstrarea unei baze de date globale privind locaţia ecosistemelor marine vulnerabile. Statele vor putea să utilizeze astfel aceste informaţii privind locaţia acelor ecosisteme pe care le împart cu alte state de pavilion în cadrul unei zone date şi vor putea, de asemenea, să evalueze reciproc măsurile adoptate de către alte state pentru a impune restricţii, dacă este cazul, flotelor proprii.

5. COME APPLICARE LE RACCOMANDAZIONI DELL’ASSEMBLEA GENERALE

5. CUM AR TREBUI Să SE IMPLEMENTEZE RECOMMANDăRILE ADUNăRII GENERALE

5.1. L’UE deve continuare a stimolare il dibattito internazionale

5.1. Uniunea Europeană trebuie să stimuleze în continuare dezbaterea internaţională

- Nei prossimi due anni saranno messe alla prova la volontà e la capacità politica degli Stati: nell’ambito del processo di revisione che avrà luogo nel 2009, infatti, saranno attentamente analizzati gli interventi attuati dai singoli paesi in risposta all’appello lanciato dalle Nazioni Unite. L’UE deve utilizzare l’influenza conferitale dal ruolo di primo piano che essa svolge a livello mondiale nel settore della pesca per garantire una revisione onesta e rigorosa che sia all’altezza delle legittime aspettative dei cittadini.

- În cursul următorilor doi ani, voinţa şi capacitatea politică a statelor vor fi puse la încercare, deoarece, în cadrul procesului de examinare care se va desfăşura în 2009, răspunsul pe care îl vor da la apelul la acţiune lansat de către Naţiunile Unite va fi minuţios analizat. Uniunea Europeană trebuie să se folosească de influenţa oferită de rolul major pe care îl joacă la nivel mondial în domeniul pescuitului pentru a garanta realizarea unei examinări riguroase şi oneste conform aşteptărilor legitime ale cetăţenilor.

- La trasparenza e la revisione inter pares delle misure adottate dagli Stati e dalle ORGP svolgeranno un ruolo essenziale per garantire che all’appello lanciato dall’Assemblea generale faccia riscontro un’azione continua e permanente. L’Assemblea generale delle Nazioni unite ha sottolineato l’importanza di questi aspetti e il ruolo che la FAO è chiamata a svolgere per quanto riguarda l’elaborazione di orientamenti tecnici e la raccolta e diffusione delle informazioni. L’UE ha il compito di sostenere e agevolare tali processi, in primo luogo assicurando un accesso adeguato alle informazioni sulle misure e sulle iniziative da essa promosse.

- Transparenţa şi evaluarea reciprocă a măsurilor adoptate de către state şi ORGP vor fi decisive pentru garantarea unui răspuns stabil şi constant cererilor formulate de către Adunarea Generală. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a subliniat importanţa acestor aspecte şi a rolului pe care FAO trebuie să îl aibă în elaborarea orientărilor tehnice şi în colectarea şi diseminarea informaţiilor. Uniunea Europeană trebuie să sprijine şi să faciliteze aceste procese, începând cu asigurarea accesului în bune condiţii la informaţii privind iniţiativele şi măsurile proprii.

- L’UE deve continuare a sostenere i lavori della Convenzione sulla diversità biologica (CDB) e delle Convenzioni marittime regionali ai fini dell’istituzione di zone marine protette nelle acque situate al di fuori delle giurisdizioni nazionali e partecipare attivamente a tali lavori.

- Uniunea Europeană trebuie să îşi aducă în continuare sprijinul şi să participe activ la lucrările convenţiei privind diversitatea biologică (CBD) şi la convenţiile maritime regionale privind stabilirea zonelor marine protejate în apele aflate în afara jurisdicţiei naţionale.

Azioni:

Acţiuni:

- All’inizio del 2009, presentazione al Segretario generale delle Nazioni Unite di un rapporto che illustri il punto di vista dell’UE sui progressi compiuti nella lotta contro le pratiche di pesca distruttive e formuli proposte volte a realizzare ulteriori progressi. Nell’ambito dei lavori preparatori sarà realizzata una consultazione delle parti interessate e della società civile.

