EN

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Brussels, 19.10.2010

Bruxelles, 19.10.2010

COM(2010) 700 final

COM(2010) 700 final

COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE, THE COMMITTEE OF THE REGIONS AND THE NATIONAL PARLIAMENTS

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI PARLAMENTELE NAȚIONALE

Revizu irea bugetului UE

{SEC(2010) 7000 final}

The EU Budget Review

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI PARLAMENTELE NAȚIONALE

{SEC(2010) 7000 final}

Revizuirea bugetului UE

COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE, THE COMMITTEE OF THE REGIONS AND THE NATIONAL PARLIAMENTS

Decizia de a efectua o revizuire completă și amplă a cheltuielilor și a resurselor UE a fost convenită în 2006[1]. Climatul economic s-a schimbat în mod radical de la acordarea mandatului și criza economică mondială a plasat cheltuielile publice în centrul dezbaterii politice în țările europene. În întreaga Uniune Europeană se fac alegeri dificile. Prioritățile în materie de cheltuieli publice se confruntă cu provocări într-un mod nemaiîntâlnit de decenii.

În același timp, cheltuielile publice au jucat un rol-cheie în procesul de redresare. Stimulentele convenite la sfârșitul anului 2008 au prevenit atingerea celor mai grave efecte ale crizei. Stabilirea de obiective în mod inteligent a însemnat direcționarea stimulentelor către domenii care puteau să aducă beneficii în viitor: politici de consolidare a creșterii, infrastructură strategică, prevenirea dispariției calificărilor esențiale și a resurselor-cheie din cauza șocului.

Prin urmare, această revizuire este prezentată într-un moment în care prioritizarea, valoarea adăugată și calitatea ridicată a cheltuielilor sunt cele mai importante pentru cetățeni. Aceasta a rezultat în urma unui lung proces de consultare și reflecție[2], care a permis exprimarea unor idei promițătoare cu privire la modulul în care bugetul poate fi cel mai bine direcționat pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor UE, a fi întemeiat pe politici și a promova strategia Europa 2020; cu privire la modul în care bugetul poate permite obținerea celor mai eficace rezultate posibile; și cu privire la modul de a analiza dintr-o nouă perspectivă cea mai bună metodă de a furniza resursele necesare pentru finanțarea politicilor UE.

The EU Budget Review

Cheltuielile publice sunt un mijloc pentru atingerea unui obiectiv, iar creșterea pentru a genera de locuri de muncă este prioritatea noastră esențială, care se concentrează asupra asigurării de locuri de muncă pentru mai mulți oameni, impulsionării competitivității societăților noastre și construirii unei piețe unice deschise și moderne.

The decision to undertake a full, wide-ranging review of EU spending and resources was agreed in 2006 [1]. The economic climate has radically changed since the mandate was given; and the global economic crisis has put public spending at the heart of the political debate in European countries. Throughout the European Union, difficult choices are being made. Public spending priorities are being challenged in a way not seen for decades.

Comisia trebuie să își prezinte propunerile pentru următorul cadru financiar multianual înainte de 1 iulie 2011. Prezenta revizuire abordează o parte din aspectele cu care bugetul UE se va confrunta în următorul cadru financiar și ulterior. În prezentul document se analizează modul în care UE trebuie să ia în considerare atât impactul crizei economice și fiscale, cât și provocările pe termen lung, cum ar fi evoluția demografică, nevoia de a combate schimbările climatice și a găsi po soluție în ceea ce privește presiunea exercitată asupra resurselor naturale. În prezentul document se arată că nu este vorba în primul rând de a cheltui mai mult sau mai puțin, ci de a găsi modalități de a cheltui în mod mai inteligent . În prezentul document se evidențiază că avem nevoie să prezentăm o viziune globală a reformei bugetului, care să vizeze atât cheltuielile, cât și veniturile.

At the same time, public spending has played a key role in the process of recovery. The stimulus agreed at the end of 2008 prevented the worst of the crisis. Intelligent targeting meant that stimulus was directed at areas which could pay off for the future: at growth-enhancing policies, at strategic infrastructure, at preventing key skills and key assets from being wiped out by the shock.

A conveni asupra căii de urmat va fi o provocare majoră pentru Uniunea Europeană, dar la capătul acestui proces va exista și o recompensă foarte importantă. Aceasta ar reprezenta un semnal puternic conform căruia Uniunea Europeană este la înălțimea sarcinii de a utiliza instrumentele de care dispune în beneficiul cetățenilor săi.

This review therefore comes forward at a time when prioritisation, added value and a high quality of spending are uppermost in the minds of citizens. It follows a long process of consultation and reflection [2] which allowed promising ideas to be floated about how the budget can best be targeted to secure the EU's objectives, be policy-driven and promote the Europe 2020 strategy; about how the budget can deliver in the most effective way possible; and about how to take a fresh look at the best way of providing the resources necessary to fund EU policies.

1. CE ÎNVățăMINTE SE DESPRIND DIN BUGETUL ACTUAL?

Public spending is a means to an end and growth for jobs is our overarching priority, concentrating on getting more people in jobs, boosting our companies' competitiveness and building an open and modern single market.

TRATATUL DE LA LISABONA A INTRODUS NOI DISPOZIțII JURIDICE DE REGLEMENTARE A CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL. Acesta a confirmat nevoia de a furniza o abordare pe termen mediu a cheltuielilor UE, precum și principiul conform căruia UE se finanțează prin resurse proprii. Aceasta înseamnă că procesul de revizuire – care are, totodată, o viziune în perspectivă – a desprins și numeroase învățăminte din actuala perioadă de finanțare.

The Commission must present its proposals for the next multiannual financial framework before 1 July 2011. This review sets out some of the issues facing the EU budget for the next framework and beyond. How the EU must take account of both the impact of the economic and fiscal crisis and long-term challenges like demographic change, the need to address climate change and pressure on natural resources. How the issue is not first and foremost about spending more or less, but about finding ways to spend more intelligently. How we need to present a holistic vision of budget reform, covering both the expenditure and the revenue side of the budget.

Până în prezent, bugetul UE s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru a realiza aspirațiile UE și pentru a pune în aplicare politicile acesteia. Bugetul UE a avut un rol important în sarcina de a genera o creștere mai importantă și de a asigura mai multe locuri de muncă, de a stimula cercetarea, competitivitatea și calificările, precum și de a asigura că Uniunea oferă un sprijin special celor care au cel mai mult nevoie de solidaritate. Acesta a susținut în mod special proiectele prioritare, inclusiv contribuind la stimulentele necesare ca urmare a crizei economice. Bugetul UE a consolidat securitatea Uniunii. Acesta a ajutat sute de milioane de persoane care se numără printre cele mai sărace din lume, a accelerat dezvoltarea vecinilor Europei și a promovat politicile UE în întreaga lume.

Agreeing the way forward will be a major challenge for the European Union, but also a major prize. It would represent a powerful signal that the European Union is equal to the task of harnessing the tools at its disposal to make a real difference for its citizens.

Scopul trebuie să fie utilizarea bugetului cât mai eficace posibil pentru îndeplinirea obiectivelor UE. Printre învățămintele-cheie care trebuie desprinse pentru promovarea acestui obiectiv se numără următoarele:

1. What lessons from the Budget today?

- de la introducerea acestora în 1988, cadrele financiare multianuale ale UE au asigurat o disciplină bugetară strictă și predictibilitatea pe termen mediu a cheltuielilor UE. Prețul acestei predictibilități a fost o flexibilitate limitată. Anii precedenți au evidențiat că un cadru financiar și programele sale nu au fost întotdeauna în măsură să răspundă imperativelor politice și contextului în schimbare. Deciziile UE de a acorda ajutor suplimentar țărilor în curs de dezvoltare atunci când prețurile alimentelor au crescut brusc în 2008, de a răspunde nevoilor în evoluție ale unor proiecte europene majore, cum ar fi Galileo și ITER, datorită termenelor îndelungate de execuție și creșterii costurilor, de a contribui la stimulentele economice acordate în perioada 2008-2009 sau de a reacționa la crize mondiale, precum cea provocată de tsunami, s-au confruntat cu inflexibilitatea excesivă a actualului sistem. Deciziile UE au putut fi puse în practică doar cu foarte mare greutate, pe baza unor marje neprevăzute din alte părți ale bugetului. Chiar și în cadrul programelor, obstacolele în calea redefinirii priorităților au îngreunat acordarea priorității corespunzătoare unor aspecte noi, cum ar fi situațiile de urgență în domeniul sănătății publice, reconsiderarea nevoilor în materie de formare ca urmare a crizei sau reflectarea relațiilor în schimbare între Uniune și economiile emergente. Astfel, incapacitatea bugetului de „a prevedea imprevizibilul” afectează UE atât în ceea ce privește funcționarea, cât și reputația sa;

The Lisbon Treaty has introduced a new legal setting for the multiannual financial framework. It confirmed the need to provide a medium-term approach to EU spending, as well as the principle that the EU is financed by Own Resources. This means that the review process – while looking ahead – has also drawn heavily on the experience of the current financing period.

- printre evenimentele neprevăzute din ultimii ani s-a aflat și criza economică și efectele sale asupra dezbaterii referitoare la guvernanța economică. Aceasta a evidențiat interdependența economiilor UE și nevoia de a consolida regulile comune. În primul rând, utilizarea bugetului drept garanție pentru susținerea mecanismului european de stabilizare a evidențiat o utilizare inovatoare a bugetului - cu toate că foarte constrânsă de plafonul resurselor proprii - în vederea susținerii unei nevoi de politică urgente. În plus, s-a sugerat că fondurile primite din partea UE ar putea fi utilizate pentru a consolida atât măsurile preventive, cât și pe cele corective, în scopul susținerii Pactului de stabilitate și creștere;

So far, the EU budget has proved itself as an effective tool to realise the EU's aspirations and implement its policies. The EU budget has made a real difference to the task of delivering more growth and jobs, boosting research, competitiveness and skills and ensuring that the Union offers particular support to those most in need of solidarity. It has given particular support to priority projects, including contributing to the stimulus needed in the wake of the economic crisis. It has reinforced the Union's security. It has brought help to hundreds of millions of the world's poorest, accelerated the development of Europe's neighbours and promoted EU policies worldwide.

- de asemenea, caracterul dezbaterii care a condus la acordul privind ultimul cadru financiar a avut consecințe asupra capacității bugetului de a permite obținerea de rezultate. Concentrarea asupra aspectului „soldurilor nete” a însemnat că programele erau structurate asimetric astfel încât să maximizeze capacitatea de a atribui cheltuielilor, în avans, un „drapel național”. Acest aspect a beneficiat de prioritate în raport cu măsurile menite să îmbunătățească performanța, cum ar fi dialogul pe teme de politică macroeconomică și reținerea rezervelor pentru recompensarea eficacității. De asemenea, aceasta a însemnat că dimensiunea europeană – în domeniile în care UE poate aduce cea mai mare valoare adăugată – nu a reprezentat întotdeauna principala preocupare. Prin urmare, dezbaterea pe tema unui „juste retour” a avut un impact negativ asupra calității rezultatelor obținute și a diminuat valoarea adăugată a UE;

The goal must be to use the budget as effectively as possible to achieving the EU's objectives. Some of the key lessons to be learnt to further this objective include:

- punerea în aplicare a unor programe noi necesită timp – în special atunci când acestea se bazează pe o abordare de parteneriat pentru a se ține seama de nevoile și prioritățile locale. Pentru asigurarea unei bune funcționări, este esențial timpul avut la dispoziție între ajungerea la un acord privind textele juridice și începutul unei perioade de finanțare. În perioada premergătoare anului 2007, ultimul acord privind pachetul de finanțare a generat constrângeri în această perioadă critică. Rezultatul a fost că începerea efectivă a programelor a fost întârziată și, în unele cazuri, aceasta s-a repercutat de-a lungul întregii perioade;

· Since their introduction in 1988, the EU's multiannual financial frameworks have ensured strict budgetary discipline and medium-term predictability of EU expenditure. This predictability has come at the price of limited flexibility. The past years have shown that the financial framework and its programmes have not always been able to respond to political imperatives and changing circumstances. EU decisions to bring extra help to developing countries when food prices soared in 2008, to respond to changing demands in major European projects such as Galileo and ITER due to their long lead times and evolving costs, to contribute to economic stimulus in 2008-2009, or indeed to react to global crises such as the tsunami have come up against the excessive inflexibility of he current system. They have only been accommodated with extreme difficulty, relying on unexpected margins in other parts of the budget. Even within programmes, the obstacles to re-prioritisation have made it harder to give the right priority to new issues like public health emergencies, to refocus training needs in the wake of the crisis or to reflect the Union's changing relationship with emerging economies. So the budget's inability to "expect the unexpected" brings both an operational and a reputational cost to the EU.

- întârzierile în lansarea programelor, aspectele complexe apărute în cadrul procesului, o abordare foarte descentralizată și impactul crizei financiare asupra bugetelor publice naționale au condus la o absorbție lentă a cheltuielilor de coeziune. O concepere mai bună, o luare mai rapidă a deciziilor, proceduri raționalizate și armonizate, o definire mai clară a priorităților la toate nivelele și o abordare mai flexibilă privind cofinanțarea – toate acestea au fost identificate drept eventuale măsuri corective;

· Another of the unforeseen events of recent years has been the economic crisis and its effects on the debate on economic governance. This underlined the interdependence of the EU's economies and the need to strengthen common rules. In the first place, the use of the budget as collateral to support the European stabilisation mechanism showed an innovative use of the budget to support an urgent policy need, however tightly constrained by the ceiling of own resources. In addition, it was suggested that the receipt of EU funds could be used to reinforce both preventative and corrective measures to support the Stability and Growth Pact.

- impactul cheltuielilor UE poate fi afectat negativ de regulile care reglementează programele în cauză. În timp ce controalele au contribuit la asigurarea unei îmbunătățiri constante a bunei gestiuni financiare, atât neconcordanțele între programe, cât și sarcinile administrative ridicate au obstrucționat eficacitatea. De asemenea, controalele au avut tendința de a evalua programele pe baza contribuțiilor, mai degrabă decât pe baza performanței, reducând stimulentele pentru obținerea de rezultate efective;

· The nature of the debate leading up to agreement on the last financial framework also had consequences for the ability of the budget to deliver. The concentration on the issue of "net balances" meant that programmes were skewed to maximise the ability to put a "national flag" on spending in advance. This was given priority over measures designed to improve performance, such as macro policy dialogue and holding back reserves to reward effectiveness. It also meant that the European dimension – where the EU can bring the highest added value – was not always the primary consideration. The "juste retour" debate therefore had a negative impact on the quality of delivery and reduced the EU added value.

- cadrul financiar existent a făcut primii pași către introducerea unei noi abordări a impactului pe care îl poate avea bugetul UE. Dacă bugetul UE poate mobiliza investiții din alte surse publice și private, aceeași finanțare poate îndeplini cu mai multă eficacitate obiectivele de politică ale UE. Această abordare a fost încununată de succes în cazuri precum mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor, care a introdus investițiile întreprinderilor în cercetarea cu un grad de risc mai ridicat. Astfel, este posibil ca ponderea predominantă a abordării bazate pe granturi să fi limitat impactul potențial al bugetului.

· Putting new programmes in place takes time – particularly when they are based on a partnership approach to factor in local needs and priorities. The time available between agreement on the legal texts and the start of a financing period is crucial to make this work well. In the run-up to 2007, the late agreement on the financing package squeezed this critical period. The result was that the real start of programmes was delayed, and in some cases this has had a knock-on throughout the period.

2. PRINCIPII ALE BUGETULUI UE

· The delays in launching the programmes, enshrined complexities in the process, a very decentralised approach and the impact of the financial crisis on national public budgets led to a slow uptake of cohesion spending. A better design, faster decision making, streamlined and harmonised procedures, a clearer definition of priorities at all levels and more flexible approach to co-financing have all been identified as potential remedies.

Bugetul UE trebuie să se bazeze pe o serie de principii fundamentale. Opțiunile ar trebui să fie evaluate în funcție de măsura în care le respectă. Cu ajutorul acestor principii, cetățenii europeni ar trebui să poată avea o imagine mai clară cu privire la rolul bugetului UE și a modului în care s-au făcut alegerile-cheie.

· The impact of EU spending can be hampered by the rules governing the programmes concerned. Whilst controls have helped to ensure a steady improvement in sound financial management, inconsistencies between programmes and high administrative burdens have both proved obstacles to effectiveness. Controls have also had a tendency to assess programmes on the basis of inputs rather than performance, reducing the incentives for effective results.

2.1. Realizarea principalelor priorități de politică

· The existing financial framework has taken the first steps in pioneering a new approach to the impact the EU budget can have. If the EU budget can leverage investment from other public and private sources, the same funding can achieve the EU's policy goals more effectively. This approach has been successful in cases like the Risk Sharing Finance Facility, which has kick-started business investment in higher-risk research. So the domination of the grants approach may have limited the budget's potential impact.

Bugetul UE este un instrument-cheie pentru structurarea și punerea în aplicare a politicilor UE în beneficiul cetățenilor, precum și al actorilor economici și sociali. Acesta nu este singurul instrument pe care UE îl are la dispoziție: multe dintre obiectivele UE pot fi îndeplinite prin intermediul coordonării legislative sau al coordonării în materie de politică. Dar bugetul este o componentă esențială a setului de instrumente ale UE.

2. Principles for the EU Budget

În rândul politicilor care necesită cheltuieli publice semnificative, ponderea cheltuielilor ar trebui să corespundă principalelor priorități de politică ale UE. Prin urmare, aceasta ar trebui, de asemenea, să reflecte noile direcții de politică ale Tratatului de la Lisabona, importanța acordată unor anumite domenii, de exemplu energia și combaterea schimbărilor climatice, influența externă a UE, precum și justiția și afacerile interne.

The EU budget must be grounded in a series of core principles. These are the tests against which options should be assessed. Through these principles, European citizens should be able to have a better view of what the EU budget is for, and how the key choices have been made.

În primul rând, bugetul UE ar trebui conceput ca unul dintre cele mai importante instrumente pentru a contribui la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Criza economică și financiară a lăsat moștenire o creștere diminuată. Abordarea în mod eficace a consecințelor moștenirii crizei și accentuarea potențialului de creștere în perioade de consolidare bugetară nu pot fi realizate doar la nivel național, ci necesită, de asemenea, o reacție comună la nivelul UE. Bugetul UE trebuie să contribuie la procesul de restabilire a capacității de creștere prin direcționarea resurselor către domenii în care recompensele pot apărea într-un mod mai rapid, mai general și mai pregnant.

2.1. Delivering key policy priorities

2.2. Valoarea adăugată a UE

The EU budget is a key instrument for shaping and delivering EU policies for citizens and economic and social actors. It is not the only tool at the EU's disposal: many of the EU's objectives can be reached through law or policy coordination. But it is an essential part of the EU's toolbox.

În timp ce valoarea adăugată a unui proiect politic nu poate fi redusă la un bilanț contabil, mai există un test esențial pentru justificarea cheltuielilor la nivelul UE: dacă cheltuielile la nivelul UE sunt mai avantajoase pentru cetățeni decât cheltuielile la nivel național. Dimensiunea europeană poate maximiza eficiența fondurilor statelor membre și poate contribui la reducerea cheltuielilor totale, prin punerea în comun a serviciilor și a resurselor pentru a beneficia de economiile de scară. În consecință, bugetul UE ar trebui utilizat pentru a finanța bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot finanța statele membre și regiunile sau atunci când acesta poate asigura obținerea de rezultate mai bune.

Amongst the policies that require significant public spending, the weight of spending should mirror the EU's core policy priorities. It should also reflect the new policy directions of the Treaty of Lisbon, the importance given to particular areas, for example energy and climate, the external projection of the EU and justice and home affairs.

Cheltuielile UE pe anul 2010 s-au ridicat la 122,9 miliarde de euro. Aceasta este o sumă relativ mică comparativ cu bugetele naționale – aproximativ 1% din PIB-ul UE, față de o medie a cheltuielilor publice globale cuprinsă între 45 și 50% în UE. Domenii importante ale cheltuielilor – precum furnizarea unor servicii, ca de exemplu servicii de sănătate, educație și asigurări sociale – sunt, de drept, de competența bugetelor naționale, furnizând servicii care reflectă alegeri ale societății.

Above all, it should be designed as one of the most important instruments to help deliver the Europe 2020 strategy for smart, sustainable and inclusive growth. The economic and financial crisis has left a legacy of weaker growth. Dealing effectively with the legacy of the crisis and increasing potential growth in times of budgetary consolidation cannot be achieved at the national level alone, but will also require a common response at the EU level. The EU budget needs to help the process of restoring the capacity for growth by directing resources where the rewards can come more quickly, more broadly and more strongly.

Dar în alte domenii, obținerea de rezultate prin intermediul bugetului UE este alegerea rațională și cea mai potrivită cale de a îndeplini obiectivele UE. Aceasta are o populație de 500 de milioane de cetățeni și este cea mai mare economie din lume. UE oferă oportunități reale pentru utilizarea valorii adăugate. Aceasta poate oferi economii de scară, poate permite vizarea în mod eficace a priorităților de politică și poate evita suprapunerile inutile. Dimensiunea sa continentală poate permite buna funcționare a politicilor fundamentale, cum ar fi identificarea excelenței în cercetare prin intermediul concurenței, în cazul căreia, adesea, masa critică necesară nu există doar la nivel național. Aceasta poate completa lacunele lăsate de dinamica elaborării politicilor naționale, modul cel mai evident fiind abordarea provocărilor transfrontaliere în domenii precum infrastructura, mobilitatea, coeziunea terorială sau cooperarea în domeniul cercetării la nivelul UE – lacune care, în caz contrar, ar prejudicia interesele UE ca întreg. Aceasta poate oferi oportunitatea mobilizării unei game mult mai largi de resurse publice și private decât cea disponibilă doar la nivel național.

