[pic] | COMISIÓN DE LAS COMUNIDADES EUROPEAS |

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruselas, 10.5.2007

Bruxelles, 10.5.2007

COM(2007) 244 final

COMUNICACIÓN DE LA COMISIÓN AL PARLAMENTO EUROPEO, AL CONSEJO, AL COMITÉ ECONÓMICO Y SOCIAL EUROPEO Y AL COMITÉ DE LAS REGIONES

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

PROMOVER LA SOLIDARIDAD ENTRE LAS GENERACIONES

PROMOVAREA SOLIDARITĂŢII DINTRE GENERAŢII

ÍNDICE

CUPRINS

1. Introducción 3

1. Introducere 3

2. Las políticas nacionales de apoyo a la vida familiar: la importancia de promover el empleo y la igualdad de oportunidades 3

2. Politicile publice de sprijinire a vieţii de familie: importanţa promovării ocupării forţei de muncă şi a egalităţii de şanse 3

2.1. Los Estados miembros han emprendido un movimiento general de adaptación de las políticas familiares 4

2.1. O mişcare generală a statelor membre de adaptare a politicilor familiale 4

2.2. La importancia de promover el empleo y la igualdad de oportunidades 5

2.2. Importanţa promovării ocupării forţei de muncă şi a egalităţii de şanse 5

2.3. El papel de las políticas de empleo e igualdad de oportunidades de la Unión Europea en relación con la calidad de vida familiar 6

2.3. Rolul politicilor Uniunii Europene în materie de ocupare a forţei de muncă şi a egalităţii de şanse în ceea ce priveşte calitatea vieţii de familie 6

2.4. La Estrategia de Lisboa, marco de impulso de la conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada 7

2.4. Strategia de la Lisabona, cadru de impulsionare a concilierii vieţii profesionale, a vieţii de familie şi a vieţii private 7

3. La Alianza Europea para las Familias 8

3. Alianţa europeană pentru familie 8

3.1. Una plataforma para sistematizar el intercambio de buenas prácticas y la investigación 8

3.1. O platformă pentru sistematizarea schimbului de bune practici şi a cercetării 8

3.2. La movilización de los Fondos Estructurales europeos 9

3.2. Mobilizarea fondurilor structurale europene 9

4. Conclusiones 10

4. Concluzii 10

ANNEX - MAIN EUROPEAN DATA ON FAMILIES AND FAMILY POLICIES 11

ANNEX - MAIN EUROPEAN DATA ON FAMILIES AND FAMILY POLICIES

The family as a support network 12

Mean actual and ideal number of children, by country. Women aged 40 to 54 13

Frequency of care by sex, age and country groups (%) 14

Frequency of care and housework by sex, age and country groups (%) 14

Difference of employment rate for women with and without children* 15

Difference of employment rate for women with and without children 15

Provision of childcare in European countries in 2005 16

Social protection benefits targeted at family support in the EU 17

Preferences for family support measures 18

Preferences for family measures 18

At-risk-of-poverty rates by household type, 2005 19

1. INTRODUCCIÓN

1. INTRODUCERE

Con el Libro Verde de marzo de 2005 dedicado a los retos demográficos, la Comisión había abierto un debate sobre la necesidad de reforzar la solidaridad entre las generaciones. En su Comunicación de 12 de octubre de 2006 sobre el futuro demográfico de Europa[1], la Comisión señaló que los Estados miembros de la Unión Europea debían favorecer la renovación demográfica, integrando sus actividades en la Estrategia de Lisboa renovada para el crecimiento y el empleo y el seguimiento de la política de igualdad entre hombres y mujeres. Al mejorar las condiciones de la vida familiar, principalmente mediante la conciliación entre la vida profesional y vida privada, los Estados miembros podrían ayudar a los europeos a realizar sus deseos de tener hijos (véase el anexo 2).

Prin Cartea verde din martie 2005 privind provocările demografice, Comisia a inaugurat o dezbatere privind necesitatea consolidării solidarităţii dintre generaţii. În comunicarea sa din 12 octombrie 2006 privind viitorul demografic al Europei[1], Comisia a subliniat necesitatea ca statele membre ale Uniunii Europene să promoveze reînnoirea demografică, prin înscrierea acţiunii lor în cadrul Strategiei de la Lisabona revizuită pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă şi prin respectarea politicii egalităţii între bărbaţi şi femei. Îmbunătăţind condiţiile vieţii de familie, în special prin concilierea vieţii profesionale şi a vieţii private, statele membre ar putea ajuta europenii să aibă numărul dorit de copii (a se vedea anexa 2).

El debate que surgió entonces en Europa sobre el envejecimiento demográfico enriqueció esta perspectiva. Sirvió para demostrar que el equilibrio de las sociedades europeas descansa en un conjunto de solidaridades intergeneracionales más complejas que en el pasado: los jóvenes adultos se quedan más tiempo en casa de sus padres, mientras que, cada vez con más frecuencia, esos mismos jóvenes deben encargarse de ayudar a las personas mayores dependientes[2]. De ello se derivan cargas que pesan especialmente sobre las generaciones de edad joven o intermedia y, en general, sobre las mujeres. Por consiguiente, la igualdad entre hombres y mujeres y, más ampliamente, la igualdad de oportunidades aparecen como condiciones esenciales para lograr una nueva solidaridad entre las generaciones.

Dezbaterea iniţiată în acea perioadă în Europa cu privire la îmbătrânirea populaţiei şi-a adus contribuţia la această perspectivă. S-a constatat că echilibrul societăţilor europene depinde de un set de relaţii de solidaritate între generaţii mai complexe decât în trecut: tinerii adulţi rămân alături de părinţi o perioadă mai îndelungată, iar, în acelaşi timp, din ce în ce mai frecvent, părinţii trebuie să acorde sprijin persoanelor în vârstă dependente[2]. Din această situaţie rezultă sarcini care revin generaţiilor tinere sau medii şi, în general, femeilor. Egalitatea între bărbaţi şi femei şi, într-un sens mai larg, egalitatea de şanse reprezintă condiţiile esenţiale necesare pentru crearea unei noi solidarităţi între generaţii.

Por esas razones, aunque los Estados miembros tengan la competencia exclusiva en materia de políticas familiares, la Unión puede contribuir indirectamente a su modernización y a su éxito, sobre todo a partir de la Estrategia de Lisboa, que subraya concretamente la participación de las mujeres en el empleo, la profundización del marco de la conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada, así como el empleo y la integración de los jóvenes.

Din acest motiv, chiar dacă statele membre au competenţă exclusivă în materie de politici familiale, Uniunea poate contribui indirect la modernizarea şi la succesul acestora, în special pe baza Strategiei de la Lisabona, care pune accentul pe participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă, aprofundarea cadrului de conciliere a vieţii profesionale, a vieţii de familie şi a celei private, precum şi pe ocuparea forţei de muncă şi includerea tinerilor.

Con este espíritu, la Comisión acoge favorablemente la iniciativa de una Alianza Europea para las Familias anunciada por el Consejo Europeo de primavera. A partir de una descripción de la evolución reciente de las políticas nacionales de apoyo a la vida familiar, la presente Comunicación destaca el aporte de la Estrategia de Lisboa a esta evolución (§2), antes de proponer los instrumentos que permitan el desarrollo de la Alianza Europea como plataforma de investigación e intercambios (§3). La presente Comunicación constituye el primer paso de una respuesta europea a los retos que plantea el cambio demográfico.