- Prezentarea, la începutul anului 2009, a unui raport adresat Secretarului General al Naţiunilor Unite a unui raport privind punctul de vedere al Uniunii Europene asupra progresului înregistrat în lupta împotriva practicilor de pescuit distructive şi propunerea de soluţii şi mijloace pentru continuarea progreselor. În cadrul lucrărilor preparatorii se va realiza consultarea părţilor interesate şi a societăţii civile.

- Collaborazione con la FAO per la raccolta e la diffusione delle informazioni sulle misure adottate dagli Stati, la creazione di basi di dati sulle zone protette o di chiusura e l’elaborazione di orientamenti tecnici sulla pesca in acque profonde.

- Sprijinirea FAO în eforturile sale de colectare şi diseminare a informaţiilor privind măsurile adoptate de către state, de stabilire a bazelor de date privind zonele protejate sau închiderea zonelor şi de elaborare a orientărilor tehnice privind pescuitul de adâncime.

- Collaborazione con la CDB e con le Convenzioni marittime regionali per l’identificazione di habitat marini di interesse ecologico o biologico che devono essere protetti nelle acque oceaniche o nei fondali marini.

- Sprijinirea CBD şi a convenţiilor maritime regionale în eforturile lor de identificare a habitatelor marine de importanţă ecologică sau biologică care necesită protecţie în apele oceanice şi în habitatele de adâncime.

- Avvio di consultazioni e di iniziative con le controparti delle Nazioni Unite al fine di promuovere un accurato processo di revisione nel 2009.

- Organizarea de consultări şi de iniţiative cu responsabilii din cadrul Naţiunilor Unite în vederea promovării unui proces riguros de evaluare în 2009.

5.2. Applicazione a livello delle ORGP

5.2. Implementarea la nivelul ORGP

La maggior parte delle misure di protezione degli ecosistemi finora adottate dalle ORGP a favore di regioni specifiche sono basate su proposte presentate dall’UE. È necessario mantenere questa impostazione proattiva. Tuttavia l’Assemblea generale ha chiesto espressamente alla comunità internazionale di andare ben oltre questo particolare tipo di intervento. Le ORGP dovrebbero lavorare all’elaborazione di programmi che consentano di integrare la valutazione dell’impatto ambientale nei loro sistemi di regolamentazione. Dovrebbero inoltre intensificare gli sforzi congiunti profusi nella ricerca scientifica, in modo da creare progressivamente una base affidabile per la gestione spaziale. Qualsiasi attività di pesca nuova o sperimentale dovrebbe essere soggetta a una severa regolamentazione che imponga rigorosi requisiti scientifici, di raccolta dei dati e di controllo. Entro il 2009 le strategie di gestione dei rischi ambientali adottate dalle ORGP nelle rispettive zone di competenza dovranno includere i principi e gli obiettivi identificati dall’Assemblea generale quali parte integrante di qualsiasi sistema di regolamentazione soddisfacente. L’UE deve contribuire alla realizzazione di tali cambiamenti.

Majoritatea măsurilor regionale de protecţie a ecosistemelor adoptate până în prezent de ORGP se bazează pe propuneri prezentate de către Uniunea Europeană. Această atitudine proactivă trebuie menţinută şi în continuare. Cu toate acestea, Adunarea Generală a cerut în mod clar comunităţii internaţionale să depăşească acest tip special de acţiune. ORGP ar trebui să ia în considerare dezvoltarea de programe pentru facilitarea încorporării evaluărilor impactului asupra mediului în sistemele lor de reglementare. Acestea ar trebui să îşi intensifice eforturile comune în domeniul cercetării ştiinţifice pentru stabilirea în mod progresiv a unei baze fiabile pentru gestionarea spaţială. Orice activitate de pescuit nouă sau de explorare ar trebui să fie supusă unei reglementari stricte, cu cerinţe ştiinţifice, de colectare de date şi de monitorizare riguroase. Se va putea afirma că s-au înregistrat progrese până în 2009 dacă se constată că abordarea ORGP privind gestionarea riscurilor de mediu în aria lor de competenţă încorporează principiile şi obiectivele identificate de Adunarea Generală ca parte integrantă a unui sistem de reglementare satisfăcător. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la realizarea acestor schimbări.

