[pic] | EUROPEAN COMMISSION |

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Brussels, 22.12.2010

Bruxelles, 22.12.2010

COM(2010) 779 final

COM(2010) 779 final

REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Application of Directive 2004/48/EC of the European Parliament and the Council of 29 April 2004 on the enforcement of intellectual property rights

Aplicarea Directivei 2004/48/CEa Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

SEC(2010) 1589 final

SEC(2010) 1589 final

REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Application of Directive 2004/48/EC of the European Parliament and the Council of 29 April 2004 on the enforcement of intellectual property rights

Aplicarea Directivei 2004/48/CEa Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

EXECUTIVE SUMMARY

REZUMAT

Effective means of enforcing intellectual property rights are essential for promoting innovation and creativity. Directive 2004/48/EC on the enforcement of intellectual property rights harmonises the minimum means available to right holders and public authorities for fighting infringements of intellectual property rights. It also establishes a general framework for exchanging information and administrative co-operation between national authorities and with the Commission.

Pentru a promova inovarea și creativitatea, este necesar să existe mijloace eficiente de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală armonizează mijloacele minime de care dispun titularii drepturilor și autoritățile publice pentru a combate încălcările drepturilor de proprietate intelectuală. Directiva instituie totodată un cadru general pentru schimbul de informații și cooperarea administrativă între autoritățile naționale și între acestea și Comisie.

A first evaluation of the impact of the Directive shows that noteworthy progress has been made since it was adopted and implemented in the Member States. The Directive created high European legal standards to enforce different types of rights that are protected by independent legal regimes (such as copyright, patents, trademarks and designs, but also geographical indications and plant breeders' rights).

O primă evaluare a impactului directivei arată că de la adoptarea acesteia și implementarea ei în statele membre s-au realizat progrese remarcabile. Directiva prevede norme juridice europene de nivel înalt pentru a asigura respectarea diferitelor tipuri de drepturi care sunt protejate prin regimuri juridice independente (cum sunt drepturile de autor, brevetele, mărcile înregistrate, desenele și modelele, dar și indicațiile geografice și drepturile asupra soiurilor de plante).

However, despite an overall improvement of enforcement procedures, the sheer volume and financial value of intellectual property rights infringements are alarming. One reason is the unprecedented increase in opportunities to infringe intellectual property rights offered by the Internet. The Directive was not designed with this challenge in mind.

Cu toate acestea, în ciuda unei îmbunătățiri generale a procedurilor menite să asigure respectarea acestor drepturi, volumul și valoarea financiară a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală sunt alarmante. Unul dintre motive este creșterea fără precedent a posibilităților de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală oferite de internet. Acest factor nu a fost luat în calcul în momentul elaborării directivei.

Other issues that could need special attention are the use of provisional and precautionary measures such as injunctions, procedures to gather and preserve evidence (including the relationship between the right of information and protection of privacy), clarification of the meaning of various corrective measures, including the costs of destruction, and calculation of damages.

Alte aspecte care ar putea necesita o atenție specială sunt utilizarea măsurilor provizorii și asigurătoare cum sunt ordinele judecătorești, procedurile pentru strângerea și conservarea dovezilor (inclusiv relația dintre dreptul la informare și protecția vieții private), clarificarea semnificației diverselor măsuri corective, inclusiv costurile distrugerii, și calcularea daunelor-interese.

TABLE OF CONTENTS

CUPRINS

EXECUTIVE SUMMARY 2

REZUMAT 2

1. Introduction 3

1. Introducere 3

2. The objectives of the Enforcement Directive 4

2. Obiectivele Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală 5

3. Clarifications required for more effective protection of intellectual property rights and a better functioning internal market 4

3. Clarificări care pot fi necesare pentru o protecție mai eficace a drepturilor de proprietate intelectuală și o mai bună funcționare a pieței interne 5

3.1. Addressing the specific challenges of the digital environment 4

3.1. Provocări specifice ale mediului digital 5

3.2. Clarifying the scope of the Directive 4

3.2. Domeniul de aplicare al Directivei 6

3.3. Clarifying the concept of intermediaries and improving the workability of injunctions 4

3.3. Conceptul de „intermediari” și aplicabilitatea ordinelor judecătorești 6

3.4. Striking the right balance between the right of information and privacy laws 4

3.4. Chestiunea echilibrului corect între dreptul la informare și legislația privind protecția vieții private 6

3.5. Making sure that damages have a compensatory and dissuasive effect 4

3.5. Efectul compensator și disuasiv al daunelor-interese 6

3.6. Clarifying the different corrective measures 4

3.6. Măsuri corective 6

3.7. Other issues 4

3.7. Alte chestiuni 6

4. Conclusion 4

4. Concluzie 6

INTRODUCTION

INTRODUCERE

IT IS ESSENTIAL TO FIND EFFECTIVE MEANS OF ENFORCING INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS TO PROMOTE INNOVATION AND CREATIVITY. THIS REPORT PROVIDES THE FIRST ASSESSMENT OF THE implementation and impact of Directive 2004/48/EC on the enforcement of intellectual property rights[1] ('the Directive'). This assessment is required by Article 18 of the Directive and is based both on the Commission's appraisal of developments and on feedback received from Member States via national reports, which, in turn, reflect views expressed by industry, legal practitioners, consumers' associations and other interested parties.