În acest sens, Comisia salută iniţiativa unei Alianţe europene pentru familie anunţată de Consiliul European din primăvară. Pornind de la descrierea evoluţiei recente a politicilor naţionale de sprijinire a vieţii de familie, prezenta comunicare subliniază contribuţia Strategiei de la Lisabona la această evoluţie (§2), înainte de a propune instrumente care să permită Alianţei europene să se dezvolte ca o platformă de cercetare şi schimburi (§3). Aceasta constituie primul pas al unui răspuns european la provocările lansate de schimbarea demografică.

2. LAS POLÍTICAS NACIONALES DE APOYO A LA VIDA FAMILIAR: LA IMPORTANCIA DE PROMOVER EL EMPLEO Y LA IGUALDAD DE OPORTUNIDADES

2. POLITICILE PUBLICE DE SPRIJINIRE A VIEţII DE FAMILIE: IMPORTANţA PROMOVăRII OCUPăRII FORţEI DE MUNCă şI A EGALITăţII DE şANSE

Los Estados miembros se han comprometido a adaptar sus políticas nacionales de apoyo a la vida familiar para tener en cuenta el envejecimiento de la población, la evolución de las condiciones de vida y la creciente diversidad de los vínculos familiares[3]. Aunque la responsabilidad en materia de políticas familiares depende de la competencia de los Estados miembros, las políticas de la Unión Europea relativas al empleo e igualdad de oportunidades influyen también en la calidad de vida familiar.

Statele membre s-au angajat să îşi adapteze politicile de sprijinire a vieţii de familie pentru a ţine seama de îmbătrânirea populaţiei, de evoluţia condiţiilor de viaţă şi de diversitatea crescândă a legăturilor familiale[3]. Chiar dacă responsabilitatea în ceea ce priveşte politicile familiale revine statelor membre, politicile Uniunii Europene în materie de ocupare a forţei de muncă şi egalitate a şanselor au un impact important asupra calităţii vieţii de familie.

2.1. Los Estados miembros han emprendido un movimiento general de adaptación de las políticas familiares

2.1. O mişcare generală a statelor membre de adaptare a politicilor familiale

Gracias a instrumentos de observación europeos, como MISSOC, se puede comprobar que las distintas políticas de apoyo a la vida familiar en los países de la Unión Europea incluyen actualmente tres dimensiones principales:

Instrumentele europene de observare, de exemplu MISSOC, sugerează că diversele politici de sprijinire a vieţii de familie în statele Uniunii Europene conţin în prezent trei axe principale:

- la compensación de los costes, directos e indirectos, relacionados con la familia (prestaciones o ventajas fiscales por hacerse cargo de niños o de personas dependientes);

- Compensarea costurilor, directe sau indirecte, legate de familie (prestaţii sau avantaje fiscale acordate pentru îngrijirea copiilor sau a persoanelor dependente).

- servicios de ayuda a los padres para la educación y el cuidado de niños de corta edad, para guarderías después de la primera infancia y, cada vez más, servicios para las personas dependientes en una sociedad en proceso de envejecimiento;

- Servicii de sprijinire a părinţilor în vederea educării şi îngrijirii copiilor de vârstă mică, în vederea îngrijirii şi supravegherii copiilor mai mari, precum şi, din ce în ce mai frecvent, servicii destinate persoanelor dependente într-o societate care îmbătrâneşte.

- la adecuación de las condiciones de trabajo y empleo (mediante horarios laborales y permisos que permitan la conciliación) y de la organización del acceso a los servicios a nivel local.

- Crearea de condiţii de muncă şi ocupare a forţei de muncă (prin intermediul programelor de lucru şi a concediilor adecvate) şi organizarea accesului la servicii pe plan local.

Esas tres dimensiones se han desarrollado de manera muy distinta según los Estados miembros. Por una parte, el gasto en prestaciones familiares y los servicios de cuidado de niños asciende a una media del 2,1 % del PIB en la Unión (UE25)[4], pero oscila entre un 0,7 % y un 3,9 % según los distintos países, con niveles bastante bajos en los países del sur de Europa, que suelen recurrir especialmente a la solidaridad familiar, y niveles más elevados en los países nórdicos y continentales.

Aceste trei axe au cunoscut o dezvoltare diferenţiată în statele membre. Astfel, cheltuielile efectuate pentru prestaţii familiale şi servicii de îngrijire a copiilor se ridică în medie la 2,1% din PIB în cadrul Uniunii (UE25)[4], dar variază între 0,7% şi 3,9% în funcţie de ţară, cu niveluri mai scăzute în sudul Europei, unde este necesară în mod special solidaritatea familiei, şi cu niveluri mai crescute în ţările nordice şi continentale.

Sin embargo, teniendo en cuenta un contexto social y cultural en plena evolución, los Estados miembros han emprendido una adaptación en tres direcciones:

Cu toate acestea, ţinând seama de contextul social şi cultural în plină evoluţie, statele membre au adaptat aceste politici în trei direcţii:

- En la actualidad, las políticas familiares se inscriben en un conjunto de actuaciones públicas que influyen en su totalidad sobre la situación de las familias; esto es verdad sobre todo en el caso de las políticas educativas, de inserción social y profesional de los jóvenes, de empleo, de vivienda, de transportes, de sanidad y, evidentemente, también en el caso del derecho civil que rige las obligaciones de los miembros de una familia entre ellos.

- În prezent, politicile familiale se înscriu în ansamblul acţiunilor publice care exercită influenţă asupra situaţiei familiilor, în special politicile în domeniul educaţiei, inserţiei sociale şi profesionale a tinerilor, politicile privind ocuparea forţei de muncă, locuinţele, transporturile, sănătatea şi, bineînţeles, dreptul civil care reglementează obligaţiile dintre membrii familiei.

- Las modalidades de intervención evolucionan en el sentido de una descentralización de la aplicación de las actuaciones, una individualización de los derechos y prestaciones y una activación de los gastos para incentivar aún más el trabajo y garantizar una salida duradera de las situaciones de pobreza. Esta evolución se concreta principalmente al cuestionar los derechos derivados de la situación familiar y promover los derechos individuales en los sistemas de protección social. Estos últimos se adaptan asimismo para no penalizar a las mujeres, cuyo índice de actividad profesional solía ser bajo, y evitar de ese modo la agravación de la situación de pobreza que afecta a las mujeres de las generaciones de más edad[5].

- Modalităţile de intervenţie evoluează în sensul descentralizării punerii în aplicare a acţiunilor, a personalizării drepturilor şi prestaţiilor, şi a orientării cheltuielilor în vederea stimulării muncii şi a garantării unei soluţionări durabile a cazurilor de sărăcie. Această evoluţie se concretizează în special prin reexaminarea drepturilor derivate privind situaţia familială şi prin promovarea drepturilor individuale în cadrul sistemelor de protecţie socială. De asemenea, aceste sisteme sunt adaptate pentru a nu penaliza femeile, al căror nivel de activitate profesională era scăzut în trecut, şi pentru a evita agravarea situaţiei de sărăcie la care sunt expuse femeile din generaţiile cele mai în vârstă[5].

