[pic] | COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES |

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Brussels, 6.11.2007

Bruxelles, 6.11.2007

COM(2007) 649 final

COM(2007) 649 final

COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

Stepping up the fight against terrorism

Intensificarea luptei împotriva terorismului

COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

Stepping up the fight against terrorism

Intensificarea luptei împotriva terorismului

I. The threat

I. Ameninţarea

Terrorism today is international in nature. While substantial progress has been made against terrorist threats worldwide and in the EU, there remains a global threat from international terrorism. Terrorist structures continue to adapt to global counter-terrorist efforts. Terrorist groups can be scattered in different countries and work across traditional country borders, exploiting the great potential of communications technologies such as the internet and mobile telephony for their own malicious purposes. The internet is commonly used by terrorist for propaganda communication, training, indoctrination, recruitment, and fund-raising. Certain terrorist organisations also use the Internet to plan operations and publicize claimed attacks.

Terorismul are, în zilele noastre, un caracter internaţional. Deşi s-au făcut progrese importante în lupta împotriva ameninţărilor teroriste la nivel mondial şi în UE, există încă o ameninţare globală din partea terorismului internaţional. Structurile teroriste se adaptează în permanenţă la măsurile antiterorism adoptate pe plan global. Grupările teroriste pot fi răspândite în diferite ţări şi acţionează dincolo de graniţele tradiţionale ale statelor, exploatând marele potenţial al tehnologiilor comunicaţiilor cum ar fi internetul şi telefonia mobilă pentru a-şi atinge scopurile maliţioase. Teroriştii folosesc internetul în mod obişnuit pentru difuzarea propagandei, pregătire, îndoctrinare, recrutare şi strângerea de fonduri. Anumite organizaţii teroriste folosesc, de asemenea, internetul pentru a planifica operaţiunile şi pentru a face publicitate atentatelor revendicate .

This threat poses a significant challenge to the European Union and its Member States. Europol and Eurojust can – and should – play a role in addressing this threat, but cooperation between the Member States and their national services is crucial. Such cooperation has improved enormously in the last years as a result of the shared common threat.

Această ameninţare constituie o provocare majoră pentru Uniunea Europeană şi statele membre. Europol şi Eurojust pot – şi ar trebui – să îşi asume un rol în combaterea acestei ameninţări, dar cooperarea între statele membre şi serviciile naţionale ale acestora este crucială. Acest tip de cooperare s-a îmbunătăţit enorm în ultimii ani ca urmare a ameninţării comune împărtăşite.

Terrorists will strike whenever, wherever and with whatever they think they will have the most impact. Today chemical, biological, radiological and nuclear weapons exist. Apart from nuclear material, these are relatively inexpensive and traditional military machinery is largely ineffective to counter them.

Teroriştii vor lovi oricând, oriunde şi cu orice mijloace pe care le consideră a avea cel mai mare impact. În zilele noastre există arme chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Cu excepţia materialului nuclear, acestea sunt relativ ieftine, iar echipamentul militar tradiţional este în mare măsura ineficient în contracararea lor.

We cannot be complacent. The behaviour of the inhabitants of our cities where terrorists have struck in recent years is an example for us all. By remaining resilient they are continuing to enjoy and uphold the fundamental rights on which our societies are based while knowing that radical elements might be plotting an attack. We have to find a balance between being aware of this risk, taking adequate and proportionate measures to prevent it from materialising, and not letting it overwhelm our daily lives. Causing disruptions to society is a key aim of terrorists.

Nu ne putem permite să ne complăcem în această stare de lucruri. Comportamentul locuitorilor din oraşele noastre care au fost ţinta unor atentate teroriste în ultimii ani este un exemplu pentru noi toţi. Păstrându-şi curajul şi optimismul, ei continuă să susţină şi să se bucure de drepturile fundamentale care stau la baza societăţilor noastre fiind în acelaşi timp conştienţi de faptul că elementele radicale pot pune la cale atentate. Trebuie să găsim un echilibru între a fi conştienţi de acest risc, a lua măsurile adecvate şi proporţionale pentru a preveni materializarea acestuia şi a nu-l lăsa să ne afecteze viaţa de zi cu zi. Unul din principalele scopuri ale teroriştilor este de a submina societatea.

II. The context of EU action: key measures

II. Contextul acţiunii la nivelul UE: măsuri cheie

The European Union supports the Member States in facing the global threat. Protecting our citizens can succeed only by acting together to deal with this common concern. We should not expect to feel secure without taking some responsibility for providing security.

Uniunea Europeana sprijină statele membre în lupta împotriva ameninţării globale. Numai lucrând împreună pentru rezolvarea acestei probleme de interes comun vom reuşi să ne protejăm cetăţenii. Nu putem să ne aşteptăm să fim în siguranţă fără a ne asuma responsabilitatea de a asigura securitatea.

Europe has therefore been a producer of security and can, and should, continue to do more. We cannot take our values and our way of life for granted – they are a delicate fabric that has to be continuously safeguarded. Terrorism must be fought in full respect of fundamental rights. Terrorists threaten our fundamental rights. The Commission is fully committed to protecting and promoting fundamental rights. Within their scope, we should develop necessary and lawful security measures.

Europa este, aşadar, un furnizor de securitate care poate şi care ar trebui să facă mai mult. Nu putem considera valorile şi modul nostru de viaţă ca fiind intangibile – ele reprezintă ceva fragil care trebuie protejat în permanenţă. Trebuie să luptăm împotriva terorismului respectând pe deplin drepturilor fundamentale. Teroriştii ameninţă drepturile noastre fundamentale. Comisia îşi manifestă angajamentul deplin pentru protejarea şi promovarea drepturilor fundamentale. Trebuie să elaborăm măsuri de securitate necesare şi legale ţinând cont de aceste drepturi.

Across the EU we must unite against terrorism. We must work in solidarity. Terrorism threatens us all - our security, way of life and ideals. We need a common response to a shared challenge.

