Decizia Consiliului

din 16 februarie 2010

de notificare a Greciei să ia măsurile de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv

(2010/182/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (9), coroborat cu articolul 136,

având în vedere recomandarea Comisiei,

întrucât:

(1) În conformitate cu articolul 126 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2) Pactul de stabilitate și creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3) Reforma din 2005 a Pactului de stabilitate și creștere a căutat să-i întărească eficacitatea și bazele economice, precum și să protejeze sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Aceasta avea ca obiectiv, în special, garantarea faptului că situația economică și bugetară este pe deplin luată în considerare în toate etapele procedurii de deficit excesiv. Astfel, Pactul de stabilitate și creștere constituie cadrul care sprijină politicile guvernamentale pentru o revenire rapidă la poziții bugetare solide ținând cont de situația economică.

(4) La 27 aprilie 2009, Consiliul a decis în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE) că în Grecia există un deficit excesiv și a emis recomandări pentru corectarea acestuia până cel târziu în 2010, în temeiul articolului 104 alineatul (7) din TCE și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv [1]. Consiliul a stabilit, de asemenea, data limită de 27 octombrie 2009 pentru întreprinderea unor acțiuni eficiente.

(5) Datele reale și cele preconizate privind deficitul și datoria publică, notificate de Grecia în aprilie 2009, au fost revizuite substanțial în sens crescător în notificarea din octombrie 2009. Cifra deficitului pentru 2008 a crescut la 7¾ % din PIB (de la 5 % din PIB, cum se notificase în aprilie 2009), în timp ce nivelul datoriei a ajuns, conform raportului, la 99 % din PIB la sfârșitul lui 2008 (față de cifra de 97,6 % raportată în aprilie 2009). În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (versiune codificată) [2], Comisia (Eurostat) a exprimat o rezervă generală privind calitatea datelor reale raportate de Grecia, date fiind incertitudinile semnificative cu privire la cifrele notificate de aceasta. Rezerva Comisiei (a Eurostat) privind statisticile finanțelor publice elene nu a fost încă retrasă și, prin urmare, respectivele statistici nu au fost până în prezent validate și fac obiectul altor reexaminări. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2009 și actualizării din ianuarie 2010 a programului de stabilitate elen (denumit în continuare "actualizarea din ianuarie 2010"), deficitul public a atins un nivel de 12¾ % din PIB în 2009, față de ținta de 3,7 % din PIB prevăzută în actualizarea din ianuarie 2009. Pe baza ratei de creștere a PIB-ului real preconizate oficial, de – ¼ % în 2010, obiectivul bugetar pentru 2010 se ridică la 8,7 % din PIB, nivel care este cu mult peste valoarea de referință de 3 % din PIB.

(6) La 2 decembrie 2009, Consiliul a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE că Grecia nu a luat nicio acțiune eficientă în urma recomandării Consiliului adoptate în temeiul articolului 104 alineatul (7) TCE din 27 aprilie 2009 (denumită în continuare "Recomandarea Consiliului din 27 aprilie 2009").

(7) La 11 februarie 2010, Consiliul European a analizat situația fiscală în Grecia, a susținut eforturile guvernului elen și angajamentul acestuia de a lua toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea de măsuri suplimentare, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor ambițioase prevăzute în programul de stabilitate și a invitat Grecia să pună în aplicare toate măsurile într-un mod riguros și hotărât pentru a reduce efectiv nivelul deficitului fiscal cu 4 puncte procentuale din PIB în 2010.

(8) În conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE, în cazul în care un stat membru continuă să eșueze punerea în practică a recomandărilor Consiliului, acesta poate decide să notifice statul membru să ia măsuri pentru reducerea deficitului într-un anumit termen. Aceasta nu este prima dată când Consiliul decide să trimită o notificare Greciei în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE. La 17 februarie 2005, Consiliul a decis să trimită o notificare Greciei, în conformitate cu articolul 104 alineatul (9) din TCE, pentru a lua măsuri de reducere a deficitului considerate necesare în vederea remedierii situației de deficit excesiv.

(9) Următorii factori ar trebui luați în considerare în stabilirea conținutului notificării emise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, inclusiv a termenului pentru corectarea deficitului excesiv. În primul rând, depășirea estimată a deficitului pentru 2009 a fost cu mult mai mare decât se preconizase în momentul în care a fost adoptată recomandarea Consiliului din 27 aprilie 2009, iar derapajele pe partea cheltuielilor și pierderile pe partea veniturilor au contracarat puternic impactul măsurilor de consolidare bugetară puse în aplicare în cursul anului 2009. Ajustarea totală necesară pentru corectarea deficitului excesiv depășește 9¾ puncte procentuale din PIB. În al doilea rând, ajustarea bugetară nominală prevăzută în actualizarea din ianuarie 2010 se ridică la 4 puncte procentuale din PIB, din care, conform autorităților elene, două treimi se datorează măsurilor permanente.