Pentru a promova inovarea și creativitatea, este esențial să se găsească mijloace eficiente de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Raportul de față oferă o primă evaluare a implementării și a impactului Directivei 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală[1] („Directiva”). Această evaluare este prevăzută la articolul 18 din Directivă și se bazează atât pe analiza progreselor realizate, efectuată de Comisie, cât și pe feedbackul primit din partea statelor membre prin intermediul rapoartelor naționale, care reflectă, la rândul lor, opiniile exprimate de întreprinderile din sector, de practicienii dreptului, de asociațiile consumatorilor și de alte părți interesate.

The information received points to the conclusion that the Directive has had a substantial and positive effect on protecting intellectual property rights under civil law in Europe. The Directive created a straightforward framework for enforcing intellectual property rights which, broadly, provides comparable protection across national borders. In particular the presumption of authorship or ownership (Article 5), the possibility of "sampling" in the context of information gathering (Article 6), provisional measures to preserve evidence (Article 7) and the possibility of injunctions against intermediaries (Articles 9 and 11) have helped render the enforcement of intellectual property rights in the EU more effective.

Informațiile primite conduc la concluzia că Directiva a avut un efect considerabil și pozitiv asupra protejării drepturilor de proprietate intelectuală în temeiul dreptului civil în Europa. Directiva a creat un cadru simplu pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală care, în linii mari, oferă o protecție comparabilă dincolo de frontierele naționale. Concret, prezumția calității de autor sau de titular al dreptului (articolul 5), posibilitatea „eșantionării” în contextul strângerii de informații (articolul 6), măsurile provizorii de conservare a dovezilor (articolul 7) și posibilitatea obținerii unor ordine judecătorești împotriva intermediarilor (articolele 9 și 11) au contribuit la respectarea mai strictă a drepturilor de proprietate intelectuală în UE.

However, due to late transposition of the Directive in many Member States (the transposition process was not completed until 2009)[2] experience in applying the Directive is limited and only few court cases have been reported. Therefore, the Commission has not been able to conduct a critical economic analysis of the impact that the Directive has had on innovation and on development of the information society, as provided for in Article 18 of the Directive.

Cu toate acestea, din cauza transpunerii cu întârziere a Directivei în multe state membre (procesul de transpunere s-a încheiat abia în 2009)[2], experiența dobândită în aplicarea acesteia este limitată și numărul cazurilor înaintate instanțelor este și el redus. Prin urmare, Comisia nu a putut efectua o analiză economică critică a impactului Directivei asupra inovării și a dezvoltării societății informaționale, așa cum prevede articolul 18 din Directivă.

Despite these limitations, this initial evaluation of the effectiveness of the Directive comes at the right time. Several studies carried out by international organisations and industry have shown that infringements of intellectual property rights have reached a significant level, with certain of these goods posing a danger to consumers' health and safety[3]. In response, over the last two years, the Commission has adopted two Communications[4]. The second one, inter alia, set up a European Observatory on Counterfeiting and Piracy to improve the understanding on IPR infringements and create a platform for representatives from national authorities and stakeholders to exchange ideas and expertise on best practices, develop joint enforcement strategies and make recommendations to policy-makers. These were followed by two Council Resolutions[5] that supported the Commission’s policy. The report adopted by the European Parliament also expressed support for an enhanced policy, including a strong legal framework to combat counterfeiting and piracy[6]. Infringements of intellectual property rights taking place outside of the EU also constitute a major source of concern. The Commission is addressing them in different ways, for instance by including ambitious chapters on intellectual property rights in bilateral trade agreements and through participation in international initiatives, such as the on-going negotiation of the ACTA agreement[7].

În ciuda acestor limitări, această evaluare inițială a eficacității Directivei vine la momentul potrivit. O serie de studii efectuate de organizații internaționale și de sectorul de profil au arătat că încălcările drepturilor de proprietate intelectuală au atins un nivel semnificativ, unele dintre produsele implicate constituind un pericol la adresa sănătății și siguranței consumatorilor[3]. Comisia a răspuns acestei situații, în ultimii doi ani, adoptând două comunicări[4]. Cea de-a doua comunicare instituie, printre altele, Observatorul european al contrafacerii și al pirateriei pentru a îmbunătăți înțelegerea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală și a crea o platformă prin care reprezentanții autorităților naționale și ai părților interesate să facă schimb de opinii și de experiență cu privire la cele mai bune practici, să elaboreze strategii comune de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală și să formuleze recomandări destinate factorilor de decizie. Comunicările au fost urmate de două rezoluții ale Consiliului[5] care sprijină politica formulată de Comisie. Raportul adoptat de Parlamentul European sprijină la rândul său o politică mai solidă, care să includă un cadru juridic puternic pentru combaterea contrafacerii și a pirateriei[6]. Încălcările drepturilor de proprietate intelectuală săvârșite în afara UE constituie la rândul lor un motiv serios de îngrijorare. Comisia abordează acest aspect în diferite moduri, de exemplu prin includerea unor capitole ambițioase privind drepturile de proprietate intelectuală în acordurile comerciale bilaterale și prin participarea la inițiative internaționale cum este negocierea actuală a acordului ACTA[7].

The analysis shows that certain provisions of the Directive including the relationship with other Directives are understood in different ways in the different Member States and have given rise to different interpretations and application in practice . These provisions could warrant further clarifications to make the Directive fully effective.

Analiza arată că anumite prevederi ale Directivei, inclusiv relația cu alte directive, sunt înțelese în mod diferit în statele membre și au dus la apariția unor interpretări diferite și a unor aplicări în practică divergente . Aceste prevederi ar putea necesita clarificări suplimentare pentru ca Directiva să fie pe deplin eficientă.