Pe întreg teritoriul UE, trebuie să ne unim împotriva terorismului. Trebuie să lucrăm solidar. Terorismul reprezintă o ameninţare pentru noi toţi – pentru securitatea, modul de viaţă şi idealurile noastre. Avem nevoie de un răspuns comun la o provocare comună.

Terrorist threats should mostly be addressed at national level – even in the knowledge that the current threat is mostly international. Work at EU level complements these efforts and is built around prevention, protection, prosecution and responding if an attack occurs. These four elements form the core of the EU Counter terrorism strategy, which was adopted first in 2001 and updated most recently in December 2005. The Action Plan to implement on the strategy was updated last in the spring of 2007.

Ameninţările teroriste ar trebui abordate în principal la nivel naţional – chiar dacă ştim că ameninţarea prezentă este în principal la nivel internaţional. Activitatea la nivelul UE completează aceste eforturi şi este construită în jurul prevenirii, protecţiei, urmăririi penale şi răspunsului în cazul în care are loc un atentat. Aceste patru elemente formează nucleul Strategiei UE de combatere a terorismului, care a fost adoptată pentru prima dată în 2001 şi actualizată cel mai recent în decembrie 2005. Planul de acţiune pentru punerea în aplicare a strategiei a fost actualizat cel mai recent în primăvara anului 2007.

Since terrorism is a global phenomenon, the EU also cooperates closely with partner countries and international organisations regarding counter-terrorism legislation, law enforcement and judicial cooperation. The fight against terrorism in its various facets is a standing agenda item in Justice and Home Affairs Ministerial meetings with strategic partners and in other fora such as the UN and the G8. This cooperation has notably resulted in agreements with the United States and Canada on the transfer of Passenger Name Record data allowing to better identify terrorism treats to security, while ensuring protection of personal data. The EU is a major provider of technical assistance to third countries world wide helping them to implement the UN Security Council Resolution 1373 (2001).

Dat fiind că terorismul este un fenomen global, UE cooperează îndeaproape cu ţări partenere şi organizaţii internaţionale în ceea ce priveşte legislaţia antiterorism, punerea în aplicare a legii şi cooperarea judiciară. Lupta împotriva terorismului sub toate aspectele ei este un punct important pe ordinea de zi a reuniunilor miniştrilor de justiţie şi afaceri interne cu partenerii strategici şi în alte astfel de foruri cum ar fi ONU şi G8. Această cooperare a avut ca rezultat principal acordurile cu Statele Unite şi Canada cu privire la transferul de date PNR (Passenger Name Record), ceea ce permite o mai bună identificare a ameninţărilor teroriste la adresa securităţii, asigurând în acelaşi timp protecţia datelor cu caracter personal. UE este un furnizor important de asistenţă tehnică pentru ţări terţe din întreaga lume oferindu-le sprijin în punerea în aplicare a Rezoluţiei 1373 (2001) a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.

The EU Counter Terrorism Strategy defines the way in which the EU can contribute to the fight against terrorism. Key measures identified in the Strategy include:

Strategia UE de combatere a terorismului defineşte modul în care UE poate contribui la lupta împotriva terorismului. Măsurile cheie identificate în Strategie includ:

- Stopping violent radicalisation;

- stoparea radicalizării violente;

- Protecting our critical infrastructure;

- protecţia infrastructurii noastre critice;

- Improving the exchange of information between national authorities and cooperation between all stakeholders when appropriate;

- îmbunătăţirea schimbului de informaţii între autorităţile naţionale şi a cooperării între toate părţile interesate atunci când este necesar;

- Reacting to non conventional threats;

- reacţia la ameninţările neconvenţionale;

- Improving the detection of threats;

- îmbunătăţirea detectării ameninţărilor;

- Depriving terrorists of financial resources;

- privarea teroriştilor de resurse financiare;

- Supporting victims;

- ajutarea victimelor;

- Research and technological development.

- cercetarea şi dezvoltarea tehnologică.

The Commission has suggested a framework in June 2006 on how to evaluate the policies in the field of Freedom, Security and Justice[1]. Evaluating counter-terrorism policies is particularly decisive given the possibility of changed threat assessments and the impact of policy on fundamental rights and operation of markets. The Commission will continuously evaluate adopted counter-terrorism policies and the measures put forward in the package adopted today.

În iunie 2006, Comisia a propus un cadru asupra modului de evaluare a politicilor în materie de libertate, securitate şi justiţie[1]. Evaluarea politicilor anti-teroriste este foarte importantă datorită schimbărilor care pot surveni în evaluarea ameninţării şi datorită impactului politicii asupra drepturilor fundamentale şi funcţionării pieţelor. Comisia va evalua în permanenţă politicile antiterorism adoptate şi măsurile propuse în pachetul adoptat astăzi.

1. VIOLENT RADICALISATION

RADICALIZAREA VIOLENTă

Understanding the motivations behind terrorist activity is a key part of prevention. The Commission is in the process of developing a policy on identifying and addressing the factors contributing to violent radicalisation[2]. Research into this complex area is important and the Commission funds studies, conferences, and projects to share experience and better understand the issue. For example studies on the factors triggering violent radicalisation, the ideologies of radicals and the recruiting methods used to mobilise support for terrorism have been commissioned this year. All these activities takes place within the context of the specific EU Anti-radicalisation Strategy and Action Plan. The Strategy recalls that "The Commission supports this through channelling its policies effectively, including through the investment of funds for research, the organisation of conferences, support for education and inter-cultural engagement, and monitoring at the pan-EU level".