2.2. EU added value

În perioade de constrângeri bugetare severe și pe termen lung, coordonarea dintre bugetul UE și bugetele naționale ar trebui să fie considerată drept crucială, pentru îmbunătățirea guvernanței economice, a transparenței și a eficienței cheltuielilor publice.

Whilst added value of a political project cannot be reduced to a balance sheet, it is another key test to justify spending at the EU level: whether spending at EU level means a better deal for citizens than spending at national level. The European dimension can maximise the efficiency of Member States' finances and help to reduce total expenditure, by pooling common services and resources to benefit from economies of scale. As a consequence, the EU budget should be used to finance EU public goods, actions that Member States and regions cannot finance themselves, or where it can secure better results.

2.3. Un buget orientat către obținerea de rezultate

EU spending for 2010 amounted to € 122.9bn. This is relatively small in comparison to national budgets – some 1% of EU GDP, compared to overall public spending averaging between 45 and 50% across the EU. Large areas of spending – such as providing services such as health, education, and social security – are rightly the domain of national budgets, delivering services which reflect societal choices.

Identificarea domeniilor în care dimensiunea UE poate oferi mai multe beneficii nu este suficientă în sine. A cheltui pentru politicile adecvate este oportun numai dacă aceasta asigură rezultatele dorite. Programele de cheltuieli trebuie să aibă un impact real, cu investiții care să susțină acțiunea – acțiune care este măsurată pe baza impactului real, mai degrabă decât a contribuțiilor implicate. Trebuie să se găsească echilibrul corect între predictibilitate și obiectivele importante de flexibilitate, condiționalitate și plată pe baza rezultatelor, precum și între simplificare și controalele necesare pentru o bună gestiune financiară. Dar trebuie să existe stimulente și verificări pentru a se asigura că cheltuielile își ating scopul real.

But in other areas, delivery through the EU budget is the rational choice and the best way to achieve the EU's objectives. The EU has 500 million citizens, and is the largest economy in the world. This offers real opportunities to exploit added value. It can offer economies of scale and allow the effective targeting of policy priorities and avoid unnecessary overlaps. Its continental scale can allow core policies to work well, such as the identification of excellence in research through competition, where the critical mass required often does not exist at national level alone. It can plug gaps left by the dynamics of national policy-making, most obviously addressing cross-border challenges in areas like infrastructure, mobility, territorial cohesion or EU research cooperation – gaps which would otherwise damage the interests of the EU as a whole. It can open the door to leveraging a much wider range of public and private resources than available at the national level alone.

2.4. Beneficii reciproce prin intermediul solidarității

In times of severe and long-term budgetary constraints, coordination between the EU and national budgets should be seen as crucial for the sake of improving economic governance, transparency and efficiency of public spending.

Solidaritatea este una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene, un principiu fundamental și care conferă forță. Bugetul nu este singurul mijloc pe care UE îl are la dispoziție pentru a exprima solidaritatea, dar este o componentă indispensabilă a abordării UE. Extinderea a sporit diversitatea economică a Uniunii și aceasta are un interes politic, social și economic să ofere ajutor părților mai puțin dezvoltate ale Uniunii pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor sale globale: beneficiile unei mai mari stabilități pentru toți. În plus, întrucât Uniunea Europeană încearcă să realizeze o strategie economică cuprinzătoare pentru creșterea viitoare, solidaritatea necesită acordarea unei atenții speciale celor mai vulnerabili și celor care suportă o sarcină deosebită din cauza reformei. Dar de beneficiile acestei solidarități profită toți, prin intermediul potențialului de creștere al pieței unice, al efectelor transnaționale pe care le au cheltuielile UE la nivel național sau regional și al cercului virtuos de persoane fizice și întreprinderi care profită de oportunitățile oferite de UE ca întreg. Se estimează că PIB-ul în UE 25 ca întreg a fost cu 0,7 % mai mare în 2009 datorită politicii de coeziune din perioada 2000 - 2006 – ceea ce înseamnă o rentabilitate a cheltuielilor, care au reprezentat mai puțin de 0,5 % din PIB-ul UE în aceeași perioadă[3].

2.3. A results-driven budget

Adesea, obiectivele colective ale UE necesită intrevenții concentrate din punct de vedere geografic. În mod natural, protejarea frontierelor externe ale Uniunii împotriva imigrației ilegale este de competența statelor membre cu frontiere externe. Infrastructura localizată în anumite state membre poate avea în continuare unele beneficii majore pentru Uniune. Acțiunea de promovare a protecției mediului sau de combatere a schimbărilor climatice poate avea un caracter foarte local, dar beneficiile se regăsesc pe o arie mult mai extinsă. În astfel de cazuri, adesea investițiile disponibile la nivel național sunt insuficiente pentru a declanșa luarea de măsuri, dar eșecul unei acțiuni poate deveni o pierdere reală pentru Europa ca întreg. Bugetul UE ar trebui să contribuie la astfel de costuri pentru promovarea în continuare a obiectivelor sale colective.

Identifying those areas where the EU dimension can offer more is not in itself sufficient. Spending on the right policies is only worthwhile if it secures the desired results. Spending programmes must have a real impact, with the investment feeding through into action – action which is measured in terms of real impact, rather than in terms of the inputs involved. The right balance has to be found between predictability and the important goals of flexibility, conditionality, and payment on the basis of results, as well as between simplification and the controls required for sound financial management. But incentives and checks must be in place to ensure that spending fulfils its real purpose.

2.5. O finanțare reformată a bugetului

2.4. Mutual benefits through solidarity

Chestiunea „resursele proprii” este o componentă importantă a revizuirii bugetului. De la începutul anilor '70, UE a colectat resurse proprii provenite din politici comune, cum ar fi tariful vamal comun. Autonomia acestor resurse proprii a fost subminată în mod treptat, iar actualul sistem de finanțare al UE a evoluat pas cu pas spre o combinație neclară și opacă de contribuții de la bugetele naționale, corecții și rabaturi. A dispărut conexiunea dintre resursele proprii inițiale și politicile comune ale UE, făcând sistemul mai puțin transparent și sporind îndoielile cu privire la corectitudine. O nouă perspectivă este esențială pentru realinierea finanțării UE cu principiile de autonomie, transparență și corectitudine.

Solidarity is one of the foundation stones of the European Union, a core principle and source of strength. The EU budget is not the only way for the EU to express solidarity, but it is an indispensible part of the EU approach. Enlargement has increased the economic diversity of the Union, and the Union has a political, social and economic interest in helping the less developed parts of the Union to contribute to its overall goals: the benefits of stability accrue to all. In addition, as the European Union seeks to realise a comprehensive economic strategy for future growth, solidarity requires that special attention is paid to the most vulnerable and to those on whom reform places a particular burden. But the benefits of this solidarity are enjoyed by all, through the growth potential of the single market, through the transnational effects of EU spending at national or regional level and through the virtuous circle of individuals and businesses taking the opportunities opened up by the EU as a whole. GDP in the EU25 as a whole is estimated to have been 0.7% higher in 2009 as a result of cohesion policy over the 2000/2006 period – meaning a good return for spending accounting for less than 0.5 % of EU GDP over the same period [3].

3. UN BUGET PENTRU VIITOR

The EU's collective objectives often require geographically concentrated interventions. Protecting the external borders of the Union against illegal immigration falls naturally on Member States with external borders. Infrastructure located in particular Member States can still have major benefits for the Union. Action to promote environment protection or tackle climate change can be very local, but the benefits are spread much more widely. In such cases, the investment available at the national level often falls short of what is needed to trigger action, but failure to act can come at a real loss to Europe as a whole. The EU budget should make a contribution to such costs to further its collective goals.

În prezent, UE pune în aplicare un program fundamental de reforme economice pentru a debloca potențialul economiei UE de a găsi noi surse de creștere și de a crea noi locuri de muncă – strategia Europa 2020.

2.5. A reformed financing of the budget

Strategia Europa 2020 vizează o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, exemplificată de următoarele cinci obiective-țintă:

The issue of "own resources" is an important part of the budget review. From the beginning of the1970s, the EU collected own resources deriving from common policies like the common customs tariff duties. The autonomy of these own resources has been gradually undermined and the current system of EU financing has evolved piecemeal into a confusing and opaque mix of contributions from national budgets, corrections and rebates. The connection between the original own resources and common EU policies has been lost, making the system less transparent and increasing doubts about fairness. A fresh look is essential, to re-align EU financing with principles of autonomy, transparency and fairness.

- creșterea ratei de ocupare a forței de muncă pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75 %;

3. A Budget for the future

- investirea a 3 % din PIB în cercetare și dezvoltare (C&D);

The EU is now committed to a fundamental programme of economic reform, to unlock the potential of the EU economy to find new sources of growth and create new jobs – the Europe 2020 strategy.

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% comparativ cu nivelurile din 1990, 30 % dacă există condiții favorabile; creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie astfel încât să reprezinte 20% din acesta; și creșterea cu 20% a eficienței sale energetice;

Europe 2020 pursues smart, sustainable and inclusive growth, exemplified by the following five targets:

- reducerea cu 10% a ratei abandonului școlar și creșterea procentului de populație cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare complete la cel puțin 40% în 2020;

– Increase the employment rate of the population aged 20-64 to at least 75%;

- scoaterea din sărăcie a cel puțin 20 de milioane de persoane.

– Invest 3% of GDP in R&D;

Cumulat, Comisia estimează că atunci când aceste obiective-țintă vor fi îndeplinite, rezultatul ar putea fi o creștere suplimentară de 4% a PIB-ului UE și 5,6 milioane de noi locuri de muncă până în 2020[4].

– Reduce greenhouse gas emissions by at least 20% compared to 1990 levels, 30% if the conditions are right; increase the share of renewable energy sources in final energy consumption to 20%; and increase by 20% its energy efficiency;

Această sarcină vizează o gamă variată de domenii de politică. Aceasta necesită un parteneriat între UE, nivelurile naționale și cele regionale, precum și; de asemenea, o direcționare atentă a eforturilor pentru a asigura că acestea se concentrează asupra domeniilor unde pot fi cele mai eficace. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție specială domeniilor în care luarea de măsuri poate avea un impact rapid asupra creșterii. Bugetul UE poate și trebuie să joace un rol-cheie în punerea în aplicare a acestei strategii și acesta ar trebui să fie piatra de încercare pentru o nou generație de programe de cheltuieli.

– Reduce the early-school leavers rate to 10% and increase the share of the population aged 30-34 having completed tertiary education to at least 40% in 2020;

Unul din factorii determinanți ai strategiei Europa 2020 este nevoia de a avea o viziune globală asupra economiei și societății UE, în care obiectivele se susțin reciproc și acțiunile pot servi simultan scopuri diferite. Pentru aceasta nu este nevoie de un fond unic, ci este nevoie de un grad ridicat de coordonare. Strategia Europa 2020 are nevoie de soluții integrate, astfel încât instrumentele pentru punerea sa în aplicare ar trebui să fie, de asemenea, integrate. Prin urmare, acțiunile prezentate mai jos ar trebui considerate drept un pachet de măsuri, strâns legate și care conlucrează pentru a asigura o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

– Lift at least 20 million people out of poverty.

3.1. Creștere inteligentă

Taken together, the Commission estimates that when these targets are achieved, the result could be an extra 4% on EU GDP and 5.6 million new jobs by 2020 [4].

În centrul strategiei Europa 2020 se află nevoia de a susține transformarea economiei europene într-o economie bazată pe cunoaștere și inovare. O mare parte a activității necesare pentru impulsionarea competitivității și crearea de locuri de muncă în viitor se bazează pe eforturile naționale de stimulare a cercetării și inovării, de revalorizare a educației și de eliminare a barierelor din calea spiritului antreprenorial. Dar Europa dispune de un atu enorm – dimensiunea sa, iar acesta trebuie să fie utilizat pe deplin: prin exploatarea potențialului pieței unice și prin utilizarea fondurilor de la bugetul UE pentru a aduce valoare adăugată modului în care sectorul public mobilizează vectorii de creștere.

This task touches on a wide range of policy areas. It requires a partnership between the EU, national and regional levels; and it also requires careful targeting to ensure that efforts are concentrated where they can be most effective. There should also be special attention paid to where action can have an early impact on growth. The EU budget can and must play a key part in delivering this strategy, and it should be the touchstone for a new generation of spending programmes.

Cercetarea, inovarea și educația

Part of the driving force of Europe 2020 is the need to have a global vision for the EU economy and society, where objectives reinforce each other and where actions can serve different goals at once. This does not require a single fund – it does require a high degree of coordination. Europe 2020 needs integrated solutions, so the instruments to deliver it should be integrated as well. The actions set out below should therefore be seen as a package of measures, closely linked and working together to secure smart, sustainable and inclusive growth.

Cercetarea și inovarea sunt motoarele cele mai durabile ale creșterii economice și ale productivității. Actualele programe ale UE pentru cercetare și inovare oferă importante beneficii pentru societate și o evidentă valoare adăugată europeană, care generează o masă critică în domenii precum cercetarea. Cheltuielile UE în domeniul cercetării și inovării s-au dublat în ultimul cadru financiar multianual și până în 2013 acestea se vor ridica la aproximativ 7 % din bugetul Uniunii[5]. Prin crearea Consiliul European pentru Cercetare și a Institutului European pentru Tehnologie, UE a introdus o abordare nouă în vederea promovării excelenței la scară europeană și a stabilirii de legături între educație, cercetare și întreprinderi, care sunt atât de importante pentru ca creativitatea să genereze creștere. Viitoarele cheltuieli alocate cercetării și inovării trebuie să aibă un impact chiar mai puternic în ceea ce privește creșterea și crearea de locuri de muncă, precum și generarea de beneficii sociale și de mediu semnificative.

3.1. Smart growth

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 în acest domeniu, Comisia a propus o Uniune a inovării. În perioade de constrângeri fiscale, UE și statele membre trebuie să continue să investească în C&D și inovare. De asemenea, acestea trebuie să asigure îndepărtarea barierelor rămase în calea întreprinzătorilor pentru a introduce „idei pe piață”: îmbunătățirea accesului la finanțare, drepturi de proprietate intelectuală accesibile, stabilirea mai rapidă a standardelor interoperabile și utilizarea strategică a bugetelor noastre de achiziții. Acestea ar trebui să fie însoțite de reforme pentru a crește rentabilitatea, a combate fragmentarea și a maximiza efectele de levier.

At the core of the 2020 strategy is the need to support the transformation of the European economy towards an economy based on knowledge and innovation. Much of the work needed to drive future competitiveness and create tomorrow's jobs centres on national efforts to boost research and innovation, upgrade education and remove barriers to entrepreneurship. But Europe has a huge asset in its scale, and this asset must be used to the full: by exploiting the potential of the single market, and by using funds from the EU budget to bring added value to how the public sector galvanises the drivers of growth.

- Concentrarea asupra inovării . Viitoarele finanțări alocate cercetării și inovării trebuie să contribuie în mod direct la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020, în special privind Uniunea inovării[6]. Acestea ar trebui să se bazeze pe activitatea programului pentru competitivitate și inovare și să pună accentul pe susținerea proiectelor inovatoare, cu un potențial economic clar, în special prin implicarea IMM-urilor pentru a contribui la consolidarea și extinderea bazei industriale a Europei. Succesul mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor a demonstrat că noile abordări privind acordarea de sprijin pot reuși să mobilizeze investițiile private. Acest mecanism a utilizat 1 miliard de euro de la bugetul UE pentru a mobiliza o sumă suplimentară de 16,2 miliarde de euro, care a fost alocată cercetarii și dezvoltării în întreaga UE. Platformele tehnologice europene au avut un rol major prin contribuția adusă la definirea priorităților relevante din domeniul industriei pentru programul-cadru. Parteneriatele public-privat au fost create pentru ca industria să se implice în mod activ și să coinvestească în programe de cercetare orientate către sectorul industrial, cum ar fi inițiativele tehnologice comune, care au arătat cum o colaborare imaginativă poate utiliza o contribuție bugetară relativ mică a UE pentru a stimula eforturi industriale europene majore. Întreaga serie de instrumente ar trebui să conlucreze în acest scop, într-un cadru strategic comun.

Research, innovation and education

- Abordarea principalelor provocări sociale . Europa se confruntă cu o serie de provocări sociale fără precedent, care pot fi abordate numai cu ajutorul celor mai importante progrese științifice și tehnologice. Ar trebui să se acorde prioritate obiectivelor fundamentale ale UE și, în special, strategiei Europa 2020. De exemplu, UE ar trebui să contribuie la remedierea situației cauzate de neglijarea timp de decenii a cercetării în domeniul energiei, Europa rămânând în urmă în ceea ce privește dezvoltarea surselor interne de energie și abordarea problemei reducerii a emisiilor. Parteneriatele europene pentru inovare vor fi lansate în scopul accelerării cercetării, dezvoltării și introducerii pe piață a inovațiilor pentru a pune în comun cunoștințele de specialitate și resursele, precum și pentru a stimula competitivitatea industriei UE.

Research and innovation are the most sustainable engines of economic and productivity growth. The current EU programmes for research and innovation offer a high societal pay-off and clear European added value, bringing critical mass in areas like basic research. EU expenditure on research and innovation has doubled over the last multiannual financial framework and by 2013 it will amount to around 7% of the Union's budget [5]. With the European Research Council and the European Institute for Technology, the EU has put in place a fresh new approach to promoting excellence on a European scale and forging the links between education, research and business so critical to seeing creativity carry through into growth. Future research and innovation spending must have an even stronger impact in terms of growth and job creation and in terms of significant social and environmental return.

- Realizarea Spațiului european de cercetare. Este mai imperios ca oricând să se maximizeze eficiența sistemului european de cercetare și inovare, prin crearea unui Spațiu european de cercetare cu adevărat unitar, în cadrul căruia toți actorii, deopotrivă publici și privați, să își poată desfășura activitatea în mod liber, să stabilească alianțe și să reunească masa critică necesară pentru a concura și a coopera la o scară globală. O mai bună coordonare la nivel regional, național și la nivelul UE poate să prevină suprapunerile și să încurajeze bunele practici în mai mare măsură, iar o programare comună consolidată ar putea să asigure sinergiile și complementaritatea diferitelor niveluri de finanțare. Aceasta implică că barierele în calea mobilității cercetătorilor trebuie să fie eliminate.

To achieve Europe 2020's goals in this area, the Commission has proposed an Innovation Union. In times of fiscal constraints, the EU and Member States need to continue to invest in R&D, and innovation. They also need to ensure that remaining barriers for entrepreneurs to bring "ideas to market" must be removed: better access to finance, affordable IPR, faster setting of interoperable standards, and strategic use of our procurement budgets. This should go hand in hand with reforms to get more value for money, tackle fragmentation and maximise leverage effects.

- Extinderea bazei cercetării în UE . În timp ce susținerea UE trebuie să impulsioneze excelența, aceasta ar trebui să contribuie, de asemenea, la lărgirea bazei cercetării și inovării prin intermediul ajutorului oferit pentru a îmbunătăți calitatea infrastructurii de cercetare în întreaga UE. Fondurile structurale ar trebui să fie valorificate pe deplin în scopul dezvoltării următoarei generații de infrastructuri de cercetare, pe baza specializării regionale.

– Focussing on innovation. Future research and innovation funding must contribute directly to the achievement of Europe 2020, in particular the Innovation Union [6]. It should build on the work of the Competitiveness and Innovation Programme and support innovative projects, notably involving SMEs, with clear economic potential, to help consolidate and enlarge Europe's industrial base. The success of the Risk-sharing Finance Facility (RSFF) has demonstrated that novel approaches to providing support can be successful in leveraging private investment. This facility has used an EU budget of € 1 billion to bring an additional € 16.2 billion to support R&D across the EU. The European Technology Platforms have been instrumental in helping to define industry relevant priorities for the Framework Programme. Public-private partnerships have been created to get industry actively involved and co-invest in industry-driven research programmes such as Joint Technology Initiatives, which have shown how imaginative collaboration can use a relatively small EU budgetary contribution to galvanise major European industrial efforts. The full range of instruments should work together, in a common strategic framework, to this end.

- Creșterea eficienței rezultatelor prin intermediul simplificării . Comunitatea oamenilor de știință și cea a întreprinderilor și-au exprimat nemulțumirea cu privire la sarcina administrativă excesivă și au invitat Comisia să găsească un echilibru mai bun între încredere și control, precum și între asumarea de riscuri și evitarea acestora. În ciuda progreselor înregistrate în direcția simplificării în cadrul programelor existente, mai sunt multe de făcut. Măsurile cu un potențial de anvergură în ceea ce privește simplificarea sunt acceptarea generală a practicilor contabile ale participanților, inclusiv costurile medii, un set unic de reguli pentru toți participanții acoperind toate măsurile de intervenție și o reducere a numărului diferitelor rate de rambursare și metode de calculare a costurilor indirecte.