The Internet and digital technologies have added an extra, challenging dimension to enforcing intellectual property rights. On the one hand, the Internet has allowed creators, inventors and their commercial partners to find new ways to market their products. On the other hand, it has also opened the door to new forms of infringements, some of which have proved difficult to combat.

Internetul și tehnologiile digitale au adăugat o dimensiune suplimentară, care îngreunează protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. Pe de o parte, internetul a permis creatorilor, inventatorilor și partenerilor comerciali ai acestora să găsească noi modalități de a-și comercializa produsele. Pe de altă parte, el a deschis calea pentru noi forme de încălcare, dintre care unele s-au dovedit extrem de dificil de combătut.

This Report sets out a series of concrete issues where clarification may be needed, in particular to adapt the Directive to the new challenges inherent in a modern Digital Society. It is complemented by a Commission Staff Working Document which provides additional information and background on its findings.

Raportul prezintă o serie de aspecte concrete care pot necesita o clarificare, în particular pentru a adapta Directiva la noile provocări inerente societății digitale moderne. Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă informații suplimentare și prezintă contextul care a determinat concluziile raportului.

THE OBJECTIVES OF THE ENFORCEMENT DIRECTIVE

OBIECTIVELE DIRECTIVEI PRIVIND RESPECTAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALă

Disparities between the Member States' systems for enforcing intellectual property rights undermine the proper functioning of the internal market and weaken the enforcement of the substantive law on such rights. This leads to barriers to cross-border activities, loss of confidence in the internal market and lower investment in innovation and creation. The Directive draws national legislative systems closer together to give rightholders and Member States' authorities a minimum but standard toolbox to combat infringements of intellectual property rights.

Diferențele dintre sistemele statelor membre de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală pun în pericol buna funcționare a pieței interne și slăbesc aplicarea normelor de drept material în acest domeniu. Acest fapt duce la apariția unor bariere în calea activităților transfrontaliere, la pierderea încrederii în piața internă și la scăderea investițiilor în inovare și creație. Directiva apropie sistemele juridice ale statelor membre pentru a le oferi titularilor de drepturi și autorităților naționale un set minim, dar uniform, de instrumente pentru a combate încălcările drepturilor de proprietate intelectuală.

The Directive incorporates civil law measures under the TRIPS Agreement[8] into the EU legal framework. It goes beyond the minimum provisions laid down in that Agreement as it also covers, for example, damages, corrective measures and evidence. In addition, the Directive is based on the practices enshrined in the legislation of the Member States that proved to be most effective before the Directive was adopted (the 'best practices approach'). Member States may also add sanctions and remedies that are more favourable to rightholders[9]. The Directive therefore provides a minimum but flexible legal framework for enforcing intellectual property rights.

Directiva integrează în cadrul juridic al UE măsurile de drept civil prevăzute în Acordul TRIPS[8]. Ea depășește prevederile minime cuprinse în acordul respectiv, întrucât acoperă, de exemplu, și daunele-interese, măsurile corective și dovezile. În plus, Directiva se bazează pe practicile consacrate în legislația statelor membre care s-au dovedit cele mai eficiente înainte de adoptarea ei (abordarea bazată pe cele mai bune practici). Statele membre pot adăuga, la rândul lor, sancțiuni și mijloace de reparație mai favorabile pentru titularii de drepturi[9]. Directiva prevede așadar un cadru juridic minim, dar flexibil pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Clarifications MAY BE REQUIRED FOR MORE EFFECTIVE PROTECTION OF INTELLECTUAL PROPERTY RIGHTS AND A BETTER FUNCTIONING INTERNAL MARKET

CLARIFICăRI CARE POT FI NECESARE PENTRU O PROTECțIE MAI EFICACE A DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALă șI O MAI BUNă FUNCțIONARE A PIEțEI INTERNE

The analysis of the implementation of the Directive in the Member States shows that the Directive lays a solid foundation for enforcing intellectual property rights in the internal market, but that certain clarification may be needed to avoid any ambiguities and adapt the Directive to the new challenges posed in particular by today's digital environment.

Analiza implementării Directivei în statele membre arată că aceasta oferă o bază solidă pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă, dar și că pot fi necesare anumite clarificări pentru a evita orice ambiguitate și a adapta Directiva la noile provocări pe care le presupune mediul digital actual.

Specific challenges of the digital environment

Provocări specifice ale mediului digital

The multi-purpose nature of the Internet makes it easy to commit a wide variety of infringements of intellectual property rights. Goods infringing intellectual property rights are offered for sale on the Internet. Search engines often enable fraudsters to attract Internet users to their unlawful offers available for sale or download. File-sharing of copyright-protected content has become ubiquitous, partly because the development of legal offers of digital content has not been able to keep up with demand, especially on a cross-border basis, and has led many law-abiding citizens to commit massive infringements of copyright and related rights in the form of illegal up-loading and disseminating protected content. Many online sites are either hosting or facilitating the online distribution of protected works without the consent of the right holders. In this context, the limitations of the existing legal framework may need to be clearly assessed.