Înţelegerea motivaţiilor care stau in spatele activităţii teroriste este un element cheie al prevenirii. În prezent, Comisia elaborează o politică de identificare şi de abordare a factorilor care contribuie la radicalizarea violentă.[2] Cercetarea în acest domeniu complex este importantă şi Comisia finanţează studii, conferinţe şi proiecte pentru a împărtăşi experienţe şi pentru o mai bună înţelegere a problemei. De exemplu, în acest an au fost solicitate studii cu privire la factorii care duc la radicalizarea violentă, cu privire la ideologiile elementelor radicale şi metodele de recrutare folosite pentru a mobiliza susţinerea terorismului. Toate aceste activităţi au loc în contextul Strategiei şi Planului de acţiune specifice ale UE împotriva radicalizării. Strategia reaminteşte faptul că: „Aceste activităţi sunt susţinute de către Comisie prin canalizarea eficientă a politicilor sale, inclusiv prin investirea de fonduri pentru cercetare, organizarea de conferinţe, sprijin pentru educaţie şi contacte interculturale, precum şi prin monitorizarea la nivel paneuropean.”

2. CRITICAL INFRASTRUCTURE PROTECTION

PROTECţIA INFRASTRUCTURII CRITICE

Protecting our critical infrastructure, such as our roads, railways, bridges, information and communication infrastructures and power stations, is crucial. Such infrastructure is highly interdependent within the EU and globally: the level of security of any individual State depends on the security provided by others.

Protecţia infrastructurii noastre critice, cum ar fi drumurile, căile ferate, podurile, infrastructurile de comunicaţii şi informaţii şi centralele electrice, este crucială. Există o puternică interdependenţă între aceste infrastructuri atât în interiorul UE cât şi la nivel global: gradul de securitate al fiecărui stat depinde de securitatea furnizată de celelalte state.

The EU adds value by establishing minimum standards for security and eliminating, as far as possible, weak links and vulnerabilities[3]. Action at EU level supports Member States, while respecting the principle of subsidiarity. Ultimately it is the responsibility of each Member State to manage arrangements for the protection of critical infrastructures within their national borders.

UE aduce un plus de valoare prin stabilirea de standarde minime de securitate şi eliminarea pe cât posibil a verigilor slabe şi a vulnerabilităţilor.[3] Acţiunea la nivelul UE sprijină statele membre, cu respectarea principiului subsidiarităţii. În cele din urmă, este responsabilitatea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare pentru protecţia infrastructurilor critice în interiorul graniţelor naţionale ale acestora.

A proposal for a general policy framework on Critical Infrastructure Protection is being discussed in Council and the Commission is hopeful that results will be achieved soon. This should allow us to focus on the assets and sectors that need greater attention.

În prezent, se discută în cadrul Consiliului o propunere privind cadrul politic general pentru protecţia infrastructurii critice, iar Comisia îşi exprimă speranţa că, în curând, se vor obţine şi rezultate. Aceasta ne va permite să ne concentrăm asupra elementelor şi sectoarelor care necesită o mai mare atenţie.

3. URBAN TRANSPORT SECURITY

SECURITATEA TRANSPORTULUI URBAN

In reply to the call by EU Heads of State and Government[4], the Commission has assessed how the European Community can best contribute towards securing European urban transport[5] from terrorist attacks.

Ca răspuns la apelul şefilor de stat şi de guvern din UE[4], Comisia a evaluat modul în care Comunitatea Europeană poate contribui cel mai eficient la protejarea transportului urban european[5] împotriva atentatelor teroriste.

Improving security in urban transport systems, whilst maintaining a full and unrestricted service, is extremely challenging. With very few exceptions, the equipment and infrastructure supporting urban transport were not originally selected or constructed with security considerations in mind. To reach improved security levels for European urban transport systems, a close cooperation between Member States and all the national authorities and operators involved is necessary at a European level. To facilitate such cooperation, the Commission will set up a specific Urban Transport Security Expert Working Group, which will work in close association with other specific workgroups set up under the general policy framework on Critical Infrastructure Protection. The background to this particular action can be found in the Annex to this Communication.

Îmbunătăţirea securităţii sistemelor de transport urban, menţinând în acelaşi timp un serviciu complet şi fără restricţii, reprezintă o adevărată provocare. Cu foarte mici excepţii, echipamentele şi infrastructura corespunzătoare transportului urban nu au fost iniţial alese sau construite ţinând seama de aspectul securitate. Este necesară o cooperare strânsă la nivel european între statele membre şi toate autorităţile naţionale şi operatorii implicaţi în vederea atingerii unui grad înalt de securitate al sistemelor europene de transport urban. Pentru a facilita această cooperare, Comisia va institui un Grup de experţi în securitatea transportului urban care va lucra în strânsă legătură cu alte grupuri de lucru specifice instituite în cadrul politic general referitor la protecţia infrastructurii critice. Contextul acestei acţiuni specifice poate fi găsit în anexa la prezenta comunicare.

4. EXCHANGE OF INFORMATION

SCHIMBUL DE INFORMAţII

Exchange of information – in compliance with fundamental rights including data protection – is essential. The PNR proposal which is part of this package demonstrates it. Much has been done by the Commission. Telecom and internet service providers now have to retain their data, as a consequence of the Data Retention Directive. The principle of availability has made its first step with the Prüm Treaty: soon, all Member States' databases on fingerprints, DNA and vehicle registration will be accessible to the authorities of other Member States.

Schimbul de informaţii – cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale inclusiv protecţia datelor cu caracter personal – este esenţial. Propunerea PNR care este parte a prezentului pachet demonstrează acest lucru. Comisia a luat numeroase măsuri în această privinţă. Furnizorii de servicii internet şi de telecomunicaţii trebuie acum să păstreze datele pe care le deţin în conformitate cu Directiva privind păstrarea datelor. Primul pas spre consacrarea principiului disponibilităţii a fost făcut odată cu Tratatul de la Prüm: în curând, toate bazele de date ale statelor membre cu informaţii despre amprente digitale, ADN şi vehiculele înmatriculate vor fi accesibile autorităţilor din celelalte state membre.

The Commission plans to fund activities aimed at making this work or making it work better. Agreement has been reached to give law enforcement authorities access to the Visa Information System (VIS) once it becomes operational. Access to the VIS will allow police and other law enforcement authorities, as well as Europol, to consult data in the Visa Information System. It will store data on up to 70 million people concerning visas for visits to, or transit through, the Schengen Area. These data will include the applicants' photograph and their ten fingerprints. The VIS will become the largest ten finger print system in the world.