È importante sottolineare che, se lo ritengono opportuno, i membri delle ORGP hanno la facoltà di applicare norme più rigorose alle loro navi e ai loro operatori. L’obiettivo dell’UE è garantire che le misure adottate dalle ORGP assicurino un livello elevato di protezione e di efficacia nella prevenzione degli impatti derivanti da pratiche di pesca distruttive. Tuttavia l’Unione europea deve riservarsi il diritto di adottare norme comunitarie più severe se ritiene che le misure delle ORGP non siano sufficientemente efficaci.

Este important de subliniat faptul că membrii ORGP pot alege să aplice reguli mai exigente vaselor şi operatorilor lor dacă doresc acest lucru. Obiectivul Uniunii Europene ar trebui să fie garantarea faptului că măsurile ORGP ating un grad înalt de protecţie şi eficacitate în prevenirea impactului practicilor de pescuit distructive. Cu toate acestea, Uniunea Europeană trebuie să îşi rezerve dreptul de a adopta reguli mai exigente dacă consideră că măsurile ORGP sunt insuficiente.

Azioni:

Acţiuni:

Le azioni di seguito elencate dovrebbero diventare parte integrante di una politica stabile per l’UE nei prossimi anni, con riserva di una prima revisione nel 2009.

Acţiunile indicate mai jos ar trebui să devină parte integrantă a unei politici stabile pentru Uniunea Europeană în cursul următorilor ani, sub rezerva unei prime evaluări în 2009:

- Attuazione di un programma di lavoro coerente in tutte le ORGP cui partecipa l’UE, al fine di garantire l’applicazione di un approccio ecosistemico alla gestione della pesca. A questo riguardo saranno fondamentali i seguenti elementi: a) rafforzamento dei meccanismi di consulenza scientifica onde integrare aspetti ambientali e misure specifiche di protezione degli ecosistemi e b) introduzione del concetto di valutazione ambientale nella gestione della pesca di fondo.

- Implementarea unui program de lucru consecvent în toate ORGP la care Uniunea Europeană participă în scopul garantării implementării unei abordări ecosistemice în domeniul gestionării pescuitului. Elementele cheie în acest sens vor fi a) consolidarea mecanismelor pentru furnizarea recomandărilor ştiinţifice pentru a include considerentele de mediu şi măsurile specifice de protecţie a ecosistemelor şi b) introducerea conceptului de evaluare de mediu în cadrul gestionarii pescuitului de fund.

- Partecipazione al completamento delle procedure di revisione dei risultati conseguiti dalle ORGP e al lavoro di identificazione degli ecosistemi marini vulnerabili presenti nelle varie zone di regolamentazione, ai fini della loro protezione.

- Promovarea îndeplinirii unor proceduri pentru verificarea performanţelor ORGP şi pentru identificarea ecosistemelor marine vulnerabile situate în fiecare zonă de reglementare, în vederea protejării acestora.

5.3. Disposizioni transitorie

5.3. Dispoziţii provizorii

Nel corso degli ultimi anni sono stati compiuti progressi significativi nella realizzazione di una copertura mondiale degli oceani del pianeta da parte di ORGP incaricate di regolamentare la pesca di fondo. Si pensi alla creazione dell’Organizzazione per la pesca nell’Atlantico sudorientale (SEAFO), che è già operativa nella sua zona di competenza, all’adozione dell’Accordo di pesca per l’Oceano Indiano meridionale (SIOFA) e al processo in corso per l’istituzione di nuove ORGP nel Pacifico settentrionale e meridionale.

În ultimii ani, au fost înregistrate progrese semnificative către realizarea acoperirii globale a oceanelor lumii de către ORGP cu competenţă de reglementare a pescuitului de fund. Acest progres a fost marcat de fondarea Organizaţiei de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) care este deja operaţională în zona sa, de adoptarea Acordului privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA), şi de procesul în curs de desfăşurare pentru înfiinţarea unei noi ORGP în Pacificul de Sud şi de Nord.