Caracterul complex al internetului face posibilă săvârșirea cu ușurință a numeroase tipuri de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală. Produsele care încalcă aceste drepturi sunt oferite spre vânzare prin internet. Motoarele de căutare permit adesea persoanelor care săvârșesc încălcări să atragă utilizatorii internetului spre ofertele lor de vânzare sau descărcare ilegală a unor produse. Partajarea fișierelor al căror conținut este protejat de drepturi de autor a devenit generalizată, în parte deoarece dezvoltarea ofertei legale de conținut digital nu a putut ține pasul cu cererea, în special la nivel transfrontalier, ceea ce a făcut ca mulți cetățeni care respectă legea să săvârșească încălcări masive ale drepturilor de autor și ale drepturilor conexe sub forma încărcării și diseminării ilegale pe internet a conținutului protejat. Numeroase site-uri internet găzduiesc sau facilitează distribuirea online a lucrărilor protejate fără consimțământul titularilor drepturilor. În acest context, poate fi necesară o evaluare clară a limitărilor cadrului juridic existent.

The scope of the Directive

Domeniul de aplicare al Directivei

The Directive applies to all infringements of intellectual property rights protected under European or national law and contains no definitions of the intellectual property rights it covers. Although this flexible approach offers several advantages, different interpretations of the concept of 'intellectual property right', led Member States to ask the Commission to publish a minimum list of the intellectual property rights which it considers are covered by the Directive[10].

Directiva se aplică tuturor încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală protejate în temeiul legislației europene sau naționale și nu conține definiții ale drepturilor de proprietate intelectuală pe care le reglementează. Deși această abordare flexibilă oferă o serie de avantaje, interpretările diferite ale conceptului de „drept de proprietate intelectuală” au determinat statele membre să ceară Comisiei să publice o listă minimă a drepturilor de proprietate intelectuală care sunt considerate acoperite de Directivă[10].

Even after the Commission published this clarification, uncertainties still remain as to whether some rights protected under national law are covered. This mainly concerns domain names, national rights on matters such as trade secrets (including know-how) and other acts frequently covered by national unfair competition law such as parasitic copies and other forms of 'competing on the edge of the law'. These forms of commercial misbehaviour seem to be on the rise, too. They often have damaging effects on the rightholders, undermine innovation and bring only short-term benefits to consumers. It could be useful to further assess this negative phenomenon and the need to include, in the Directive, a minimum list of the intellectual property rights covered.

Chiar și după publicarea acestei clarificări, există încă incertitudini cu privire la includerea în domeniul de aplicare al Directivei a anumitor drepturi protejate în temeiul legislației naționale. Este vorba în principal de numele de domenii, de drepturile naționale referitoare la elemente precum secretele comerciale (inclusiv know-how) și de alte acte acoperite în mod frecvent de legislația națională din domeniul concurenței neloiale, cum sunt produsele similare ( parasitic copies ) și alte forme de „concurență la limita legii”. Aceste forme de comportament comercial neadecvat par să fie, la rândul lor, tot mai frecvente. Ele au adesea efecte prejudiciabile asupra titularilor de drepturi, subminează inovarea și le aduc consumatorilor numai beneficii pe termen scurt. Ar putea fi util să se analizeze mai în profunzime acest fenomen negativ și nevoia de a include în Directivă o listă minimă a drepturilor de proprietate intelectuală acoperite.

The concept of intermediaries and the workability of injunctions

Conceptul de „intermediari” și aplicabilitatea ordinelor judecătorești

The Directive makes a broad interpretation of the concept of 'intermediaries' to include all intermediaries 'whose services are used by a third party to infringe an intellectual property right'. This implies that even intermediaries with no direct contractual relationship or connection with the infringer are subject to these measures provided for in the Directive.

Directiva interpretează în sens larg conceptul de „intermediari”, în care sunt incluși toți intermediarii „ale [căror] servicii sunt utilizate de către un terț pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală”. Aceasta presupune că și intermediarii care nu au nicio relație sau legătură contractuală directă cu autorul încălcării sunt pasibili de aplicarea acestor măsuri prevăzute în Directivă.

Nevertheless, the level of evidence required by the courts in the Member States is generally rather high. Furthermore, uncertainties remain over intermediaries and the specific measures to which they are subject by contributing to or facilitating an infringement, regardless of their liability.

Nivelul de dovezi cerut de instanțele statelor membre este însă în general unul ridicat. În plus, există incertitudini cu privire la intermediari și la măsurile specifice care le sunt aplicabile atunci când aceștia contribuie la săvârșirea unei încălcări sau o facilitează, indiferent de responsabilitatea lor.

Intermediaries who transport goods suspected of infringing intellectual property rights (such as carriers, freight forwarders, or shipping agents) can play a leading role in controlling the distribution of goods that infringe intellectual property rights. Internet platforms such as online market places or search engines can also play an important role in reducing the number of the infringements, in particular through preventive measures and ‘notice and take-down’ policies.

Intermediarii care transportă mărfuri susceptibile a aduce atingere unor drepturi de proprietate intelectuală (cum sunt transportatorii, expeditorii de mărfuri sau agenții maritimi) pot juca un rol esențial în controlul distribuției mărfurilor care încalcă drepturi de proprietate intelectuală. Platformele internet cum sunt piețele online sau motoarele de căutare pot juca și ele un rol important în reducerea numărului de încălcări, în special prin măsuri preventive și politici de „notificare și retragere”.

Internet service providers are also key to the way the online environment works. They provide access to the Internet and interconnect the underlying networks, host websites and servers. As intermediaries between all users of the Internet and the rightholders, they are often placed in a compromising position by unlawful acts committed by their customers. For this reason, EU law already contains specific provisions limiting the liability of Internet service providers whose services are used to infringe intellectual property rights[11].