Comisia intenţionează să finanţeze activităţi cu scopul realizării sau îmbunătăţirii acestora. S-a ajuns la un acord care permite autorităţilor de aplicare a legii să aibă acces la Sistemul de Informaţii privind Vizele (SIV) de îndată ce devine operaţional. Aceasta va permite poliţiei şi altor autorităţi de aplicare a legii, precum şi Europol, să consulte datele din Sistemul de Informaţii privind Vizele. SIV va stoca date privitoare la vizele de şedere sau de tranzit în spaţiul Schengen pentru un număr de până la 70 milioane de persoane. Aceste date vor include fotografia şi cele zece amprente digitale ale solicitantului. SIV va deveni cel mai mare sistem care conţine cele zece amprente digitale din lume.

All these developments need to be underpinned by a robust framework on data protection. The Council is expected to satisfactorily conclude its discussions on the Commission's proposed Framework Decision in this respect by the end of this year.

Toate aceste evoluţii trebuie să fie susţinute de un cadru legislativ solid privind protecţia datelor. Se preconizează că discuţiile privitoare la decizia-cadru propusă de către Comisie se vor finaliza de către Consiliu în mod satisfăcător până la sfârşitul acestui an.

5. CHEMICAL, BIOLOGICAL, RADIOLOGICAL AND NUCLEAR ("CBRN") WEAPONS

ARME CHIMICE, BIOLOGICE, RADIOLOGICE şI NUCLEARE (CBRN)

Although explosives are the weapons most frequently used by terrorists, it is also essential that we stop terrorists from having access to CBRN weapons. Some of these have the capacity to infect thousands of people, contaminate soil, buildings and transport assets, destroy agriculture and infect animal populations and affect the food supply chain. A green paper on bio-preparedness was adopted in July 2007.

Deşi explozivele sunt armele folosite cu precădere de terorişti, este, de asemenea, esenţial să împiedicăm accesul teroriştilor la armele CBRN. Unele dintre aceste arme au capacitatea de a infecta mii de oameni, de a contamina solul, clădirile şi mijloacele de transport, de a distruge agricultura şi de a infecta populaţiile de animale, afectând toate componentele lanţului alimentar. În iulie 2007, s-a adoptat o carte verde privind pregătirea pentru ameninţările biologice.

Workshops with practitioners on law enforcement, health and science are being held to develop a guide to best practices on preparedness and response. The challenge is to bring together authorities active in many different fields: customs, police, the military, bio-industry, health communities, academic institutions and bioresearch institutes. The Commission is also gathering expertise in the radiological and nuclear field. The fear of dirty bombs and nuclear terrorism continues to trouble our society and those responsible for its protection. Terrorists and other criminals have already shown an interest in this. Today’s interconnected economies and societies not only provide the basis for global development and cooperation, they also facilitate the illicit trafficking of radioactive and nuclear materials. The Commission intends to submit a package of policy proposals on CBRN in early 2009.

Sunt organizate seminarii cu specialişti în domeniile aplicării legii, medical şi ştiinţific pentru a elabora un ghid de bune practici privind pregătirea şi răspunsul în cazul situaţiilor de urgenţă. Provocarea constă în a reuni autorităţile active în diferite domenii: vama, poliţia, armata, bio-industria, serviciile medicale, instituţiile academice şi institutele de cercetare biologică. De asemenea, Comisia reuneşte expertize în domeniul radiologic şi cel nuclear. Teama de bombe „murdare” şi de terorismul nuclear continuă să preocupe societatea noastră şi pe cei responsabili cu protecţia ei. Teroriştii şi alte elemente criminale şi-au arătat deja interesul în acest sens. Gradul de interconectare al economiilor şi societăţilor din ziua de astăzi nu asigură doar baza pentru dezvoltarea şi cooperarea la nivel global ci, în acelaşi timp, facilitează traficul ilicit de materiale radioactive şi nucleare. Comisia intenţionează să prezinte un pachet de propuneri de politică privind armele CBRN la începutul anului 2009.

6. DETECTION TECHNOLOGIES

TEHNOLOGII DE DETECTARE

Sound, tested, accessible, affordable and mutually recognised detection technologies are an indispensable asset in counter-terrorism work. New technologies should not just be the preserve of the terrorists. Detection tools play a crucial role in the work of security authorities. Working with the private sector is crucial and the Commission is facilitating this. A green paper on detection technologies was published in 2006, and the responses are in the process of being analysed. Detection issues also feature prominently in the EU Action Plan on Explosives, adopted as part of the current package.

Tehnologiile de detectare fiabile, testate, accesibile, disponibile şi recunoscute reciproc reprezintă o componentă indispensabilă a acţiunii de contracarare a terorismului. Noile tehnologii nu ar trebui să fie rezervate doar teroriştilor. Instrumentele de detectare joacă un rol crucial în activitatea autorităţilor de securitate. Colaborarea cu sectorul privat este esenţială iar Comisia facilitează acest lucru. În anul 2006, a fost publicată o carte verde privind tehnologiile de detectare, iar răspunsurile sunt în curs de analizare. Aspectele referitoare la detectare constituie, de asemenea, un element fundamental în planul de acţiune al UE privind materialele explozive, care a fost adoptat ca parte a acestui pachet.

7. DEPRIVING TERRORISTS OF FINANCIAL RESOURCES

PRIVAREA TERORIşTILOR DE RESURSE FINANCIARE

Efforts have to be maintained, strengthened to deprive terrorists of financial resources. By now, EC legislation is in place, but increasingly there is a need to address broader non-legislative actions, such as transparency measures, to ensure that EU Member States have the tools to fight terrorist financing. The Commission is continuing to work with Member States to improve ways of freezing and confiscating terrorist assets and crime related proceeds, as well as to establish common minimum training standards for financial investigators, and is promoting efficient cooperation among Financial Intelligence Units at EU level.