Vista la lunghezza delle procedure da espletare per l’entrata in vigore di accordi internazionali, gli Stati dovrebbero essere pronti a farsi carico delle loro responsabilità e impegnarsi quindi a cooperare, in forma provvisoria, per garantire la conservazione e la gestione delle zone interessate. L’UE ha sostenuto vigorosamente questa impostazione, ora pienamente condivisa anche dall’Assemblea generale.

Având în vedere durata procedurilor legale necesare pentru intrarea în vigoare a acordurilor internaţionale, statele nu trebuie să întârzie în realizarea sarcinilor lor şi ar trebui să colaboreze cu titlu provizoriu pentru conservare şi gestionarea zonelor relevante. Uniunea Europeană a promovat cu toată convingerea acest concept, la care Adunarea Generală a subscris în totalitate.

Le misure provvisorie recentemente adottate (aprile 2007) nell’ambito dei negoziati per la creazione dell’ORGP per il Pacifico meridionale dimostrano quanto questo approccio sia facile da applicare. Le misure sono state decise dai partecipanti in piena conoscenza e accettazione delle raccomandazioni dell’Assemblea generale. L’UE deve ora proseguire in questa direzione e contribuire attivamente all’elaborazione di disposizioni provvisorie per l’Oceano Indiano. Essa si deve quindi impegnare a recepire nel diritto comunitario le misure concordate in tali ambiti, anche se hanno carattere volontario. L’UE deve nel contempo adoperarsi affinché siano espletate le procedure formali necessarie per garantire l’operatività di tali organizzazioni nel più breve tempo possibile.

Măsurile provizorii adoptate recent (aprilie 2007) în cadru tratativelor pentru crearea ORGP a Pacificului de Sud demonstrează cu câtă uşurinţă poate fi pusă în practică această abordare. Aceste măsuri au fost stabilite de către participanţi după ce au luat la cunoştinţă şi au acceptat recomandările Adunării Generale. Uniunea Europeană trebuie să contribuie în continuare activ la elaborarea acordurilor provizorii în Oceanul Indian. Trebuie apoi să se angajeze în procesul de implementare în legislaţia comunitară a măsurilor convenite în aceste contexte, indiferent de natura lor facultativă. În paralel, Uniunea Europeană trebuie să promoveze în mod activ realizarea procedurilor oficiale necesare pentru ca aceste organizaţii să poată deveni operaţionale în cel mai scurt timp posibil.

Azioni:

Acţiuni:

- Recepimento nel diritto comunitario delle misure provvisorie adottate per il Pacifico meridionale entro la fine del 2007.

- Transpunerea, până la sfârşitul anului 2007, în legislaţia comunitară a măsurilor provizorii adoptate pentru Pacificul de Sud.

- Negoziazione di misure provvisorie per l’Oceano Indiano meridionale in attesa dell’entrata in vigore dell’Accordo SIOFA (fine 2007/inizio 2008). Conclusione dell’accordo nel 2008. Avvio di iniziative volte a promuovere la partecipazione a questo strumento e ad accelerarne l’entrata in vigore.

- Negocierea măsurilor provizorii pentru Oceanul Indian de Sud în aşteptarea intrării în vigoare a Acordului SIOFA, la sfârşitul anului 2007/începutul anului 2008. Încheierea acordului în 2008. Iniţierea demersurilor pentru promovarea participării la acest instrument şi accelerarea intrării sale în vigoare.

- Ripresa dei contatti esplorativi con gli Stati terzi che potrebbero essere interessati ad istituire accordi regionali in zone che non sono ancora regolamentate da ORGP.

- Reînnoirea demersurilor exploratorii cu potenţiale ţări terţe interesate în vederea elaborării de acorduri regionale în zonele în care nu a fost încă înfiinţata nicio ORGP.