- Por último, las políticas familiares tienen en cuenta cada vez más la evolución de las aspiraciones y las prácticas que afectan a las funciones respectivas de hombres y mujeres en la sociedad, en el sentido de una participación cada vez mayor de la mujer en el empleo y de una creciente participación del hombre en las responsabilidades familiares y domésticas, lo que contribuirá a la igualdad entre hombres y mujeres gracias a la autonomía económica de estas últimas.

- În cele din urmă, politicile familiale ţin din ce în ce mai mult seama de evoluţia aspiraţiilor şi a practicilor privind rolul bărbaţilor şi cel al femeilor în societate, în sensul participării femeilor pe piaţa forţei de muncă fără întreruperi semnificative şi al unei implicări sporite a bărbaţilor în ceea ce priveşte responsabilităţile familiale şi domestice, contribuind astfel la stabilirea egalităţii între bărbaţi şi femei prin intermediul autonomiei economice a acestora din urmă.

Los europeos, que siguen profundamente apegados a la vida familiar, acogen favorablemente esta evolución[6]. Un estudio llevado a cabo en doce países entre 1999 y 2003 por la Fundación Robert Bosch muestra que se expresa, ante todo, el deseo de una oferta más importante de servicios que se hagan cargo colectivamente de niños y de personas dependientes, y en primer lugar en el caso de las personas mayores (véase el anexo 7).

Aceste evoluţii sunt primite cu entuziasm de către europeni, care rămân profund ataşaţi de viaţa de familie[6]. Un studiu realizat în douăsprezece state în perioada 1999 - 2003 de către Fundaţia Robert Bosch arată că europenii doresc, în primul rând, o ofertă mai largă de servicii colective de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente, în special a persoanelor în vârstă (a se vedea anexa 7).

2.2. La importancia de promover el empleo y la igualdad de oportunidades

2.2. Importanţa promovării ocupării forţei de muncă şi a egalităţii de şanse

Con frecuencia se plantea la cuestión de saber cuáles son las políticas familiares más eficaces. La respuesta debe tener en cuenta la variedad de objetivos que asignan los países europeos a dichas políticas. Para determinados países, se trata en primer lugar de aumentar el número de nacimientos ayudando a las parejas a realizar sus proyectos familiares. Para otros, el apoyo a la vida familiar depende de un proyecto general de promoción del bienestar de los ciudadanos, mediante la igualdad de oportunidades para todos. Para otros en cambio, el reto más importante lo constituye la lucha contra la pobreza de determinadas familias o la reducción de las desigualdades de renta. Por último, a menudo se ve surgir a escala regional o municipal, la voluntad de crear un marco favorable para la vida familiar, concebido como un factor para atraer o retener a una mano de obra cualificada.

Care sunt cele mai eficiente politici familiale? Aceasta este o întrebare frecventă al cărei răspuns trebuie să ţină seama de diversitatea obiectivelor fixate de statele europene cu privire la aceste politici. Pentru anumite state este prioritară creşterea natalităţii, acestea oferind ajutor cuplurilor pentru a-şi realiza proiectele familiale. În alte state, sprijinul acordat familiei se încadrează într-un proiect general de promovare a bunăstării cetăţenilor, prin intermediul egalităţii de şanse pentru toţi. Există state în care obiectivul principal este lupta împotriva sărăciei în cazul anumitor familii sau reducerea inegalităţilor legate de venit. Adesea, la nivel regional sau municipal, obiectivul este crearea unui cadru favorabil vieţii familiale, conceput ca mediu care atrage şi păstrează mâna de lucru calificată.

Una comparación empírica muestra, sin embargo, que los países que han puesto en marcha políticas globales en favor de la igualdad entre hombres y mujeres, que han desarrollado sistemas integrados de oferta de servicios y de derechos individuales a permisos parentales tanto para hombres como para mujeres, han invertido en la calidad de los servicios de guardería[7] y han favorecido una adecuación más flexible del tiempo de trabajo presentan en general niveles elevados tanto para la natalidad como para el empleo femenino. Estas iniciativas, protagonizadas por actores muy diversos, asocian, en los Estados miembros, al gobierno, las colectividades territoriales y los interlocutores sociales, y se inscriben en ocasiones en un planteamiento de responsabilidad social de empresa vinculado con el mundo asociativo y las organizaciones de la sociedad civil.

Cu toate acestea, o comparaţie bazată pe experienţă arată faptul că statele care au pus în aplicare politici globale de promovare a egalităţii între bărbaţi şi femei, care au dezvoltat sisteme integrate de prestare a serviciilor şi de drepturi individuale la concedii parentale pentru bărbaţi, la fel ca şi pentru femei, care au investit în calitatea serviciilor de îngrijire a copiilor[7] şi care au promovat o organizare mai flexibilă a timpului de lucru, înregistrează în general niveluri ridicate ale natalităţii şi ale ocupării forţei de muncă în rândul femeilor. Promovate de diferite părţi implicate, aceste iniţiative asociază în cadrul statelor membre guvernul, autorităţi locale şi regionale, parteneri sociali, câteodată sub forma responsabilităţii sociale a întreprinderilor, în colaborare cu diverse asociaţii şi organizaţii ale societăţii civile.

Los países escandinavos presentan el índice más elevado de empleo femenino, con más de un 80 % de mujeres entre 25 y 54 años empleadas en Suecia y Dinamarca (mientras que los índices más bajos se observan en los países mediterráneos). Los índices de fertilidad también son superiores a la media en los países que desarrollaron más temprano políticas de conciliación entre vida profesional y vida privada y en favor de la igualdad entre hombres y mujeres.

Statele scandinave înregistrează nivelul cel mai ridicat al ocupării forţei de muncă în rândul femeilor, mai mult de 80% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani având un loc de muncă în Suedia şi în Danemarca (în timp ce cele mai scăzute niveluri se înregistrează în statele mediteraneene). Ratele fertilităţii sunt, de asemenea, superioare mediei în statele care au dezvoltat de timpuriu politici de conciliere a vieţii profesionale şi a celei de familie, şi de promovare a egalităţii între femei şi bărbaţi.

Los dispositivos destinados a una mejor conciliación entre la vida profesional, por una parte, y la vida familiar y privada, por otra, permiten que las mujeres no estén obligadas a escoger entre una carrera profesional y la calidad de su vida familiar, y contribuyen de esa manera tanto a la realización de los proyectos familiares como al empleo femenino. De manera simétrica, la reducción de las diferencias de remuneración entre hombres y mujeres también juega su papel para fomentar un mejor reparto de responsabilidades familiares y domésticas.

Dispozitivele care urmăresc o mai bună conciliere a vieţii profesionale, pe de o parte, şi a vieţii familiale şi private, pe de alta, permit evitarea situaţiei în care femeile sunt nevoite să aleagă între carieră şi calitatea vieţii lor de familie, şi contribuie astfel la realizarea proiectelor familiale, precum şi la ocuparea locurilor de muncă de către femei. În mod similar, reducerea decalajelor în ceea ce priveşte veniturile bărbaţilor şi cele ale femeilor joacă, de asemenea, un rol în încurajarea unei distribuiri mai echitabile a responsabilităţilor familiale şi domestice.

