[pic] | COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES |

[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Brussels, 30.1.2008

Bruxelles, 30.1.2008

SEC(2008) 93

SEC(2008) 93

COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT accompanying the

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI care însoțește

Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the provision of food information to consumers SUMMARY OF THE IMPACT ASSESSMENT REPORT ON GENERAL FOOD LABELLING ISSUES

Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind furnizarea de informații consumatorilor referitoare la produsele alimentare REZUMATUL RAPORTULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI PRIVIND ASPECTELE DE ETICHETARE GENERALĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE

{COM(2008) 40 final}{SEC(2008) 92}{SEC(2008) 94}{SEC(2008) 95}

{COM(2008) 40 final}{SEC(2008) 92}{SEC(2008) 94}{SEC(2008) 95}

SUMMARY

REZUMAT

INTRODUCTION

INTRODUCERE

General food labelling is governed by Directive 2000/13/EC, a codified version of Directive 79/112/EC. Although one major recent amendment was introduced in 2003 (allergenic ingredients) most of the provisions date back to 1978. The evolution of both the foods market and consumers' expectations renders the update and modernisation of this legislation necessary.

Regulile de etichetare generală a produselor alimentare sunt reglementate de Directiva 2001/13/CE, o versiune codificată a Directivei 79/112/CE. Deși în 2003 a fost introdus un amendament major (privind ingredientele alergenice), cele mai multe prevederi ale directivei datează din 1978. Evoluția concomitentă a pieței produselor alimentare și a așteptărilor consumatorilor face necesară actualizarea și modernizarea acestei legislații.

The revision of the Community legislation on general food labelling and nutrition labelling is included in the Commission work programme for simplification.

Modificarea legislației comunitare cu privire la regulile generale de etichetare a alimentelor și la etichetarea nutrițională face parte din programul de lucru al Comisiei pentru simplificare.

PROCEDURAL ISSUES AND CONSULTATION OF INTERESTED PARTIES

Aspecte procedurale şI CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE

The main stakeholders were consulted in 2003 - 2007. The basis of the consultation process was the conclusion of a study carried out in 2003 on the evaluation of the food labelling legislation. The conclusions of this study identified the key points on which the Commission should focus in the context of a proposal aiming at modernising the Community legislation on labelling and meeting consumers' aspirations.

Principalele părți interesate au fost consultate în perioada 2003-2007. La baza procesului de consultare a stat concluzia unui studiu de evaluare a legislației privind etichetarea produselor alimentare, efectuat în anul 2003. În concluziile acestui studiu au fost identificate punctele principale asupra cărora ar trebui să se concentreze Comisia în contextul unei propuneri vizând modernizarea legislației Comunității privind etichetarea și care să corespundă aspirațiilor consumatorilor.

There were broad surveys of all interested parties seeking their views on the existing legislation and the needs for change. An open consultation was conducted over the internet from 13 March 2006 to 16 June 2006.

S-au efectuat ample sondaje ale tuturor părților interesate, care au analizat opiniile acestora privind dispozițiile legislației existente, precum și necesitatea unor modificări. În perioada 13.3.2006–16.6.2006 s-a desfășurat pe internet o consultare deschisă.

A Commission Inter-Service Group on the Impact Assessment was set up. The impact assessment results were scrutinised by the European Commission Impact Assessment Board (IAB), which gave its opinion.

A fost constituit un grup de coordonare între serviciile Comisiei privind evaluarea impactului. Rezultatele evaluării impactului au fost analizate de Comitetul de evaluare a impactului din cadrul Comisiei Europene, care a emis avizul său.

PROBLEM IDENTIFICATION

Identificarea problemei

The Impact Assessment concerns the revision of Directive 2000/13/EC providing for compulsory information on the label of foods. The main purpose of this legislation has not been questioned by stakeholders during extensive consultation. The basic contents of the existing requirements are seen as a valuable acquis and there seems no desire from stakeholders for a change in the core components of the legislation.

Evaluarea impactului privește modificarea Directivei 2000/13/CE, care prevede prezentarea de informații obligatorii pe etichetele produselor alimentare. Niciuna dintre părțile interesate nu a pus la îndoială obiectivul principal al acestei legislații. Conținutul de bază al cerințelor actuale este considerat drept un acquis valoros și nici una dintre părțile interesate nu pare să dorească modificarea componentelor esențiale ale legislației.