– Tackling major societal challenges. Europe is faced with an unprecedented range of societal challenges, which can only be tackled with major scientific and technological breakthroughs. Priority should be given to the EU's core objectives, and in particular Europe 2020. For example, the EU should contribute to remedy decades of shortfall in energy research, which has left Europe lagging behind in terms of developing domestic energy supplies and tackling the challenge of reduced emissions. European Innovation Partnerships will be launched to accelerate research, development and market deployment of innovations to pool expertise and resources and boost the competitiveness of EU industry.

- Modernizarea sistemelor de educație la toate nivelurile . Excelența trebuie să devină, în și mai mare măsură, principiul director în ceea ce privește educația. Avem nevoie de mai multe universități de talie mondială, trebuie să ridicăm nivelul calificărilor și să atragem talente de vârf din străinătate. Ar trebui să se lanseze o revizuire coordonată a programelor existente în materie de educație și formare pentru a dezvolta o abordare integrată în contextul inițiativei „Tineretul în mișcare”. Majoritatea competențelor în domeniul politicii de educație și de ocupare a forței de muncă aparțin statelor membre, dar Uniunea are o responsabilitate specială pentru promovarea mobilității și eliminarea barierelor în întreaga Europă. Schemele de mobilitate existente în domeniul educației nu numai că au îmbunătățit calificările, cunoștințele și educația beneficiarilor, ci și au stimulat concurența între universități și sistemele educaționale. În prezent, cererea depășește considerabil oferta – reprezentată de programul Erasmus, la nivel universitar, care se limitează la aproximativ 5 % dintre studenți. Astfel de programe ar putea fi extinse și s-ar putea stabili o legătură mai clară între alocarea resurselor și măsura în care oportunitățile oferite de mobilitate sunt utilizate în practică.

– Delivering the European Research Area. It is more vital than ever to maximise the efficiency of the European research and innovation system by creating a genuinely unified European Research Area, in which all actors, both public and private, can operate freely, forge alliances and gather critical mass in order to compete and cooperate on a global scale. Better coordination at regional, national and EU level can do more to prevent overlaps and encourage best practice and reinforced joint programming could ensure synergies and complementarity of the different funding levels. This implies that the barriers to the mobility of researchers need to be addressed.

Infrastructurile viitorului

– Spreading the base of EU research. Whilst EU support needs to drive excellence, it should also contribute to broaden the base of research and innovation by helping to raise the quality of research infrastructure across the EU. The Structural Funds should be fully exploited to develop the next generation of research infrastructures, based on regional specialisation.

Infrastructura transfrontalieră este unul dintre cele mai bune exemple de domenii în care UE poate completa lacunele și poate permite obținerea de rezultate mai eficiente. Rețelele de transporturi, comunicare și energie aduc beneficii enorme societății în general. Dar deficiențe ale pieței pot avea drept consecință eventualitatea ca proiecte cu o valoare adăugată ridicată a UE să nu reușească să atragă investițiile necesare din partea societăților private. Rezultatul este generarea de costuri pentru UE în ceea ce privește competitivitatea, solidaritatea și funcționarea eficace a pieței unice. Sprijinul financiar direcționat la nivelul UE poate contribui la demararea unor astfel de proiecte importante, care, adesea, au un potențial comercial însemnat pe termen lung.

– Increasing the efficiency of delivery through simplification. The scientific and business community has complained about excessive administrative burden and has called upon the Commission to find a better balance between trust and control and between risk taking and risk avoidance. Despite progress made towards simplification under the existing programmes more needs to be done. Measures with a far reaching potential for simplification are the general acceptance of the accounting practices of participants including average costs, a unique set of rules for all participants covering all intervention measures and a reduction of the number of different reimbursement rates and methods for calculating indirect costs.

În prezent, țări precum Statele Unite ale Americii și China lansează proiecte ambițioase de foarte mari dimensiuni de investiții în infrastructură. Menținerea competitivității înseamnă că Europa are un interes strategic deosebit în ceea ce privește o structură eficace, pentru a pune bazele unei creșteri economice pe termen lung. UE trebuie să ofere combinația adecvată de politici în scopul stimulării modernizării necesare, precum și al menținerii standardelor infrastructurii existente. Aceasta înseamnă un cadru de politică pe termen lung credibil, care va convinge investitorii să plătească sumele enorme necesare pentru finanțarea de investiții pe termen lung. Pentru aceasta este nevoie de un cadru de reglementare ajutător și de sprijin financiar direcționat cu atenție prin intermediul instrumentelor financiare corespunzătoare pentru a contribui la lansarea proiectelor. Rezultatul ar fi o rețea europeană fundamentală de transport care transferă fluxurile de mărfuri și călători către moduri de transport mai durabile; o bandă largă de mare viteză disponibilă oriunde în UE; și o rețea de energie capabilă să satisfacă cerințele pieței interne, să acceseze noi surse de energie și să utilizeze noi tehnologii inteligente.

– Modernising education systems at all levels. Excellence must even more become the guiding principle for education. We need more world-class universities, raise skill levels and attract top talent from abroad. A coordinated review of existing education and training programmes should be launched to develop an integrated approach in the context of the "Youth on the move" flagship. Most of the competences for education and employment policy lie with Member States, but the Union has a special responsibility to promote mobility and eliminate barriers across Europe. Existing mobility schemes in education have not only improved the skills, knowledge and education of the beneficiaries, they also stimulate competition between universities and educational systems. Demand currently goes well beyond the current supply – with Erasmus, at university level, limited to around 5% of students. Such programmes could be extended and the allocation of resources linked more clearly to the extent to which the opportunities of mobility are used in practice.

Un astfel de sprijin trebuie să fie direcționat către prioritățile-cheie – eliminarea blocajelor din cadrul axelor transeuropene strategice, încurajând extinderea acestora și construirea de conexiuni transfrontaliere și intermodale. De asemenea, sunt necesare criterii stricte pentru selectarea celor mai bune proiecte: acelea care pot demonstra că dispun de capacitatea de gestionare necesară, că pot fi lansate într-un interval rezonabil și că îndeplinesc criteriile de referință în materie de durabilitate. În timp ce în cazul anumitor infrastructuri, precum transportul feroviar sau introducerea de rețele în comunități cu populație redusă, investițiile publice vor fi întotdeauna necesare, în celelalte domenii capacitatea proiectelor de a atrage finanțări private ar putea reprezenta, de asemenea, un criteriu important. Ar fi necesară o abordare comună, cu implicarea bugetului UE și a bugetelor naționale, a Băncii Europene de Investiții și a surselor de finanțare privată pentru a stabili prioritățile de investiții și a furniza impulsul necesar acțiunii. Aceasta are nevoie de un cadru adecvat de reglementare la nivelul UE pentru a pune în comun resursele provenite din finanțări private și publice. De asemenea, ar trebui să se ia în considerare posibilitatea ca sprijinul să includă proiecte care depășesc frontierele UE, în beneficiul reciproc al vecinilor noștii și al nostru.

Infrastructures of the future

3.2. Creșterea durabilă

Cross-border infrastructure is one of the best examples of where the EU can plug gaps and deliver better value results. Transport, communication and energy networks bring enormous benefits to society at large. But market failures can mean that projects with high EU added value can fail to attract the investment needed from private companies. The result is a cost for the EU in terms of competitiveness, solidarity, and the effective functioning of the single market. Targeted financial support on EU level can help to kick-start such important projects, which often hold great commercial potential in the long term.

Raționalizarea politicilor privind energia și combaterea schimbărilor climatice într-o economie care utilizează eficient resursele

Countries like the United States and China are now launching huge, ambitious infrastructure investment drives. Maintaining competitiveness means that Europe has a particularly strong strategic interest in effective infrastructure, to lay the foundations for long-term economic growth. The EU needs to offer the right policy mix to stimulate the modernisation required, as well as maintaining the standards of existing infrastructure. This means a credible long-term policy framework which will convince investors to release the huge long-term capital finance required. It needs a supportive regulatory framework and carefully directed financial support through appropriate finance vehicles to help get projects off the ground. The result would be a European core transport network shifting freight and passenger flows towards more sustainable transport modes; high-speed broadband available in every part of the EU; and an energy network capable of delivering on the promise of the internal market, accessing new energy sources and exploiting new smart technologies.

Printre obiectivele fundamentale ale strategiei Europa 2020 se numără și abordarea provocării pe care o reprezintă eficientizarea resurselor, combaterea schimbărilor climatice și obținerea de rezultate în domeniul securității și al eficienței energetice. Aceasta nu înseamnă doar pregătirea economiei pentru realizarea obiectivelor convenite, ci și, de asemenea, demararea investițiilor în tehnologii și servicii mai ecologice, recunoscute ca având unul dintre cele mai mari potențiale în materie de viitoare exporturi și locuri de muncă, în calitate de sector industrial care oferă deja locuri de muncă pentru 3,5 milioane de europeni[7]. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv ambițios, este necesar să se utilizeze în mod efectiv toate instrumentele pe care UE le are la dispoziție.

Such support needs to be targeted on key priorities – removing bottlenecks on strategic trans-European axes, encouraging their extension and building cross-border and inter-modal connections. Strict criteria are also needed to select the best projects: those that can demonstrate that they have the management capacity required and can be launched in a reasonable timeframe, and that they meet sustainability benchmarks. Whilst for some infrastructure, like rail transport or bringing networks to sparsely-populated communities, public investment will always be needed, for other areas the ability of projects to attract private financing could also be an important criterion. A common approach would be needed between the EU and national budgets, the European Investment Bank and private funding sources to determine the priorities for investment and to provide the right catalyst for action. This requires the right regulatory framework at EU level, to pool resources from private and public sources. Consideration should also be given to how support could include projects stretching beyond the borders of the EU, to the mutual benefit of our neighbours and ourselves.

O opțiune ar putea fi restructurarea bugetului UE pentru a crea fonduri de mari dimensiuni, dedicate efectuării de investiții în astfel de domenii. Planul european de redresare economică a arătat cum a fost posibilă identificarea și susținerea celor mai importante proiecte strategice din domeniul energiei și a făcut față riscului ca criza creditelor să ducă la încetarea acestor proiecte. Planul a contribuit la credibilizarea politicilor pe termen lung ale UE în domeniul energiei, precum și la creșterea disponibilității investitorilor de a finanța proiecte cu termene îndelungate de execuție. Această abordare ar putea fi dezvoltată ca o opțiune bazată pe programe distincte. Cu toate acestea, raționalizarea acestor priorități în cadrul diferitelor programe poate fi o abordare mai eficace, recunoscându-se faptul că aceeași acțiune poate și ar trebui să urmărească obiective diferite în același timp. Întâietatea acordată unor obiective de politică precum combaterea schimbărilor climatice și energia ar evidenția deja o redefinire a priorităților în cadrul unor politici cum ar fi cercetarea, coeziunea, agricultura și dezvoltarea rurală – cu o alocare politică evidentă, echilibrată de nevoia de a evita noi aspecte rigide. Aceasta ar putea fi însoțită de obligația transversală clară de a identifica domeniile în care programele au promovat astfel de politici. Rezultatul preconizat ar fi capacitatea UE de a stabili în mod clar ce resurse contribuie la politici cum ar fi combaterea schimbărilor climatice sau susținerea securității energetice, indiferent care ar fi instrumentele prin intermediul cărora aceste politici sunt puse în aplicare.

3.2. Sustainable growth

Politica agricolă comună

Mainstreaming energy and climate policies in a resource-efficient economy

O economie durabilă a UE are nevoie de un sector agricol dinamic, care contribuie la realizarea unei game variate de obiective ale UE – inclusiv coeziunea, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului și biodiversitatea, sănătatea și competitivitatea, precum și securitate alimentară. O serie de reforme ale politicii agricole comune (PAC) au stabilit o legătură din ce în ce mai strânsă între sprijinul acordat fermierilor și realizarea acestor obiective, iar ponderea PAC în bugetul general a scăzut constant în ultimii ani. Continuarea tendinței ar face ca agricultura, care reprezintă o investiție publică majoră, să fie finanțată în continuare de UE, mai degrabă decât de bugetele naționale.

Tackling the challenge of resource efficiency, climate change, and of delivering energy security and efficiency, is one of the core objectives of the Europe 2020 strategy. This not only means gearing up the economy to deliver the agreed goals, but also kick-starting investment in the greener technologies and greener services recognised as having some of the greatest potential for future exports and future jobs as an industry which already employs 3.5 million Europeans [7]. To secure this ambitious goal, all the instruments at the EU's disposal, including innovative financial instruments and sources, need to be harnessed effectively.

Reformele succesive au apropiat agricultura UE de piață și au contribuit la asigurarea securității alimentare, la o mai bună gestionare a resurselor naturale și la stabilitatea comunităților rurale. Peste o treime din veniturile agricole depind de plățile de la bugetul UE. Sectorul agricol al UE continuă să fie un furnizor major de alimente de înaltă calitate într-o perioadă în care nevoile populației mondiale, aflate în creștere rapidă, nu încetează să se multiplice. Agroindustria este o sursă importantă a dinamismului în economia UE.

One option would be to reshape the EU budget to create large-scale, dedicated funds devoted to the delivery of investment in such areas. The European Economic Recovery Plan showed how it was possible to identify and support key strategic energy projects, and address the risk that the credit crunch brought such projects to a standstill. It helped to give credibility to the EU's long-range policies on energy, as well as increasing the willingness of investors to release capital for projects with long lead-times. This approach could be taken forward as an option based on distinct programmes. Nevertheless, mainstreaming these priorities into different programmes may be a more effective approach, recognising that the same action can and should pursue different objectives at once. The primacy of policy goals like climate change and energy would already point to a re-prioritisation inside policies like research, cohesion, agriculture and rural development – with a clear political earmarking balanced by the need to avoid new rigidities. This could be accompanied with a clear cross-cutting obligation to identify where programmes had promoted such policies. The result should mean that the EU would be able to set out clearly what resources were contributing to policies like tackling climate change or supporting energy security, irrespective of the instruments through which these policies are delivered.

Cu toate acestea, există și câteva aspecte clare care trebuie abordate. Alocarea plăților directe se bazează pe valori de referință care în prezent au o vechime de un deceniu și nivelurile plăților directe către fermieri variază în mod considerabil de la un stat membru la altul. În timp ce unele variații pot fi justificate, există argumente puternice în favoarea apropierii treptate a nivelurilor plăților. De asemenea, renunțarea la referințele istorice ar evita apariția unei culturi a dependenței, care ar putea să împiedice utilizarea de stimulente pentru a asigura obținerea de rezultate. Aceasta ar ridica probleme și în ceea ce privește presiunea asupra veniturilor agricultorilor și a costurilor de producție, precum și chestiunea direcționării și prioritizării în cazul ambilor piloni ai PAC.

The Common Agriculture Policy

Consiliul European a subliniat în luna iunie că un sector agricol durabil, productiv și competitiv ar putea avea o contribuție importantă la realizarea strategiei Europa 2020, luând în considerare potențialul de creștere și de ocupare a forței de muncă al zonelor rurale, asigurând, totodată, o concurență loială.

A sustainable EU economy needs a thriving agricultural sector making its contribution to a wide variety of EU objectives – including cohesion, climate change, environmental protection and biodiversity, health and competitiveness, as well as food security. A series of reforms to the Common Agricultural Policy has seen support to farmers increasingly linked to delivering these goals and the share of the CAP in the overall budget falling steadily in recent years. Continuing the trend would still leave agriculture representing a major public investment – one falling on the EU's shoulders, rather than on national budgets.

Reforma ar putea fi continuată în diferite moduri:

Successive reforms have brought EU agriculture closer to the market and helped to deliver food security, a better management of natural resources and stable rural communities. Over one third of farm income relies on payments from the EU budget. EU farming continues to be a major supplier of high quality food at a time when the needs of a rapidly growing world population continue to grow. The agro-industry is an important source of dynamism in the EU economy.

- direcționarea în continuare a PAC către prioritățile de politică mai generale ale UE prin ecologizarea ajutoarelor directe pentru a susține practici de mediu mai exigente și aducerea de îmbunătățiri în vederea stimulării inovării și a competitivității în zonele rurale, bazându-se suplimentar pe conceptul de ecocondiționalitate;

However, there are also clear issues to address. The allocation of direct payments is based on reference values now over a decade old, and the levels of direct payments to farmers vary considerably from one Member State to another. Whilst some variation can be justified, there is a strong case for progressively bringing payments levels closer together. Moving away from historical references would also avoid a culture of dependency which may hold back the use of incentives to ensure that results are delivered. This would also raise issues with regard to pressure on farmers' income and on production costs, as well as the question of targeting and prioritisation of both pillars of the CAP.

- dezvoltarea rurală ar trebui să vizeze favorizarea unui sector agricol competitiv și a inovării în domenii precum procesele de producție și progresul tehnologic; diversificarea economică în zonele rurale; conservarea mediului și a resurselor naturale; combaterea schimbărilor climatice, atât în privința reducerii lor, cât și a adaptării la acestea; acordarea de ajutor pentru efectuarea de lucrări hidraulice și pentru utilizarea eficientă a resurselor; și oferirea unui sprijin specific pentru persoanele cele mai dezavantajate din economia rurală – inclusiv pentru cele care se confruntă cu probleme cum ar fi deșertificarea;

The European Council underlined in June how a sustainable, productive and competitive agricultural sector could make an important contribution to the Europe 2020 strategy, considering the growth and employment potential of rural areas while ensuring fair competition.

- raportarea la piață, însoțită de dezvoltarea formelor de asigurare compatibile cu normele OMC („cutia verde” - „ green box ”) și de alte instrumente pentru gestionarea riscurilor legate de variații bruște ale veniturilor, alături de condiții concurențiale mai bune în lanțul de aprovizionare cu alimente;

Continuing along the path of reform could be pursued in different ways:

- o mai bună sinergie între dezvoltarea rurală și alte politici ale UE, pentru a ajuta politicile să obțină rezultate în domenii cum ar fi cercetarea, ocuparea forței de muncă și rețelele de infrastructură, inclusiv integrarea cu un cadru strategic comun și programele naționale de reformă în temeiul strategiei Europa 2020.

– Further targeting the CAP on the EU's broader policy priorities with the greening of direct aids to support more demanding environmental practices and positive improvements to boost innovation and competitiveness in the countryside, in addition to the cross-compliance concept;

Prin urmare, reforma PAC ar trebui continuată, cu grade diferite de intensitate. Aceasta ar putea să se limiteze la eliminarea unor discrepanțe care există în prezent, ca de exemplu asigurarea unei mai mari echități în distribuirea plăților directe între statele membre și fermieri. S-ar putea aduce revizuiri majore ale politicii pentru a se asigura că aceasta devine mai durabilă și că reechilibrează raportul dintre diferitele obiective de politică, fermieri și state membre, în special prin introducerea unei abordări care să vizeze în mai mare măsură prioritățile. O reformă mai radicală ar merge mai departe, renunțându-se la ajutorul pentru venit și la majoritatea măsurilor de piață și acordându-se prioritate obiectivelor de mediu și de combatere a schimbărilor climatice, mai degrabă decât dimensiunilor economice și sociale ale PAC.

– Rural development should aim at fostering a competitive agricultural sector and innovation in areas like production processes and technological progress; economic diversification in rural areas; preserving the environment and natural resources; addressing climate change, both mitigation and adaptation; helping water management and resource efficiency; and offering specific support to the most disadvantaged in the rural economy – including those facing issues such as desertification;

3.3. Creșterea favorabilă incluziunii

– Reliance on the market, coupled with the development of forms of insurance compatible with the WTO "green box", and other tools for the management of risks linked to sudden shifts in incomes, combined with better competitive conditions in the food supply chain;

Politica de coeziune și strategia Europa 2020

– Better synergy between rural development and other EU policies, to help deliver policies in areas such as research, employment and network infrastructure, including integration with a common strategic framework and the National Reform Programmes under Europe 2020.

Coeziunea s-a dovedit a fi una dintre cele mai de succes modalități prin care Uniunea își demonstrează angajamentul asumat în favoarea solidarității, promovând, totodată, creșterea și prosperitatea în întreaga UE. Politica de coeziune are efecte pozitive pentru toți: investițiile în economiile UE aduc beneficii tuturor statelor membre. Aceasta furnizează investiții pentru modernizare, dinamizează creșterea în părțile mai puțin prospere ale UE și acționează ca un catalizator al schimbării în toate regiunile Europei. Politica de coeziune extinde piețele și creează noi oportunități de afaceri pentru UE ca întreg. Atunci când este însoțită de o reformă structurală și de stabilitate macroeconomică, aceasta poate contribui cu adevărat la creștere. Cu toate acestea, pentru asigurarea acestor beneficii, fondurile alocate coeziunii trebuie să fie direcționate cu precizie, astfel încât să se maximizeze valoarea lor adăugată. Aceasta evidențiază o concentrare disciplinată asupra obiectivelor strategiei Europa 2020 și o concentrare riguroasă asupra rezultatelor.

Reform of the CAP could therefore be pursued with different degrees of intensity. It could restrict itself to ironing out some current discrepancies, such as more equity in the distribution of direct payments between Member States and farmers. It could make major overhauls of the policy in order to ensure that it becomes more sustainable, and reshapes the balance between different policy objectives, farmers and Member States, in particular by introducing a more targeted approach to priorities. A more radical reform would go further, moving away from income support and most market measures, and giving priority to environmental and climate change objectives rather than the economic and social dimensions of the CAP.