Trebuie menţinute şi întărite eforturile pentru privarea teroriştilor de resurse financiare. A fost deja adoptată legislaţia comunitară, însă apare din ce în ce mai frecvent nevoia de a prevedea acţiuni nelegislative mai vaste, cum ar fi măsurile de transparenţă, pentru a se asigura că statele membre ale UE deţin instrumentele necesare pentru a lupta împotriva finanţării terorismului. Comisia continuă să conlucreze cu statele membre pentru a îmbunătăţi modalităţile de îngheţare şi confiscare a activelor teroriştilor şi a bunurilor conexe unor infracţiuni precum şi în vederea stabilirii de standarde minime comune de formare a inspectorilor financiari, promovând, în acelaşi timp, cooperarea eficientă între unităţile de informaţii financiare la nivelul UE.

8. VICTIMS OF TERRORISM

VICTIME ALE TERORISMULUI

THE COMMISSION IS COMMITTED TO PROMOT ing solidarity with, and assistance to, victims of terrorism.

Comisia îşi manifestă angajamentul pentru promovarea sprijinului şi solidarităţii cu victimele terorismului.

The Commission provides financial assistance[6] to organisations which represent victims' interests. It has financed innovative and cross-border projects with the aim of helping victims get their lives back to the way they were before the terrorist attack - as much as possible.

Comisia acordă ajutor financiar[6] organizaţiilor care reprezintă interesele victimelor. Au fost finanţate proiecte transfrontaliere inovatoare cu scopul de a ajuta victimele, pe cât posibil, să revină la modul de viaţă avut înaintea atentatelor teroriste.

9. RESEARCH AND TECHNOLOGICAL DEVELOPMENT

CERCETARE şI DEZVOLTARE TEHNOLOGICă

In 2004 the Commission launched a three-year “Preparatory Action for Security Research (PASR)” in the field of Security Research. With three annual budgets of € 15 million, the Preparatory Action was a first step towards a new Security theme in the 7th RTD Framework Programme (FP7).

În 2004, Comisia a lansat o „Acţiune pregătitoare pentru cercetarea în domeniul securităţii” (PASR) cu o durată de trei ani. Având trei bugete anuale de 15 milioane €, acţiunea pregătitoare a reprezentat un prim pas către elaborarea unui nou capitol dedicat securităţii din cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (FP7).

Under PASR, 39 projects[7] have been funded. Building on PASR, the 7th RTD Framework Programme (FP7, 2007-2013) saw a substantial increase of the budget for Security Research to 1,4 billion € including covering topics such as the detection of explosives, the protection against CBRN terrorism, crisis management and the protection of critical infrastructure.

Au fost finanţate 39 de proiecte[7] în cadrul PASR. Bazându-se pe PASR, Al 7-lea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (FP7, 2007-2013) a înregistrat o creştere importantă a bugetului pentru cercetare în domeniul securităţii de până la 1,4 miliarde € incluzând tratarea unor subiecte cum ar fi detectarea explozibililor, protecţia împotriva terorismului CBRN, gestionarea situaţiilor de criză şi protecţia infrastructurii critice.

In parallel, a European Security Research and Innovation Forum (ESRIF) has been created[8]. ESRIF will build on the work already done by the Group of Personalities[9] and the European Security Research Advisory Board (ESRAB)[10].

În paralel, a fost creat Forumul european pentru cercetare şi inovare în domeniul securităţii (ESRIF)[8]. ESRIF se va baza pe activitatea desfăşurată deja de Grupul personalităţilor[9] şi Consiliul consultativ european de cercetare în domeniul securităţii (CCECS)[10].

The objective of the ESRIF is to support civil security policy-making with the appropriate technology and knowledge base by establishing a mid- and long-term Joint Security Research Agenda that will involve all European stakeholders from both the supply and the demand sides. This agenda should contain a research roadmap based on the future needs of the public and private end-users and the state-of-the-art security technologies.

Obiectivul ESRIF este de a sprijini procesul decizional în materie de securitate civilă cu ajutorul unor tehnologii şi a unei baze de cunoştinţe corespunzătoare, prin stabilirea unei agende comune de cercetare în domeniul securităţii pe termen mediu şi lung care va implica toate părţile interesate la nivel european, atât din partea cererii, cât şi a ofertei. Această agendă ar trebui să conţină o foaie de parcurs a cercetării, bazată pe necesităţile viitoare ale utilizatorilor finali din sectorul public şi privat şi pe cele mai sofisticate tehnologii în materie de securitate.

The Joint Security Research Agenda will aim to be the reference document for security research programming for the next coming years, at national, regional and industrial level, taking into account the research that will be carried out at European level as decided in the 7th RTD Framework Programme. The Commission will ensure that the necessary links will be established between the different counter-terrorism activities and the appropriate ESRIF Working Groups.

Agenda comună de cercetare în domeniul securităţii îşi propune să devină documentul de referinţă pentru programarea activităţilor de cercetare în domeniul securităţii în următorii ani, la nivel naţional, regional şi industrial, ţinând cont de activităţile de cercetare care vor fi efectuate la nivel european aşa cum prevede cel de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. Comisia se va asigura că vor fi stabilite legăturile necesare între diferitele activităţi de contracarare a terorismului şi grupurile de lucru ESRIF corespunzătoare.

III. A new package of proposals: stepping up the fight against terrorism

III. Un nou pachet de propuneri: intensificarea luptei împotriva terorismului

The different elements of the package all respond to clear calls for action by the Commission – mostly from the European Council or JHA Council meetings. The measures proposed are the result of carefully prepared work involving extensive consultations with stakeholders, including member States representatives, NGOs and other public and private bodies. The recent foiled attacks in Germany, Denmark and Austria serve to remind us all that the terrorist threat is unfortunately still real and that further measures are required. In addition to implementing the EU Counter-terrorism strategy, the measures envisaged also contribute to the implementation of the general United Nations Global Counter-terrorism strategy, as adopted by the General Assembly in September 2006.