5.4. Navi europee che praticano la pesca di fondo in zone d’alto mare non regolamentate da un’ORGP

5.4. Nave europene care practică pescuitul de fund în zone din marea liberă care nu sunt reglementate de nicio ORGP

5.4.1. Definizione del problema

5.4.1. Definirea problemei

Le flotte dell’UE dedite alla cattura di stock di acque profonde in alto mare operano principalmente nell’Atlantico nordorientale; alcune operazioni sono effettuate a sud dell’Atlantico centro-orientale. Queste attività sono soggette a un regime comunitario di gestione degli stock di acque profonde che comprende la fissazione di totali ammissibili di cattura (TAC), limitazioni dello sforzo di pesca, misure tecniche e disposizioni specifiche di controllo e di esecuzione[4]. Si tratta quindi di attività ampiamente regolamentate per le quali si sta valutando l’efficacia del regime di gestione[5]. Per quanto riguarda l’impatto ambientale, tali attività di pesca rientrano nel campo di applicazione di varie disposizioni dell’UE, e segnatamente delle misure che istituiscono zone di chiusura o altri requisiti tecnici adottati dalla NEAFC dal 2004.

Flotele Uniunii Europene care vizează stocurile de specii de adâncime din marea liberă sunt în esenţă localizate în Atlanticul de Nord-Est, cu anumite operaţiuni extinse către sud pană în zona central-estică a Atlanticului. Aceste activităţi de pescuit sunt supuse unui regim comunitar de gestionare a stocurilor de specii de adâncime care include stabilirea capturilor totale admisibile (TAC), restricţionări ale efortului de pescuit, măsuri tehnice şi dispoziţii specifice de control şi de aplicare[4]. Aceste activităţi de pescuit sunt astfel larg reglementate şi eficacitatea regimului de gestionare face în prezent obiectul unei evaluări[5]. În ceea ce priveşte impactul asupra medului al acestor activităţi de pescuit, se aplică diverse măsuri comunitare, incluzând, în special, acele măsuri care impun închiderea zonelor şi alte reglementări tehnice care au fost adoptate de către NEAFC începând din 2004.

Al di fuori di queste zone l’attività delle flotte dell’UE dedite alla cattura di specie di acque profonde in alto mare è relativamente limitata e viene svolta in zone regolamentate da un’ORGP (SEAFO e CCAMLR).

În afara acestor zone, activitatea flotelor Uniunii Europene privind speciile de adâncime din marea liberă este relativ limitată şi are loc în zonele în care este înfiinţata o ORGP competentă (SEAFO şi CCAMLR).

Tuttavia un numero non trascurabile di pescherecci a strascico dell’UE opera nelle acque dell’Atlantico sudoccidentale. L’annoso conflitto tra il Regno Unito e l’Argentina per le Isole Falkland/Malvine non ha consentito di istituire un regime regionale di gestione per gli stock transzonali in questa zona ed è poco probabile che tale situazione possa risolversi in un prossimo futuro.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană are efectiv un număr mare de traule de fund în Atlanticul de Sud-Vest. Disputa îndelungată între Marea Britanie şi Argentina privind insulele Falkland Malvine a făcut imposibil un acord privind stabilirea unui regim regional de gestionare a stocurilor de peşti anadromi în această zonă şi este puţin probabil ca aceste dificultăţi să poată fi depăşite în viitorul apropiat.

Gli attrezzi di fondo utilizzati dai pescherecci comunitari operanti in questa regione potrebbero costituire un rischio per i coralli di acque profonde e per le spugne che formano strutture presenti sui bordi esterni della scarpata continentale. Come è già stato osservato al punto 1.2, si tratta di una regione in cui non esiste un sistema internazionale di gestione sufficientemente efficace. Per prevenire tali rischi occorre pertanto che gli Stati di bandiera adottino misure rigorose in attesa dell’istituzione di un’ORGP o di un sistema di regolamentazione. L’UE deve quindi rispondere all’appello delle Nazioni Unite adottando una disciplina applicabile alle proprie flotte.

Există riscul potenţial să existe corali de adâncime şi colonii de bureţi pe marginile exterioare ale pantei continentale unde vasele comunitare care operează în această regiune îşi instalează uneltele de fund. Astfel cum s-a arătat la punctul 1. 2, aceasta este o zonă în care sistemul de gestionare internaţională este slab şi de aceea este necesară luarea unor măsuri stricte de către statele de pavilion pentru a preveni aceste riscuri în aşteptarea înfiinţării unei ORGP sau a instituirii unui acord. De aceea Uniunea Europeană trebuie să răspundă chemării Naţiunilor Unite prin adoptarea de dispoziţii în privinţa flotelor sale.