Alocarea cheltuielilor pentru coeziune în perioada 2007-2013 pentru obiectivele Strategiei de la Lisabona a evidențiat beneficiile utilizării unei game variate de instrumente financiare în vederea îndeplinirii unor obiective generale de politică. În următoarea perioadă, strategia Europa 2020 furnizează atât un set clar de priorități comune, cât și un cadru clar pentru identificarea priorităților de finanțare. Europa 2020 permite o concentrare mult mai mare decât în trecut. S-ar putea stabili priorități clare pentru a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, luându-se măsuri în următoarele domenii: susținerea întreprinderilor noi; inovare; reducerea emisiilor; îmbunătățirea calității mediului; modernizarea universităților; economisirea de energie; dezvoltarea rețelelor de energie, transporturi și telecomunicații în interesul comun al UE; investiții în infrastructura de cercetare; dezvoltarea capitalului uman; și incluziunea activă pentru a contribui la combaterea sărăciei.

3.3. Inclusive growth

Această legătură explicită între politica de coeziune și strategia Europa 2020 oferă ambelor o oportunitate reală pentru a ajuta în continuare cele mai sărace regiuni ale UE să recupereze decalajul și să dezvolte suplimentar politica de coeziune pentru a deveni un factor important de creștere pentru întreaga UE. Programele naționale de reformă reprezintă instrumentul adecvat pentru a asigura că cheltuielile pentru coeziune ale UE, reformele naționale și prioritățile în materie de cheltuieli acționează în mod eficace în tandem.

Cohesion policy and Europe 2020

Politica de coeziune ar trebui să devină un purtător de stindard pentru obiectivele strategiei Europa 2020 privind creșterea inteligentă, favorabilă incluziunii și durabilă în toate regiunile. Aceasta poate fi un vector important pentru politică, accentuând obligațiile prevăzute în tratat cu privire la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii, astfel încât să se accelereze procesul de reducere a decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. În prezent, resursele Comunității ar trebui să fie direcționate către regiunile și statele membre cele mai sărace, în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în favoarea solidarității. De asemenea, sprijinul acordat prin politica de coeziune este important pentru restul Uniunii – pentru abordarea unor aspecte cum ar fi excluderea socială sau degradarea mediului (de exemplu, în zonele urbane), pentru susținerea restructurării economice și orientarea către o economie mai inovatoare și bazată pe cunoaștere și pentru crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calificărilor. Trebuie să se acorde o atenție specială regiunilor care nu și-au încheiat încă procesul de recuperare a decalajului de dezvoltare. Un sistem simplu și echitabil de acordare a unui sprijin de tranziție ar evita producerea unui șoc economic din cauza diminuării bruște a finanțărilor.

Cohesion has proved one of the most successful ways for the Union to demonstrate its commitment to solidarity, while spreading growth and prosperity across the EU. The policy has positive effects for all: investing in the economies of the EU benefits all Member States. It provides investment for modernisation, galvanises growth in the least prosperous parts of the EU and acts as a catalyst for change in all Europe's regions. It increases markets and creates new business opportunities for the EU as a whole. When coupled with structural reform and macroeconomic stability, it can make a real contribution to growth. However, to ensure these benefits, cohesion funding must be accurately targeted so that its added value is maximised. This points to a disciplined concentration on the objectives of Europe 2020, and a rigorous concentration on results.

Mai multe ajustări ale actualei programări strategice sunt necesare pentru a crește valoarea adăugată la nivelul UE a programării strategice, printr-o coordonare mai strânsă între strategia Europa 2020 și politica de coeziune. Această coordonare necesită o orientare mai clară la nivel european, un proces de negociere mai strategic între partenerii la nivel local și regional, statele membre și Comisia Europeană, precum și o monitorizarea corespunzătoare a progreselor înregistrate. Rezultatul ar trebui să fie o viziune de bun-simț conform căreia strategia Europa 2020 orientează politica la toate nivelurile, că toți participanții sunt responsabili de acțiunile care vor fi întreprinse în parteneriat de UE, nivelurile naționale și regionale.

The earmarking of cohesion spending in 2007-2013 to the objectives of the Lisbon strategy has shown the benefits of using a variety of financial instruments to pursue overarching policy objectives. For the next period the Europe 2020 strategy provides both a clear set of common priorities, and a clear framework for identification of funding priorities. Europe 2020 allows a much greater concentration than in the past. Clear priorities could be fixed to deliver smart, sustainable and inclusive growth, with work on: support for new businesses; innovation; reducing emissions; improving the quality of our environment; modernising universities; energy saving; the development of energy, transport and telecommunication networks with a common EU interest; investment in research infrastructure; human capital development; and active inclusion to help the fight against poverty.

Creșterea concentrării și a coerenței

The explicit linkage of cohesion policy and Europe 2020 provides a real opportunity to both continue to help the poorer regions of the EU to catch up, and to develop further cohesion policy into an important enabler of growth for the whole of the EU. The National Reform Programmes offer the right vehicle to ensure that EU cohesion spending and national reform and spending priorities are working effectively in tandem.

În viitor, pentru maximizarea impactului cheltuielilor pentru coeziune, va fi necesar să se asigure că statele membre și regiunile concentrează resursele UE și cele naționale în direcția priorităților convenite ale UE. Aceasta se poate realiza prin identificarea unui număr limitat de priorități de importanță europeană, conectate prin intermediul strategiei Europa 2020 la obiectivele de politică sectorială. O astfel de „listă” de priorități tematice legate direct de orientările integrate și de proiectele reprezentative ale strategiei Europa 2020 ar fi prezentată în instrumentele juridice pentru coeziune, reflectând, de asemenea, capacitatea politicii de coeziune de a soluționa diferite nevoi (ca de exmplu, de la mari proiecte de infrastructură în unele regiuni, la proiecte de mici dimensiuni, la nivelul unei comunități, în zone urbane defavorizate). Prioritățile transversale, cum ar fi inovarea, ar fi obligatorii. Ar putea fi necesar ca regiunile mai dezvoltate să direcționeze toate alocările financiare disponibile către două sau trei priorității, în timp ce regiunile mai puțin dezvoltate ar putea să își utilizeze resursele mai însemnate către o gamă puțin mai largă de priorități.

Cohesion policy should become a standard bearer for the objectives of smart, inclusive and sustainable growth of the Europe 2020 strategy in all regions. This can be a powerful driver for the policy, reinforcing the Treaty obligations of strengthening the Union's economic, social and territorial cohesion, so as to accelerate the process of reducing disparities between the levels of development of the different regions. As today, Community resources should be focused on the poorest regions and Member States in line with the Union's commitment to solidarity. Cohesion policy support is also important for the rest of the Union – to tackle issues like social exclusion or environmental degradation (for example in urban areas), to support economic restructuring and the shift to a more innovative and knowledge based economy, and to create jobs and improve skills. Particular attention needs to be paid to those regions which have not yet completed their process of catching up. A simple and fair system of transitional support would avoid an economic shock due a sudden drop of funding.

Un element esențial ar fi creșterea coerenței și a coordonării cu alte instrumente ale UE care pun în aplicare politicile acesteia, inclusiv în domeniul transporturilor, comunicațiilor, energiei, agriculturii, mediului și inovării. Celor care beneficiază de sprijinul UE ar trebui să li se ofere un set coerent de programe care să se completeze reciproc și să permită o „specializare inteligentă”, mai degrabă decât ca aceștia să se confrunte cu o multitudine de scheme care se suprapun parțial și cu reguli diferite. O mai mare armonizare a regulilor de eligibilitate și de punere în aplicare ar reprezenta un pas important pe calea unei realizări mai integrate a politicilor UE pe teren.

A number of adjustments to the current strategic programming are needed to increase the EU added value of strategic programming, through closer coordination between Europe 2020 and Cohesion Policy. This coordination requires clearer guidance at the European level, a more strategic negotiation process between partners at local and regional level, the Member State and the European Commission, and a proper follow-up of progress made. The result should be a common sense that Europe 2020 is driving policy at all levels, that all have ownership of actions to be undertaken in partnership by EU, national and regional levels.

Un cadru strategic comun

Greater concentration and coherence

Pentru consolidarea integrării politicilor UE în vederea realizării strategiei Europa 2020 și în conformitate cu orientările integrate, Comisia ar putea adopta un cadru strategic comun, prezentând o strategie de investiții cuprinzătoare, care să transforme obiectivele-țintă și scopurile strategiei Europa 2020 în priorități de investiții. Acesta ar identifica, în special, investițiile necesare aferente principalelor obiective-țintă și proiectelor reprezentative. De asemenea, acesta ar evidenția reformele necesare pentru maximizarea impactului investițiilor susținute de politica de coeziune.

To maximize the impact of cohesion spending in the future, it will be necessary to ensure that Member States and regions concentrate EU and national resources on agreed EU priorities. This can be achieved by identifying a limited number of priorities of European importance, linked through the Europe 2020 Strategy to sectoral policy objectives. Such a "menu" of thematic priorities directly linked to the Integrated Guidelines and flagship projects of Europe 2020 would be presented in the legal instruments for cohesion, reflecting also the ability of cohesion policy to address different needs (such as from large infrastructure in some regions to small community led projects in deprived urban areas). Crosscutting priorities, such as innovation, would be obligatory. More developed regions could be required to allocate the entirety of the financial allocation available to two or three priorities, while less developed regions could devote their larger resources to a slightly wider range of priorities.

Un astfel de cadru ar înlocui actuala abordare a seturilor separate de orientări strategice pentru politici și ar asigura o mai mare coordonare între acestea. Acesta ar include acțiunile acoperite în prezent de Fondul de coeziune, Fondul european pentru dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul european pentru pescuit și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. De asemenea, cadrul ar identifica legăturile și mecanismele de coordonare cu alte instrumente ale UE, cum ar fi programele pentru cercetare, inovare, învățare de-a lungul vieții și rețele.

Increased coherence and coordination with other EU instruments delivering EU policies in areas including transport, communications, energy, agriculture, environment, and innovation would be essential. Beneficiaries of EU support should be offered a consistent set of programmes complementing each other and allowing for "smart specialisation", rather than being confronted with a multitude of partially overlapping schemes and different rules. A greater harmonization of eligibility and implementation rules would be an important step towards a more integrated delivery of EU policies on the ground.

Un contract privind un parteneriat pentru dezvoltare și investiții în scopul concentrării asupra rezultatelor preconizate ca urmare a beneficierii de sprijinul UE

A common strategic framework

Pe baza cadrului strategic, statele membre și-ar prezenta strategia de dezvoltare în programele lor naționale de reformă, în scopul de a asigura o asumare fermă a priorităților UE și a priorităților la nivel național și regional. Această strategie ar identifica modul în care statul membru și regiunile sale încearcă să abordeze prioritățile și obiectivele-țintă stabilite în strategia Europa 2020, proiectele reprezentative, precum și recomandările tematice și cele specifice fiecărei țări. De asemenea, aceasta ar defini schimbările pozitive pe care intenționează să le realizeze cu sprijinul UE. În urma discuției cu Comisia, ar rezulta un contract privind un parteneriat pentru dezvoltare și investiții între Comisie și statul membru care ar eflecta angajamentele partenerilor la nivel național și regional.

In order to strengthen the integration of EU policies for the delivery of the Europe 2020 strategy and in accordance with the Integrated Guidelines, the Commission could adopt a common Strategic Framework, outlining a comprehensive investment strategy translating the targets and objectives of Europe 2020 into investment priorities. It would identify, in particular, investment needs in relation to headline targets and flagship projects. It would also highlight the reforms needed to maximise the impact of investment supported by cohesion policy.

Contractul ar stabili obiectivele care urmează a fi îndeplinite, modul de cuantificare și măsurare a progreselor înregistrate în îndeplinirea acestor obiective și alocarea resurselor naționale și ale UE în funcție de domeniile de prioritate și de programe. De asemenea, contractul ar stabili un număr limitat de condiții având legătură cu reformele necesare pentru obținerea unor rezultate efective. După caz, acesta ar identifica proiecte strategice care trebuie incluse (de exemplu, interconectări-cheie pentru transporturi și energie). De asemenea, ar descrie coordonarea dintre fondurile UE care vor fi utilizate la nivel național.

Such a framework would replace the current approach of separate sets of strategic guidelines for policies and would ensure greater coordination between them. It would encompass the actions covered today by the Cohesion Fund, the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the European Fisheries Fund and the European Agricultural Fund for Rural Development. The framework would also identify linkages and coordination mechanisms with other EU instruments such as programmes for research, innovation, lifelong learning, and networks.

Rezultatul unei astfel de abordări ar fi stabilirea unei legături între alocarea potențială inițială a resurselor între statele membre și regiuni – o alegere politică referitoare la modul de exprimare a solidarității – și un mecanism eficace care asigură că nivelul sprijinului este reflectat în îndeplinirea obiectivelor-țintă și a scopurilor.

A Development and Investment Partnership Contract to focus on the results expected from EU support

Îmbunătățirea calității cheltuielilor

Based on the Strategic Framework, Member States would present their development strategy in their National Reform Programmes, in order to ensure strong ownership of EU priorities and national and regional level. This strategy would identify how the Member State and its regions seek to address the priorities and targets established in Europe 2020, the Flagship projects and thematic and country-specific recommendations. It would also define the positive changes they aim to achieve with EU support. The result of the discussion with the Commission would be a Development and Investment Partnership Contract between the Commission and the Member State reflecting the commitments of partners at national and regional level.

Capacitatea instituțională a sectorului public la nivel național, regional și local este esențială pentru dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea cu succes a politicilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Absorbția fără probleme a resurselor Comunității depinde în mod fundamental de capacitatea tehnică și administrativă a autorităților publice implicate și a beneficiarilor. Consolidarea capacității instituționale și a celei administrative poate sta la baza ajustărilor structurale și poate favoriza creșterea și ocuparea forței de muncă – și, în schimb, poate îmbunătăți în mod semnificativ calitatea cheltuielilor publice. Prin urmare, alocarea resurselor financiare ar trebui să ia în considerare capacitatea statelor membre și a regiunilor de a utiliza în mod eficace resursele și nevoia de a respecta principiul cofinanțării și principiul adiționalității, precum și recunoașterea presiunii asupra bugetelor naționale.

The Contract would set out the objectives to be achieved, how progress towards the achievement of these objectives will be quantified and measured and the allocation of national and EU resources among priority areas and programmes. The Contract would also establish a limited number of conditionalities, linked to the reforms needed to ensure effective delivery. Where relevant, it would identify strategic projects to be included (e.g. key transport and energy interconnectors). It would also describe the coordination between EU funds to be applied at national level.

Politica de coeziune poate juca un rol important în această privință prin finanțarea de măsuri în materie de capacitate instituțională, prin promovarea reformei administrative și prin încurajarea unei culturi axate pe performanță și rezultate. Aceasta ar putea fi aprofundată prin intermediul unor facilități de asistență tehnică direcționate pentru susținerea statelor membre și a regiunilor în pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea unor programe ample de investiții în domenii cum ar fi infrastructura de rețea sau mediul.

The result of such an approach would be to link the initial potential allocation of resources between Member States and regions – a political choice about how to express solidarity – with an effective mechanism ensuring that the level of support is matched by the achievement of targets and objectives.

O altă tehnică pentru îmbunătățirea calității cheltuielilor ar fi introducerea unei anumite forme de concurență calitativă între programele care beneficiază de fonduri de coeziune. Aceasta ar putea însemna punerea deoparte a unei cote limitate din fondurile de coeziune într-o rezervă de performanță, accesibilă tuturor statelor membre și regiunilor eligibile. Sumele ar fi alocate pe baza progreselor înregistrate de programele naționale și regionale în îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Improving the quality of expenditure

Calificările adecvate pentru forța de muncă a zilei de mâine

The institutional capacity of the public sector at national, regional and local level is key for successful development, implementation and monitoring of the policies needed to reach Europe 2020 objectives. The smooth absorption of Community resources also critically depends on the technical and administrative capacity of the participating public authorities and beneficiaries. Strengthening institutional and administrative capacity can underpin structural adjustments and foster growth and jobs – and in turn significantly improve the quality of public expenditure. The allocation of financial resources should therefore take into account the capacity of Member States and regions to effectively utilise these resources and the need to respect the principles of co-financing and additionality, as well as recognising the pressure on the national budgets.

O forță de muncă mai calificată este un element central pentru o economie europeană bazată pe cunoaștere. Din ce în ce mai multe locuri de muncă vor necesita calificări superioare. Prin urmare, acțiunile UE ar trebui să vizeze asigurarea îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020 și formarea pentru nevoile economiei de mâine. Investițiile direcționate pot oferi o valoare adăugată semnificativă în încurajarea adaptabilității și a învățării de-a lungul vieții, în special prin acordarea de asistență strategiilor naționale pentru reformarea sistemelor de educație și de formare și pentru îmbunătățirea capacității instituționale.

Cohesion policy can play an important role in this respect by financing institutional capacity measures, promoting administrative reform, and fostering a culture geared to performance and results. This could be deepened through focused technical assistance facilities to support Member States and regions in preparing, implementing and monitoring large investment programmes in areas such as network infrastructure or environment.

Fondul social european susține deja cursuri de formare pentru aproximativ 9 milioane de europeni în fiecare an. Acesta reflectă un echilibru la nivelul politicilor economice ale UE – o demonstrație practică a modului în care UE promovează în mod activ incluziunea alături de creștere. Fondul utilizează experiența transfrontalieră pentru a susține grupuri sociale sau domenii de politică care, în caz contrar, ar primi un sprijin redus sau nu ar primi deloc sprijin și, de asemenea, acordă o atenție specială abordărilor inovatoare în materie de ocupare a forței de muncă, formare și incluziune socială.

Another technique to increase the quality of spending would be to introduce some form of qualitative competition among programmes for cohesion funding. This could mean setting aside a limited share of cohesion funding in a performance reserve open to all eligible Member States and regions. It would be allocated on the basis on progress made by national and regional programmes towards Europe 2020 objectives.

Fondul social european ar putea fi reorientat în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020. O inițiativă europeană cuprinzătoare în materie de ocupare a forței de muncă ar putea îmbunătăți calificările, mobilitatea, adaptabilitatea și participarea socială prin intermediul unor inițiative comune în domeniul educației, ocupării forței de muncă și integrării. Un alt aspect care privește în mod direct UE este integrarea minorităților, cum ar fi romii, și a migranților, în cazul căruia acțiunile în vederea asigurării incluziunii sociale și a drepturilor legale pentru migranți este strâns legată de abordarea UE ca întreg față de migrație. În același timp, importanța locurilor de muncă și a calificărilor pentru viziunea UE asupra economiei subliniază necesitatea ca aceste domenii să beneficieze atât de o mai mare vizibilitate, cât și de volume de finanțare predictibile în temeiul cadrului strategic comun în materie de coeziune descris mai sus

The right skills for tomorrow's workforce

Susținerea sectoarelor supuse unei presiuni

A workforce with more and better skills is central to a European economy built on knowledge. More and more jobs will rely on higher skills. EU action should therefore be focused on securing the 2020 objectives, training for the needs of tomorrow's economy. Targeted investment can offer significant added value in encouraging adaptability and lifelong learning, in particular by assisting national strategies for reforming education and training systems and for improving institutional capacity.

Dimensiunea și profilul diversificat al economiei UE înseamnă că, în mod inevitabil, există perioade în care beneficiile de care se bucură mulți sunt plătite de puțini. Un exemplu ar putea fi acordul comercial datorită căruia exporturile UE au acces la piețe noi semnificative, dar care, pentru anumite sectoare, înseamnă o schimbare importantă a mediului concurențial. Fondul european de ajustare la globalizare a oferit deja un bun exemplu privind modul în care pot fi combătute astfel de efecte negative localizate și un fond extins ar putea avea un caracter permanent pentru a contribui la amortizarea impactului anumitor perturbări majore la nivelul forței de muncă într-un stat membru. De asemenea, funcționarea acestui fond trebuie să fie simplificată pentru a răspunde mai repede modificărilor contextului economic.

The European Social Fund already supports training for some 9 million Europeans each year. It reflects a balance in EU economic policies – a practical demonstration of how the EU actively promotes inclusion alongside growth. It uses cross-border experience to bring support to social groups or policy areas that would otherwise receive little or no support, as well as a special focus on innovative approaches to employment, training and social inclusion.

3.4. Cetățenia

The European Social Fund could be refocused on securing the 2020 objectives. A comprehensive European Employment initiative could improve skills, mobility, adaptability and participation in society through joint initiatives in the area of education, employment and integration. Another strand of direct importance to the EU is the integration of minorities such as the Roma and migrants, where action to ensure social inclusion and legal rights for migrants is closely linked to the EU approach to migration as a whole. At the same time, the importance of jobs and skills to the EU's vision for the economy points to the need for both greater visibility and predictable funding volumes within the common strategic cohesion framework described above.

Multe programe de cheltuieli ale UE contribuie, în diferite moduri, la consolidarea cetățeniei UE. De fiecare dată când un cetățean vede efectele concrete ale acțiunii UE – de la burse de mobilitate până la rezultatele cercetării materializate în proiecte de coeziune la nivel local – contribuie la exemplificarea vocației UE de a fi în serviciul cetățenilor săi. Programele care susțin diversitatea culturală contribuie la evidențierea modului în care integrarea europeană poate afecta cetățenii în foarte multe moduri.