Furnizorii de servicii internet joacă la rândul lor un rol esențial în modul de funcționare a mediului online. Aceștia oferă acces la internet și interconectează rețelele, găzduiesc site-uri web și servere. În calitate de intermediari între toți utilizatorii internetului și titularii de drepturi, ei se află adesea într-o poziție compromițătoare din cauza actelor ilegale comise de clienții lor. De aceea, legislația UE conține deja dispoziții specifice care limitează răspunderea furnizorilor de servicii internet ale căror servicii sunt utilizate pentru a încălca drepturi de proprietate intelectuală[11].

Measures to be taken against intermediaries concern, in particular, the right of information, provisional and precautionary measures (e.g. interlocutory injunctions), or permanent injunctions.

Măsurile care pot fi luate împotriva intermediarilor se referă, în special, la dreptul la informare, la măsuri provizorii și asigurătoare (de exemplu, ordonanțe provizorii), sau la măsuri permanente.

The Directive leaves it to Member States to determine when and how an injunction can be issued against an intermediary. For this to work efficiently, it could be useful to clarify that injunctions should not depend on the liability of the intermediary. Furthermore, the findings reported in the Staff Working Paper that accompanies this Report indicate that the currently available legislative and non-legislative instruments are not powerful enough to combat online infringements of intellectual property rights effectively. Given intermediaries' favourable position to contribute to the prevention and termination of online infringements, the Commission could explore how to involve them more closely.

Directiva lasă statelor membre libertatea de a stabili când și cum pot fi emise ordinele judecătorești împotriva intermediarilor. Pentru ca acest sistem să funcționeze eficient, ar putea fi util să se clarifice că ordinele judecătorești nu trebuie să depindă de răspunderea intermediarului. În plus, concluziile prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește acest raport indică faptul că instrumentele legislative și nelegislative disponibile în acest moment nu sunt suficient de puternice pentru a combate eficient încălcările online ale drepturilor de proprietate intelectuală. Întrucât intermediarii ocupă o poziție favorabilă pentru a contribui la prevenirea și stoparea încălcărilor online, Comisia ar putea să exploreze modalitățile posibile de a-i implica mai puternic pe aceștia.

The question of the right balance between the right of information and privacy laws

Chestiunea echilibrului corect între dreptul la informare și legislația privind protecția vieții private

The right of information obliges the infringer or another person to provide to the rightholder information on the origin and distribution networks of the goods which infringe intellectual property rights. The main challenge regarding this right is the need to respect privacy laws and the protection of personal data.

Dreptul la informare obligă persoana care încalcă drepturi de proprietate intelectuală sau o altă persoană să furnizeze titularului drepturilor respective informații legate de originea și rețelele de distribuție a mărfurilor care încalcă aceste drepturi. Principala dificultate legată de acest drept de informare este nevoia de a respecta legislația privind protecția vieții private și protecția datelor cu caracter personal.

In some Member States the right of information provided for in the Directive seems to be granted very restrictively, mainly due to national laws on the protection and retention of personal data[12]. This issue could deserve special attention. National laws must also allow the courts to apply EU law on enforcement of intellectual property rights. According to the Court of Justice of the European Union a fair balance must be struck between the various rights at stake (such as the right to data protection and the right to property, which includes intellectual property rights)[13] given that both data protection/privacy and the protection of intellectual property are recognised as fundamental rights by the Charter of Fundamental Rights of the European Union[14].

În unele state membre, dreptul la informare prevăzut în Directivă pare să fie acordat în mod foarte restrictiv, în principal din cauza legilor naționale privind protecția și păstrarea datelor cu caracter personal[12]. Acest aspect ar putea fi examinat mai în amănunt. Legislațiile naționale trebuie și să permită instanțelor să aplice legislația UE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene, trebuie găsit un echilibru corect între diversele drepturi aflate în joc (cum sunt dreptul la protecția datelor și dreptul de proprietate, care include drepturile de proprietate intelectuală)[13], dat fiind că atât protecția datelor/a vieții private, cât și protecția proprietății intelectuale sunt recunoscute ca drepturi fundamentale în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene[14].

The European legal framework on the protection of personal data[15] on the one hand and enforcement of intellectual property rights on the other is neutral, in that there is no rule implying that the right to privacy should generally take precedence over the right to property or vice versa. National laws implementing the various directives must therefore be construed in a way that allows a balance to be struck between these rights in each case in order to guarantee that the provision on the right of information can protect the rightholders effectively without compromising rights relating to the protection of personal data. Further evaluations could be needed on the extent to which Member States' laws and the way they are applied are consistent with these requirements. If necessary, means to remedy the situation and strike an appropriate balance between the rights at stake could also be considered.

Cadrul juridic european aplicabil protecției datelor cu caracter personal[15], pe de o parte, și cel privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, pe de altă parte, sunt neutre, în sensul că nu există reguli care să implice faptul că dreptul la protecția vieții private ar trebui în general să prevaleze asupra dreptului de proprietate sau viceversa. Legislațiile naționale care implementează diverse directive trebuie așadar formulate astfel încât să permită găsirea unui echilibru între aceste drepturi în fiecare caz, pentru a garanta că prevederile referitoare la dreptul la informare îi pot proteja efectiv pe titularii drepturilor, fără a compromite drepturile legate de protecția datelor cu caracter personal. Poate fi necesară continuarea evaluărilor cu privire la măsura în care legislațiile statelor membre și modul de aplicare a acestora sunt conforme cu aceste cerințe. Dacă va fi necesar, ar putea fi examinate modalitățile posibile de remediere a situației și de găsire a unui echilibru adecvat între drepturile aflate în joc.