However, there are certain aspects of the legislation that do not work efficiently and do not fully meet the original objectives. There is a general criticism about the piecemeal approach in the delivery of the entire spectrum of Community labelling legislation and, more specifically, a lack of coordination of implementation dates. For the horizontal food labelling concerns have been expressed about the lack of clarity and legal certainty, and the failure of the rules to address current stakeholders needs and expectations (which have changed over time).

Cu toate acestea, anumite aspecte ale legislației nu funcționează eficient și nu mai corespund în totalitate obiectivelor inițiale. O critică unanimă este aceea cu privire la abordarea fragmentară a adoptării întregului spectru de acte legislative comunitare din domeniul etichetării și, mai precis, lipsa coordonării în ceea ce privește datele de punere în aplicare a acestora. În ceea ce privește etichetarea orizontală, au fost exprimate îngrijorări legate de lipsa clarității și a certitudinii juridice, cât și de eșecul normelor actuale de a răspunde nevoilor și așteptărilor părților interesate, care au evoluat de-a lungul timpului.

The process of consultation demonstrated that certain main issues are in need of review. However, stakeholders have very different views on how these issues should be addressed.

Consultarea a demonstrat că unele aspecte principale trebuie revizuite. Cu toate acestea, părțile interesate au păreri diferite în ceea ce privește modul în care aceste aspecte ar trebui abordate.

OBJECTIVES

Obiective

The main objectives of the legislation on food labelling are to:

Obiectivele principale ale legislației privind etichetarea produselor alimentare sunt:

( enable consumers to make informed, safe, healthy and sustainable choices;

( să permită consumatorilor să facă alegeri avizate, sigure, sănătoase și durabile;

( provide consumers with relevant, useful and legitimately expected information;

( să furnizeze consumatorilor informații pertinente, utile, în conformitate cu așteptările îndreptățite ale acestora;

( ensure the smooth functioning of the internal market;

( să faciliteze buna funcționare a pieței interne;

( foster a pro-competitive market environment.

( să încurajeze un mediu de piață care să favorizeze concurența.

Taking this objective into account, the broad scope of the revision should reflect the following specific objectives:

Având în vedere aceste obiective, domeniul general de aplicare al revizuirii ar trebui să reflecte următoarele obiective specifice:

( ensure consistency and clarity in the provision of information;

( să asigure coerența și claritatea în furnizarea informațiilor;

( protect consumers' health and address specific consumer demands for information;

( să protejeze sănătatea consumatorilor și să răspundă cererilor precise de informații ale acestora;

( avoid misleading indications and eliminate existing inconsistencies;

( să evite indicațiile care pot induce în eroare și să elimine contradicțiile existente;

( enable and reward industry innovation allowing them to make full use of the power of labelling to sell their products.

( să permită și să recompenseze inovațiile, permițând sectoarelor de activitate să folosească pe deplin puterea etichetării pentru a-și vinde mai bine produsele.

MAJOR POLICY ISSUES AND EXPECTED SIMPLIFICATION BENEFITS

Aspecte Strategice majore şI BENEFICII SCONTATE ÎN MATERIE DE SIMPLIFICARE

With a view to achieving the objectives and in line with the simplification process a number of measures have been considered. Taking full account of the simplification needs that emerged from the consultation those measures have been divided into two categories:

În vederea realizării acestor obiective și în conformitate cu procesul de simplificare, au fost luate în considerare o serie de măsuri. Ținând pe deplin seama de nevoile de simplificare care au rezultat în urma consultării, aceste măsuri au fost împărțite în două categorii.