Supporting sectors put under pressure

De asemenea, acțiunile UE în acest domeniu vizează dimensiunea referitoare la „drepturi”, cum ar fi promovarea drepturilor fundamentale și a valorilor UE. Acțiunile ar putea include dezvoltarea UE ca un spațiu de justiție pentru eliminarea obstacolelor din calea bunei funcționări a procedurilor civile transfrontaliere și a relațiilor dintre întreprinderi și consumatori, promovarea recunoașterii și a încrederii reciproce în procedurile penale și favorizarea accesului la justiție în întreaga UE.

The scale and diverse profile of the EU economy means that inevitably, there are times when the benefits enjoyed by the many come at the cost of the few. An example might be a trade agreement that opens up significant new markets for EU exports, but which means a significant change in the competitive climate for particular sectors. The European Globalisation Adjustment Fund has already provided a good example of how such localised negative effects can be tackled, and an extended fund could be put on a permanent footing to help cushion the impact of certain major disruptions on the workforce in a Member State. The functioning of this Fund needs also to be simplified to become more reactive to changes of economic circumstances.

De asemenea, programe mai specifice în materie de cultură și cetățenie contribuie la pregătirea europenilor pentru a depăși barierele culturale și a utiliza pe deplin oportunitățile oferite de spațiul european. Diferitele programe, care au drept obiectiv promovarea cooperării culturale și a patrimoniului cultural european, a interacțiunii cetățenilor și a implicării tinerilor în societatea europeană, ar putea fi integrate într-un singur program vizibil de promovare a unității europene în diversitate și ar putea face obiectul gestiunii în comun.

3.4. Citizenship

De asemenea, responsabilitățile UE față de cetățenii săi sunt reflectate în competențele Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. Acesta a permis UE să își demonstreze angajamentul colectiv de a contribui la găsirea unor soluții în situații de criză. Din 2002, UE a reușit să aloce peste 2,1 miliarde de euro pentru susținerea statelor membre și a regiunilor afectate de dezastre naturale majore. Cu toate acestea, experiența evidențiază unele limitări și carențe importante privind funcționarea fondului. Rapiditatea punerii la dispoziție a finanțării din partea fondului, transparența criteriilor pentru mobilizarea fondului și limitarea acestuia la dezastre de origine naturală – toate acestea sunt probleme care trebuie remediate. De exemplu, fondul nu are un caracter permanent și nu poate oferi ajutor ca urmare a producerii unor dezastre majore de toate tipurile. De asemenea, o contribuție de la bugetul UE ar putea avea un rol în completarea lacunelor sistemului care împiedică desfășurarea rapidă a echipelor de protecție civilă ale statelor membre atunci când este necesar și ar participa la dezvoltarea unei rețele eficace în materie de protecție civilă – un exemplu de cooperare la nivelul UE care poate juca un rol cu adevărat important pentru cei care au nevoie de ajutor atât în interiorul, cât și în afara UE.

Many different EU spending programmes contribute in different ways to the consolidation of EU citizenship. Every time a citizen sees the concrete effects of EU action – from mobility grants to the results of research to local cohesion projects – it helps to illustrate the vocation of the Union to serve its citizens. Programmes which support cultural diversity help to show how European integration can touch citizens in a huge variety of ways.

Un alt domeniu important cu impact direct asupra cetățenilor este cel al cheltuielilor alocate politicilor fundamentale pentru realizarea obiectivelor în materie de libertate, securitate și justiție. Există un interes comun clar în ceea ce privește punerea în aplicare cu succes a acestor politici. Acordarea de sprijin pentru gestionarea eficace a frontierelor, schimbul de informații și de cunoștințe de specialitate în scopul aplicării efective a hotărârilor judecătorești sau punerea în aplicare a politicilor privind azilul și migrația generează beneficii pentru Uniune ca întreg. În viitoarea perioadă de finanțare va trebui să se pună acentul pe gestionarea frontierelor externe (inclusiv SIS II/VIS și viitorul sistem de intrare/ieșire), politica de returnare, de azil și integrarea imigranților legali. În privința acestor aspecte, distribuirea sarcinilor între statele membre, sprijinul acordat activității administrațiilor naționale și punerea în comun a resurselor în cadrul bugetului UE sunt acțiuni prioritare pentru a găsi modalități rentabile de asigurarea a punerii în aplicare a acestor politici.

EU action in this area also covers the "rights" dimension, such promoting fundamental rights and EU values. Action could include developing the EU as an area of justice to eliminate obstacles for the good functioning of cross-border civil proceedings and business-to-consumer relations, promoting mutual recognition and mutual trust in criminal proceedings, and fostering access to justice throughout the EU.

3.5. Sprijinul de preaderare

More specific cultural and citizenship programmes also help preparing Europeans to overcome cultural barriers and use the opportunities of the European space to the full. Different programmes aiming at promoting cultural cooperation and Europe's cultural heritage, citizens' interaction and the involvement of young people in European society might be integrated into one visible programme promoting European unity in diversity and could benefit from joint management.

Sprijinul financiar pentru o mai bună integrare prin intermediul procesului de extindere ajută UE să își îndeplinească obiectivele în mai multe domenii care sunt esențiale pentru redresarea economică și creșterea durabilă, inclusiv în domeniul energiei, al infrastructurilor de rețea, al protecției mediului și al eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. De asemenea, acesta ajută țările candidate și potențial candidate să fie pregătite pe deplin pentru o eventuală aderare, inclusiv prin încurajarea acestor țări să consolideze priorități ale UE care au legătură cu obiectivele strategiei Europa 2020 în cadrul priorităților lor naționale. Prin urmare, acesta trebuie să fie în continuare unul dintre instrumentele de promovare a unei extinderi încununate de succes.

The responsibilities of the EU towards its citizens are also shown in the European Union Solidarity Fund. This has allowed the EU to demonstrate its collective commitment to help respond to situations of crisis. Since 2002, the EU has been able to grant more than € 2.1 billion to support Member States and regions hit by major natural disasters. However, experience points to some important limitations and weaknesses in the operation of the Fund. The speed with which aid from the Fund is made available, the transparency of the criteria for mobilising the Fund and its limitation to disasters of natural origin are all issues to address. For example, the Fund is not funded on a permanent footing and cannot help follow all kinds of major disasters. An EU budget contribution could also help to plug gaps in the system which prevent Member States' civil protection teams from being deployed quickly where they are needed, and help the development of an effective civil protection network – an example of EU cooperation that can make a real difference to those in need both inside and outside the EU.

3.6. Europa globală

Another important area of direct relevance to citizens is spending on policies central to the delivery of freedom, security and justice. These are policies where there is a clear common interest in successful delivery. Support to effective border management, to the exchange of information and expertise to apply justice effectively, or to implement policies on asylum and migration, benefits the Union as a whole. The emphasis in the next financing period will have to be on management of external borders (including SIS II/VIS and the future entry/exit system), return policy, asylum and integration of legal immigrants. On these issues, burden sharing among Member States, support to the work of national administrations and pooling of resources with the EU budget are priorities in order to find cost-effective ways of ensuring the effective delivery of these policies.

Europenii se așteaptă ca UE să își promoveze interesele și să își exercite influența la nivel internațional. Aspecte cum ar fi reducerea sărăciei, migrația, competitivitatea, combaterea schimbărilor climatice, energia, terorismul și crima organizată pot fi abordate doar într-un context internațional. În era globalizării, este esențial ca agenda internă de asigurare a creșterii durabile și a locurilor de muncă în Europa să fie completată de o agendă externă. În plus, evident, solidaritatea are o dimensiune externă: UE este pe bună dreptate mândră deoarece este cel mai important donator de ajutor pentru dezvoltare și de ajutor umanitar din întreaga lume – UE și statele membre ale acesteia furnizând aproximativ 55 % din ajutorul total la nivel mondial – un campion al luptei împotriva sărăciei și este extrem de conștientă de importanța Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului pentru stabilitatea, securitatea și bunăstarea unor zone întinse ale globului.

3.5. Pre-accession support

Utilizarea eficace a reurselor UE la nivel internațional se conformează regulilor aplicabile în interiorul Uniunii: analizarea inteligentă a domeniilor în care acțiunea colectivă poate asigura o rentabilitate mai bună decât acțiunile la nivel național; coerență între programele de cheltuieli și politicile-cheie; o nouă perspectivă asupra mecansimelor și a instrumentelor folosite în vederea obținerii de rezultate.

Financial support for closer integration through the enlargement process helps the EU to achieve its objectives in a number of areas which are key to economic recovery and sustainable growth, including energy, network infrastructures, the protection of the environment and efforts to address climate change. It also helps to ensure that candidate countries and potential candidates are fully prepared for eventual accession, including through encouraging countries to consolidate EU priorities linked to Europe 2020 objectives into their national priorities. It should therefore continue to be one of the tools to promote successful enlargement.

Utilizarea acestei abordări va fi facilitată de noile structuri pentru relații externe create în temeiul tratatului de la Lisabona, existând oportunitatea de a utiliza în mod creativ diferitele instrumente de care dispune politica externă a UE și de a acționa într-un cadru strategic pe termen lung.

3.6 Global Europe

Proiectarea valorilor și a intereselor UE la nivel global

Europeans expect the EU to promote its interests and exert its influence on the international stage. Issues such as poverty alleviation, migration, competitiveness, climate change, energy, terrorism and organised crime can only be tackled in an international context. In the age of globalisation, it is essential that the internal agenda of securing sustainable growth and jobs in Europe is complemented with an external agenda. In addition, of course, solidarity has an external dimension: the EU is rightly proud to be the world's largest development and humanitarian donor – with the EU and its Member States providing around 55% of the total worldwide – a champion of the fight against poverty, and is acutely conscious of the importance of the Millennium Development Goals to the stability, security and well-being of large areas of the globe.

Instituirea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a oferit UE instrumentele necesare pentru îmbunătățirea capacității de a-și afirma interesele în întreaga lume, în conformitate cu importanța sa economică și politică. Capacitatea UE de a direcționa în mod eficace instrumentele sale necesită o revizuire strategică precisă, o relație adecvată cu partenerii din țările terțe, precum și instrumente concepute corespunzător. Instrumentele trebuie să fie suficient de capabile pentru a răspunde priorităților în schimbare și să se adapteze în funcție de diferite situații. Unele dintre aspectele globale fundamentale cu care se confruntă Uniunea în prezent necesită o atenție specială. De exemplu, UE și statele membre ale acesteia vor trebui să își îndeplinească angajamentele asumate privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice. Acest aspect se cuvine să facă obiectul unei reflecții distincte, care va fi influențată de progresele negocierilor și va necesita asigurarea coerenței și a vizibilității contribuției UE la eforturile internaționale, precum și asiguarea eficacității, și va permite economiilor de scară să se implice în gestionarea plăților. De asemenea, aceasta ar trebui să analizeze dacă rolul bugetului EU ar trebui să fie completat de un instrument distinct pentru reunirea unei contribuții colective stabile și vizibile ale UE. Un alt exemplu este migrația, care se confruntă cu nevoia de a echilibra în mod eficace acțiunile în interiorul UE și în afara frontierelor acesteia.

The same rules apply to the effective use of EU resources internationally as inside the Union: an intelligent look at where collective action can deliver better value than a collection of national actions; coherence between spending programmes and key policies; and a fresh look at the delivery mechanisms and instruments being used.

Reacția în situații de criză

Applying this approach will be facilitated by the new structures for external relations under the Lisbon Treaty, with the opportunity to use the different tools of EU external policy creatively, and to work within a long-term strategic framework.

Este deosebit de important să se aducă îmbunătățiri în ceea ce privește capacitatea Uniunii de a reacționa în cazul unor conflicte de mari dimenisiuni sau al unor dezastre. Contribuția esențială a UE la o dimensiune de securitate mai generală a relațiilor externe evidențiază nevoia de a valorifica mecanismele existente, cum ar fi Instrumentul de stabilitate, acțiunile PESC și misiunile de observare a alegerilor. Rapiditatea mobilizării, flexibilitatea și capacitatea de adaptare a acțiunii în conformitate cu contextul politic în schimbare – toate acestea sunt componente esențiale.

Projecting the EU's values and interests globally

UE, prin ajutorul umanitar pe care îl acordă, este unul dintre cei mai vizibili și mai eficienți furnizori de asistență de urgență. Cu toate acestea, faza ajutorului de urgență ar trebui să fie urmată mai rapid și mai substanțial de acțiuni de dezvoltare pentru depășirea situațiilor de criză și, în viitor, ajutorul de urgență ar trebui să fie mai adaptabil. Acest proces este obstrucționat de inflexibilitățile bugetare. În fiecare an al actualei perioade de finanțare, bugetul pentru ajutor umanitar a trebuit să acceseze rezerva pentru ajutoare de urgență, evidențiind necesitatea stringentă de revizuire a acestui domeniu bugetar.

The establishment of the EEAS gives the EU the tools it needs to improve the ability of the EU's to project its interests across the world, in line with its economic and political importance. The ability of the EU to target its instruments effectively needs a clear strategic overview, the right relationship with third country partners, and well-designed instruments. Instruments need to be sufficiently responsive to changing priorities and adapted to different circumstances. Some of the key global issues faced by the Union today need particular attention. For example, the EU and its Member States will need to be able to deliver on climate finance commitments. This deserves a separate reflection which will be influenced by the progress of negotiations and will need to ensure the coherence and visibility of the EU contribution to international efforts; effectiveness; and permit economies of scale in the management of disbursements. It should also include whether the role of the EU budget should be complemented by a separate instrument to bring together a stable and visible collective EU contribution. Another example is migration, which faces the need to calibrate effectively action inside the EU and beyond its borders.

Reducerea sărăciei

Responding to crisis situations

Întrucât Europa se bazează pe valori, combaterea sărăciei gloabele este unul dintre obiectivele fundamentale ale UE. Asistența acordată țărilor cel mai puțin dezvoltate are un impact real asupra unor probleme precum accesul la alimente, educație și apă potabilă, precum și a adaptării la consecințele schimbărilor climatice. UE se află în prima linie în ceea ce privește eforturilor depuse pentru îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului până în 2015. Prin asumarea angajamentului său colectiv ca, până în 2015, să aloce 0,7 % din VNB ajutorului oficial pentru dezvoltare, UE recunoaște rolul important pe care acțiunea de finanțare externă îl are în realizarea obiectivelor sale. Aceasta implică o creștere semnificativă a volumului general al asistenței pentru dezvoltare.

It is particularly important to improve the Union's ability to respond to large-scale conflicts or disasters. The EU's essential contribution to the broader security dimension of external relations points to a need to build on current tools like the Instrument for Stability, CFSP actions and Election Observation Missions. Speed of deployment, flexibility and the ability to modulate action in line with changing political circumstances are all essential components.

Întrucât există dovezi clare că politica de dezvoltare la nivelul UE poate oferi o valoare adăugată ridicată, acesta ar trebui să contribuie la creșterea asistenței pentru dezvoltare. Politica de dezvoltare a UE oferă deja o acoperire mondială – comparativ cu concentrarea statelor membre asupra unui număr limitat de parteneri – și vizează numeroase țări partenere, unde este singura prezență semnificativă care contribuie la dezvoltare. Prin acțiunea sa, UE este capabilă să pună în aplicare un set consistent și coerent de obiective în întreaga lume. Astfel, din punct de vedere al prezenței, dimensiunii și concentrării operațiunilor și al ponderii politice, intervenția UE oferă beneficii semnificative în raport cu acțiunea națională. Aceasta pune la dispoziție un potențial însemnat pentru o mai bună diviziune a muncii între donatori, promovând importante economii de scară și un punct unic de contact pentru beneficiari. De asemenea, UE este purtătoarea importanței și a legitimității asociate acțiunii comune a celor 27 de state membre.

The EU's humanitarian aid is one of the most high-profile and effective suppliers of emergency assistance. However, the phase of emergency aid should be more quickly and substantially followed by development actions to rebuild from crisis situations and to develop more resilience for the future. This is held back by the inflexibilities in the budget. The humanitarian aid budget has had to access the Emergency Aid Reserve every year of the present financing period, pointing to the heavy calls being made in this area of the budget.

Experiența arată că pentru obținerea de rezultate eficace, de înaltă calitate sunt necesare eforturi speciale în ceea ce privește coordonarea donatorilor și dispozițiile în materie de guvernanță. Datorită poziției sale de principal donator la nivel mondial, UE se exprimă asupra unor aspecte precum guvernanța, cooperarea regională, dezvoltarea economică și infrastructura, ceea ce nu ar fi fost posibil în cazul unei acțiuni individuale a statelor membre. În urma adoptării Consensului european privind dezvoltarea în 2006[8], s-au înregistrat progrese în punerea în comun a resurselor alocate de toți donatorii europeni de ajutor pentru a preveni suprapunerile și pentru a asigura o mai mare concentrare, după caz. Dar există în continuare o fragmentare a ajutorului, care cauzează o acțiune ineficientă având consecințe deopotrivă financiare și politice. Remedierea acestor deficiențe ar aduce câștiguri substanțiale în materie de eficiență pentru statele membre – cu o valoare estimată de până la 6 miliarde de euro pe an[9] –, ar facilita activitatea administrațiilor țărilor partenere și ar ajuta UE să își exercite pe deplin influența. Printre prioritățile-cheie se află și echilibrul corect între predictibilitate în materie de niveluri ale ajutoarelor pentru țările partenere, necesitatea unui grad corespunzător de flexibilitate pentru adaptarea la situații în schimbare, cum ar fi modificări majore ale prețurilor alimentelor, și necesitatea de a pune în aplicare programe eficace de reconstrucție în urma producerii unui dezastru.

Poverty Alleviation

Au fost create fonduri fiduciare ale UE, cum ar fi Fondul fiduciar UE-Africa pentru infrastructură, care canalizează resursele granturilor acordate de Comisie și de statele membre astfel încât să poată fi combinate cu volumul de creditare al BEI și al băncilor de dezvoltare din statele membre – generând un important efect de multiplicare. Acestea pot fi utilizate în mai mare măsură.

As a Europe built on values, combating global poverty is one of the EU’s core goals. Assistance to least developed countries makes a real impact on challenges like access to food, health, education and clean water, as well as adapting to the consequences of climate change. The EU is at the forefront of efforts to achieve the Millennium Development Goals by 2015. Its collective commitment to dedicate 0.7% of GNI by 2015 to official development aid recognises the important role external financial action plays in reaching our objectives. It implies a substantial increase of the overall volume of development assistance.

Prioritățile suplimentare asigură că politica de dezvoltare a UE are contribuție importantă și directă în ceea ce privește îmbunătățirea semnificativă a guvernanței în țările partenere și ameliorarea în continuare a impactului real al ajutorului. Aceasta include concentrarea în mai mare măsură asupra proiectelor care au o valoare adăugată comunitară importantă și încheierea de acorduri de parteneriat clare, direcționate și orientate către obținerea de rezultate. În prezent, experiența în materie de diferite scheme financiare aplicabile Fondului european de dezvoltare și instrumentului de cooperare a ridicat probleme importante în ceea ce privește eficiența, flexibilitatea și caracterul democratic al procedurilor, care necesită o examinare suplimentară.

Since there is clear evidence that development policy at EU level can offer high value added, the EU level should play its part in this increase. EU development policy already offers a global reach – compared to Member States' concentration on a limited number of partners – and for many partner countries, it is the only significant development presence to be seen. Through its action, the EU is able to implement a consistent and coherent set of objectives across the world. So in terms of presence, scale and focus of operations and political weight EU intervention offers significant benefits over national action. It offers a big potential for a better division of labour between donors, promoting important economies of scale and a single contact point for beneficiaries. It also carries the weight and legitimacy associated with 27 Member States acting together.

În plus, UE trebuie să analizeze modul în care poate fi dezvoltată o abordare mai sofisticată a naturii în schimbare a partenerilor, cum ar fi țările cu venituri medii și economiile emergente, în cazul cărora aspectele privind cooperarea în domenii incluzând parteneriate economice, de mediu și sociale devin din ce în ce mai importante, alături de aspectele privind dezvoltarea.

Experience shows that effective, high quality delivery needs a particular effort in terms of donor coordination and governance arrangements. The EU's role as the primary global donor gives it a voice on issues such as governance, regional cooperation, economic development and infrastructure not possible for Member States acting alone. Following the adoption of the European Consensus on Development in 2006 [8], progress has been made in pooling resources from all European aid donors to prevent overlaps and bring concentration where necessary. But fragmentation of aid remains, causing inefficiencies with both financial and political consequences. Tackling these weaknesses would bring both substantial efficiency gains for Member States – estimated at up to € 6 billion a year [9] – facilitate the work of partner country administrations, and help the EU to use its influence to the full. Other key priorities include the right balance between predictability in aid levels for partner countries and the need for an appropriate degree of flexibility, to adapt to changing situations such as major changes in food prices and the need to deliver effective post-disaster reconstruction programmes.

Relații apropiate și eficace cu cei mai apropiați vecini ai UE

EU trust funds such as the EU-Africa Infrastructure Trust Fund have been created, which channel grant resources from the Commission and Member States in such a way that they can be blended with the lending capacity of the EIB and Member State development banks – bringing an important multiplier effect. These can be explored further.