Diferitele componente ale pachetului răspund la apelurile clare de acţiune adresate Comisiei – în special în cadrul reuniunilor Consiliului European şi ale Consiliului JAI. Măsurile propuse sunt rezultatul unei activităţi atent pregătite care a implicat consultări ample cu părţile interesate, inclusiv reprezentanţi ai statelor membre, ONG-uri şi alte organizaţii din sectorul public şi privat. Atentatele dejucate recent în Germania, Danemarca şi Austria ne reamintesc tuturor faptul că, din nefericire, ameninţarea teroristă este încă reală şi că sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea acestora. Pe lângă punerea în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului, măsurile preconizate contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a Strategiei globale a Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva terorismului, astfel cum a fost adoptată de Adunarea Generală în septembrie 2006.

This security package aims to improve the security of Europe and face the terrorist threat by:

Acest pachet de măsuri are ca scop îmbunătăţirea securităţii în Europa şi combaterea ameninţării teroriste prin următoarele mijloace:

- Dealing with those who support terrorism. The dissemination of terrorist propaganda, training of terrorists, financing of terrorism, circulation of information on bomb-making and explosives and public provocations to commit terrorist offences should be recognised as crimes and subject to appropriate criminal penalties across the European Union. The proposed amendment of the 2002 Framework Decision will ensure that all Member States define these activities as crimes and apply criminal sanctions, including imprisonment, to their perpetrators. The European Arrest and Evidence Warrants will also have to be used to the full for this purpose.

- Luarea de măsuri împotriva celor care susţin terorismul. Diseminarea propagandei teroriste, instruirea teroriştilor, finanţarea terorismului, răspândirea de informaţii referitoare la fabricarea bombelor şi la explozibili şi incitarea publică la săvârşirea de infracţiuni de terorism ar trebui considerate infracţiuni, pasibile de sancţiuni penale adecvate pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Propunerea de modificare a deciziei cadru din 2002 va garanta că toate statele membre definesc aceste fapte ca infracţiuni şi că aplică sancţiuni penale, inclusiv pedeapsa cu închisoarea, celor care le săvârşesc. În acest scop vor trebui să fie utilizate la maximum mandatele europene de arestare şi de obţinere a probelor.

- Practical action to stem the use of explosives. A large number of different actions will be pursued aimed at making it more difficult for terrorist to have access to explosives or precursors to explosives and to enhance the tools available to law enforcement authorities to prevent terrorist attacks using explosives, either commercial or improvised. This includes rapid alert systems on lost and stolen explosives and suspicious transactions, a network of experts on bomb-disposal and de-activation, and the vetting of personnel involved in the explosives industry. Co-operation between the public and private sectors is crucial.

- Măsuri practice pentru împiedicarea folosirii explozibililor Se vor iniţia numeroase acţiuni diverse în vederea împiedicării accesului teroriştilor la explozibili şi la materiale care ajută la fabricarea acestora şi în vederea îmbunătăţirii instrumentelor pe care autorităţile de aplicare a legii le au la dispoziţie pentru a preveni atentatele teroriste cu explozibili, achiziţionaţi pe diferite căi sau de fabricaţie artizanală. Acestea includ sisteme de alertare rapidă în cazul dispariţiei sau furtului de explozibili şi al tranzacţiilor suspecte, o reţea de experţi în înlăturarea şi dezactivarea bombelor şi verificarea personalului care lucrează în industria explozibililor. Cooperarea între sectoarele publice şi private este esenţială.

- Establishing a European system for the exchange of Passenger Name Records ("PNR"). Member States must collect these records, process them and, where appropriate, exchange them with others. PNR has been associated mostly with negotiations outside the EU in particular the United States. The Union is at least as much a potential target as the United States. Passenger Name Records are important because past experience shows that many terrorist plots involve travel between the EU and a third country at some stage.

- Instituirea unui sistem european în vederea schimbului de date PNR („PNR”). Statele membre trebuie să colecteze aceste date, să le proceseze şi, atunci când este cazul, să facă schimb de informaţii cu celelalte state. PNR este asociat în principal negocierilor cu statele din afara UE, în special cu Statele Unite. Uniunea este o ţintă potenţială cel puţin în aceeaşi măsură ca şi Statele Unite. Datele PNR sunt importante deoarece experienţele din trecut arată că multe comploturi teroriste implică într-o anumită etapă deplasări între UE şi o ţară terţă.

- The Commission is also adopting its report on the implementation of the present Framework Decision on terrorism . Member States need to act more decisively to put the regime adopted in 2002 into their law to support the work of their police forces, prosecutors and judges.

- De asemenea, Comisia adoptă raportul său privind punerea în aplicare a prezentei decizii-cadru privind terorismul. Statele membre trebuie să acţioneze mai hotărât pentru a transpune sistemul adoptat în 2002 în legislaţiile naţionale pentru a sprijini activitatea poliţiei, procurorilor şi judecătorilor.

Conclusion

Concluzie:

We must continue to work at EU level to counter the threat of terrorism, while also duly developing the external dimension of this policy. There is no choice but to do so due to the international and cross border nature of the threat and common interests across the EU as a result of successful EU development. The EU adds value by supporting Member States and addressing cross border issues. It is the Member States which are ultimately responsible for protecting their citizens. Security policy must both seek to protect EU citizens and go hand in hand with respecting fundamental rights. Terrorism is a multifaceted and complex challenge. Work at EU level therefore seeks to address all aspects of the challenge - prevention, protection, prosecution and responding if an attack occurs. The current package demonstrates the European Commission's commitment to continue addressing these challenges and puts another building block in place to strengthen our defences against terrorism.