General simplification tools:

Instrumente generale de simplificare:

( Setting-up of a flexible bottom-up mechanism (new labelling governance) that would enable industry to innovate, and the labelling rules to adapt to different and continuously changing markets and consumer demands;

( Crearea unui mecanism flexibil ascendent (noua guvernanță în materie de etichetare) care ar permite sectoarelor de activitate să inoveze, iar regulilor de etichetare să se adapteze diversității și evoluției constante a piețelor și cerințelor consumatorilor;

( Recasting of the different horizontal labelling provisions. The merging of those texts will maximize synergies, minimize overlaps and redundancies and increase the clarity and consistency of Community rules. This is a powerful simplification method that should provide economic operators and enforcement authorities with a clearer and more streamlined regulatory framework. Consideration was given to bring all labelling legislation, including vertical requirements, into one text but this would have resulted in an even more complex approach;

( Reformarea diferitelor prevederi legislative orizontale în materie de etichetare. Fuzionarea acelor texte va maximiza sinergiile, va minimiza suprapunerile și redundanțele și va spori claritatea și coerența normelor comunitare. Această metodă de simplificare puternică ar trebui să le ofere agenților economici și autorităților de control un cadru de reglementare mai clar și mai organizat. A fost luată în discuție și opțiunea de a reuni într-un singur text întreaga legislație cu privire la etichetare, inclusiv dispozițiile verticale, însă rezultatul ar fi fost o abordare și mai complexă;

( Elimination of inconsistencies between horizontal and vertical rules, where possible;

( Eliminarea, pe cât posibil, a contradicțiilor dintre normele orizontale și cele verticale;

( Rationalisation (update, clarification, removal of redundancies) of the compulsory information required by Article 3.1 of Directive 2000/13 / EC.

( Raționalizarea (actualizarea, clarificarea, suprimarea redundanțelor) informațiilor obligatorii cerute la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2000/13/CE.

Measures that during the consultations were identified as having more important impacts, and for which a more detailed analysis has been carried out. Addressing the following issues would contribute towards simplification in terms of easier compliance and greater clarity for stakeholders:

Măsuri identificate în timpul consultărilor ca având impacturi mai importante și pentru care a fost efectuată o analiză mai aprofundată. Abordarea următoarelor probleme ar contribui la simplificare, în ceea ce privește respectarea prevederilor și o mai mare claritate pentru părțile interesate.

( Legibility of the labels – the objective is to simplify and improve the way information is made available to the consumers and make it easier for operators to comply with the general requirement for readable and clear labels.

( Lizibilitatea etichetelor – obiectivul este de a simplifica și îmbunătăți modul în care informația este prezentată consumatorilor și de a facilita respectarea de către agenții economici a cerinței generale de a folosi etichete lizibile și clare.

( Lack of information on allergenic ingredients on non-pre-packed food – the objective is to protect consumers' health and to ensure consistency in the provision of information.

( Lipsa informațiilor cu privire la ingredientele alergenice pe produsele alimentare care nu sunt preambalate – obiectivul este de a proteja sănătatea consumatorilor și de a asigura coerența în furnizarea informațiilor.

( Origin labelling – the objective is to simplify the current situation where due to uncertainty there is a proliferation of misleading voluntary indications of origin and a non ending debate on how to address recurrent consumer demand for information on food origin. Addressing this issue would provide clarity in the legislation, facilitate compliance for operators and improve consumer understanding of origin indications.

( Etichetarea privind originea – obiectivul este de a simplifica situația actuală în care, din cauza incertitudinii normative, există o proliferare de indicații facultative de origine care induc în eroare , precum și discuții interminabile cu privire la modul de soluționare a cererilor repetate ale consumatorilor de a obține informații despre originea produselor alimentare. Soluționarea acestei probleme ar conduce la clarificarea legislației, ar facilita respectarea acesteia de către agenții economici și ar îmbunătăți capacitatea de înțelegere a consumatorilor cu privire la indicațiile de origine.

( Inconsistent information on ingredients and in particular ingredient listing for alcoholic beverages – the objective is to rationalise the current situation by clarifying the existing legal limbo.

( Informații inconsecvente despre ingrediente, în special enumerarea ingredientelor pentru băuturile alcoolice – obiectivul este de a raționaliza situația existentă prin clarificarea incertitudinii juridice actuale.

Basic Options

Op ţIUNI DE BAZă

In the Impact Assessment report various options for Community action are described to address these issues varying from no further action to statutory actions. Although the so-called “basic approaches” were considered, given that the initiative in question concerns a revision for which clear areas for action have been identified through the extensive consultation, the detailed analysis of impacts has been based on the options for action of the 4 main issues that were identified for possible review in the legislation.