Vecinătatea UE, în care trăiesc aproximativ 300 de milioane de persoane, reprezintă o oportunitate importantă pentru UE. Pentru a asigura prosperitatea pe termen lung și stabilitatea, precum și pentru a dovedi capacitatea sa de asumare a responsabilităților care îi revin în calitate de actor global, UE trebuie să își promoveze în mod eficace valorile și să susțină dezvoltarea economică în apropierea frontierelor sale. Sprijinul financiar poate fi o pârghie importantă pentru punerea în aplicare a unei politici de vecinătate eficace. Ar trebui să se pună accentul pe acordarea de stimulente, destinate reformelor credibile și cooperării, pentru vecinii UE, indiferent dacă aceștia au sau nu perspectiva pe termen lung de a adera la UE. În special, ar trebui să se acorde ajutor specific în contextul unor acorduri de liber schimb extinse și cuprinzătoare și al alinierii la acquis-ul pieței unice. Domeniile apropiate acquis-ului și priorităților strategice ale UE – cum ar fi energia, migrația și controlul la frontiere, precum și protecția mediului – ar trebui să reprezinte o prioritate, acordându-se o atenție specială consolidării capacităților și construcției instituționale.

Additional priorities are to ensure that EU development policy makes a strong and direct contribution to significantly improving governance in partner countries and continuing to improve the real impact of aid. This includes an increased focus on projects showing strong Community added value, and partnership agreements that are clear, focused and result-orientated. The experience with respect to the different financial regimes that apply to the European Development Fund and the Development and Cooperation Instrument today has raised important issues in terms of efficiency, flexibility and democratic procedure, which require further examination.

Vecinătatea a fost deja unul dintre cele mai ilustrative exemple privind conlucrarea dintre bugetul UE și instituțiile financiare internaționale pentru a mobiliza un număr maxim de investiții pentru dezvoltarea socială și economică. În urma alocării de la bugetul UE a sumei de 117 milioane de euro pentru combinarea mecanismelor, instituțiile financiare europene au efectuat investiții în valoarea de 7 miliarde de euro. Această abordare ar putea fi dezvoltată în mai mare măsură.

In addition, the EU needs to consider how a more sophisticated approach to the changing nature of partners can be developed, such as middle-income countries and emerging economies, where cooperation issues in areas including economic, environmental and social partnership are becoming increasingly important, alongside development ones.

3.7. Cheltuieli administrative

Close and effective relations with the EU's closest neighbours

În cadrul financiar actual, 5,7 % din buget reprezintă cheltuieli administrative. Prin acestea nu se acoperă doar costurile legate de personal, sisteme informatice, clădiri pentru toate instituțiile, ci și costurile pe care le presupune desfășurarea activității în 23 de limbi. Întrucât în prezent diferitele instituții au încheiat în mare măsură campania de recrutare din noile state membre, numărul personalului ar trebui să se stabilizeze. Într-adevăr, începând cu anul 2007, Comisia a aplicat o politică de creștere zero, abordând noile priorități prin redistribuirea personalului existent și nesolicitând personal suplimentar, în plus față de cel necesar ca urmare a extinderii. Consiliul, Parlamentul și alte instituții au solicitat posturi suplimentare datorită intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Lansarea SEAE va necesita inițial posturi suplimentare pentru recrutarea de diplomati din statele membre, deși, în timp, întregul proces ar trebui să fie neutru din punct de vedere bugetar.

The EU's neighbourhood, with some 300 million people, represents an important opportunity for the EU. To secure long-term prosperity and stability and to prove its ability to assume its responsibilities as a global player, the EU needs to effectively promote its values and support economic development close to its borders. Financial support can be an important lever to deliver an effective neighbourhood policy. Here the emphasis should be on providing credible reform and cooperation incentives to the EU's neighbours, whether or not they have any long-term perspective of EU accession. Specific support should in particular be provided in the context of deep and comprehensive free trade agreements and the alignment with the single market acquis. Areas close to the acquis and to the EU's own strategic priorities – such as energy, migration and border controls, and environmental protection – should be prioritised, with a particular focus on capacity- and institution- building.

Activitatea de definire a următorului pachet privind cadrul financiar trebuie să implice, printre altele, încercarea riguroasă de a crește eficiența și performanța resurselor administrative, ceea ce presupune examinarea modului în care raționalizarea și utilizarea în comun a procedurilor, instrumentelor și resurselor ar putea limita costurile activităților desfășurate de instituțiile și agențiile UE. De exemplu, Comisia a lansat de curând o analiză importantă privind modul în care utilizează instrumentele informatice, menită să îmbunătățească performanța și să genereze economii. Astfel s-ar putea realiza economii comune, prin dezvoltarea de sisteme informatice comune sau partajate pentru toate instituțiile. O cooperare interinstituțională similară ar putea aduce beneficii în domenii precum traducerile sau gestionarea documentelor. Un alt domeniu este conceperea de programe de cheltuieli proprii, în cazul în care sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru parteneri se dovedește a fi un element important. În același timp, Comisia va continua să redistribuie personalul pentru a se concentra asupra priorităților, a reduce cheltuielile de regie și a spori numărul celor care lucrează în domeniile de politică cele mai importante. Comisia va efectua o verificare a cheltuielilor sale administrative – și a cheltuielilor efectuate de agenții – ca parte a pregătirii pentru următorul cadru financiar, pentru a identifica modalități de abordare a noilor provocări utilizând resursele existente, inclusiv ajungerea la un just echilibru între derularea eficace a programelor și menținerea la un nivel scăzut a costurilor adminitrative.

The neighbourhood has already been one of the strongest examples where the EU budget and European Finance Institutions have worked together to leverage the maximum investment to social and economic development. A € 117 million commitment from the EU budget to blending mechanisms has been followed by a € 7 billion investment from European Financial Institutions. This approach could be developed still further

În general, toate instituțiile vor trebui să aplice o disciplină strictă pentru a asigura limitarea cheltuielilor administrative în viitor.

3.6. Administrative expenditure

4. UN BUGET CARE PERMITE OBțINEREA DE REZULTATE

In the current financial framework 5.7% of the budget is used for administrative expenditure. This covers not only staff costs, IT and buildings for all the Institutions but also the costs of working in 23 languages. Now that the different Institutions have largely completed recruitment from the newer Member States, staff numbers should level off. Indeed, since 2007, the Commission has been operating a policy of zero growth, dealing with new priorities through redeployment of existing staff and asking for no extra staff beyond the consequences of enlargement. The Council, the Parliament and other institutions have requested some additional posts linked to the Lisbon Treaty. The launch of the EEAS will initially require additional posts to support the recruitment of Member State diplomats although over time the whole process should seek to be neutral from a budgetary point of view.

Este indispensabil, dar nu suficient, să avem cheltuieli bine direcționate. De asemenea, acestea trebuie să fie concepute astfel încât să producă rezultate. Dacă vrem ca sumele alocate de statele membre bugetului UE să dea roade, noua generație de programe financiare trebuie să fie regândită, pentru a pune eficacitatea pe primul loc.

Part of the work to define the next financial framework package must be a rigorous search for increased efficiency and performance in administrative resources. This implies examining how rationalisation and common use of procedures, tools and resources could limit the costs of action by the institutions and the agencies of the EU. For example, the Commission has just launched an important analysis of its use of IT, designed to enhance performance and produce economies. This could lead to common savings by developing common or shared IT systems for all the institutions. Similar inter-institutional cooperation could bring benefits in areas like translation or document management. Another area is the design of spending programmes themselves, where administrative burden for both the Commission and for partners should be an important consideration. At the same time, the Commission will continue to redeploy staff to focus on priorities, reduce overheads and increase those working on front line policy. The Commission will review its administrative expenditure – and that of the agencies – as part of its preparation for the next financial framework to identify ways of meeting new challenges from within existing resources, including finding the right balance between delivering programmes effectively and holding down administrative costs.

4.1. Folosirea bugetului pentru a mobiliza investițiile

Overall, a strict discipline will have to be pursued by all EU institutions to ensure that administrative expenditure is contained in the future.

Impactul pe care îl are bugetul UE poate fi cu atât mai mare cu cât acesta poate fi folosit pentru a mobiliza atât folosirea fondurilor, cât și finanțarea în vederea sprijinirii investițiilor strategice cu cea mai ridicată valoare adăugată la nivel european. Instrumentele financiare inovatoare ar putea oferi o nouă sursă importantă de finanțare pentru investițiile strategice. Regula în materie de proiecte cu potențial comercial pe termen lung ar trebui să fie ca fondurile UE să fie utilizate în parteneriat cu sectorul privat și cu cel bancar, în special prin Banca Europeană de Investiții (BEI), dar și cu alți parteneri, inclusiv băncile de dezvoltare din statele membre și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ceea ce necesită o coordonare strânsă în amonte între expertiza tehnică atât din partea Comisiei, cât și a băncilor: logica unui astfel de demers este ca proiectele să fie sprijinite pe baza unor oferte competitive din partea promotorilor de proiecte, punându-se accentul pe valoarea adăugată la nivelul UE.

4. A Budget Delivering Results

BEI a avut o contribuție majoră la răspunsul european în fața crizei economice, iar în prezent, va juca un rol-cheie în procesul de reformare a economiei europene în domenii precum tehnologia ecologică, infrastructura și securitatea energetică. Acest lucru poate indica necesitatea de a optimiza utilizarea capitalului BEI, inclusiv o creștere a utilizării mecanismelor de partajare a riscului, pentru a permite o mobilizare mai mare a resurselor băncii și extinderea domeniilor în care se implică aceasta. Comisia și BEI au dezvoltat deja cu succes o serie de instrumente financiare comune. Colaborarea având ca obiect granturile de la bugetul UE și creditele acordate de BEI și de alte instituții a făcut posibilă triplarea impactului financiar al cheltuielilor externe ale UE prin atragerea de investiții din partea instituțiilor financiare care au fost de câteva ori mai mari decât sumele alocate inițial. Această practică ar trebui să fie extinsă pentru a deveni o regulă în domenii cu potențial comercial pe termen lung, în timp ce pentru instrumentele mixte ar trebui să se aplice reglementări noi.

Well targeted spending is indispensable, but not enough. Spending also needs to be delivered in a way which is designed to bring results. If the public's investment in the EU budget is to pay off, the next generation of financial programmes needs to be reworked to put effectiveness at the top of the agenda.

În general, programele de cheltuieli trebuie să fie sensibile la nevoile finanțării private, precum termenul de execuție și procedurile greoaie, precise cu privire la obiectivele propuse și să fie pragmatice atunci când UE ar trebui să renunțe la unele proiecte care au devenit viabile din punct de vedere comercial. UE ar putea fi mai deschisă în ceea ce privește căutarea de fluxuri de venituri colectate de la utilizatorii de infrastructură, precum taxele de trecere, ca mijloc de limitare a costurilor pe termen lung ale contribuabililor. În mod similar, cu cât se pot internaliza mai multe costuri externe, cu atât se pot genera mai multe venituri, pentru a contribui la investițiile necesare în vederea realizării unor obiective strategice, precum accelerarea „decarbonizării” economiei. Instrumentele financiare ar trebui să se concentreze pe remedierea deficiențelor care pot fi identificate pe piață, luând în considerare starea piețelor financiare naționale, mediul juridic și de reglementare și nevoile beneficiarilor finali.

4.1. Using the budget to leverage investment

Noile instrumente financiare de execuție a bugetului trebuie să fie inteligente, integrate și flexibile. Acestea pot aborda diferite nevoi în materie de politici, însă trebuie să folosească instrumente coerente. Reglementările financiare sunt în principal aceleași, indiferent de sectorul vizat: societățile aflate în diferite faze de dezvoltare sau proiectele aflate în diferite faze de derulare au nevoie de capital propriu sau de împrumuturi, ori de o combinație a acestora. În esența, setul de instrumente financiare ale bugetului UE are un caracter dual și poate fi utilizat prin intermediul a două mecanisme generale care pot fi folosite de diferitele programe de cheltuieli: un mecanism UE privind platforma ca capitaluri proprii și un mecanism UE privind platforma de partajare a riscurilor (inclusiv garanții). În privința garanțiilor la împrumuturi ca eventuală opțiune a unor instrumente financiare inovatoare, trebuie să fie analizate cu atenție implicațiile privind efectul de levier generat de bugetul UE pentru a respecta plafonul resurselor proprii, în special avându-se în vedere schemele de garantare existente. O utilizare mai generală a bugetului UE ca instrument de garantare a împrumuturilor și obligațiunilor ar trebui să țină seama în mod corespunzător de capacitatea de a subscrie astfel de garanții.

The impact of the EU budget can be magnified the more it can be used to leverage both funding and financing to support strategic investments with the highest European added value. Innovative financial instruments could provide an important new financing stream for strategic investments. The norm for projects with long-term commercial potential should be that EU funds are used in partnership with the private and banking sectors, particularly via the European Investment Bank (EIB), but also with other partners including development banks in Member States and the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD). This requires close upstream coordination between the technical expertise of both the Commission and the banks: the logic of such an approach is that projects are supported on the basis of competitive application by the project promoters, with a focus on EU added value.

4.2. Obligațiuni UE pentru finanțarea proiectelor

The EIB has made a major contribution to the European response to the economic crisis. Now it will play a key role in reforming Europe's economy in areas like green technology, infrastructure and energy security. This may point to a need to optimize use of EIB capital, including an increased use of risk sharing mechanisms to permit a higher leverage of the Bank's resources and enhance the Bank's reach. The Commission and the EIB have already successfully developed a number of common financial instruments. Blending between grants from the EU budget and loans from the EIB and other financial institutions has made it possible to treble the financial impact of EU external spending by attracting huge multiples of investment from financial institutions. This should be extended to become the norm in areas of long-term commercial potential, with new rules to govern blended instruments.

Potențialul instrumentelor inovatoare de finanțare și circumstanțele speciale ale economiei europene de astăzi converg spre ideea unor obligațiuni ale UE pentru finanțarea proiectelor. Economia UE este în mare măsură dependentă de infrastructură, în domenii precum energia, transporturile și tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC). Obiectivele înscrise în strategia Europa 2020 de modernizare a economiei europene vor necesita investiții majore[10]. UE poate deja ajuta astfel de proiecte, oferind o direcție strategică coerentă pentru investitorii care iau decizii pentru următorii zeci de ani și oferind un cadru adecvat de reglementare. Dar, ca urmare a crizei financiare, investitorii rămân reticenți. Proiectele de interes strategic major pentru UE nu reușesc să atragă investițiile necesar. Bugetele naționale nu sunt în măsură să preia finanțarea unor astfel de proiecte și caută soluții alternative pentru asumarea unei responsabilități mai mari în privința infrastructurii. Amânarea proiectelor ar putea lipsi UE de beneficiile economice și de altă natură generate de infrastructură și implică riscul adoptării unor soluții mai costisitoare în viitor.

In general, spending programmes need to be both sensitive to the needs of private finance – such as in terms of lead time and burdensome procedures – precise as to what they want to achieve, and hard-headed about when the EU should step out of projects reaching commercial viability. The EU could be more open to looking at revenue streams collected from users of infrastructure such as tolls as a means to limit the long-term costs to taxpayers. Similarly, the more that external costs can be internalised, the more revenues can be generated to contribute to the investments needed to achieve strategic goals like accelerating the decarbonisation of the economy. Financial instruments should be focused on addressing identifiable market failures taking into account the state of national financial markets, the legal and regulatory environment and the needs of final beneficiaries.

Obligațiunile UE pentru finanțarea proiectelor ar fi concepute în scopul de a remedia acest decalaj, de a acorda suficientă încredere pentru a permite proiectelor majore de investiții să atragă sprijinul de care au nevoie. Banca Europeană de Investiții și alte instituții financiare majore au deja o contribuție importantă prin creditarea directă pe care o oferă, iar BEI, în special, a răspuns la criză cu o creștere majoră a volumului creditelor acordate. Dar provocarea pe care o reprezintă proiectele de infrastructură are un caracter atât de amplu, încât UE trebuie să contribuie la deblocarea finanțării private.

The new financial instruments for budget delivery must be smart, integrated and flexible. They can address many different policy needs, but using consistent instruments. The laws of financing are essentially the same, regardless of the sector involved: companies and projects in different stages of development need equity, or debt, or a combination of both. The “tool-kit” of EU budget financial instruments required is essentially twofold, and could be delivered through two general mechanisms to be used by the different spending programmes, an EU Equity Platform Mechanism and an EU Risk Sharing Platform Mechanism (including guarantees).When looking at the option of loan guarantees as one of the options for innovative financial instruments, the implications of leveraging the EU budget need to be carefully analysed in order to respect the own resources ceiling, notably in the light of existing guarantee schemes. A more general use of the EU budget as an instrument to guarantee loans and bonds would need to take proper account of the capacity to underwrite such guarantees.

Acest lucru ar putea fi realizat prin utilizarea creditelor din bugetul UE pentru a sprijini proiecte în măsura necesară îmbunătățirii ratingului lor de credit, atrăgându-se astfel finanțare din partea BEI și a altor organisme financiare, precum și din partea investitorilor de pe piața de capital privat, precum fondurile de pensii și societățile de asigurare. Garanțiile oferite de UE și/sau BEI vor fi emise în favoarea instrumentelor speciale create de mediul privat pentru a atrage finanțare de pe piața de capital pentru proiectul în cauză. Proiectele care ar urma să beneficieze de o astfel de facilitate ar trebui să demonstreze existența unui interes strategic pentru UE și să îndeplinească anumite criterii de viabilitate. Prin urmare, sprijinul nu va putea fi prealocat unor state membre sau sectoare, ci ar urma să fie oferit acelor proiecte care au capacitatea de a atrage finanțarea adecvată din sectorul privat. Termenele de rambursare ar urma să depindă de o evaluare a perioadei necesare ca proiectul să devină viabil.

4.2. EU project bonds

4.3. Proiecte de anvergură

The potential of innovative financing instruments and the particular circumstances of the European economy today come together in the idea of EU project bonds. The EU economy is heavily dependent on infrastructure, in areas like energy, transport and ICT. The Europe 2020 objectives for modernisation of the European economy will require huge investment [10]. The EU can already help such projects by providing a consistent strategic direction for investors taking decisions for many decades to come, and by providing the right regulatory framework. But in the wake of the financial crisis, investors remain reluctant. Projects of key strategic interest for the EU are finding it impossible to secure the investment required. National budgets are not in a position to take over funding of such projects, and indeed are looking for alternative solutions to shoulder a greater responsibility for infrastructure. Delaying projects could deprive the EU of the economic and other benefits from the infrastructure, and risk higher-cost solutions in the future.

Proiectele de anvergură care necesită contribuții de mai multe miliarde de euro de-a lungul unor perioade lungi de timp se confruntă cu o problemă specială. UE acumulează o experiență considerabilă în materie de proiecte precum Galileo, ITER și GMES. Aceste proiecte au o importanță strategică majoră recunoscută și ar putea avea un potențial comercial pe termen lung. Pentru a a fi derulate, este nevoie de o colaborare transnațională. Cu toate acestea, astfel de proiecte fac și obiectul unor depășiri semnificative ale costurilor și administrarea acestora nu este potrivită gestiunii directe a instituțiilor UE. Incertitudinile bugetare nu sunt compatibile cu modul în care este planificat bugetul UE. O abordare alternativă ar fi ca promotorii proiectelor să creeze o structură de sprijin ca entitate separată, în a cărei bună guvernanță UE se va implica în mod activ – și o contribuție constantă alocată de la bugetul UE sub forma unei contribuții fixe anuale, fără ca prin aceasta să se presupună că UE ar trebui să completeze neajunsurile.

EU project bonds would be designed to plug this gap, to give sufficient confidence to allow major investment projects to attract the support they need. The European Investment Bank and other major financial institutions already make a major contribution by their direct lending, and the EIB in particular has responded to the crisis with a major increase in the scale of lending. But the size of the infrastructure challenge is such that the EU needs to help to unlock private finance.

4.4. Stimularea utilizării resurselor

This could be achieved by using appropriations from the EU budget to support projects to the extent required to enhance their credit rating, and thereby attract financing by the EIB, other financial institutions, and private capital market investors like pension funds and insurance companies. The EU and/or EIB guarantees would be issued in favour of special vehicles set up by the private sector to attract capital market financing for the project. The projects benefitting from such a facility would need to demonstrate an EU strategic interest, as well as meeting certain criteria for viability. As such the support could not be pre-allocated across Member States or sectors but would flow to those projects that manage to attract appropriate private sector financing. The timescale for repayment would depend on an assessment of the length of time required for the project to reach viability.

Bugetul UE poate fi un catalizator puternic al reformei – după cum se recunoaște în dezbaterea actuală privind utilizarea sancțiunilor financiare și a stimulentelor pentru a asigura respectarea Pactului de stabilitate și creștere. Astfel, există toate motivele pentru a folosi această influență în cadrul programelor pentru a asigura obținerea de rezultate. Ideile expuse anterior în ceea ce privește politica de coeziune ar putea fi aplicate și în alte contexte și extinse la toate domeniile de cheltuieli, definindu-se un set specific de obiective de care ar depinde plata fondurilor. Alte abordări includ instituirea unei rezerve la nivelul UE pentru cele mai multe programe sau adaptarea ratelor de cofinanțare în funcție de performanță. În toate aceste cazuri, ar fi esențial să se asigurare tratamentul echitabil al tuturor statelor membre, a transparenței și a automaticității.

4.3. Large scale projects

Acest lucru necesită o abordare diferită și instrumente diferite. Programele ar trebui să prevadă definirea unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp, precum și a unor indicatori de performanță corespunzători. Pentru ca un sistem de stimulente să funcționeze echitabil sunt necesare criterii clare de evaluare, precum și evaluări sistematice și îmbunătățite. Aplicate sistematic și în timp util, evaluările pot juca un rol esențial în efortul general de a maximiza valoarea adăugată a cheltuielilor UE.