(10) Din perspectiva acestor factori, se pare că, dată fiind amploarea consolidării necesare, termenul stabilit în recomandarea Consiliului din 27 aprilie 2009 pentru corectarea deficitului excesiv din Grecia trebuie extins cu doi ani, până în 2012, în conformitate cu actualizarea din ianuarie 2010.

(11) La 16 februarie 2010, Consiliul a adoptat Recomandarea către Grecia [3] pentru a pune capăt neconcordanței cu orientările generale ale politicilor economice în Grecia și a îndepărta riscul de punere în pericol a bunei funcționări a Uniunii economice și monetare (denumită în continuare "recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010").

(12) Pe baza ratelor reale de creștere a PIB-ului de – ¼ % și ¾ % pentru 2010 și 2011, conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2009 și având în vedere riscurile la adresa perspectivelor bugetare, punerea în aplicare riguroasă a bugetului pentru 2010 va fi capitală pentru situarea conturilor publice pe traiectoria de corectare a deficitului excesiv până în 2012. În 2011 și 2012 va fi necesară adoptarea de măsuri concrete permanente pentru a se atinge un deficit public care să nu depășească 5,6 % din PIB în 2011 și 2,8 % din PIB în 2012. Efortul fiscal măsurat în termeni structurali necesar pentru a ajunge pe această traiectorie de reducere a deficitului ar trebui să fie de cel puțin 3½ % din PIB în 2010 și 2011 și de 2½ % din PIB în 2012.

(13) Corectarea deficitului excesiv necesită o serie de reduceri specifice ale cheltuielilor publice (incluzând în special reduceri ale cheltuielilor cu salariile, ale transferurilor sociale și ale locurilor de muncă în sectorul public) și de creșteri ale veniturilor (incluzând în special o reformă fiscală, mărirea accizelor și a impozitelor pe proprietăți imobiliare), precum și o serie de măsuri de ameliorare a cadrului fiscal din Grecia (cum ar fi stabilirea bugetului pe termen mediu, adoptarea de norme fiscale și mai multe modificări instituționale). Majoritatea acestor măsuri au fost evidențiate chiar de autoritățile elene în actualizarea din ianuarie 2010. Punerea în aplicare completă a tuturor măsurilor necesare în termenele fixate ar trebui explicit solicitată, dat fiind că pare absolut necesară redresarea în mod credibil și durabil a situației finanțelor publice din Grecia. Având în vedere riscurile aferente traiectoriei planificate de consolidare fiscală, Grecia trebuie să fie pregătită, după cum se menționează în programul de stabilitate, să adopte măsuri suplimentare și să le pună în aplicare pentru a asigura respectarea traiectoriei de ajustare.

(14) Având în vedere deficiențele grave și recurente observate în întocmirea statisticilor fiscale din Grecia și pentru a permite o monitorizare adecvată a situației finanțelor publice din Grecia, sunt necesare eforturi suplimentare în vederea îmbunătățirii procesului de culegere și prelucrare a datelor din administrația publică necesare în temeiul cadrului juridic actual, mai ales prin ameliorarea mecanismelor care asigură furnizarea promptă și corectă a acestor date. Printre acestea se numără întocmirea trimestrială și anuală a statisticilor privind finanțele publice, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 2223/96 [4], (CE) nr. 264/2000 [5], (CE) nr. 1221/2002 [6], (CE) nr. 501/2004 [7], (CE) nr. 1222/2004 [8], (CE) nr. 1161/2005 [9] și (CE) nr. 479/2009, precum și publicarea lunară a datelor privind execuția bugetului public și disponibilitatea promptă a datelor financiare privind asigurările sociale, administrația locală și fondurile extrabugetare. Totuși, luând în considerare timpul necesar schimbărilor administrative care se impun în vederea întocmirii de statistici fiscale fiabile și exacte, este important să se monitorizeze periodic evoluția nivelului datoriei publice și să se definească obiective de politică atât în ceea ce privește nivelul deficitului, cât și al datoriei.

(15) Se estimează că datoria publică brută a depășit 113 % din PIB la sfârșitul lui 2009. Această pondere a datoriei publice din PIB este printre cele mai ridicate din Uniune și depășește cu mult valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în temeiul TFUE. Împreună cu evoluțiile pieței și cu reevaluarea implicită a riscurilor, această situație crește nu numai costul finanțării oricărei emisiuni suplimentare, ci și pe cel al refinanțării datoriei publice existente. Mai mult, contribuția la evoluția nivelului datoriei a altor factori decât împrumuturile nete a fost considerabilă. Este necesar ca Grecia să acționeze în continuare pentru a controla acești factori în vederea reducerii nivelului datoriei într-un ritm satisfăcător, care să respecte previziunile pentru soldul bugetului general și pentru creșterea PIB-ului nominal. Variația anuală a nivelului nominal al datoriei publice în 2010-2012 ar trebui să respecte țintele de deficit și o ajustare stoc-flux totală de ¼ % din PIB pe an în 2010, 2011 și 2012.