The compensatory and dissuasive effect of damages

Efectul compensator și disuasiv al daunelor-interese

Measures, procedures and remedies provided for by the Directive must be effective, proportionate and dissuasive. At present, damages awarded in intellectual property rights cases remain comparatively low. Only a few Member States have reported an increase in the damages awarded, as a result of implementing the Directive.

Măsurile, procedurile și mijloacele de reparație prevăzute în Directivă trebuie să fie eficiente, proporționate și disuasive. La momentul actual, daunele-interese acordate în cazurile în care sunt implicate drepturi de proprietate intelectuală rămân la o valoare comparativ redusă. Doar câteva state membre au raportat o creștere a daunelor-interese acordate ca urmare a implementării Directivei.

According to information received from rightholders, damages awards do not currently appear to effectively dissuade potential infringers from engaging in illegal activities. This is particularly so where damages awarded by the courts fail to match the level of profit made by the infringers.

Potrivit informațiilor primite din partea titularilor de drepturi, daunele-interese acordate nu par să aibă un real efect disuasiv în ceea ce privește angajarea în activități ilicite. Acest lucru este cu atât mai mult valabil în cazurile în care daunele-interese acordate de instanță nu se ridică la valoarea profitului obținut de autorii încălcărilor.

The main aim of awarding damages is to place the rightholders in the same situation as they would have been in, in the absence of the infringement. Nowadays, however, infringers' profits (unjust enrichment) often appear to be substantially higher than the actual damage incurred by the rightholder. In such cases, it could be considered whether the courts should have the power to grant damages commensurate with the infringer's unjust enrichment, even if they exceed the actual damage incurred by the rightholder. Equally, there could be a case for making greater use of the possibility to award damages for other economic consequences and moral damages.

Scopul principal al daunelor-interese este ca titularii de drepturi să se afle în aceeași situație în care s-ar fi aflat dacă nu s-ar fi săvârșit încălcarea. În prezent însă, profiturile persoanelor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală (îmbogățire fără justă cauză) par să fie deseori mult mai mari decât prejudiciul real suferit de titularul drepturilor. În astfel de cazuri, se poate examina dacă instanțele ar trebui să aibă competența de a acorda daune-interese proporționale cu îmbogățirea fără justă cauză a autorului încălcării, chiar dacă acestea depășesc prejudiciul real suferit de titularul drepturilor. În mod similar, ar putea fi justificată utilizarea mai largă a posibilității de a acorda daune-interese pentru alte consecințe economice și daune morale.

In cases where the infringer is a legal person and the rightholder fails to obtain damages because the infringer has no assets, has been liquidated or is in any other way insolvent, an assessment could be made as to whether the rightholder is able to claim damages from the company's managing director(s) under national law, and if so under what conditions.

În cazurile în care autorul încălcării este o persoană juridică și titularul drepturilor nu obține daune-interese deoarece autorul încălcării nu deține active, a fost lichidat sau este insolvabil din orice alt motiv, s-ar putea evalua dacă titularul drepturilor poate pretinde daune-interese de la directorul general al societății conform legislației naționale, și dacă da, în ce condiții.

Corrective measures

Măsuri corective

As set out in more detail in the Commission Staff Working Document, further clarification of the definition of 'corrective measures' might be needed. In particular, the distinction between 'recall' and the 'definitive removal' of goods found to infringe intellectual property right from channels of commerce is not clear-cut under most national legislation. Another point which could be clarified is how to apply these measures if the goods are no longer in the possession of the infringer.

După cum se detaliază în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, poate fi necesară o clarificare suplimentară a definiției „măsurilor corective”. În speță, în majoritatea legislațiilor naționale nu există o distincție clară între „retragere” și „retragere definitivă” a mărfurilor care s-a constatat că încalcă un drept de proprietate intelectuală din circuitele comerciale. Un alt aspect care ar putea fi clarificat este modul în care pot fi aplicate aceste măsuri dacă mărfurile nu se mai află în posesia persoanei care a săvârșit încălcarea.

Lastly, as to the costs of the destruction of the infringing goods, consideration could be given to how to ensure that these costs can be imposed by the court directly on the unsuccessful party.

În fine, în ceea ce privește costurile distrugerii mărfurilor care încalcă drepturi de proprietate intelectuală, poate fi examinată posibilitatea ca instanța să impună aceste costuri direct părții care cade în pretenții.

Other issues

Alte chestiuni

A number of other issues emerge from the analysis of the implementation of the Directive by the Member States which could deserve further discussion at EU level.

Analiza implementării Directivei de către statele membre scoate la iveală o serie de alte chestiuni care pot merita o discuție mai amănunțită la nivelul UE.

Firstly, it seems that Member States have rarely taken up the optional provisions of the Directive (e.g. concerning description orders that provide for a court clerk to enter the premises of the alleged infringer and examine the situation. This optional provision of the Directive has not been implemented by some Member States for civil proceedings and therefore this kind of measure is available only in the context of criminal proceedings). The cases where Member States, in accordance with Article 2(1), have adopted rules that are more favourable to right holders than those of the Directive are even more rare. The reasons for this could be examined in more detail. The link between the 'commercial scale' requirement (i.e. the requirement that the infringing act is carried out for direct or indirect economic or commercial advantage) and the right of information in Member States' rules could also be explored further.