A particular issue arises for large scale projects requiring multi billion Euro contributions over long periods. The EU is gaining considerable experience of projects like Galileo, ITER, and GMES. These projects are acknowledged to have major strategic importance, and could have long-term commercial potential. They need transnational collaboration to work. However, they are also subject to significant cost overruns and their governance is not well-suited to the direct management of the EU institutions. The budgetary uncertainties are hardly compatible with the way in which the EU budget is planned. An alternative approach would be for the project promoters to set up a support structure as a separate entity, with the active interest of the EU to ensure effective governance, and to which the EU budget would make a stable contribution in the form of a fixed annual contribution with no assumption that the EU should make up any shortfalls.

4.5. O structură care să reflecte prioritățile

4.4. Incentivising the use of resources

Structura bugetului în sine este un instrument important în materie de comunicare și care permite obținerea de rezultate în raport cu scopurile cheltuielilor și obiectivele vizate. Avantajul de a avea un buget care reflectă prioritățile politice ale UE atât în ceea ce privește structura sa, cât și în ceea ce privește echilibrul său, este evident. Structura actuală a înregistrat unele progrese în această direcție, dar următorul pas ar fi reducerea la minimum a numărului de rubrici sau organizarea bugetului în funcție de strategia Europa 2020. Prima alternativă ar cuprinde 3 rubrici: cheltuieli interne, cheltuieli externe și cheltuieli administrative. A doua alternativă ar presupune trei subrubrici care să înlocuiască actualele rubrici I - III și care să vizeze politici în cazul cărora centrul de greutate se încadrează în cele trei direcții de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în plus față de o a patra subrubrică „internă” privind politicile în materie de cetățenie. Această clasificare ar fi completată de încă două rubrici, una care să acopere politicile externe (actuala rubrica IV) și una privind administrația.

The EU budget can be a powerful agent for reform – as recognised in the current debate about using financial sanctions and incentives to ensure respect for the Stability and Growth Pact. So there is every reason to use this influence within programmes to ensure effective delivery. The ideas set out above in respect of cohesion policy could be applied in other contexts and spread to all areas of spending, defining a specific set of targets on which disbursement of the funds would depend. Other approaches include setting aside an EU-wide reserve in most programmes, or modulating co-financing rates to performance. In all these cases, it would be essential to assure fair treatment of all Member States, transparency and automaticity.

4.6. Durata CFM

This requires a different approach and different tools. Programmes should provide for the definition of specific, measurable, achievable, relevant and timed objectives as well as for appropriate performance indicators. Clear evaluation criteria are needed before an incentive system can work fairly, as well as systematic and enhanced evaluation. Applied systematically and in good time, evaluations can play a pivotal role in the overall effort aimed at maximising the added value of EU spending.

Un cadru financiar multianual oferă coerență și predictibilitate pe termen lung, ceea ce garantează, de asemenea, disciplina bugetară și buna funcționare a ciclului bugetar. Cu toate acestea, fiecare cadru este rodul unor decizii politice care trebuie să reflecte preferințele politice aflate în schimbare.

4.5. A structure to reflect priorities

Ultimele trei cadre financiare au fost încheiate pentru o perioadă de șapte ani. Parlamentul European[11], precum și unii dintre participanții la consultarea publică, au considerat că această durată ar trebui redusă la cinci ani, un motiv important fiind alinierea duratei cadrului cu mandatul Parlamentului European și cu cel al Comisiei. O perioadă de cinci ani ar permite fiecărei Comisii să propună un cadru financiar, iar Parlamentului să negocieze un cadru, chiar dacă mandatul acestora s-ar încheia până la punerea în aplicare a cadrului respectiv. O perioadă de cinci ani ar putea însemna și anumite avantaje în ceea ce privește capacitatea de a reflecta noi necesități, dar și anumite dezavantaje în ceea ce privește planificarea termenelor: perioadele mai lungi nu numai că permit efectarea de schimbări profunde în cadrul programelor, ci, de asemenea, se pot potrivi mai bine cu modelele de investiții din sectorul privat. O altă opțiune direcționată către datele specifice în cauză ar fi o perioadă de șapte ani, cu o revizuire majoră după cinci ani, pentru a permite o realocare finală orientată în mod specific către obiectivele strategiei Europa 2020. Acest lucru ar evita în mod explicit antepronunțarea în legătură cu ceea ce se va întampla in viitor.

The structure of the budget is itself an important tool for communicating and delivering on the purpose of the spending and the objectives to be reached. There is an obvious benefit in a budget which in structure, as well as balance, reflects the EU's political priorities. The current structure made some progress in that direction, but a further step would be to either reduce the number of headings to the minimum or organise the budget around the Europe 2020 strategy. The first alternative could consist of 3 headings: Internal expenditure, External expenditure and Administrative expenditure. The second alternative would point to three sub-headings replacing the current Headings I – III and covering policies where the centre of gravity falls under the three strands of smart, sustainable and inclusive growth, in addition to a fourth "internal" sub-heading on citizenship policies. This would be complemented by two final headings, one covering external policies (current Heading IV) and another covering administration.

Cu toate acestea, soluția cea mai atractivă ar putea fi o perioadă de zece ani, cu o revizuire substanțială la jumătatea perioadei („5 +5”). Conform acestei abordări, ar exista posibilitatea unei redefiniri majore a priorităților. Plafoanele globale și instrumentele juridice de bază ar putea fi stabilite pentru zece ani, însă distribuirea resurselor în cadrul rubricilor și stabilirea priorităților în cadrul programelor și instrumentelor ar putea fi reevaluate. Una dintre abordări ar fi facilitarea acestei propuneri prin menținerea unor rezerve și marje substanțiale în cadrul tuturor părților bugetului.

4.6. The duration of the MFF

4.7. Răspunsul la un context aflat în schimbare

A multiannual financial framework allows long-term consistency and predictability. It also guarantees budgetary discipline and the smooth functioning of the budgetary cycle. However, each framework is the fruit of political decisions which need to reflect changing political preferences.

Unul dintre echilibrele cele mai dificil de realizat în cadrul bugetului este cel dintre predictibilitate și flexibilitate, însă este clar că bugetul actual s-a dovedit a fi prea imobil pentru a satisface presiunea generată de evenimente. Situațiile urgente în care UE a trebuit să răspundă ca urmare a producerii unor evenimente externe, fie că este vorba de tsunami sau de Orientul Mijlociu, urmate de necesitatea imperioasă de a reacționa la criza economică, au arătat deficiențele abordării actuale. Întrucât o direcționare corectă este foarte importantă pentru o cheltuire eficientă și, având în vedere contextul în schimbare care impune regândirea priorităților, rigiditatea bugetului aduce în mod clar atingere calității cheltuielilor. Parlamentul European și Consiliul exercită un control adecvat al schimbărilor efectuate în ceea ce privește cheltuielile, dar măsura în care sunt posibile modificări, precum și procedurile prin care acest control este exercitat, trebuie să facă obiectul unei reforme. Experiența sugerează că soluția evidentă a marjelor de creștere nu s-a dovedit a fi posibilă în cazul presiunilor de a prealoca cheltuieli. Prin urmare, un procent fix, cum ar fi 5%, ar putea fi convenit ca o cifră obligatorie. De asemenea, o astfel de cifră ar putea fi stabilită la un nivel inferior pentru primii 5 ani ai perioadei financiare și la un nivel superior pentru restul anilor din perioada financiară sau se poate decide o creștere anuală. Astfel, noile priorități ar putea fi luate în considerare în mai mare măsură cu ocazia revizuirii de la jumătatea perioadei. Alte mijloace de a spori flexibilitatea sunt:

The last three financial frameworks were concluded for a period of seven years. The European Parliament [11] as well as some of the participants to the public consultation have taken the view that this duration should be brought down to five years. A major reason was to align the duration with the term of the European Parliament and Commission's mandate. A five year period would allow each Commission to propose and each Parliament to negotiate a framework, even if they would not see the framework implemented. A five year period would also bring some advantages in terms of an ability to reflect new needs, and some disadvantages in terms of planning lead-times: longer periods not only allow programmes to make deeper changes, they may also fit in better with the investment patterns of the private sector. Another option targeted on the specific dates in question would be a seven year period with a major review after five years, to allow a final reallocation targeted specifically on Europe 2020. This would explicitly avoid prejudging the future.

- flexibilitate în materie de realocare pentru transferul între rubrici într-un anumit an, într-o anumită limită;

However, the most attractive solution may be a ten year period, but with a substantial mid-term review ("5+5"). Under this approach, there would be an opportunity for a major re-prioritisation. Overall ceilings and the core legal instruments could be fixed for ten years. But the distribution of resources within headings, and the prioritisation within programmes and instruments, could be left open for re-assessment. One approach would be to facilitate this through the retention of substantial reserves and margins in all parts of the budget.

- posibilitatea de a transfera marjele neutilizate de la un an la altul – din nou, în anumite limite convenite;

4.7. Responding to changing circumstances

- libertatea de a avansa sau a devansa cheltuielile în cadrul unui pachet multianual dintr-o rubrică, pentru a permite acțiuni anticiclice și un răspuns semnificativ la crize majore;

One of the most difficult balances to strike in the budget is the balance between predictability and flexibility. But it is clear that the current budget has proved too inflexible to meet the pressure of events. Pressing needs for the EU to respond to external events from the tsunami and the Middle East, followed by the compelling need to react to the economic crisis, showed the shortcomings of the current approach. With proper targeting so crucial to effective spending, and changing circumstances imposing changing priorities, the rigidity of the budget clearly damages the quality of spending. It is right for the European Parliament and the Council to exercise proper scrutiny of changes in the direction of spending. But the extent of the changes possible, and the procedures by which this scrutiny are exercised, both need reform. Experience suggests that the obvious solution of increased margins has not proved possible in the face of pressures to pre-allocate spending. Therefore a fixed percentage – such as 5%, could be agreed as an obligatory figure. Such a figure could also be set at a lower level for the first 5 years of the financial period and at a higher percentage for the remaining years of the financial period, or be set to increase year on year. This would give the possibility to take new priorities better into account at the occasion of the mid-term review. Other means to increase flexibility include:

- creșterea volumului sau extinderea domeniului de aplicare al instrumentului de flexibilitate și al rezervei pentru ajutoare de urgență existente și, eventual, fuzionarea acestora.

– A reallocation flexibility to transfer between headings in a given year, within a specific limit;

Actualele dispoziții privind flexibilitatea de 0,03%, convenite prin majoritate calificată, ar trebui să fie menținute, de asemenea, ca o supapă de siguranță importantă, care să permită anumite devieri de la plafoanele prevăzute.

– A possibility to transfer unused margins from one year to another – again, within agreed limits;

Toate aceste schimbări ar trebui să fie însoțite de o modificare a modului de gândire. Ar trebui ca accentul să nu se mai pună pe alocări financiare permanente și prestabilite, ci pe utilizarea resurselor limitate ale UE pentru investitii strategice de durată limitată, pornindu-se de la premisa că primirea de fonduri este dependentă de obținerea de rezultate.

– Freedom to front or backload spending within a heading's multi-annual envelope, to allow for countercyclical action and a meaningful response to major crises;

4.8. Simplificarea și reducerea sarcinilor administrative inutile

– Increasing the size, or widening the scope, of the existing Flexibility Instrument and Emergency Aid Reserve, and possibly merging them.

Consultarea publică a transmis un mesaj clar conform căruia procedurile de punere în aplicare și cerințele privind controlul sunt prea complicate și pot fi un factor real de descurajare în ceea ce privește participarea la programele UE. UE are responsabilitatea de a asigura că fondurile sunt cheltuite corespunzător, dar ar putea lua, de asemenea, o serie de măsuri pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii de fonduri și costurile administrative ale UE – ceea ce ar permite ca mai resurse să fie direcționate către obiectivul final:

The current 0.03% flexibility arrangement agreed by qualified majority should also be maintained as an important safety valve allowing limited deviations from the foreseen ceilings.

- UE are reguli financiare comune, prevăzute de Regulamentul financiar, însă normele și procedurile de punere în aplicare pot varia considerabil de la instrument de politică la altul. Ar trebui să se convină asupra unui set clar de principii comune care să reducă diferențele și să le limiteze la ceea ce este absolut necesar. Corelarea diferitelor instrumente într-un cadru comun de punere în aplicare este o modalitate bună de a contribui la interfața dintre cetățeni, întreprinderi, în special IMM-uri, și administrații publice pe de o parte, și bugetul UE, pe de altă parte;

All these changes should accompany a different mindset. The emphasis should shift from permanent and pre-determined financial allocations to using the scarce EU resources for strategic investments of limited duration, and expecting that the receipt of funds is dependent on delivery.

- recenta propunere a Comisiei de revizuire a Regulamentului financiar conține măsuri îndrăznețe privind adoptarea unor reguli financiare simplificate. Acest lucru ar trebui avut în vedere în continuare pentru a permite simplificarea procedurilor privind granturile de valoare redusă (pragurile ar putea fi stabilite la un nivel superior pentru astfel de proiecte mici) și pentru a folosi pe scară mai largă plățile de sume forfetare, precum și sistemele bazate pe performanță.

4.8. Simplifying and minimising unnecessary administrative burdens

4.9. Asigurarea unei bune gestiuni financiare

The public consultation has conveyed a clear message that implementation procedures and control requirements are too complicated and can be a real disincentive to participation in EU programmes. The EU has a responsibility to ensure that funds are well spent, but it could also take a series of measures to reduce the administrative burden for recipients of funds, and to cut EU administrative costs – allowing more of the resources to be directed at the end purpose:

Cheltuielile publice necesită un control eficace, eficient și proporțional, care să furnizeze garanțiile necesare pentru cetățeni și reprezentanții acestora în Parlamentul European și în Consiliu, în sensul că bugetul UE este cheltuit corespunzător. Dar dacă se depășește un anumit punct, sarcina care rezultă în urma controalelor afectează eficiența programelor. O abordare mai diferențiată în ceea ce privește controalele necesare în diferite state membre, precum și o înțelegere comună a riscului tolerabil de eroare pentru diferite domenii de politică, ar ajuta la garantarea justului echilibru.

– The EU has common financial rules in its Financial Regulation. But implementing rules and procedures may vary considerably from one policy instrument to another. A clear set of common principles should be agreed to reduce differences to the absolutely necessary. Linking different instruments together in a common implementation framework is a good way to help the interface of citizens, businesses, especially SMEs, and governments with the EU budget.

În ultimii ani, Comisia a acordat o atenție sporită creșterii eficienței sistemelor de gestiune și de control, în scopul obținerii unei declarații de asigurare fără rezerve din partea Curții de Conturi Europene. Rezultatele sunt pozitive, dar se poate face mai mult, în special prin colaborarea cu statele membre care execută o parte importantă din buget prin intermediul unei gestiuni în comun cu Comisia. Procesul prin care se efectuează controalele ar deveni mai local și ar permite alinierea cu procedurile naționale existente dacă plățile s-ar întemeia mai degrabă pe o declarație de plăți din partea statelor membre, decât pe cheltuielile efectuate de către beneficiari, cum se întâmplă în prezent în cazul cheltuielilor alocate PAC. Aceasta ar fi o procedură mai directă și mai normală decât centralizarea controalelor la nivelul UE. S-ar putea stabili o legătură între aceasta și efectuarea unor declarații credibile de asigurare, la nivel național, pentru a sublinia responsabilitatea autorităților publice implicate în administrarea resurselor UE.

– The recent Commission proposal to revise the Financial Regulation contains bold measures to put in place simplified financial rules. This should be looked at further to allow for lighter procedures for smaller grants (thresholds could be set at a higher level for such small projects), and more use of lump sum payments, as well as performance-based schemes.

Creșterea fondurilor canalizate prin intermediul instrumentelor financiare va presupune modificarea în profunzime a modului în care Comisia gestionează cheltuielile sale bugetare. Comisia va delega din ce în ce mai multe sarcini privind execuția bugetului și va coopera cu instituțiile financiare importante, precum Banca Europeană de Investiții (BEI)[12]. Astfel se creează necesitatea de a alinia aspectele de bază ale instrumentelor financiare, legate de elaborarea și de gestionarea acestora, pentru a se asigura un echilibru corect între o abordare comună în relațiile Comisiei cu partenerii de finanțare, protejarea intereselor financiare ale UE și menținerea flexibilității necesare la nivel de implementare în vederea garantării unei puneri în aplicare eficiente a politicilor. Acest lucru ar asigura, de asemenea, un nivel mai ridicat al vizibilității politice și al eficienței administrative prin simplificarea și raționalizarea activităților de raportare și de monitorizare și, în cele din urmă, o evaluare facilitată a tuturor instrumentelor.

4.9. Ensuring sound financial management

5. BUGETUL UE ÎN CALITATE DE INSTRUMENT DE SUSțINERE A GUVERNANțEI ECONOMICE

Public spending requires effective, efficient and proportionate control. It must provide the necessary assurances for citizens and their representatives in the European Parliament and the Council that the EU budget is being well spent. But there is a point when the burden of controls negates the effectiveness of the programme. A more modulated approach to the controls required in different Member States, and a common understanding of the tolerable risk of error for different policy areas, would both help to secure the right balance.

Orientarea către creștere și crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană necesită o abordare generală. Această cerințăse află în centrul strategiei Europa 2020. Stabilitatea macroeconomică și reformele structurale nu reprezintă alternative, ci imperative duale, care se consolidează, de asemenea, reciproc. Prin urmare, este firesc să se facă legătura între bugetul UE și consolidarea guvernanței economice.

In recent years, the Commission has devoted much attention to increasing the effectiveness of management and control systems, with an objective of achieving an unqualified Statement of Assurance by the European Court of Auditors. The results are positive but more can be done, in particular by working with the Member States who implement an important part of the budget in shared management with the Commission. The system of basing payments on a declaration of payments by Member States, rather than on expenditure by beneficiaries – as used today for CAP expenditure – would make the process of controls more local and allow more alignment with existing national procedures. This would be a more straightforward and regular procedure than centralising controls at EU level. It could be linked to reliable national statements of assurance to underline the accountability of public authorities handling EU resources.

Comisia a stabilit o serie de măsuri pentru a reforma și a eficientiza guvernanța economică[13]. Aceste aspecte vor fi abordate în contextul dezbaterii privind guvernanța economică care va avea loc în urma Consiliului European din octombrie.

Increasing the amount of funds channelled through financial instruments will mean profound changes in the way the Commission manages its budget expenditure. The Commission will increasingly delegate budget implementation tasks and cooperate with key financial institutions such as the European Investment Bank (EIB) [12]. This creates a need to align core aspects of the design and management of financial instruments, to secure the right balance between a common approach in the Commission’s dealings with its financing partners, safeguarding the EU’s financial interests, and leaving the flexibility required at implementation level to ensure that policies are delivered effectively. This would also secure higher political visibility, administrative efficiency through simplification, streamlined reporting and monitoring, and finally easier evaluation across instruments.

6. ABORDAREA ASPECTELOR LEGATE DE EXTINDERE

5. The EU Budget as a tool to support economic governance

În mod inevitabil, extinderile viitoare vor avea un impact asupra bugetului UE, în ceea ce privește creșterile eventuale atât de venituri, cât și de angajamente de plată. În timp ce noile state membre vor determina creșterea PIB-ului cumulat și vor crea noi oportunități de expansiune economică, ele vor deveni, de asemenea, eligibile pentru fondurile structurale și alte fonduri. Calendarul aderărilor depinde de viteza cu care candidații pot îndeplini criteriile necesare. În acest context, Consiliul European din decembrie 2006 s-a angajat să se abțină de la stabilirea oricăror eventuale termene de aderare până când negocierile nu vor fi aproape de finalizare. Prin urmare, noul cadru financiar nu ar trebui să se antepronunțe în legătură cu deciziile politice privind extinderile viitoare, care se vor baza pe gradul de pregătire pentru aderare al țării în cauză. În momentul în care se va fi convenit asupra aderării și datele vor fi confirmate, cadrul financiar ar trebui să fie ajustat pentru a lua în calcul cerințele în materie de cheltuieli care rezultă din încheierea negocierilor de aderare.

The drive for growth and jobs in the European Union requires a complete approach. That is at the heart of the Europe 2020 strategy. Macroeconomic stability and structural reforms are not alternatives, but dual imperatives which also reinforce each other. It is therefore natural to make a connection between the EU budget and the reinforcement of economic governance.

7. REFORMA FINANțăRII UE

The Commission has set out a variety of measures to reform economic governance and make it more effective [13]. It will take these issues forward in the context of the debate on economic governance following the October European Council.

La fel ca partea de cheltuieli a bugetului, partea de venituri a acestuia a evoluat considerabil de-a lungul timpului. Contribuția bazată pe VNB a căpătat o importanță tot mai mare și reprezintă în prezent trei sferturi din buget. În timp, au fost introduse numeroase corecții și dispoziții speciale , atât în partea de venituri, cât și în cea de cheltuieli a bugetului (unele dintre aceste mecanisme ies din vigoare în mod automat în 2013). Recent, negocierile bugetare au fost influențate puternic de faptul că atenția statelor membre s-a concentrat asupra noțiunii de poziții nete, ceea ce a avut drept consecință favorizarea mai degrabă a instrumentelor cu pachete financiare prealocate din punct de vedere geografic, decât a celor cu cea mai mare valoare adăugată la nivelul UE.