(16) Grecia ar trebui să prezinte până la 16 martie 2010 un raport în care să precizeze clar măsurile și calendarul pentru punerea în aplicare a acestora în vederea realizării obiectivelor bugetare pentru 2010. De asemenea, Grecia ar trebui să transmită rapoarte periodice Consiliului și Comisiei în care să expună modul în care sunt puse în aplicare măsurile specificate în prezenta decizie. Dată fiind gravitatea situației fiscale din Grecia, aceste rapoarte ar trebui prezentate periodic începând de la 15 mai 2010 și ar trebui publicate. Rapoartele ar trebui să cuprindă în special o descriere a măsurilor deja puse în aplicare și a celor de pus în aplicare în 2010 în vederea consolidării finanțelor publice și a îmbunătățirii sustenabilității pe termen lung a acestora. Având în vedere interacțiunea dintre consolidarea fiscală și nevoia de a pune în aplicare reforme structurale și de a favoriza competitivitatea, Grecia ar trebui, de asemenea, să includă în aceste rapoarte măsurile luate în urma recomandării Consiliului din 16 februarie 2010. Mai mult decât atât, rapoartele ar trebui să cuprindă și informații despre execuția lunară a bugetului de stat; execuția bugetului asigurărilor sociale și al administrațiilor locale; emisiuni legate de datoria publică; evoluțiile în ocuparea forței de muncă în sectorul public; cheltuielile neachitate și, cel puțin o dată pe an, situația financiară a întreprinderilor publice. Având în vedere interacțiunea dintre consolidarea fiscală și nevoia de a pune în aplicare reforme structurale și de a ameliora competitivitatea, Consiliul a invitat Grecia să raporteze privind măsurile luate în urma recomandării Consiliului din 16 februarie 2010 în contextul rapoartelor trimestriale prevăzute în prezenta decizie. Comisia și Consiliul vor examina rapoartele respective pentru a evalua progresele înregistrate în direcția corectării deficitului excesiv.

(17) Prin declarația șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană din 11 februarie 2010, Comisia a fost invitată să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a prezentei decizii în colaborare cu BCE și să propună măsuri suplimentare necesare.

(18) După corectarea deficitului excesiv, Grecia ia măsurile necesare pentru a asigura realizarea cât mai rapid posibil a obiectivului pe termen mediu (OTM) al unui buget echilibrat în termeni structurali. În acest scop, autoritățile elene ar trebui să asigure în continuare punerea în aplicare a unor măsuri permanente pentru a controla cheltuielile primare curente, incluzând în special cheltuielile cu salariile, transferurile sociale, subvențiile și alte transferuri. În plus, Grecia ar trebui să se asigure că măsurile de consolidare fiscală sunt orientate, de asemenea, către îmbunătățirea calității finanțelor publice și că acestea contribuie la restabilirea competitivității economiei în cadrul unui program cuprinzător de reformă și, în același timp, să introducă rapid politici de reformă a administrației fiscale. Având în vedere nivelul tot mai ridicat de îndatorare și creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, autoritățile elene ar trebui să continue procesul de ameliorare a sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) Grecia pune capăt situației de deficit excesiv cât mai rapid posibil și cel târziu până în 2012.

(2) Traiectoria de ajustare în direcția corectării deficitului excesiv include o ajustare structurală anuală de cel puțin 3½ puncte procentuale din PIB în 2010 și 2011 și de cel puțin 2½ puncte procentuale din PIB în 2012.

(3) Traiectoria de ajustare menționată la alineatul (2) presupune ca deficitul public să nu depășească 21270 milioane EUR în 2010, 14170 milioane EUR în 2011 și 7360 milioane EUR în 2012.

(4) Traiectoria de ajustare menționată la alineatul (2) presupune ca evoluția anuală a datoriei publice brute consolidate să nu depășească 21760 milioane EUR în 2010, 14680 milioane EUR în 2011 și 7880 milioane EUR în 2012.

(5) Reducerea deficitului ar trebui accelerată în cazul în care condițiile economice sau bugetare sunt mai bune decât cele estimate.