2.3. El papel de las políticas de empleo e igualdad de oportunidades de la Unión Europea en relación con la calidad de vida familiar

2.3. Rolul politicilor Uniunii Europene în materie de ocupare a forţei de muncă şi a egalităţii de şanse în ceea ce priveşte calitatea vieţii de familie

Las políticas familiares dependen de la competencia exclusiva de los Estados miembros. No obstante, la Unión Europea siempre se ha esforzado por tener en cuenta las consecuencias de sus propias políticas sobre los vínculos familiares y sobre la calidad de vida de los miembros de una familia. La Estrategia de Lisboa ofrece ahora un marco para la modernización de las políticas familiares mediante la promoción de la igualdad de oportunidades, y especialmente de la mejora de la conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada, lo cual contribuye a la participación de las mujeres en el empleo.

Politicile familiale intră în competenţa exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a încercat să ţină seama mereu de impactul politicilor sale asupra familiei şi asupra calităţii vieţii membrilor familiei. În prezent, Strategia de la Lisabona oferă cadrul pentru modernizarea politicilor familiale prin promovarea egalităţii de şanse şi, în special, prin îmbunătăţirea concilierii vieţii profesionale, a vieţii de familie şi a vieţii private, ceea ce contribuie la participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă.

Desde hace mucho tiempo, el Derecho comunitario tiene en consideración las obligaciones de la vida familiar y sus derechos correspondientes. En su aplicación relativa a la libre circulación de personas y trabajadores en Europa, el Derecho comunitario ha dado lugar a una coordinación de los regímenes legales de seguridad social[8] (que incluyen las prestaciones familiares), y al derecho a la reagrupación familiar de los trabajadores en el interior de la Unión Europea, incluso para los inmigrantes de terceros países, con derechos propios para sus cónyuges e hijos[9]. Más recientemente, la preocupación de la Unión Europea por la suerte de los niños se ha traducido en la aplicación de medidas destinadas al cumplimiento de los derechos del niño a tener una familia y a ser protegido[10] (que incluyen, concretamente, derechos relativos a la protección de la imagen, programas contra la violencia que sufren los niños, medidas para la seguridad de su entorno, etc.).

Dreptul comunitar ţine seama, de mult timp, de exigenţele vieţii de familie şi de drepturile aferente. Punerea în aplicare a dreptului comunitar la libera circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor în Europa a condus la coordonarea sistemelor legale de asigurări sociale[8] (care includ prestaţiile familiale) şi la acordarea dreptului de reîntregire a familiei lucrătorilor din cadrul Uniunii Europene, inclusiv a imigranţilor provenind din ţări terţe, ai căror soţi şi copii se bucură de drepturi proprii[9]. În ultimul timp, preocuparea Uniunii Europene în ceea ce priveşte copii s-a concretizat în punerea în aplicare a unor măsuri privind respectarea drepturilor copilului la familie şi la protecţie[10] (incluzând, în mod special, drepturile în materie de protecţie a imaginii, programele de prevenire a violenţei împotriva copiilor, măsurile de garantare a unui mediu sigur etc.).

Con objeto de garantizar la igualdad de oportunidades en el acceso al empleo de hombres y mujeres, la conciliación entre vida familiar, vida privada y vida profesional se ha convertido en un eje fundamental de las políticas de empleo europeas. El acervo comunitario se enriqueció a partir de 1992 con un marco legislativo para proteger a la trabajadora embarazada e implantar un permiso de maternidad[11]. Asimismo, uno de los más tempranos resultados del diálogo social europeo ha sido el relativo a los derechos en materia de permiso parental[12]. La importancia de esta conciliación indispensable para la independencia económica de la mujer y para la igualdad entre hombres y mujeres se manifiesta actualmente tanto en el Plan de trabajo para la igualdad entre las mujeres y los hombres 2006-2010[13] de la Comisión como en el Pacto Europeo por la Igualdad de Género[14] aprobado por los Estados miembros en el Consejo Europeo de los días 23 y 24 de marzo de 2006.

În vederea asigurării egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi pe piaţa forţei de muncă, concilierea vieţii de familie, a vieţii private şi a celei profesionale a devenit o axă importantă a politicilor europene de ocupare a forţei de muncă. Din 1992, acquis-ul comunitar cuprinde un cadru legislativ privind protecţia lucrătoarelor însărcinate şi acordarea de concediu de maternitate[11]. De asemenea, unul din primele rezultate ale dialogului social european s-a concretizat în acordarea de drepturi în materie de concediu pentru creşterea copilului[12]. Importanţa acestei concilieri, necesară independenţei economice a femeilor şi egalităţii între bărbaţi şi femei, este prezentă atât în foaia de parcurs a Comisiei pentru egalitatea între femei şi bărbaţi 2006-2010[13], cât şi în Pactul european pentru egalitatea între bărbaţi şi femei[14], aprobat de către statele membre în cadrul Consiliului European din 23 şi 24 martie 2006.

2.4. La Estrategia de Lisboa, marco de impulso de la conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada

2.4. Strategia de la Lisabona, cadru de impulsionare a concilierii vieţii profesionale, a vieţii de familie şi a vieţii private

Con objeto de incrementar la participación de las mujeres en el empleo, la conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada forma parte integrante de la Estrategia de Lisboa. Esto se expresa en primer lugar en los objetivos adoptados por el Consejo Europeo en 2002 en relación con el cuidado de niños. También se refleja en las directrices integradas para el crecimiento y el empleo, adoptadas en 2005, que incluyen ya un enfoque orientado al ciclo de vida; de esa forma, las políticas de empleo deberían estar más adaptadas a las condiciones de la vida familiar en función de las sucesivas edades. Por último, es precisamente en el marco de la Estrategia de Lisboa donde se ha desarrollado el Método Abierto de Coordinación en los ámbitos de la protección social y la integración social. Este método presta una especial atención a la mejora de la situación de los niños pobres y de sus familias, a la modernización de los regímenes de jubilación para tener mejor en cuenta las nuevas formas de trabajo y las interrupciones de carrera y a la promoción de asistencia a largo plazo para las personas dependientes. La perspectiva de la igualdad de oportunidades alimenta el desarrollo de la Estrategia de Lisboa, como pondrán de manifiesto diversas iniciativas que se van a poner en marcha en 2007 y 2008:

În vederea sporirii participării femeilor pe piaţa muncii, concilierea vieţii profesionale, a vieţii de familie şi a celei private face parte integrantă din Strategia de la Lisabona. Această preocupare s-a concretizat în mod special în obiectivele privind îngrijirea copiilor, adoptate în cadrul Consiliului European din 2002. De asemenea, ea se reflectă în liniile directoare integrate privind ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică, adoptate în 2005, care includ o abordare orientată asupra ciclului de viaţă. Astfel, politicile în materie de ocupare a forţei de muncă ar trebui să fie mai bine adaptate condiţiilor vieţii de familie în funcţie de vârstă. Tot în cadrul Strategiei de la Lisabona a fost dezvoltată metoda deschisă de coordonare în domeniul protecţiei şi al incluziunii sociale. Aceasta acordă o atenţie specială îmbunătăţirii situaţiei copiilor şi familiilor aflate în stare de sărăcie, modernizării sistemelor de pensii în vederea unei mai bune adaptări la noile modalităţi de lucru şi la perioadele de întrerupere a activităţii profesionale, promovării îngrijirii pe termen lung a persoanelor dependente. Perspectiva egalităţii de şanse susţine dezvoltarea Strategiei de la Lisabona, aşa cum subliniază diverse iniţiative care vor fi lansate în 2007 şi 2008.