Raportul de evaluare a impactului descrie diferite opțiuni de acțiune comunitară pentru abordarea acestor probleme, de la absența adoptării unor măsuri suplimentare până la adoptarea de măsuri legislative. Deși au fost analizate așa-numitele abordări de bază, deoarece această inițiativă se referă la o modificare a legislației pentru care au fost identificate domenii de acțiune precise cu ajutorul unei consultări ample, analiza detaliată a impactului a avut ca bază opțiunile de acțiune în cele patru probleme majore identificate în legislație în vederea revizuirii:

No intervention would maintain the current situation with scattered legislation with the following negative effects:

Absența intervenției ar menține situația din prezent, caracterizată de o legislație dispersată, cu următoarele efecte negative:

- piecemeal and confusing rules undermining the effective implementation;

- norme fragmentate și confuze care împiedică aplicarea eficientă a acestora;

- unjustified burdens on food business because of outdated, redundant or unclear requirements;

- împovărarea nejustificată a operatorilor din sectorul alimentar prin cerințe depășite, redundante sau neclare;

- inconsistent consumer use of labels;

- o utilizare inconsecventă a etichetelor de către consumatori;

- ineffectiveness of labelling as a communication tool;

- ineficiența etichetării ca instrument de comunicare;

- failure of the legislation to adapt to changing markets and consumers' legitimate demands.

- incapacitatea legislației de a se adapta la piețe în continuă schimbare și la așteptările legitime ale consumatorilor.

Intervention was considered in the context of deregulation, national legislation, non-statutory approach or updating Community legislation.

Intervenția a fost propusă în contextul dereglementării, al legislației naționale, al abordării nelegislative sau al actualizării legislației comunitare.

A deregulatory approach would entail the abolition of the basic policy instruments on horizontal food labelling rules with a direct impact on vertical labelling rules. Non-harmonised rules would impair the internal market, lead to poor information and reduce the level of consumer protection. Dismantling the existing rules would meet resistance from most Member States and consumers given that they are used to the current requirements and any change could be seen as an abandonment of a valuable "acquis". Therefore, deregulation was not considered a viable approach .

Dereglementarea ar implica eliminarea instrumentelor de bază ale normelor orizontale din domeniul etichetării produselor alimentare, cu un efect direct asupra normelor verticale din domeniul etichetării. Normele nearmonizate ar crea obstacole în calea pieței interne, ar duce la o informare deficitară și ar reduce nivelul de protecție a consumatorilor. Eliminarea normelor existente ar întâmpina rezistență, atât din partea majorității statelor membre, cât și din partea majorității consumatorilor, dat fiind faptul că aceștia sunt obișnuiți cu normele actuale și că orice schimbare ar putea fi percepută ca o abandonare a unui acquis valoros. Prin urmare, dereglementarea nu a fost considerată o abordare viabilă .

National legislation and repeal of the Community rules would result in different national rules that would impede the internal market; distortion of fair competition; increased administrative burden for industry; inconsistent approach in content and availability of information creating confusion for consumers; different level of protection for EU citizens.

Trecerea la legislația națională și abrogarea normelor comunitare ar duce la reglementări naționale diferite care, la rândul lor, ar crea obstacole în calea pieței interne; ar denatura concurența; ar crește povara administrativă în sectorul alimentar; ar face ca disponibilitatea și conținutul informațiilor să fie neuniforme, creând confuzie în rândul consumatorilor; și ar avea ca rezultat niveluri de protecție diferite pentru cetățenii UE.

Alternative non-statutory approach - The different features of consumer information and current trends towards the development of a "new legislative culture" called for the assessment of an approach that could strike the balance between flexibility and prescription and between action at the national and action at the EU level. A multi-level bottom-up governance based on the principle of commitment to best practice and data sharing between stakeholders could be a viable alternative for certain aspects of the legislation and this innovative mechanism has been assessed as an option.

Abordarea nelegislativă alternativă – Caracteristicile diferite ale informațiilor destinate consumatorilor și tendințele actuale de dezvoltare a unei „culturi legislative noi” au justificat evaluarea unei abordări care ar putea găsi un echilibru între flexibilitate și reglementare, precum și între acțiunea la nivel național și acțiunea la nivel UE. O guvernanță ascendentă pe mai multe niveluri, bazată pe principiul angajamentului de a respecta bunele practici, precum și pe schimbul de date între părțile interesate, ar putea constitui o alternativă valabilă în cazul anumitor aspecte ale legislației, acest mecanism inovator fiind evaluat ca opțiune.