6. Taking account of Enlargement

Consultarea cu privire la revizuirea bugetului a demonstrat că părțile interesate sunt foarte critice cu privire la sistemul actual de finanțare a bugetului UE. Sistemul actual este perceput ca fiind opac și prea complex, lipsit de corectitudine – în special cu privire la corecții – și bazat excesiv pe resurse care sunt percepute ca fiind cheltuieli care trebuie reduse la minimum de către statele membre. Cu excepția taxelor vamale generate de uniunea vamală, resursele existente nu prezintă o legătură clară cu politicile UE.

Future enlargements will inevitably have an impact on the EU budget, in terms of both potential increases in revenue and in spending commitments. While new Member States will increase the cumulated GDP and create new opportunities for economic expansion, they will also become eligible for structural and other funds. The timing of accessions is dependent on the speed with which candidates can meet the necessary criteria. In this context, the December 2006 European Council committed to refrain from setting any target dates for accession until negotiations are close to completion. Consequently, the new financial framework should not pre-empt any political decision on future enlargements which will be based on a country's readiness for membership. Once accessions are agreed and dates confirmed, the financial framework should be adjusted to take account of the expenditure requirements resulting from the outcome of accession negotiations.

Ar trebui subliniat faptul că acest argument nu se referă la dimensiunea bugetului, ci, mai degrabă, la combinația adecvată a resurselor. Introducerea treptată a unei noi resurse ar însemna posibilitatea reducerii, eliminării progresive sau abandonării altor resurse.

7. Reform of EU financing

Mediul academic, guvernele, organizațiile non-guvernamentale și Parlamentul European au înaintat propuneri pentru o reformă a resurselor de finanțare a bugetului. În 2007, Parlamentul a adoptat un raport în care analiza sistemul actual de resurse proprii și sugera o întreagă gamă de posibile noi resurse proprii[14].

Just like the expenditure side of the budget, the structure of the financing side has evolved considerably over time. The GNI-based contribution has taken on a growing importance and now represents three-quarters of the budget. A large number of corrections and special arrangements have been introduced over time, both on the revenue and expenditure side of the budget (some of these mechanisms end automatically in 2013). Budget negotiations have recently been heavily influenced by Member States' focus on the notion of net positions with the consequence of favoring instruments with geographically pre-allocated financial envelopes, rather than those with the greatest EU added value.

Introducerea unei noi etape în evoluția finanțării UE ar putea include trei dimensiuni strâns legate – simplificarea contribuțiilor statelor membre, introducerea uneia sau a mai multor resurse proprii noi și eliminarea progresivă a tuturor mecanismelor de corecție. Odată cu introducerea treptată a modificărilor, ar trebui să fie menținute elemente esențiale ale sistemului de finanțare al UE: o finanțare stabilă și suficientă a bugetului UE, respect pentru disciplina bugetară și un mecanism care să asigure un buget echilibrat.

The consultation on the budget review has shown that stakeholders are very critical about the current system of financing the EU budget. The current system is perceived as opaque and too complex, lacking fairness – notably with regard to corrections – and relying excessively on resources which are perceived as expenditures to be minimized by the Member States. With the exception of customs duties stemming from the customs union, existing resources display no clear link to EU policies.

Simplificarea contribuțiilor din partea statelor membre

It should be underlined that this is not an argument about the size of the budget – it is a debate about the right mix of resources. The progressive introduction of a new resource would open the door for other resources to be reduced, phased out or dropped.

Comparativ cu resursele proprii bazate pe VNB, resursele actuale proprii bazate pe TVA au o valoare adăugată redusă. Recrearea unei baze de impozitare comparabile presupune un calcul matematic, mai degrabă decât un impact direct asupra cetățenilor UE. Astfel, acesta contribuie la complexitatea și opacitatea contribuțiilor. Încetarea prelevării resurselor bazate pe TVA în forma actuală ar simplifica sistemul de contribuții, în paralel cu introducerea unor noi resurse proprii.

Proposals for a reform of the financing side have been made by academics, governments, non-governmental organisations and the European Parliament. The Parliament adopted a report in 2007 analysing the current system of own resources and suggesting a whole range of possible new own resources [14].

Introducerea progresivă a uneia sau a mai multor resurse proprii, bazate pe politici

The introduction of a new phase in the evolution of EU financing could include three closely linked dimensions – the simplification of Member States' contributions, the introduction of one or several new own resources and the progressive phasing-out of all correction mechanisms. As changes were phased in, essential elements of the EU financing system should be retained: a stable and sufficient financing of the EU budget, respect for budgetary discipline and a mechanism to ensure a balanced budget.

Noile resurse proprii ar putea înlocui în întregime resursa proprie actuală bazată pe TVA și ar putea reduce amploarea resursei bazate pe VNB, prelevată direct din trezoreriile naționale. Introducerea de noi resurse proprii ar reflecta orientarea progresivă a structurii bugetului către politicile care vizează în mai mare măsură pre cetățenii UE și au drept obiectiv furnizarea de bunuri europene și o valoare adăugată mai importantă la nivelul UE. Acestea ar putea să sprijine și să fie strâns legate de realizarea unor obiective importante de politică la nivelul UE sau pe plan internațional, de exemplu, în ceea ce privește dezvoltarea, combaterea schimbărilor climatice sau piețele financiare.

Simplifying the contributions from Member States

Următoarele criterii par pertinente atunci când se caută posibile noi resurse proprii:

Compared to the GNI-based own resource, the current VAT-based own resource has little added value. To re-create a comparable tax base, it results from a mathematical calculation rather than passing directly from the citizen to the EU. As such it contributes to the complexity and the opacity of the contributions. Ending the VAT-based resource in its current form would simplify the system of contributions in parallel with the introduction of a new own resource.

- ar trebui să fie mai strâns legate de acquis-ul UE și de obiectivele acesteia , pentru a crește coerența și eficiența întregului buget în realizarea priorităților de politică ale UE. În acest sens, este important să se aibă în vedere articolul 2 alineatul (2) din Decizia privind sistemul de resurse proprii[15], care prevede că „ de asemenea, constituie resurse proprii înscrise în bugetul general al Uniunii Europene veniturile rezultate din toate taxele noi instituite în cadrul unei politici comune ”;

Progressively introducing one or several policy-driven own resources:

- ar trebui să aibă o natură transfrontalieră, să fie bazate pe un sistem care să acopere întreaga piață internă;

New own resources could fully replace the existing VAT-based own resource as well as reducing the scale of the GNI-based resource, taken directly from national treasuries. The introduction of new own resources would mirror the progressive shift of the budget structure towards policies closer to EU citizens and aiming at delivering European public goods and a higher EU added value. It could support – and be closely linked to – the achievement of important EU or international policy objectives, for instance in relation to development, climate change or the financial markets.

- ar trebui să aibă o bază armonizată pentru a asigura o aplicare egală a resurselor în întreaga Uniune;

The following criteria seem pertinent when looking at possible new own resources:

- dacă este posibil, contribuțiile noii resurse ar trebui să fie colectate direct de către UE, fără implicarea bugetelor naționale;

– They should be more closely linked to the acquis and the objectives of the EU to increase the coherence and effectiveness of the entire budget in the achievement of EU policy priorities. In this respect it is important to keep in mind Article 2.2 of the Own Resources Decision [15] which states that "revenue deriving from any new charges introduced within the framework of a common policy shall also constitute own resources entered in the general budget of the European Union."

- ar trebuie să fie aplicate în mod echitabil și corect și să nu accentueze problema corecțiilor;

– They should be cross-border in nature, based on a system covering the whole internal market.

- ar trebui să se țină seama de efectul cumulativ asupra anumitor sectoare;

– They should have a harmonised base to ensure an equal application of the resource throughout the Union.

- ar trebui să încerce să evite o responsabilitate administrativă nouă și apăsătoare pentru UE în ceea ce privește colectarea.

– If feasible, the proceeds of a new resource should be collected directly by the EU outside national budgets.

Din punctul de vedere al Comisiei, următoarea listă cu caracter neexhaustiv a mijloacelor de finanțare ar putea constitui eventuale surse de venit propriu, care să înlocuiască treptat contribuțiile naționale și să ușureze povara asupra bugetelor naționale:

– They should be applied in an equitable and fair way, and not exacerbate the question of corrections.

- impozitarea sectorului financiar la nivelul UE;

– The cumulative impact on particular sectors should be taken into account.

- venituri obținute la nivelul UE prin scoaterea la licitație în cadrul Sistemului de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră;

– They should seek to avoid a heavy new administrative responsibility for the EU in terms of collection.

- o taxă în sectorul transporturilor aeriene la nivelul UE;

The Commission considers that the following non-exclusive list of financing means could be possible candidates for own resources to gradually displace national contributions, leaving a lesser burden on national treasuries:

- o taxă pe valoare adăugată la nivelul UE;

– EU taxation of the financial sector

- o taxă în domeniul energetic la nivelul UE;

– EU revenues from auctioning under the greenhouse gas Emissions Trading System

- o taxă de profit la nivelul UE.

– EU charge related to air transport

Fiecare dintre aceste mijloace financiare are caracteristici speciale și prezintă avantaje și dezavantaje[16]. Pe baza comentariilor primite, Comisia va prezenta propuneri în cadrul propunerilor generale privind cadrul financiar multianual.

– EU VAT

Abordarea mecanismelor de corecție

– EU energy tax

Consiliul European de la Fontainebleau din 1984 a stabilit principiile de bază ale sistemului, potrivit cărora „politica de cheltuieli este, până la urmă, modalitatea esențială de a soluționa problema dezechilibrelor bugetare” și „orice stat membru a cărui contribuție bugetară este excesivă în raport cu prosperitatea sa relativă poate beneficia de un mecanism de corecție la momentul potrivit”. Creșterea cheltuielile alocate creșterii și locurilor de muncă, energiei, combaterii schimbărilor climatice și proiectării externe a intereselor Europei ar urma să reducă nevoia de a menține mecanisme de corecție. Componența cheltuielilor din următorul cadru financiar multianual și alte reforme ale sistemului de resurse proprii vor stabili dacă mecanismele de corecție se justifică pe viitor.

– EU corporate income tax.

8. CONCLUZII șI URMăTOARELE ETAPE

Each of these financing means has its particular characteristics and presents advantages and disadvantages [16]. In the light of the comments received, the Commission will submit proposals as part of its overall proposals on the next Multiannual Financial Framework.

PREZENTA REVIZUIRE A BUGETULUI PREZINTă IDEILE COMISIEI CU PRIVIRE LA ARHITECTURA și scopul bugetului UE, propunând o viziune a unui buget reformat, care răspunde voinței de a face o schimbare reală: aceasta va fi ambiția Comisiei în ceea ce privește propunerile pe care le va face anul viitor pentru un nou cadru financiar. Aceste idei se bazează pe convingerea că până în 2020, UE trebuie să adopte măsuri decisive pentru a deveni o societate inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Pentru a face acest lucru, trebuie să aducem economia europeană pe calea cea bună, să luăm deciziile importante privind remodelarea infrastructurii, să ne dotăm cu abilitățile de avem nevoie pentru viitor, să ne afirmăm poziția de lider global și să evităm ca divergențele sporite din societățile noastre să ne submineze stabilitatea pe termen lung. Bugetul Uniunii trebuie să fie privit ca unul dintre instrumentele comune de care dispunem pentru realizarea obiectivelor comune. Într-un moment în care există presiuni intense asupra finanțelor publice, UE și bugetele naționale nu pot fi considerate ca aflându-se în concurență, ci urmărind aceleași obiective, fiecare la nivelurile care pot permite obținerea celor mai bune rezultate.

Tackling the correction mechanisms

Prin urmare, bugetele de mâine trebuie să se concentreze pe un impact real asupra realizării obiectivelor noastre. Bugetele trebuie să recunoască necesitatea de a se adapta la o lume în continuă schimbare. Acestea trebuie să dea dovadă de disciplină în atenția pe care o acordă obținerii de rezultate. Trebuie să reflecte nevoia de solidaritate în urmărirea agendei noastre comune. Și trebuie să fie alimentate de resurse într-un mod pe care cetățenii noștri să îl poată înțelege și recunoaște ca rațional și echitabil.

The 1984 Fontainebleau European Council set out the core principles behind the system: that "expenditure policy is ultimately the essential means of resolving the question of budgetary imbalances", and that "any member State sustaining a budgetary burden which is excessive in relation to its relative prosperity may benefit from a correction at the appropriate time." Reinforced spending for growth and jobs, energy, climate change and the external projection of Europe's interest would reduce the need to maintain correction mechanisms. The composition of expenditure of the next Multiannual Financial Framework and other reforms of the own resources system will determine whether correction mechanisms are justified in the future.

Execuția bugetului UE poate fi simplificată și eficientizată în continuare. Este nevoie de o mai mare flexibilitate, astfel încât bugetul să se poată adapta contextul în schimbare, susținând, în același timp, investițiile pe termen lung. Într-un moment de constrângere fiscală pot fi utilizate mai multe instrumente financiare inovatoare pentru a utiliza bugetul în mai mare măsură, pentru a crește impactul proiectelor cu grad ridicat de prioritare ale UE care pot fi realizate, precum și pentru a extinde gama acestor .

8. Conclusions and Next Steps

Prin urmare, modernizarea bugetului UE trebuie să însemne direcționare, maximizarea beneficiilor obținute ca urmare a fiecărui euro cheltuit și încadrarea cu fermitate a bugetului în contextul altor modalități utilizate de Uniunea Europeană, instituțiile și statele sale membre pot orienta Europa spre calea creșterii și a locurilor de muncă.

This Budget Review sets out the Commission's ideas on the architecture and purpose of the EU budget. It sets out a vision of a reformed budget committed to making a real difference: this will be the Commission's ambition for the proposals it will make for the new financial framework next year. These ideas are based on the conviction that by 2020 the EU must have taken decisive steps help the EU become a smart, sustainable and inclusive society. To do this, we need to put the European economy on the right track, to take the big decisions to reshape our infrastructure, to give us the skills we need for the future, to assert our global leadership, and to prevent increasing divergences in our societies from undermining its long-term stability. The budget of the Union must be seen as one of the common tools we have at the service of common objectives. At a time of intense pressure on public finances, EU and national budgets cannot be seen as in competition, but as pursuing the same objectives at the levels which can deliver to best effect.

În lunile următoare, Comisia va transforma în propuneri concrete ideile și opțiunile prezentate în prezenta revizuire bugetară. Comisia așteaptă cu interes dialogul cu celelalte instituții și cu părțile interesate privind ideile și opțiunile prezentate în prezenta revizuire. Aceste discuții vor fi utilizate în propunerile din iunie 2011 pentru un nou cadru financiar multianual, care acoperă perioada de după 2013. Acestea vor include o propunere de regulament de instituire a cadrului financiar multianual și un proiect de decizie privind resursele proprii. În a doua jumătate a anului 2011, Comisia va face propuneri legislative necesare pentru punerea în aplicare a politicilor și a programelor de care este nevoie pentru a impulsiona ambițiile Uniunii Europene pentru anii următori.

Tomorrow's budgets must therefore be focused on making a real impact on realising our goals. They must recognise the need to adapt to a rapidly-changing world. They must be disciplined in their concentration on results. They must reflect the need for solidarity in pursuing our common agenda. And they must be resourced in ways which our citizens can understand and recognise as rational and fair.

[1] JO C 139, 14.6. 2006, p. 15 (declarația nr. 3).

The way in which the EU budget is delivered can be simplified and made more effective. There is a need for greater flexibility so that the budget can respond to changing circumstances, while at the same time supporting long term investments. At a time of fiscal constraint more innovative financial instruments can be used to make the budget go further, and to increase the impact and range of high priority EU projects that can be realised.

[2] Site-ul internet al consultării:http://ec.europa.eu/budget/reform/library/issue_paper/summary_consulation_doc_final_en.pdf

The modernisation of the EU budget must therefore be about targeting, about maximising the benefits from every euro spent, and about setting the budget firmly in the context of the other ways in which the European Union, its institutions and its Member States, can put Europe on the path to growth and jobs for the future.

[3] Acesta include atât bugetul UE, cât și cofinanțarea națională.

In the coming months the Commission will translate the ideas and options set out in this Budget Review into concrete proposals. The Commission looks forward to a dialogue with the other Institutions and with stakeholders on the ideas and options outlined in this Review. These discussions will feed into proposals in June 2011 for a new Multiannual Financial Framework covering the period after 2013. This will include a proposal for a regulation laying down the Multiannual Financial Framework and a draft decision on own resources. In the second half of 2011, the Commission will make the legislative proposals required to implement the policies and programmes needed to drive forward the European Union's ambitions for the years ahead.

[4] Estimare a serviciilor Comisiei pe baza următoarelor analize: „Cuantificarea potențialelor efecte macroeconomice ale strategiei Europa 2020: scenarii stilizate” ( "Quantifying the potential macroeconomic effects of the Europe 2020 strategy: stylised scenarios" ) (Documentele economice ale Comisiei Europene nr. 424, septembrie 2010) și „Efectele macroeconomice ale strategiei Europa 2020: scenarii stilizate” ( "Macroeconomic effects of Europe 2020: stylised scenarios" ) ( ECFIN Economic Briefs nr. 11, 2010).

[1] OJ C 139, 14.6.2006, p. 15 (Declaration No 3).

[5] S-a estimat că actualul program-cadru va genera aproximativ 900 000 de locuri de muncă și va contribui cu 1% la PIB-ul UE.

[2] Consultation website:

[6] Uniunea inovării - COM(2010) 546, 6.10.2010. Printre inițiativele-cheie în raport cu strategia Europa 2020 din acest domeniu se numără și cele privind agenda digitală și politica industrială.

- http://ec.europa.eu/budget/reform/library/issue_paper/summary_consulation_doc_final_en.pdf

[7] Raportul Comisiei pentru conferința la nivel înalt privind competitivitatea industrială (aprilie 2010).

[3] This includes both EU budget and national co-financing.

[8] „Consensul european” (JO C 46, 24.2.2006, p. 1).

[4] Commission services' estimate based on the following analyses: "Quantifying the potential macroeconomic effects of the Europe 2020 strategy: stylised scenarios" (European Commission Economic Papers n°424. September 2010) and "Macroeconomic effects of Europe 2020: stylised scenarios" (ECFIN Economic Briefs 2010 n°11).

[9] „Agenda privind eficacitatea ajutorului: beneficiile unei abordări europene” (HTSPE în numele Comisiei Europene, octombrie 2009).

[5] The current Framework Programme has been estimated to bring 900,000 jobs and to add 1% to the EU's GDP.

[10] De exemplu: până în 2020 se estimează că va fi necesară o sumă de 500 de miliarde de euro pentru punerea în aplicare a programului TEN-T și între 38 - 58 și 181 - 268 de miliarde de euro pentru a realiza obiectivele Comisiei în materie de bandă largă. În perioada ce ne desparte de 2020, în sectorul energetic se estimează că va fi nevoie de 400 de miliarde de euro pentru rețelele de distribuție și rețelele inteligente, de încă 200 de miliarde de euro pentru rețele de transport și depozitare, precum și de 500 de miliarde de euro pentru a moderniza capacitatea existentă de generare și a construi noi capacități, în special în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă.

[6] Innovation Union - COM(2010) 565, 6.10.2010. Other key 2020 flagships in this area include the Digital Agenda and industrial policy.

[11] Rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2009 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar 2007-2013 [INI/2008/2055 – P6_TA(2009)0174].

[7] Commission report for the high level conference on industrial competitiveness (April 2010):

[12] Instrumentele financiare nu vor fi puse în aplicare doar de către BEI, însă aceasta va juca un rol-cheie de catalizator în atragerea de alte surse de finanțare publice și private.

[8] 'The European Consensus" (OJ C 46, 24.2.2006, p. 1).

[13] Consolidarea coordonării politicilor economice pentru stabilitate, creștere și locuri de muncă - Instrumente pentru o mai bună guvernanță economică în UE [COM(2010)367].

[9] "Aid Effectiveness Agenda: Benefits of a European Approach" (HTSPE on behalf of the European Commission, October 2009).

[14] Parlamentul European, Raport privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene [2006/2205(INI) raportor A. Lamassoure].

[10] As examples: until 2020, €500bn is estimated to be needed for the implementation of the TEN-T programme and between €38-58bn and €181-268bn to achieve the Commission's broadband targets. In the energy sector, €400bn is estimated as the need for distribution networks and smart grids, another €200bn on transmission networks and storage, and €500bn to upgrade existing and build new generation capacity, particularly in renewable energy, between now and 2020.

[15] Decizia 2007/436/CE a Consiliului, Euratom (7 iunie 2007).

[11] Resolution of 25 March 2009 on the mid-term review of the 2007-2013 financial framework [INI/2008/2055 – P6_TA(2009)0174].

[16] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

[12] Financial instruments will not be implemented exclusively through the EIB, but the EIB will play a key catalytic role in attracting other public and private sources of finance.

[13] Enhancing economic policy coordination for stability, growth and jobs – Tools for stronger EU economic governance - COM(2010) 367.

[14] European Parliament, Report on the future of the European Union's own resources (2006/2205(INI) Rapporteur A. Lamassoure).

[15] Council decision 2007/436/EC, Euratom (7 June 2007).

[16] See Staff Working Document.

--------------------------------------------------