- Paralelamente a la presente Comunicación, la Comisión va a poner en marcha una segunda fase de consulta de los interlocutores sociales en las que les invita a pronunciarse sobre el contenido de posibles propuestas, de carácter legislativo y de otro tipo, destinadas a contribuir a una mejor conciliación.

- În paralel cu prezenta comunicare, Comisia va lansa o a doua fază de consultări cu partenerii sociali, invitându-i pe aceştia să îşi exprime opiniile privind conţinutul unor posibile propuneri, de natură legislativă sau nelegislativă, care vizează o mai bună conciliere.

- Se va a llevar a cabo una serie de actividades a lo largo del año 2007 con el fin de responder al mandato del Consejo Europeo, que ha solicitado en diversas ocasiones que la Unión Europea y sus Estados miembros dediquen una atención especial a la lucha contra la pobreza infantil.

- O serie de activităţi se vor desfăşura în cursul anului 2007, ca răspuns la mandatul Consiliului European care a solicitat în mod repetat Uniunii Europene şi statelor membre să se concentreze asupra luptei pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.

- La Comisión va a iniciar una reflexión sobre la calidad de los servicios para las personas mayores dependientes y sobre la protección contre el maltrato, así como sobre las medidas que podrían adoptarse a nivel europeo, en cooperación con los Estados miembros, para acelerar el desarrollo y modernización de las infraestructuras y los servicios destinados a hacer frente al envejecimiento.

- Comisia va analiza calitatea serviciilor destinate persoanelor în vârstă dependente şi măsurile de protecţie împotriva maltratării, precum şi măsurile care ar putea fi luate pe plan european, în cooperare cu statele membre, pentru accelerarea dezvoltării şi modernizării infrastructurilor şi serviciilor necesare pentru a face faţă procesului de îmbătrânire demografică.

- La actual consulta con objeto de conocer mejor la realidad social en las sociedades europeas[15] va a servir para ilustrar mejor sobre la orientación de las respuestas que podrán dar las políticas comunitarias a las exigencias de la igualdad de oportunidades y del acceso de todas las generaciones a los servicios de asistencia.

- Consultarea în curs privind o mai bună cunoaştere a realităţii sociale în societăţile europene[15] va furniza noi informaţii care vor contribui la orientarea răspunsurilor pe care le vor putea oferi politicile comunitare cerinţelor în materie de egalitate a şanselor şi acces la servicii de îngrijire pentru toate generaţiile.

Cada dos años, el informe anual de situación de la Comisión Europea dedicará un capítulo al grado de preparación de la Unión frente a los retos demográficos[16] basándose en los informes nacionales realizados en el marco de la Estrategia de Lisboa.

Pe baza rapoartelor naţionale realizate în cadrul Strategiei de la Lisabona, raportul anual de activitate al Comisiei Europene va cuprinde, o dată la doi ani, un capitol dedicat stadiului de pregătire a Uniunii în faţa provocărilor demografice[16].

3. LA ALIANZA EUROPEA PARA LAS FAMILIAS

3. ALIANţA EUROPEANă PENTRU FAMILIE

La Alianza Europea para las Familias, puesta en marcha por el Consejo Europeo de primavera, estará constituida en primer lugar por una plataforma de intercambios y conocimientos sobre las políticas a favor de las familias y sobre las buenas prácticas de los Estados miembros destinadas a responder a los retos que plantea el cambio demográfico. Para crear esta plataforma, la Comisión va a desarrollar a partir de 2007, instrumentos para sistematizar el intercambio de buenas prácticas y la investigación (§3.1).

Alianţa europeană pentru familie, lansată de către Consiliul European din această primăvară, este concepută, în primul rând, ca o platformă de schimburi şi cunoaştere a politicilor de sprijinire a familiei şi a bunelor practici din statele membre, destinate a face faţă provocărilor schimbării demografice. Pentru a elabora această platformă, Comisia va dezvolta începând din 2007 instrumente de sistematizare a schimbului de bune practici şi de cercetare (§3.1).

Por otra parte, en nombre de la Alianza Europea para las Familias, la Comisión tiene previsto estimular la cooperación y la asociación entre todos los actores interesados para favorecer una mejor conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada. Aparte de las iniciativas que adopten los interlocutores sociales a nivel de la Unión Europea, la Comisión invita a los Estados miembros a crear asociaciones que favorezcan la conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada recurriendo a los nuevos medios que ponen a disposición los Fondos Estructurales (§3.2).

Prin intermediul Alianţei europene pentru familie, Comisia vizează stimularea cooperării şi a parteneriatului între toate părţile implicate în vederea unei mai bune concilieri între viaţa profesională, viaţa de familie şi viaţa privată. Alături de iniţiativele la scară europeană ale partenerilor sociali, Comisia invită statele membre să dezvolte parteneriate în scopul promovării concilierii vieţii profesionale, a vieţii de familie şi a celei private, folosind noile mijloace oferite de fondurile structurale (§3.2).

Con motivo del 3er foro demográfico europeo, previsto para 2010, la Comisión entregará un informe sobre los logros alcanzados en el marco de la Alianza Europea para las Familias.

Cu ocazia celui de-al treilea forum demografic european, preconizat pentru 2010, Comisia va înainta un raport privind realizările din cadrul Alianţei europene pentru familie.

3.1. Una plataforma para sistematizar el intercambio de buenas prácticas y la investigación

3.1. O platformă pentru sistematizarea schimbului de bune practici şi a cercetării

Precisamente, a causa de la gran diversidad de las políticas familiares, la Unión Europea ofrece un importante espacio para el intercambio de buenas prácticas en materia de políticas públicas y para la profundización de la investigación y sus consecuencias. A este respecto, la Comisión creará:

Având în vedere marea diversitate a politicilor familiale, Uniunea Europeană se concentrează asupra schimbului de bune practici în materie de politică publică şi asupra aprofundării studiului impactului pe care îl au aceste politici. În acest sens, Comisia va înfiinţa:

1. Un grupo de alto nivel de expertos gubernamentales sobre las cuestiones demográficas

1. Un grup la nivel înalt de experţi guvernamentali pe probleme demografice

Paralelamente a la presente Comunicación, la Comisión pone en marcha el grupo de alto nivel de expertos gubernamentales sobre las cuestiones demográficas, previsto por la Comunicación sobre el futuro demográfico de Europa. Dicho grupo tiene como misión asesorar a la Comisión en la preparación de los informes y foros bienales sobre demografía y ayudarla en la aplicación de las actividades de análisis y de intercambio de experiencias que se menciona más adelante.

În paralel cu prezenta comunicare, Comisia înfiinţează grupul la nivel înalt de experţi guvernamentali pe probleme demografice, specificat de comunicarea privind viitorul demografic al Europei. Misiunea acestui grup este consilierea Comisiei cu privire la pregătirea raporturilor şi a forumurilor demografice desfăşurate o dată la doi ani şi asistarea acesteia în punerea în aplicare a acţiunilor de analiză şi de schimb de experienţă menţionate anterior.

2. Foros y redes europeos, nacionales, regionales y locales

2. Forumuri şi reţele europene, naţionale, regionale şi locale

Cada dos años, la Comisión organizará un foro europeo sobre la demografía para evaluar la situación demográfica y la aplicación de las orientaciones propuestas por la Comunicación sobre el futuro demográfico de Europa. El primer foro tuvo lugar en octubre de 2006 y el próximo está previsto para el otoño de 2008. Se promoverá y se apoyará la organización de foros, tanto a nivel nacional como regional o local. La iniciativa de las «regiones por el cambio económico»[17] contempla explícitamente la posibilidad de apoyar activamente actuaciones en este ámbito a escala regional y local.