5.4.2. Proposta politica

5.4.2. Propunere strategică

L’UE deve includere nel regime di conservazione e di gestione istituito nell’ambito della politica comune della pesca tutte le attività di pesca praticate da navi comunitarie in acque d’altura non disciplinate da un’ORGP o per le quali un’ORGP non abbia adottato misure di gestione pertinenti. A tal fine la Commissione propone un regolamento del Consiglio che attua, per le navi suddette, i principi definiti dell’Assemblea generale; il regolamento si basa sui requisiti generali definiti dalla PCP e istituisce disposizioni appropriate in materia di autorizzazione, controllo e sorveglianza.

Uniunea Europeană trebuie să garanteze că regimul de conservare şi gestionare fondat în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului se aplică tuturor activităţilor de pescuit ale navelor sale care au loc în marea liberă şi care nu sunt reglementate de o ORGP sau unde ORGP nu a stabilit acţiuni de gestionare semnificative. În acest scop, Comisia propune un regulament al Consiliului care să implementeze, în privinţa acestor nave, principiile stabilite de Adunarea Generala, pe baza cerinţelor generale ale PCP şi să stabilească dispoziţii corespunzătoare de autorizare, de monitorizare şi de supraveghere.

In particolare, il regolamento attuerà rigorosamente le raccomandazioni dell’Assemblea generale circa la necessità di subordinare il rilascio delle autorizzazioni di pesca a una valutazione preventiva dell’impatto ambientale. Stabilirà inoltre requisiti complementari, segnatamente in materia di monitoraggio e di controllo delle attività di pesca. La Commissione ritiene che tali requisiti dovrebbero comprendere la presenza di osservatori a bordo di tutti i pescherecci e disposizioni rigorose in materia di VMS. Occorrerebbe inoltre limitare a 1 000 metri la profondità di immersione degli attrezzi di fondo per istituire, a titolo precauzionale, una zona protetta in funzione della profondità[6]. Nonostante non figurino tra le raccomandazioni dell’Assemblea generale, la Commissione ritiene che tali prescrizioni siano necessarie per garantire che le misure adottate dall’UE nella zona considerata assicurino una protezione efficace degli ecosistemi vulnerabili dei quali non è stata ancora stabilita l’esatta localizzazione.

În special, regulamentul va pune în aplicare în mod strict recomandările Adunării Generale privind elementul crucial al stabilirii obligaţiei de realizare a unei evaluări prealabile a impactului asupra mediului drept condiţie pentru primirea autorizaţiei de pescuit. Acesta va stabili, de asemenea, cerinţe suplimentare legate în principal de monitorizarea şi controlul activităţilor de pescuit. Comisia considera că cerinţele ar trebui să includă şi prezenţa permanentă la bord a observatorilor, precum şi dispoziţii stricte privind sistemele de monitorizare a navelor. În plus, trebuie stabilită o limită de 1000 de metri adâncime pentru instalarea uneltelor de pescuit de fund în vederea instaurării, ca precauţie, a unei zone protejate pe baza unor criterii de adâncime[6]. Deşi asemenea prescripţii nu se regăsesc printre recomandările Adunării Generale, Comisia consideră că sunt necesare pentru a garanta că masurile comunitare în acest domeniu pot oferi o protecţie eficientă ecosistemelor vulnerabile a căror locaţie exactă nu a fost încă determinată.

Azione:

Acţiune:

- Adozione, quanto prima possibile e comunque entro dicembre 2008, di un regolamento del Consiglio concernente l’attuazione delle raccomandazioni dell’Assemblea generale delle Nazioni Unite per le navi dell’UE operanti in alto mare in zone non regolamentate da un’organizzazione regionale di gestione della pesca. Tale proposta di regolamento sarà presentata dalla Commissione contemporaneamente all’adozione della presente comunicazione.