POLICY ISSUES AND SPECIFIC OPTIONS

Probleme de strategie şI OPţIUNI SPECIFICE

Policy Issue 1: Legibility of the information

Problema de strategie nr. 1: Lizibilitatea informațiilor

Current problems

Probleme curente

Although the framework Directive requires that the mandatory requirements be easy to understand, marked in a conspicuous place and in such a way as to be easily visible, clearly legible and indelible , there is widespread complaint that labels are neither legible nor understandable. The most frequent complaint in particular is the size of the type face.

Deși directiva cadru cere ca mențiunile obligatorii să fie ușor de înțeles și plasate într-un loc accesibil astfel încât să fie ușor de văzut, ușor de citit și de neșters , există o nemulțumire generală privind faptul că etichetele nu sunt nici lizibile, nici comprehensibile.. Reclamația cea mai frecventă este aceea privind mărimea caracterelor.

Policy options

Opțiuni privind politica în domeniu

The options of no EU action, a voluntary approach, and statutory approach including standardisation of labels or setting of a minimum font size were examined.

Au fost examinate următoarele opțiuni: absența acțiunii comunitare, o abordare bazată pe voluntariat și o abordare legislativă incluzând standardizarea etichetelor sau fixarea unei mărimi minime a caracterelor.

Main findings

Concluzii principale

The analysis showed that specific rules on typeface size would address one of the fundamental issues related to legibility of information. However, it is recognised that this is not the only aspect. If other aspects of legibility are seen to be creating a significant problem for consumers then the desirability of harmonisation on these factors may need to be addressed in the future.

Analiza a arătat că existența unor norme specifice privind mărimea caracterelor ar rezolva una dintre problemele principale cu privire la lizibilitatea informațiilor. Mărimea caracterelor nu este, însă, singurul aspect de luat în considerare. În cazul în care alte aspecte legate de lizibilitate par să pună probleme importante consumatorilor, ar putea fi necesar ca în viitor să fie evaluată oportunitatea armonizării acestor factori.

There is inadequate information to assess the impact of the change in the legislation to include a minimum font size however manufacturers already have to follow the principle that their labels should be legible so the inclusion of specific requirements related to legibility in the legislation would provide a framework through which it could be expected that the label would be legible for the average consumer.

Informațiile colectate nu permit evaluarea impactului unei schimbări a legislației pentru a introduce o mărime minimă a caracterelor. Cu toate acestea, producătorii trebuie să respecte deja principiul ca etichetele lor să fie lizibile. Prin urmare, includerea în legislație a unor cerințe specifice legate de lizibilitate ar furniza un cadru care ar avea drept rezultat faptul că eticheta ar fi lizibilă pentru consumatorul mediu.

Further prescription on the legibility of food labels has been opposed by the business stakeholders so far, as they fear it will increase the costs of food labelling and reduce their flexibility. However, this is one of the key issues of the revision, since it does not make sense to set obligations as to the information to be provided to the consumer if the latter cannot make use of it. Therefore, it is considered that there will be no benefit from any review of the labelling legislation if it does not lead to more readable labels.

Părțile interesate reprezentând industria s-au opus până în prezent unor dispoziții suplimentare privind lizibilitatea etichetelor produselor alimentare, deoarece se tem că acestea ar crește costurile de producție și le-ar reduce flexibilitatea. Totuși, aceasta este una dintre problemele principale legate de revizuire, deoarece nu are rost să fie fixate obligații legate de informațiile furnizate consumatorilor, dacă aceștia nu le pot utiliza. În consecință, se consideră că nicio reexaminare a legislației cu privire la etichetare nu va produce rezultatele așteptate dacă nu va conduce la crearea unor etichete mai lizibile.