Comisia va organiza, o dată la doi ani, un forum european privind demografia pentru a realiza un bilanţ al situaţiei demografice şi al punerii în aplicare a orientărilor propuse de comunicarea privind viitorul demografic al Europei. Primul forum s-a desfăşurat în octombrie 2006, iar următorul este prevăzut pentru toamna anului 2008. Forumurile vor fi încurajate şi susţinute atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional sau local. Iniţiativa intitulată „Regiuni pentru schimbare economică” [17] prevede în mod explicit posibilitatea de a susţine activ acţiuni în acest domeniu la nivel regional şi local.

3. Un observatorio de buenas prácticas

3. Centru de studiere a bunelor practici

La Comisión va a invitar a la Fundación Europea para la Mejora de las Condiciones de Vida y de Trabajo a que ponga en marcha un observatorio de buenas prácticas sobre políticas familiares. La información recogida por este observatorio alimentarán los foros europeos y los descentralizados.

Comisia va invita Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă să înfiinţeze un centru de studiere a bunelor practici în domeniul politicilor familiale. Informaţiile colectate în acest centru vor fi utilizate de către forumurile europene şi cele descentralizate.

4. Dispositivos de investigación

4. Instrumente de cercetare

El séptimo Programa Marco de Investigación y Desarrollo Tecnológico permite que se siga apoyando la investigación sobre las cuestiones relativas a la demografía y las familias, mediante la financiación de actividades concretas en este ámbito, y también de manera transversal para tener en cuenta todas las consecuencias del cambio demográfico sobre las estructuras sociales. Este Programa Marco, al igual que el Programa Marco para la Innovación y la Competitividad, podrá ayudar asimismo a las familias al movilizar las tecnologías de la información y la comunicación al servicio de la autonomía y de la calidad de vida de las personas mayores.

Al 7-lea program cadru de cercetare şi dezvoltare tehnologică permite sprijinirea în continuare a cercetării chestiunilor demografice şi a celor privind familia prin intermediul finanţării activităţilor specifice în acest domeniu, dar şi printr-o finanţare transversală pentru a ţine seama de ansamblul influenţelor schimbării demografice asupra structurilor sociale. Acest program cadru, precum şi programul cadru pentru inovare şi competitivitate, vor putea ajuta în egală măsură familiile prin mobilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în serviciul autonomiei şi calităţii vieţii persoanelor în vârstă.

La Comisión cooperará también al desarrollo de la base de datos elaborada por la OCDE sobre las familias y trabajará sobre instrumentos de análisis de las políticas familiares para ponerlas a disposición de los Estados miembros. Estos instrumentos de análisis permitirán la evaluación eficaz de sus políticas en relación con el conjunto de las finalidades perseguidas (realización del deseo de tener hijos, igualdad entre hombres y mujeres y, más ampliamente, igualdad de oportunidades e integración social, principalmente en lo relativo a la infancia). En 2008, se realizará una encuesta Eurobarómetro sobre la situación de las familias y sus necesidades.

Comisia va coopera, de asemenea, la dezvoltarea unei baze de date elaborate de către OCDE privind familiile şi va elabora instrumente de analiză a politicilor familiale, care vor fi puse la dispoziţia statelor membre. Aceste instrumente vor permite evaluarea eficienţei politicilor statelor membre în raport cu obiectivele urmărite (realizarea numărului dorit de copii, egalitatea între bărbaţi şi femei şi, într-un sens mai larg, egalitatea de şanse şi incluziunea socială, în special cea a copiilor). O anchetă Eurobarometru privind situaţia şi nevoile familiilor se va realiza în 2008.

3.2. La movilización de los Fondos Estructurales europeos

3.2. Mobilizarea fondurilor structurale europene

Como demuestra la experiencia del programa EQUAL[18] y la conferencia organizada en enero de 2007 por la Comisión Europea sobre las iniciativas de las regiones frente al reto demográfico, la aplicación de nuevas actuaciones, a escala nacional o local, destinadas a apoyar la igualdad de oportunidades y la conciliación entre vida profesional y vida familiar, se puede inspirar en numerosas experiencias piloto existentes. Las directrices estratégicas comunitarias 2007-2013 en materia de cohesión[19] recomiendan ese tipo de innovaciones en la medida en que vayan dirigidas a la adaptación al cambio demográfico[20]. Por consiguiente, la Comisión invita a los Estados miembros a permitir que los programas operativos que han presentado puedan apoyar esas actuaciones. La Comisión elaborará a tal fin una guía práctica destinada a los agentes locales y regionales, con ayuda del grupo de expertos gubernamentales anteriormente mencionado, a fin de ayudar a los Estados miembros a llevar a la práctica las medidas que hayan decidido para favorecer la conciliación entre vida profesional, vida familiar y vida privada y para mejorar la calidad de vida. Estas actividades descentralizadas serán objeto de un intercambio con motivo del próximo foro demográfico europeo.

Conform experienţei din cadrul programului EQUAL[18] şi conferinţei organizate în ianuarie 2007 de către Comisia Europeană privind iniţiativele regiunilor în faţa provocării demografice, diverse experimente pilot existente pot conduce la punerea în aplicare a unor noi acţiuni, pe plan naţional sau local, destinate sprijinirii egalităţii de şanse şi concilierii vieţii profesionale şi a vieţii de familie. Orientările strategice comunitare 2007-2013 în materie de coeziune[19] recomandă asemenea inovaţii în măsura în care ele vizează adaptarea la schimbarea demografică[20]. Comisia invită deci statele membre să permită ca programele operaţionale pe care le-au înaintat să poată susţine astfel de acţiuni. În acest sens, Comisia va elabora, asistată de grupul de experţi guvernamentali menţionat anterior, un ghid practic destinat părţilor implicate la nivel local şi regional pentru a ajuta statele membre să pună în practică măsurile asupra cărora au convenit pentru a promova concilierea vieţii profesionale, a vieţii de familie şi a vieţii private şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii. Aceste activităţi descentralizate vor face obiectul unei dezbateri în cadrul viitorului forum demografic european.

4. CONCLUSIONES

4. CONCLUZII

Las políticas familiares nacionales van a reforzar la solidaridad entre las generaciones al fomentar una mejor respuesta a las necesidades de las familias para hacerse cargo de los niños y de las personas dependientes y para repartir de una forma más equilibrada las responsabilidades familiares y domésticas. Se puede esperar una mejor calidad de vida para todos y un contexto más favorable para la realización de los proyectos familiares. Las nuevas orientaciones de las políticas familiares van a contribuir asimismo a apoyar el crecimiento y el empleo, especialmente facilitando la participación de la mujer en el empleo.

Politicile familiale naţionale vor consolida solidaritatea dintre generaţii, încurajând o mai bună soluţionare a nevoilor familiilor în ceea ce priveşte întreţinerea copiilor şi a persoanelor dependente, precum şi o repartizare mai echilibrată a responsabilităţilor familiale şi domestice. Rezultatul preconizat este îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor, precum şi crearea de condiţii mai favorabile pentru realizarea proiectelor familiale. Noile orientări ale politicilor familiale vor contribui în egală măsură la sprijinirea creşterii economice şi la ocuparea forţei de muncă, în special prin facilitarea participării femeilor pe piaţa muncii.