În primul rând, se pare că statele membre nu s-au prevalat decât rar de prevederile opționale ale Directivei (de exemplu, cele referitoare la descrieri, care prevăd ca un executor judecătoresc să se deplaseze la incinta autorului presupus al încălcării și să examineze situația. Această prevedere opțională a Directivei nu a fost implementată de unele state membre pentru procedurile civile, de aceea o astfel de măsură poate fi luată numai în cadrul procedurilor penale). Cazurile în care statele membre au adoptat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), reguli mai favorabile titularilor de drepturi decât cele prevăzute în Directivă sunt și mai rare. Motivele acestei situații pot fi analizate mai în amănunt. Legătura dintre cerința ca încălcarea să fi fost săvârșită „la scară comercială” (cerința ca actul de încălcare să fie comis cu scopul de a obține un avantaj economic sau comercial direct sau indirect) și dreptul la informare prevăzute în reglementările statelor membre ar putea fi de asemenea analizată mai aprofundat.

Secondly, the options available to address problems in collecting evidence in cross-border cases could be assessed, as well as the need to define more precisely when information can be considered to be "under the control" of a party to a judicial proceeding (Article 6(1)). Whether the current rules on collecting evidence in cases involving confidential information create problems in practice, in particular in the context of provisional measures and in cases where different national concepts of confidentiality come into play, might also warrant further evaluation.

În al doilea rând, opțiunile disponibile pentru remedierea problemelor legate de strângerea dovezilor în cazurile transfrontaliere pot fi și ele evaluate, la fel ca nevoia de a defini mai precis cazurile în care informațiile pot fi considerate ca aflându-se „sub controlul” unei părți la procedurile judiciare (articolul 6 alineatul (1)). Se poate examina totodată dacă regulile actuale în materie de strângere a dovezilor în cazurile care implică informații confidențiale creează probleme în practică, în particular în contextul măsurilor provizorii și în cazurile în care intervin definiții naționale diferite ale conceptului de confidențialitate.

Lastly, the usefulness of harmonising the secondary use of goods infringing intellectual property rights and possible problems related to such harmonisation could be explored.

În fine, pot fi explorate oportunitatea armonizării utilizării secundare a mărfurilor care încalcă drepturi de proprietate intelectuală și eventualele probleme aferente acestei armonizări.

CONCLUSION

CONCLUZIE

Infringements of intellectual property rights cause widespread economic harm. A significant number of products infringing intellectual property rights now pose a real threat to consumer health and safety. Proper protection of intellectual property rights is fundamental to stimulate innovation and culture in a competitive, wealth-generating, knowledge-based economy. Different interests have to be carefully balanced. To this end, the Commission will continue to be actively engaged with all stakeholders.

Încălcările drepturilor de proprietate intelectuală cauzează prejudicii economice majore. Un număr semnificativ de produse care încalcă aceste drepturi reprezintă la acest moment o reală amenințare la adresa sănătății și siguranței consumatorilor. Protecția adecvată a drepturilor de proprietate intelectuală este fundamentală pentru stimularea inovării și a culturii într-o economie competitivă, generatoare de profit și bazată pe cunoaștere. Diferitele interese trebuie cântărite atent. În acest scop, Comisia își va continua colaborarea cu toate părțile interesate.

The main conclusion drawn from this first evaluation of the Directive is that the Directive has had a substantial and positive effect on the protection of intellectual property rights by civil law in Europe. However, it has become apparent that the Directive was not designed with the challenge posed by the Internet to the enforcement of intellectual property rights in mind. In addition, several issues could deserve further attention. Among them, one could mention the use of provisional and precautionary measures such as injunctions, procedures to gather and preserve evidence (including the relationship between the right of information and protection of privacy), clarification of the meaning of various corrective measures, including the costs of destruction, and calculation of damages.

Principala concluzie desprinsă în urma acestei prime evaluări a Directivei este că aceasta a avut un impact considerabil și pozitiv asupra protecției drepturilor de proprietate intelectuală în temeiul dreptului civil în Europa. Cu toate acestea, a devenit evident faptul că la elaborarea Directivei nu a fost luată în calcul provocarea pe care o constituie internetul în raport cu protecția drepturilor de proprietate intelectuală. În plus, există o serie de alte aspecte care ar putea fi examinate mai amănunțit. Printre acestea se numără utilizarea măsurilor provizorii și asigurătoare cum sunt ordinele judecătorești, procedurile pentru strângerea și conservarea dovezilor (inclusiv relația dintre dreptul la informare și protecția vieții private), clarificarea semnificației diverselor măsuri corective, inclusiv costurile distrugerii, și calcularea daunelor-interese.

With a view to informing the Commission's decisions on any future measure that might be envisaged and to feed the thorough impact assessment work that the Commission is launching as concerns the issues mentioned in this Report, the Commission welcomes any feedback from the European Parliament, the Council of Ministers, Member States, the European Economic and Social Committee and all other interested parties on this Report by 31 March 2011.

Pentru a dispune de informații pe care să își bazeze eventualele măsuri care pot fi avute în vedere și a alimenta evaluarea amănunțită a impactului pe care o lansează cu privire la chestiunile dezbătute în acest raport, Comisia invită Parlamentul European, Consiliul de Miniștri, statele membre, Comitetul Economic și Social European și toate celelalte părți interesate să își exprime opiniile cu privire la prezentul raport până la data de 31 martie 2011 .

[1] OJ L157, 30.04.2004, p, 16.

[1] JO L157, 30.4.2004, p. 16.

[2] The deadline for the implementation of the Directive, for the then 25 Member States, expired on 29 April 2006. For details on the transposition process see Annex 1 to the Staff Working Paper that accompanies this Report.