Trebuie să continuăm să acţionăm la nivelul UE pentru a combate ameninţarea terorismului, concomitent cu dezvoltarea în mod corespunzător a dimensiunii externe a acestei politici. Nu există altă opţiune să acţionăm în acest sens datorită caracterului internaţional şi transfrontalier al ameninţării şi intereselor comune care există pe tot cuprinsul UE ca rezultat al dezvoltării reuşite a acesteia. UE aduce un plus de valoare prin sprijinirea statelor membre şi abordarea problemelor transfrontaliere. În cele din urmă, este responsabilitatea statelor membre să-şi protejeze cetăţenii. Politica de securitate trebuie să protejeze cetăţenii UE garantând, în acelaşi timp, respectarea drepturilor fundamentale. Terorismul reprezintă o provocare complexă, cu multiple faţete. Astfel, activitatea la nivelul UE urmăreşte să abordeze toate aspectele acestei provocări - prevenirea, protecţia, urmărirea penală şi răspunsul în cazul în care are loc un atentat. Pachetul de propuneri prezent demonstrează angajamentul Comisiei Europene de a continua să abordeze aceste provocări şi pune o piatră de temelie la întărirea apărării noastre împotriva terorismului.

ANNEX: Tackling Urban Transport Security

ANEXĂ: Securitatea transportului urban

Urban transport is highly complex, involving numerous transport providers, local service industries and millions of daily passengers. It is easily accessible, with multiple stops and interchanges. In terms of security, there is generally no passenger screening and little, if any, access control. In addition, there is a wide variation in terms of threat assessment and vulnerability of different transportation modes. The result of this complexity means that a "one size fits all" approach to security is not appropriate.

Transportul urban este extrem de complex, implicând numeroşi furnizori de servicii de transport, industrii de servicii locale şi milioane de pasageri zilnici. Este uşor accesibil, cu multiple opriri şi puncte de conexiune. În termeni de securitate, nu există în general o verificare a pasagerilor, iar controlul de acces este efectuat într-o măsură prea mică sau deloc. În plus, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte evaluarea ameninţărilor şi vulnerabilitatea diferitelor modalităţi de transport. Datorită acestei complexităţi, nu este indicată o abordare unică a problemelor de securitate.

Currently, security for urban transport is provided by transport operators, and local and national authorities. Whereas European measures are in place for aviation, maritime transport and international transport of goods, no comparable measures exist for urban transport. In addition, whereas aviation and maritime transport measures can build on rules established in international organisations, neither international organisations nor rules exist for urban passenger transport.

În prezent, securitatea transportului urban este asigurată de operatorii de transport şi de autorităţile locale şi naţionale. Deşi există prevederi europene privind aviaţia, transportul maritim şi transportul internaţional de mărfuri, nu există prevederi similare privind transportul urban. Mai mult, în timp ce măsurile privind transportul aerian şi maritim pot fi luate pe baza normelor stabilite în cadrul organizaţiilor internaţionale, în cazul transportului de pasageri urban nu există astfel de organizaţii internaţionale sau norme.

As indicated under point 3 of this Communication, the Commission will set up an Urban Transport Security Expert Working Group to deal with these issues. This will enable an exchange of best practice and lessons learnt – positive and negative – in four key areas: organisational measures ; surveillance and detection ; more resilient equipment and installations ; and incident management . In the longer term, this could lead to commonly agreed security criteria and benchmarks, allowing authorities and operators to carry out self-assessments and to develop security plans.

Astfel cum s-a menţionat la punctul 3 al prezentei comunicări, Comisia va institui un Grup de experţi în securitatea transportului urban care se va ocupa de aceste aspecte. Aceasta va permite schimbul de bune practici şi lecţii învăţate – atât pozitive, cât şi negative – în patru domenii principale: măsuri organizatorice ; supraveghere şi detectare ; echipamente şi instalaţii mai rezistente ; şi gestionarea incidentelor . Pe termen lung, aceasta ar putea duce la elaborarea de comun acord a unor criterii de securitate şi indicatori de referinţă care să permită autorităţilor şi operatorilor să realizeze autoevaluări şi să elaboreze planuri de securitate.

The Commission invites each Member State to nominate a national Focal Point who will facilitate the work of the Urban Transport Security Expert Working Group, ensuring its clarity of purpose and the consistency of national contributions, as well as monitoring progress. The Focal Point should be a representative of the Member State's appropriate transport security authority.

Comisia invită fiecare stat membru să desemneze un punct focal naţional care va facilita activitatea Grupului de experţi în securitatea transportului urban garantând astfel claritatea obiectivelor sale şi coerenţa contribuţiilor naţionale şi care va contribui, de asemenea, la analizarea progreselor înregistrate. Punctul focal ar trebui să fie un reprezentant al autorităţii competente pentru securitatea transporturilor din statul membru în cauză.

Member States, authorities and operators alike are encouraged to introduce and test new security concepts, technologies and hardware and software solutions. All the lessons learnt can be of greater benefit to the Community if they are shared through the Urban Transport Security Expert Working Group and a European technology ledger or through on-the-job learning initiatives as a result of cooperation between operators. In addition, the Commission will establish a permanent list of on-going publicly-financed research and development projects in this area, encouraging a special emphasis on human factors and new technologies. Representatives will be encouraged to get involved and identify, where appropriate, new security-related research needs.

Atât statele membre, cât şi autorităţile şi operatorii de transport, sunt încurajaţi să introducă şi să testeze noi concepte, noi tehnologii şi noi soluţii informatice în domeniul securităţii. Toate lecţiile învăţate pot fi de un real folos Comunităţii dacă sunt împărtăşite tuturor prin intermediul Grupului de experţi în securitatea transportului urban şi a unui registru tehnologic european sau prin intermediul sesiunilor de formare la locul de muncă organizate în cadrul cooperării dintre operatorii de transport. În plus, Comisia va stabili o listă permanentă cu proiectele de cercetare şi de dezvoltare din aceste domeniu aflate în desfăşurare, care beneficiază de fonduri publice şi care încurajează punerea accentului pe factorul uman şi pe noile tehnologii. Reprezentanţii vor fi încurajaţi să se implice în aceste activităţi şi să identifice, unde este cazul, noile necesităţi de cercetare în materie de securitate.

Finally, the Commission will take appropriate steps to encourage that EU funded urban transport projects contain, where deemed necessary, an adequate security dimension.