Policy Issue 2: Lack of information on allergenic ingredients on non-prepacked food

Problema de strategie nr. 2: Lipsa informațiilor cu privire la ingredientele alergenice pe produsele alimentare care nu sunt preambalate

Current problems

Probleme curente

Consumers who have allergies or intolerances to certain food ingredients are well served by the current legislation in relation to the provision of information on prepacked foods. However, these foods make up only part of the diet of such consumers and increasingly there are demands to extend the pre-packed requirements to non-pre-packed food. Especially as there are potential health implications if the wrong information is provided or is implied.

Consumatorii care au alergii sau intoleranțe la anumite ingrediente ale produselor alimentare beneficiază de actuala legislație cu privire la furnizarea de informații pe produsele alimentare preambalate. Aceste produse reprezintă însă doar o parte din alimentația acestor consumatori, care solicită din ce în ce mai des ca cerințele cu privire la produsele preambalate să fie extinse la produsele care nu sunt preambalate, cu atât mai mult cu cât pot exista consecințe asupra stării de sănătate, dacă informațiile furnizate sau presupuse sunt greșite.

Policy options

Opțiuni privind politica în domeniu

The options of no EU action, a voluntary approach, and a statutory approach to extend mandatory allergens labelling to non-prepacked food were examined.

Au fost examinate următoarele opțiuni: absența acțiunii comunitare, o abordare bazată pe voluntariat și o abordare legislativă, de extindere a etichetării obligatorii cu privire la ingredientele alergenice la produsele alimentare care nu sunt preambalate.

Main findings

Concluzii principale

The analysis shows that providing information about the presence of allergens would respond to a safety and health concern expressed by consumers. Although in terms of business affected the overall cost is likely to be significant, the operational costs are difficult to quantify. The actual production of a physical label for food sold loose seems to be a rather unproblematic feature but there might be issues with generating and updating the information. Ensuring that the required information is readily available to retailers selling non-prepacked food and to restaurants from their suppliers would reduce the information costs. Flexibility for Member States with the implementation should allow tailoring the measures to the domestic characteristics of each Member State’s food retail and food catering business and might enable a more cost effective regime.

Analiza arată că furnizarea de informații despre prezența unor ingrediente alergenice ar răspunde unei preocupări legate de siguranța alimentară și sănătate, exprimată de consumatori. Deși costurile de ansamblu pentru agenții economici ar putea fi importante, costurile operaționale sunt greu de estimat. Dacă producerea propriu-zisă a unor etichete fizice pentru produsele alimentare vândute în vrac nu pare să fie complicată, generarea și actualizarea informațiilor de pe etichete pot pune probleme. Costurile legate de procurarea informației ar putea fi reduse dacă aceasta ar fi pusă la dispoziție cu promptitudine de către furnizori vânzătorilor cu amănuntul de produse alimentare care nu sunt preambalate sau restaurantelor. O anumită flexibilitate acordată statelor membre la punerea în aplicare ar permite adaptarea măsurilor la caracteristicile activităților de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare și de catering din fiecare stat membru, precum și un regim mai rentabil din punct de vedere financiar.

Under a voluntary approach there is less likely to be consistency in the provision of reliable and accurate information.

Este mai puțin probabil ca o abordare pe bază de voluntariat să ofere coerență în ceea ce privește furnizarea unor informații fiabile și precise.

Policy Issue 3: Clarification of the use of origin labelling on foods

Problema de strategie nr. 3: Clarificarea utilizării etichetării privind originea pe produsele alimentare

Current problems

Probleme curente

Details about the origin of products are often found on food labels, either because legislation requires that this is present or a company voluntarily decides to provide such information. Although detailed data is unavailable, it would seem that more and more products contain some indication of origin. This leads to expectations from consumers to both more origin labelling and assurances that when it is provided they can be certain that the information is not false or misleading . The latter issue is also of interest to the industry, not least as the use of origin labelling can give a competitive advantage . Consequently they would wish to have a level playing field across the EU, with clear 'rules' on origin labelling. However, at the horizontal level of legislation such rules are not in place.