La Estrategia de Lisboa constituye plenamente un marco adecuado de apoyo a esta evolución de las políticas familiares nacionales gracias a la importancia que da a la igualdad entre hombres y mujeres y, más ampliamente, a la igualdad de oportunidades. No obstante, la responsabilidad fundamental corresponde a los Estados miembros. Mediante la Alianza Europea para las Familias, y con su proceso de intercambios y su proyecto de investigación apoyados por la Comisión, esta modernización se convierte en un reto de interés común.

Prin accentul pus pe egalitatea între bărbaţi şi femei şi, în sens mai larg, pe egalitatea de şanse, Strategia de la Lisabona constituie un cadru favorabil sprijinirii acestei evoluţii a politicilor familiale naţionale. Cu toate acestea, responsabilităţile principale revin statelor membre. Această modernizare devine o chestiune de interes comun prin intermediul Alianţei europene pentru familie, ale cărei programe de schimb şi proiect de cercetare sunt încurajate în întregime de Comisia Europeană.

ANNEX - MAIN EUROPEAN DATA ON FAMILIES AND FAMILY POLICIES

The family as a support network 12

Mean actual and ideal number of children, by country. Women aged 40 to 54 13

Frequency of care and housework by sex, age and country groups (%) 14

Difference of employment rate for women with and without children 15

Provision of childcare in European countries in 2005 16

Social protection benefits targeted at family support in the EU 17

Preferences for family measures 18

At-risk-of-poverty rates by household type, 2005 19

The family as a support network

From whom do you get support in the following situations? | If you needed help around the house when ill | If you needed advice about a serious personal or family member | If you were feeling a bit depressed and wanting someone to talk to | If you needed to urgently raise an important sum of money to face an emergency |

Women aged 18–34 | 42 | 4 | 53 | 4 | 9 | 88 |

Women aged 35–64 | 49 | 10 | 40 | 10 | 16 | 75 |

Women aged 65+ | 6 | 10 | 84 | 5 | 6 | 88 |

Men aged 18–34 | 17 | 7 | 77 | 2 | 8 | 90 |

Men aged 35–64 | 32 | 14 | 54 | 5 | 11 | 84 |

Men aged 65+ | 5 | 7 | 88 | 6 | 5 | 89 |

NMS-10 |

Women aged 18–34 | 52 | 5 | 44 | 6 | 14 | 80 |

Women aged 35–64 | 48 | 17 | 35 | 12 | 16 | 72 |

Women aged 65+ | 9 | 16 | 75 | 6 | 5 | 89 |

Men aged 18–34 | 28 | 9 | 62 | 3 | 14 | 83 |

Men aged 35–64 | 35 | 20 | 45 | 6 | 16 | 79 |

Men aged 65+ | 9 | 13 | 78 | 6 | 5 | 90 |

Q37a, b, c: How often are you involved in any of the following activities outside your paid work: a) Caring for and educating Children; c) Caring for elderly/disabled relatives?Note: the modalities ‘less often’ and ‘never’ are aggregated together.Source: EQLS, 2003; row percentages.

Difference of employment rate for women with and without children*

2005 |

EU25 | 14.2 |

EU15 | 13.2 |

EU10 | 19.5 |

BE | 2.1 |

CZ | 39.2 |

DK | 3.4 |

DE | 26.5 |

EE | 30.0 |

EL | 3.5 |

ES | 7.5 |

FR | 10.2 |

IE | 18.2 |

IT | 6.8 |

CY | 3.4 |

LV | 18.0 |

LT | 2.8 |

LU | 7.0 |

HU | 35.3 |

MT | 17.2 |

NL | 9.4 |

AT | 14.4 |

PL | 11.1 |

PT | -3.8 |

SI | -1.5 |

SK | 34.5 |

Fl | 17.5 |

UK | 21.2 |

* Difference in employment rates for women with children under 6 and women without children (age group 20-50).Source: EU Labour Force Survey – Spring data, LU 2003, 2004 and 2005: Annual average data. Data not available for SE.

Provision of childcare in European countries in 2005

Children cared for (by formal arrangements other than by the family) up to 30 hours / 30 hours or more per usual week as a proportion of all children of same age group

1 – 29h. | 30h. or + | 1 – 29h. | 30h. or + | 1 – 29h. | 30h. or + | (pre-primary included) |

EU Member States |

BE | More and better working part-time opportunities | 85.2 | Flexible working hours | 80.5 | Lower wage and income taxes | 80.2 |

CZ | An allowance at the birth of child | 90.5 | Lower wage and income taxes | 87.8 | Improved parental leave arrangements | 86.8 |

EE | A substantial decrease in the costs of education | 96.0 | A substantial rise in child allowance | 94.5 | Improved parental leave arrangements | 91.0 |

FI | Flexible working hours | 82.6 | Lower wage and income taxes | 79.5 | Financial support for parents taking care of their children | 79.3 |

DE | More and better working part-time opportunities | 89.9 | Flexible working hours | 89.3 | Better day-care facilities for children under 3 years old | 88.5 |

HU | Better housing for families | 94.9 | A substantial decrease in the costs of education | 93.7 | A substantial rise in child allowance | 92.3 |

IT | More and better working part-time opportunities | 89.2 | A substantial rise in child allowance | 89.2 | Lower wage and income taxes | 88.9 |

LT | An allowance at the birth of child | 95.9 | Financial support for parents taking care of their children | 95.7 | Improved parental leave arrangements | 94.7 |

NL | More and better working part-time opportunities | 78.9 | Flexible working hours | 72.0 | Improved parental leave arrangements | 71.2 |

PL | Child allowance dependent on family income | 92.5 | An allowance at the birth of child | 92.2 | Improved parental leave arrangements | 91.1 |

RO | Lower wage and income taxes | 98.2 | Improved parental leave arrangements | 97.9 | Better housing for families | 97.4 |

SI | Better housing for families | 97.8 | Better day-care facilities for children under 3 years old | 97.8 | Improved parental leave arrangements | 97.3 |

CY | Lower wage and income taxes | 95.9 | Improved parental leave arrangements | 93.7 | Flexible working hours | 91.5 |

Respondents up to 50 years old ("very in favour" and "somewhat in favour").The Demographic Future of Europe – Facts, Figures, Policies: Results of the Population Policy Acceptance Study (PPAS)- Survey with interviews of 34 000 Europeans in 14 countries from 1999 to 2003 – Federal Institute for population research and Robert Bosch Foundation 2006.