[2] Termenul de implementare a Directivei, pentru cele 25 de state membre din momentul adoptării acesteia, a expirat la 29 aprilie 2006. Pentru detalii referitoare la procesul de transpunere, a se vedea anexa 1 la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește acest raport.

[3] See for example http://www.iccwbo.org/uploadedFiles/BASCAP/Pages/OECD-FullReport.pdf; http://www.iccwbo.org/uploadedFiles/BASCAP/Pages/Building%20a%20Digital%20Economy%20-%20TERA(1).pdf.

[3] A se vedea, de exemplu, http://www.iccwbo.org/uploadedFiles/BASCAP/Pages/OECD-FullReport.pdf; http://www.iccwbo.org/uploadedFiles/BASCAP/Pages/Building%20a%20Digital%20Economy%20-%20TERA(1).pdf.

[4] Commission Communication of 16 July 2008: 'An industrial property rights strategy for Europe', COM(2008)465 final; Commission Communication: 'Enhancing the enforcement of intellectual property rights in the internal market', COM(2009) 467 final.

[4] Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2008: „O strategie a drepturilor de proprietate industrială pentru Europa”, COM(2008)465 final; Comunicarea Comisiei: „O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă”, COM(2009) 467 final.

[5] Council Resolution of 25 September 2008 on a comprehensive European anti-counterfeiting and anti-piracy plan, OJ C 253, 4.10.2008, p.1; Council Resolution of 1 March 2010 on the enforcement of intellectual rights in the internal market, OJ C 56, 6.3.2010, p.1.

[5] Rezoluția Consiliului din 25 septembrie 2008 privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei, JO C 253, 4.10.2008, p. 1; Rezoluția Consiliului din 1 martie 2010 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă, JO C 56, 6.3.2010, p. 1.

[6] European Parliament, Resolution of 22 September 2010 on enforcement of intellectual property rights in the internal market (2009/2178(INI)), A7-0175/2010.

[6] Rezoluția Parlamentului European din 22 septembrie 2010 referitoare la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (2009/2178(INI)), A7-0175/2010.

[7] For details see http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2005:129:0003:0016:EN:PDF .

[7] Pentru detalii, a se vedea: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2005:129:0003:0016:EN:PDF .

[8] Agreement on Trade-Related Aspects of Intellectual Property Rights (TRIPS Agreement) of 1994; Council Decision (of 22 December 1994) concerning the conclusion on behalf of the European Community, as regards matters within its competence, of the agreements reached in the Uruguay Round multilateral negotiations (1986-1994) (94/800/EC), OJ L 336, p.1.

[8] Acord privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (Acordul TRIPS) din 1994; Decizia Consiliului (din 22 decembrie 1994) privind încheierea, în numele Comunității Europene, cu privire la probleme de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (94/800/CE), JO L 336, p. 1.

[9] See Article 2(1) of the Directive.

[9] A se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directivă.

[10] Statement by the Commission concerning Article 2 of Directive 2004/48/EC of the European Parliament and of the Council on the enforcement of intellectual property rights (2005/295/EC), OJ L94, 13.04.2005, p. 37.

[10] Declarația Comisiei privind articolul 2 din Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (2005/295/CE), JO L 94, 13.4.2005, p. 37.

[11] Directive 2000/31/EC of 8 June 2000 on certain legal aspects of information society services, in particular electronic commerce, in the Internal Market (Directive on electronic commerce), OJ L 178, 17.7.2000, p.1.

[11] Directiva 2000/31/CE din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic), JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[12] Examples are, according to the 2009 Study on Online Copyright Enforcement and Data Protection in Selected Member States (Hunton & Williams, Brussels, http://ec.europa.eu/internal_market/iprenforcement/docs/study-online-enforcement_en.pdf), Austria and Spain.

[12] Potrivit studiului din 2009 Study on Online Copyright Enforcement and Data Protection in Selected Member States (Hunton & Williams, Bruxelles, http://ec.europa.eu/internal_market/iprenforcement/docs/study-online-enforcement_en.pdf), printre exemple se numără Austria și Spania.

[13] Judgment of 29 January 2008 in the case C-275/06 Productores de Música de España (Promusicae) v Telefónica de España SAU; judgment of 19 February 2009 in the case C-557/07 LSG-Gesellschaft zur Wahrnehmung von Leistungschutzrechten GMBH v Tele2 Telecommunication GMBH.

[13] Hotărârea din 29 ianuarie 2008 în cauza C-275/06 Productores de Música de España (Promusicae) / Telefónica de España SAU; hotărârea din 19 februarie 2009 în cauza C-557/07 LSG-Gesellschaft zur Wahrnehmung von Leistungschutzrechten GMBH / Tele2 Telecommunication GMBH.

[14] Articles 7, 8 and 17(2), Charter of Fundamental Rights of the European Union (2000/C 364/01), OJ C364, 18.12.2000, p. 1.

[14] Articolele 7, 8 și 17 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, (2000/C 364/01), JO C 364, 18.12.2000, p. 1.

[15] In particular Directive 95/46/EC on the protection of individuals with regard to the processing of personal data and on the free movement of such data, OJ L 281, 23.11.1995, p. 31 , and Directive 2002/58/EC on the processing of personal data and the protection of privacy in the electronic communications sector, OJ L 201, 31.7.2002, p. 37.

[15] Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, JO L 281, 23.11.1995, p. 31, și Directiva 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice, JO L 201, 31.7.2002, p. 37.