- Adoptarea în cel mai scurt timp posibil, şi în orice caz până în decembrie 2008, a unui regulament al Consiliului pentru implementarea recomandărilor Adunării Generale în privinţa navelor comunitare care îşi desfăşoară activitatea în marea liberă în zonele care nu sunt reglementate de către o ORGP. Această propunere de regulament va fi prezentată de către Comisie cu ocazia adoptării prezentei comunicări.

6. CONCLUSIONE: SFIDE FUTURE

6. CONCLUZII: PROVOCăRI VIITOARE

Nel 2009 l’Assemblea generale delle Nazioni Unite valuterà i progressi compiuti per rispondere all’appello, contenuto nella risoluzione 61/105, ad adottare misure volte a contrastare le pratiche di pesca distruttive. L’UE dovrebbe assumersi un impegno analogo e valutare, all’incirca nello stesso periodo, l’efficacia della strategia e delle azioni specifiche contemplate nella presente comunicazione. La proposta di regolamento del Consiglio citata al punto 5.4.2 conterrà a tal fine una clausola di revisione. Nel 2009, quindi, la Commissione valuterà i risultati prodotti dalle varie misure, comunicherà le sue conclusioni al Consiglio, al Parlamento europeo, alle parti interessate e alla società civile e presenterà proposte per il proseguimento della strategia alla luce di tali conclusioni e dei pareri formulati dai vari attori del processo di revisione.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite va efectua în 2009 o evaluare a progreselor realizate pentru soluţionarea problemei practicilor de pescuit distructive, ca răspuns la apelul lansat în rezoluţia sa 61/105 în favoarea adoptării măsurilor în cauză. Uniunea Europeană ar trebui să facă acelaşi lucru, analizând aproximativ în aceeaşi perioadă, eficacitatea strategiei şi a măsurilor specifice prezentate în această comunicare. Propunerea de regulamentul al Consiliului menţionată la punctul 5.4.2 va conţine o clauză de reexaminare în acest scop. Prin urmare, Comisia va evalua în 2009 rezultatele acestor diferite măsuri, va comunica constatările sale Consiliului, Parlamentului European, părţilor interesate şi societăţii civile, şi va face propuneri pentru avansarea acestei strategii în lumina constatărilor şi a contribuţiei diferiţilor actori implicaţi în procesul de reexaminare.

Non saranno le grandi dichiarazioni di intenti ad arrestare la distruzione dei fragili e preziosi ecosistemi delle profondità marine. Le considerazioni formulate nella presente comunicazione intendono creare le premesse affinché l’Unione europea possa promuovere una politica risoluta in questa materia. Nel 2009 l’UE avrà l’opportunità e l’obbligo di dimostrare alla comunità internazionale che è in grado di tener fede ai propri impegni e di dare un contributo determinante all’eliminazione della pesca distruttiva. Ciò potrà essere realizzato soltanto attraverso un’azione concreta, sia nelle acque comunitarie che in quelle d’altura.

Marile declaraţii de intenţie nu vor împiedica distrugerea ecosistemelor marine de adâncime, care sunt fragile şi de o valoare inestimabilă. Consideraţiile expuse în prezenta comunicare au ca obiectiv crearea condiţiilor necesare pentru ca Uniunea Europeană să poată da un impuls decisiv politicii în cauză. În 2009, Uniunea Europeană va avea prilejul şi obligaţia de a demonstra comunităţii internaţionale că îşi poate îndeplini până la final angajamentele asumate şi că poate avea un rol de lider pentru a pune capăt practicilor de pescuit distructive. Singurul mod prin care putem face asta este prin acţiuni concrete, atât în apele noastre proprii, cât şi în marea liberă.

La Commissione chiede al Consiglio e al Parlamento europeo di approvare gli orientamenti strategici e le azioni specifiche illustrate nella presente comunicazione. Essa invita inoltre tutte le istituzioni europee e le parti interessate a collaborare con la Commissione per far fronte a questa sfida.

În consecinţă, Comisia cere Consiliului şi Parlamentului European să aprobe orientările strategice şi măsurile specifice expuse în prezenta comunicare. În plus, invită toate instituţiile Europene şi părţile interesate să colaboreze în vederea înfruntării acestei provocări.