În cele din urmă, Comisia va lua toate măsurile necesare pentru a încuraja includerea în proiectele de transport urban finanţate de Uniunea Europeană, atunci când este necesar, a unei dimensiuni de securitate adecvată.

[1] Communication on evaluation of EU policies in the area of Freedom, Security and Justice - COM(2006) 332, 28.6.2006.

[1] Comunicarea privind evaluarea politicilor UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei [(COM (2006)332)] din 28 iunie 2006.

[2] See for example the September 2005 Communication COM(2005) 313.

[2] A se vedea, de exemplu, Comunicarea Comisiei COM(2005)313 din septembrie 2005.

[3] The Commission adopted on 12 December 2006 a Communication on a European Programme for Critical Infrastructure Protection (EPCIP) - COM(2006) 786 - and a proposal for a Directive on the identification and designation of European Critical Infrastructure and the assessment of the need to improve their protection - COM(2006) 787.

[3] La 12 decembrie 2006, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind un Program european pentru protecţia infrastructurii critice (EPCIP) COM(2006)786 final şi o propunere de Directivă privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de a îmbunătăţi protecţia acestora COM(2006) 787 final.

[4] The Council of the European Union – Declaration on combating terrorism of 29 March 2004 (Document 07906/04).

[4] Consiliul Uniunii Europene - Declaraţia din 29 martie 2004 privind combaterea terorismului (Document 07906/04)

[5] Defined as collective passenger land transport carried out by buses, surface and underground trains and trams ('light railways').

[5] Definit ca transport terestru de pasageri, realizat cu ajutorul autobuzelor, trenurilor de suprafaţă sau subterane, şi tramvaielor („trenurile uşoare”).

[6] Council Decision of 12 February 2007 establishing for the period 2007 to 2013, as part of the General Programme on Fundamental Rights and Justice, the Specific Programme ‘Criminal Justice’.

[6] Decizia din 12 februarie 2007 a Consiliului de constituire, pentru perioada 2007-2013, a programului specific „Justiţie penală” ca parte a programului general „Drepturi fundamentale şi justiţie”

[7] A description of the 39 PASR research projects, including final and intermediate results, can be found on: http://ec.europa.eu/enterprise/security/articles/article_2007-02-23_en.htm

[7] O descriere a celor 39 de proiecte de cercetare PASR, inclusiv rezultatele finale şi intermediare, este disponibilă la adresa internet: http://ec.europa.eu/enterprise/security/articles/article_2007-02-23_en.htm

[8] The creation of ESRIF was announced in the Commission Communication on a public/private dialogue in the field of European security research and innovation - COM(2007) 511, 11.9.2007.

[8] Crearea ESRIF a fost anunţată în Comunicarea Comisiei privind dialogul public-privat în domeniul cercetării şi inovaţiei europene în materie de securitate [(COM(2007)511 final] din 11.9.2007.

[9] The ‘Group of Personalities’ (GoP) was set up in 2003. In its final report (Research for a Secure Europe: Report of the Group of Personalities in the field of Security Research, 15 March 2004, http://ec.europa.eu/enterprise/security/doc/gop_en.pdf.), the GoP recommended the launch of a security research theme in FP7 with a minimum threshold of ¬ 1 billion per annum as well as the creation of the European Security Research Advisory Board (ESRAB).

[9] „Grupul personalităţilor” (GoP) a fost înfiinţat în 2003. În raportul său final (Cercetare pentru o Europă sigură: Raportul Grupului personalităţilor cu privire la cercetarea în domeniul securităţii, 15 martie 2004, http://ec.europa.eu/enterprise/security/doc/gop_en.pdf.), GoP a recomandat lansarea unei teme de cercetare în domeniul securităţii în cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru, cu un plafon minim de 1 milion € pe an, precum şi crearea Consiliului consultativ european de cercetare în domeniul securităţii (CCECS).

[10] The ESRAB Board was created by Co), the GoP recommended the launch of a security research theme in FP7 with a minimum threshold of € 1 billion per annum as well as the creation of the ‘European Security Research Advisory Board’ (ESRAB).

[10] CCECS a fost instituit prin Decizia 2005/516/CE a Comisiei din 22 aprilie 2005 şi şi-a publicat raportul final la 22 septembrie 2006. Raportul recomandă lansarea unei cercetări pluridisciplinare orientate către un obiectiv precis. Aceasta ar trebui să-i asocieze pe utilizatorii finali şi pe furnizori pentru definirea şi executarea proiectului. Raportul a identificat o serie de domenii, inclusiv cel al securităţii infrastructurilor, în care trebuie stimulată inovarea şi îmbunătăţită utilizarea cercetării în produsele şi serviciile furnizate. În cele din urmă, raportul CCECS a sugerat, de asemenea, „crearea unui Comitet european pentru securitate (ulterior ESRIF), pentru a promova un dialog mai susţinut şi o viziune comună asupra necesităţilor Europei în materie de securitate. Comitetul ar trebui să reunească, într-un mod nebirocratic, înalţi reprezentanţi cu autoritate ai comunităţilor publice şi private pentru a elabora împreună o agendă strategică în materie de securitate şi pentru a acţiona ca un potenţial organism de referinţă pentru punerea în aplicare a iniţiativelor şi programelor existente”.

[11] The ESRAB Board was created by Commission Decision 2005/516/EC on 22 April 2005 and published its final report on 22 September 2006. It recommends that multidisciplinary mission-oriented research should be undertaken. It should combine end-users and suppliers in project definition and execution. The report identified a number of areas, including security of infrastructures, to stimulate innovation and improve the use of research in procured products and services. Finally, the ESRAB report also suggested ‘the creation of a European Security Board (the later ESRIF), to foster greater dialogue and a shared view of European security needs. The board should bring together, in a non-bureaucratic manner, authoritative senior representatives from the public and private communities to jointly develop a strategic security agenda and act as a possible reference body for the implementation of existing programmes and initiatives’.