At-risk-of-poverty rates by household type, 2005

EU25 | 33s | 12s | 14s | 26s | 14s |

EU15 | 32s | 11s | 13s | 25s | 14s |

NMS10 | 38s | 15s | 19s | 36s | 17s |

BE | 36 | 9 | 10 | 21 | 17 |

BG | : | : | : | : | : |

CZ | 41 | 9 | 11 | 25 | 9 |

DK | 21 | 4 | 5 | 14 | 5 |

DE | 30 | 10 | 7 | 13 | 7 |

EE | 40 | 13 | 12 | 25 | 13 |

IE | 45 | 12 | 13 | 26 | 11 |

GR | 43 | 14 | 18 | 33 | 28 |

ES | 37 | 14 | 23 | 36 | 18 |

FR | 26 | 8 | 9 | 20 | 15 |

IT | 35 | 15 | 22 | 35 | 21 |

CY | 35 | 9 | 9 | 14 | 8 |

LV | 31 | 14 | 18 | 39 | 13 |

LT | 48 | 15 | 18 | 44 | 14 |

LU | 32 | 13 | 17 | 20 | 14 |

HU | 27p | 15p | 15p | 26p | 11p |

MT | 51 | 13 | 15 | 35 | 10 |

NL | 26 | 9 | 10 | 20 | 6 |

AT | 27 | 9 | 11 | 20 | 9 |

PL | 40 | 17 | 23 | 45 | 23 |

PT | 34 | 17 | 25 | 39 | 15 |

RO | 27 | 11 | 16 | 44 | 23 |

SI | 22p | 9p | 10p | 17p | 6p |

SK | 32 | 13 | 17 | 24 | 13 |

FI | 20 | 7 | 5 | 12 | 8 |

SE | 18 | 4 | 4 | 9 | 12 |

UK | 38p | 11p | 13p | 29p | 13p |

IS | 14 | 8 | 8 | 10 | 5 |

NO | 19 | 4 | 5 | 10 | 4 |

Source: Eurostat SILC(2005) Income data 2004; except for UK, income year 2005 and for IE moving income reference period (2004-2005); RO National HBS 2005, income data 2005.Notes: Risk-of-poverty defined as income below 60% of the median income.: = Not available.p = Provisional value.s = Eurostat estimation.

[1] COM(2006) 571, sobre el futuro demográfico de Europa; transformar un reto en una oportunidad.

[1] COM(2006) 571 privind viitorul demografic al Europei – o provocare convertită în oportunitate.

[2] Primera encuesta europea sobre la calidad de vida en 2003. Fundación Europea para la Mejora de las Condiciones de Vida y de Trabajo.

[2] Prima anchetă europeană privind calitatea vieţii, realizată în 2003. Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă.

[3] Social Situation Report 2005/6.

[4] Los datos sobre los gastos en favor de las familias no incluyen los beneficios fiscales, los gastos en educación, sobre todo preescolar, y demás medidas en favor de las familias o que se hagan cargo de las cargas familiares (vivienda, integración social, etc.).

[4] Datele privind cheltuielile în favoarea familiilor nu cuprind avantajele fiscale, cheltuielile în materie de educaţie, în special cea preşcolară, şi alte măsuri de sprijinire a familiilor sau care să ţină cont de sarcinile familiale (gospodărire, incluziune socială etc.).

[5] Informe de la OIT sobre las mujeres y la seguridad social, 1988.

[5] Raport al BIM privind femeile şi asigurarea socială, 1988.

[6] Eurobarómetro 273 « European social reality »: la vida familiar es uno de los valores que expresan los europeos en respuesta a las encuestas sobre el bienestar.

[6] Eurobarometru 273 „Realitatea socială europeană”: viaţa de familie este una dintre valorile pe care au pus accentul europenii în cadrul anchetelor privind bunăstarea.

[7] Los trabajos de la OCDE sobre la educación precoz y la enseñanza de los niños de corta edad muestran que el desarrollo de estructuras que asocien cuidado y educación se convierte en una necesidad más allá de su aportación a la conciliación entre vida familiar y vida profesional, ya que permite luchar contra la exclusión y enriquecer la formación de capital humano desde la más tierna infancia.

[7] Lucrările OCDE privind sensibilizarea şi educarea copiilor de vârstă mică arată că dezvoltarea structurilor care combină îngrijirea şi educarea devine o necesitate nu numai datorită contribuţiei acestora la concilierea vieţii de familie şi a celei profesionale, ci pentru că permit combaterea excluziunii şi îmbogăţirea capitalului uman de la o vârstă fragedă.

[8] Comunicación de la Comisión «La libre circulación de trabajadores - La plena realización de sus ventajas y sus posibilidades», COM(2002) 694.

[8] COM(2002) 694 Comunicare a Comisiei - Libera circulaţie a lucrătorilor: valorificarea tuturor avantajelor şi a întregului potenţial.

[9] Directiva 2003/86/CE del Consejo, sobre el derecho a la reagrupación familiar. Directiva 2004/38/CE del Consejo relativa al derecho de los ciudadanos de la Unión y de los miembros de sus familias a circular y residir libremente en el territorio de los Estados miembros.

[9] Directiva 2003/86/CE a Consiliului privind dreptul la reîntregirea familiei. Directiva 2004/38/CE a Consiliului privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora.

[10] COM(2006) 367 Hacia una Estrategia de la Unión Europea sobre los Derechos de la Infancia.

[10] COM(2006) 367 Către o strategie europeană privind drepturile copilului.

[11] Directiva 92/85/CEE del Consejo, de 19 de octubre de 1992, relativa a la aplicación de medidas para promover la mejora de la seguridad y de la salud en el trabajo de la trabajadora embarazada, que haya dado a luz o en período de lactancia (décima Directiva específica con arreglo al apartado 1 del artículo 16 de la Directiva 89/391/CEE).

[11] Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE).

[12] Directiva 96/34/CE del Consejo, de 3 de junio de 1996, relativa al Acuerdo marco sobre el permiso parental celebrado por la UNICE, el CEEP y la CES.

[12] Directiva 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru referitor la concediul pentru creşterea copilului încheiat de UNICE, CEIP şi CES.

[13] SEC(2006) 275 adoptado el 1 de marzo de 2006.

[13] SEC(2006) 275 adoptat la 1 martie 2006.

[14] Conclusiones de la Presidencia, 7775/1/06/ REV 1.

[14] Concluziile Preşedinţiei, 7775/1/06/REV 1.

[15] COM(2007) 63, sobre la evaluación de la realidad social.

[15] COM(2007) 63 privind bilanţul realităţii sociale.

[16] Cf. COM(2006) 571.

[17] Comunicación de la Comisión - Las regiones, por el cambio económico COM(2006) 675 de 8.11.2006.

[17] Comunicarea Comisiei „Regiuni pentru schimbare economică” COM(2006) 675 din 8.11.2006.

[18] En la página web de la Comisión Europea se pueden consultar recopilaciones de actuaciones financiadas por el Fondo Social Europeo en materia de conciliación entre vida profesional y vida familiar para la promoción de la igualdad entre hombres y mujeres, especialmente en el marco del programa transnacional EQUAL.

[18] Rapoarte privind activităţile finanţate prin Fondul Social European în domeniul concilierii vieţii profesionale şi a vieţii de familie pentru promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi, în special în cadrul programului transnaţional EQUAL, pot fi consultate pe site-ul internet al Comisiei Europene.

[19] Propuesta de Decisión del Consejo relativa a las directrices estratégicas comunitarias en materia de cohesión - COM(2006) 386.

[19] COM(2006) 386 Propunere de decizie a Consiliului privind orientările strategice comunitare în materie de coeziune.

[20] El Reglamento (CE) nº 1081/2006, de 5 de julio 2006, relativo al FSE, incluye en sus fundamentos el objetivo de «atender también a las dimensiones y consecuencias pertinentes relacionadas con la evolución demográfica de la población activa de la Comunidad».

[20] Regulamnetul (CE) 1081/2006 din 5.7.2006 privind FSE cuprinde obiectivul ca FSE „să abordeze aspectele şi consecinţele pertinente ale modificărilor demografice în cadrul populaţiei active din Comunitate”.

Arriba

BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV	BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV
es	ro

Visualización bilingüe

es

ro