Appendice

Apendice

Copertura degli oceani del pianeta da parte di organizzazioni regionali di gestione della pesca competenti in materia di pesca di fondo (demersale) in alto mare

Acoperirea oceanelor lumii de către organizaţiile regionale de gestionare a pescuitului competente în materie de pescuit de fund (demersal) în marea liberă.

[pic]

[pic]

La carta mostra i confini delle varie ORGP sovrapposti alle zone statistiche utilizzate dalla FAO per la raccolta di dati statistici sulla pesca.

Harta de mai sus arată limitele diferitelor ORGM suprapuse peste zonele statistice utilizate de FAO pentru colectarea de date statistice privind pescuitul.

- NAFO: Organizzazione per la pesca nell’Atlantico nordoccidentale

- NAFO: Organizaţia de pescuit în Atlanticul de Nord-Vest

- NEAFC: Organizzazione per la pesca nell’Atlantico nordorientale

- NEAFC: Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est

- COPACO: Comitato per la pesca nell’Atlantico centro-occidentale (consultivo)

- WECAFC: Comisia pentru pescuit în zona central-vestică a Atlanticului (Consultativă)

- COPACE: Comitato per la pesca nell’Atlantico centro-orientale

- CECAF: Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului

- CCAMLR: Commissione per la conservazione delle risorse biologiche dell’Antartico.

- CCAMLR: Comisia pentru conservarea faunei şi florei marine din Antarctica

- SEAFO: Organizzazione per la pesca nell’Atlantico sudorientale

- SEAFO: Organizaţia de pescuit în Atlanticul de Sud-Est

- SIOFA: Accordo di pesca per l’Oceano Indiano meridionale

- SIOFA: Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian

[1] Comunicazione della Commissione "Una politica marittima integrata per l’Unione europea", COM(2007) 575 del 10 ottobre 2007.

[1] Comunicarea Comisiei „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană”, COM(2007) 575 din 10 octombrie 2007.

[2] Tra cui i progetti HERMES (http://www.eu-hermes.net) e OASIS (http://www1.uni-hamburg.de/OASIS/), finanziati nell’ambito del 6º programma quadro di ricerca della CE. Cfr. anche i lavori svolti dal Consiglio internazionale per l’esplorazione del mare (CIEM) http://www.ices.dk.

[2] Printre altele, proiectele HERMES (http://www.eu-hermes.net) şi OASIS (http://www1.uni-hamburg.de/OASIS/), finanţate prin de-Al şase-lea Program-cadru de cercetare al CE. A se vedea, de asemenea, lucrările Consiliului Internaţional pentru Explorarea Mării (ICES) http://www.ices.dk.

[3] http://ec.europa.eu/fisheries/publications/factsheets/legal_texts/ec_report59-25paras66to69final.pdf.

[3] http://ec.europa.eu/fisheries/publications/factsheets/legal_texts/ec_report59-25paras66to69final.pdf

[4] Regolamento (CE) n. 2347/2002 del Consiglio, del 16 dicembre 2002, che stabilisce le disposizioni specifiche di accesso e le relative condizioni per la pesca di stock di acque profonde, GU L 351 del 28.12.2002.

[4] Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a cerinţelor specifice de acces şi a condiţiilor asociate care se aplică pescuitului stocurilor de specii de adâncime, JO L351, 28.12.2002.

[5] Comunicazione della Commissione al Consiglio e al Parlamento Europeo - Esame della gestione degli stock di acque profonde, COM(2007) 30.

[5] Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European - Revizuirea gestionării stocurilor de specii de adâncime, COM(2007) 30.

[6] Si veda a questo proposito la raccomandazione GFCM/29/2005/1 relativa alla gestione di talune attività di cattura di specie demersali e di acque profonde (Recommendation GFCM/29/2005/1 on the management of certain fisheries exploiting demersal and deepwater species).

[6] A se vedea în acest sens Recomandarea GFCM/29/2005/1 privind gestionarea zonelor de pescuit unde se exploatează specii demersale şi de adâncime.