Etichetele produselor alimentare conțin adesea detalii despre originea produselor, fie pentru că legislația impune o asemenea mențiune, fie pentru că o societate hotărăște să furnizeze astfel de informații în mod voluntar. Deși nu există informații detaliate în acest sens, se pare că din ce în ce mai multe produse conțin anumite informații privind originea. Aceasta conduce la așteptări din partea consumatorilor, privind, pe de o parte, existența mai multor informații privind originea pe etichete și, pe de altă parte, garanția ca, atunci când astfel de informații sunt furnizate, consumatorii să poată fi siguri că acestea nu sunt false sau de natură să inducă în eroare. Ultimul punct poate interesa și agenții economici, în măsura în care utilizarea etichetării privind originea le poate acorda un avantaj concurențial . Prin urmare, aceștia ar dori armonizarea regulilor de joc la nivelul UE, cu „norme” clare în domeniul etichetării privind originea. Cu toate acestea, la nivelul legislației orizontale nu există astfel de norme.

Policy options

Opțiuni privind politica în domeniu

The options of no EU action, a voluntary approach and a statutory approach to require mandatory origin labelling for all unprocessed food or to address specific justified demands of origin labelling or to lay down criteria to frame the voluntary use of origin labelling were examined.

Au fost examinate următoarele opțiuni: absența acțiunii comunitare, o abordare bazată pe voluntariat și o abordare legislativă, care să impună etichetarea privind originea obligatorie pentru toate produsele alimentare neprelucrate sau să răspundă unor cereri specifice justificate în domeniul etichetării privind originea sau să definească criteriile de încadrare a utilizării voluntare a etichetării privind originea.

Main findings

Concluzii principale

Consumers across the European Union value country of origin information on foods. The costs of mandatory country of origin labelling are variable and dependent on the extent of the requirement. However, the potential costs are reduced through the number of companies that already provide such information and through existing tracking and tracing systems. A suitable transition period that enabled for any labelling changes that might be required to be incorporated into the usual labelling cycle would help to reduce any direct costs associated with changes in the legislation.

Consumatorii din întreaga Uniune Europeană apreciază informațiile despre țara de origine pe produsele alimentare. Costurile de menționare obligatorie a țării de origine pe etichete sunt variabile și depind de amploarea cerințelor. Cu toate acestea, costurile potențiale sunt reduse datorită faptului că numeroase societăți furnizează deja astfel de informații și că există deja sisteme de identificare și urmărire. Eventualele costuri directe asociate modificărilor legislative ar putea fi reduse printr-o perioadă de tranziție adecvată, care ar permite ca orice schimbări de etichetare care ar putea fi cerute să fie încorporate în ciclul obișnuit de etichetare.

In meeting consumers’ demands and contributing to an informed choice the introduction of different degrees of origin labelling for different food products, modelled after the different consumers’ demands for labelling would constitute a benefit compared to the current situation. However, to secure these benefits, the country of origin label has to be clear, understandable and not misleading to the consumer. Current labelling practices are poorly understood by consumers and are sometimes even misleading. Clarification about the use of origin labelling would thus be a benefit to the consumers but also to industry and enforcement authorities.

Introducerea unor niveluri diferite de etichetare privind originea pentru diferite produse alimentare, în conformitate cu diversele cerințe ale consumatorilor, ar constitui un progres față de situația actuală, deoarece ar răspunde așteptărilor consumatorilor și ar contribui la efectuarea unor alegeri în cunoștință de cauză. Însă pentru ca aceste avantaje să fie asigurate, eticheta privind țara de origine trebuie să fie clară, comprehensibilă și să nu inducă în eroare consumatorul. Actualele practici de etichetare sunt greu de înțeles de către consumatori, iar uneori pot chiar induce în eroare. Clarificarea condițiilor de utilizare a etichetării privind originea ar fi, prin urmare, atât în avantajul consumatorilor, cât și al agenților economici și al autorităților de control.

Policy Issue 4: Consistent application of ingredients listing rules

Problema de strategie nr. 4: Aplicarea uniformă a regulilor de enumerare a ingredientelor

Current problems

Probleme curente

Currently, alcoholic beverages are not required to bear listing of ingredients. This situation is not the result of an explicit derogation granted by Directive 2000/13/EC but of a legal limbo rooted in the acknowledgement that specific rules are needed for ingredient listing of alcoholic beverages because of their particular characteristics and production methods. So, whilst there is in the current legislation a theoretical obligation for alcoholic beverages to label their ingredients, in reality this requirement never became operational due to the lack of specific rules.

În prezent, pe etichetele băuturilor alcoolice nu trebuie menționată lista ingredientelor. Această situație nu este rezultatul unei derogări explicite acordate de Directiva 2000/13/CE, ci al unei incertitudini juridice provocate de recunoașterea faptului că – din cauza caracteristicilor și a metodelor de producție specifice ale acestora - este nevoie de norme specifice pentru enumerarea ingredientelor băuturilor alcoolice. Prin urmare, deși în legislația actuală există obligația teoretică de a enumera ingredientele pe etichetele băuturilor alcoolice, în realitate, această cerință nu a fost îndeplinită niciodată, din cauza absenței unor norme specifice.

Policy options

Opțiuni privind politica în domeniu

The options of no EU action, voluntary approach and statutory approach to exempt all or part of alcoholic beverages from ingredients listing or on the contrary to make operational the current rules have been examined.

Au fost examinate următoarele opțiuni: absența acțiunii comunitare, o abordare bazată pe voluntariat și o abordare legislativă, care să scutească total sau parțial băuturile alcoolice de obligația de enumerare a ingredientelor sau, dimpotrivă, să asigure funcționarea normelor actuale.

Main findings

Concluzii principale

There is little evidence on the impacts of extending horizontal, mandatory ingredient listing requirements to alcoholic beverages, which so far have been exempt from regulation and the level of consumer interest in ingredient labelling of alcoholic beverages is unclear.

Impactul extinderii asupra băuturilor alcoolice a cerințelor orizontale obligatorii de enumerare a ingredientelor nu este foarte clar, deoarece acestea au fost exceptate până în prezent de la aplicarea legislației și deoarece gradul de interes al consumatorilor cu privire la enumerarea ingredientelor pe etichetele băuturilor alcoolice nu este cunoscut.

Although significant progress has been made in relation to the labelling of allergens, the situation is still unchanged for other ingredients which may be present in alcoholic drinks and not labelled, such as food additives and flavours that are used in many of these drinks, including ready-to-drink beverages, without any information for consumers. Consumers should be provided with information that is useful and vital to enable them to make an informed decision and often to prevent them from being misled. Therefore, the use of substances that are likely to influence the consumer's choice because of their presence or technological effect on the finished product should normally be expected to result in compulsory labelling.

Deși au fost realizate progrese importante în ceea ce privește menționarea ingredientelor alergenice pe etichete, situația rămâne neschimbată pentru alte ingrediente care pot fi prezente în băuturile alcoolice și care nu sunt menționate pe etichete, ca de exemplu aromele și aditivii alimentari, care sunt utilizați în multe dintre aceste produse, inclusiv în băuturile gata de consum, și despre care consumatorul nu dispune de nicio informație. Consumatorii ar trebui să dispună de informații utile și vitale, pentru ca să poată lua decizii avizate și, să nu fie, adesea, induși în eroare. Prin urmare, utilizarea unor substanțe care ar putea influența alegerea consumatorului din cauza prezenței sau al efectului tehnologic al acestora asupra produsului finit ar trebui, în mod normal, să conducă la etichetarea obligatorie.

Introducing ingredient listings would impose some small costs on the producers to change and print new labels, while the actual ingredient listing should be readily available to the company.

Introducerea enumerării ingredientelor ar impune producătorilor câteva costuri minore pentru a schimba și imprima noi etichete, în vreme ce lista propriu-zisă a ingredientelor ar trebui să fie deja în posesia societății.

Conclusion

Concluzii

In considering the various options and their respective impacts, the challenge for the Commission is how to streamline and simplify the food labelling scene without undermining the high level of consumer protection pursued by the Community. The impact of any regulatory approach could be minimised by providing transition periods that allow for the labelling changes to be made during the normal cycle for label changes that are in operation within a company.

Principala provocare pentru Comisie, în cadrul analizei diferitelor opțiuni și ale impacturilor acestora, este de a raționaliza și simplifica etichetarea produselor alimentare fără a submina nivelul înalt de protecție a consumatorului, scopul urmărit de Comunitate. Impactul oricărei abordări normative poate fi minimalizat prin acordarea unor perioade de tranziție care să permită ca schimbările de etichetare să fie efectuate în același timp cu schimbările de etichetare ciclice ale societăților.