Articolul 2

Pentru a pune capăt situației de deficit excesiv și a se conforma traiectoriei de ajustare, Grecia pune în aplicare o serie de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv pe acelea precizate în programul de stabilitate, și anume:

A. MĂSURI FISCALE URGENTE CARE TREBUIE ADOPTATE PÂNĂ LA 15 MAI 2010

După cum este prevăzut în programul de stabilitate și incluzând măsurile fiscale anunțate pe 2 februarie 2010, Grecia:

Cheltuieli

(a) deplasează 10 % din creditele bugetare (altele decât salariile și pensiile) ale ministerelor din bugetul pentru 2010 către o rezervă pentru situații neprevăzute până la realocarea creditelor între ministere și identificarea programelor de cheltuieli care trebuie raționalizate, ceea ce va duce la o importantă reducere permanentă a cheltuielilor;

(b) reduce cheltuielile cu salariile, inclusiv prin înghețarea salariilor nominale din administrația centrală, administrația locală, agențiile de stat și alte instituții publice și aplică reduceri de personal; încetează recrutările în 2010 și anulează posturile vacante în administrație, inclusiv contractele temporare, în special prin neînlocuirea funcționarilor care se pensionează;

(c) reduce alocațiile speciale acordate funcționarilor publici (inclusiv din conturile extrabugetare), ceea ce va diminua remunerațiile totale în administrație, ca un prim pas în direcția îmbunătățirii sistemului de salarizare în sectorul public și a raționalizării grilei salariale din sectorul public;

(d) adoptă reduceri nominale ale transferurilor plătite de asigurările sociale, inclusiv prin măsuri de limitare a indexării beneficiilor și drepturilor;

Venituri

(e) introduce un sistem de impozitare progresivă pentru toate sursele de venit și un tratament unitar la nivel orizontal al veniturilor din muncă și din capital;

(f) abrogă toate derogările și dispozițiile de impozitare autonomă din sistemul fiscal, inclusiv pe cele aplicabile veniturilor provenind din alocațiile speciale acordate funcționarilor publici;

(g) introduce impozite forfetare pentru persoanele care desfășoară activități independente;

(h) introduce taxe permanente pentru imobile și mărește nivelul impozitelor pe proprietăți imobiliare față de cel din 31 decembrie 2009;

(i) mărește accizele la tutun, alcool și carburanți, față de nivelul acestora din 31 decembrie 2009;

(j) precizează în detaliu și pune în aplicare până la sfârșitul lunii martie 2010 reformele sistemului fiscal planificate în prezent, utilizând eventualele creșteri ale eficienței pentru a reduce și mai mult deficitul.

B. MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU GARANTAREA REALIZĂRII OBIECTIVELOR BUGETARE PENTRU 2010

(a) În măsura în care anumite riscuri asociate deficitului și nivelurilor de îndatorare prevăzute la articolul 1 alineatele (3) și (4) se materializează, Grecia anunță, în raportul care va fi prezentat pe 16 martie 2010, măsurile suplimentare față de cele prevăzute în articolul 2 secțiunea A, pentru a asigura realizarea obiectivului bugetar pentru 2010. Măsurile suplimentare ar trebui să se concentreze asupra reducerii cheltuielilor (de exemplu, reducerea în continuare a cheltuielilor curente și a cheltuielilor cu capitalul, inclusiv prin anularea creditelor bugetare din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute), dar să includă și măsuri de creștere a veniturilor (cum ar fi creșterea veniturilor din TVA, impunerea de accize la produsele de lux, inclusiv la autoturisme private, și mărirea în continuare a accizelor la produsele utilizatoare de energie). Prima evaluare în acest sens va fi realizată cu ocazia primului exercițiu de raportare din 16 martie 2010.

C. ALTE MĂSURI CARE TREBUIE ADOPTATE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI 2010

Cheltuieli

(a) Adoptă reformele necesare pentru a reduce semnificativ impactul bugetar al îmbătrânirii populației printr-o reformă a sistemului de sănătate și a celui de pensii, care să fie validată prin procesul de revizuire inter pares al Comitetului pentru politică economică; în special, adoptă o reformă parametrică a sistemului de pensii care să asigure că respectivul sistem este sustenabil din punct de vedere financiar având în vedere îmbătrânirea populației; în acest scop, reforma ar trebui să cuprindă o scădere a limitelor superioare ale pensiilor, o creștere progresivă a vârstei legale de pensionare atât la femei, cât și la bărbați, precum și o modificare a formulei de acordare a pensiilor care să reflecte mai bine cotizațiile plătite pe toată durata vieții active, îmbunătățirea echității între generații și raționalizarea sistemului de alocații speciale în cazul pensiilor mici;

(b) reduce numărul de locuri de muncă în sectorul public prin reducerea în continuare a numărului de contracte temporare și introducerea regulii "o recrutare pentru 5 pensionări";

(c) reformează sistemul de plată a salariilor pentru angajații direcți ai administrației publice, instituind principii unitare în stabilirea și planificarea salariilor; raționalizează grila salarială, vizând în același timp reducerea cheltuielilor cu salariile; trebuie realizate, de asemenea, economii la nivel local în ceea ce privește cheltuielile cu salariile, iar noua grilă salarială unitară pentru sectorul public trebuie extinsă și detaliată ca să se poată aplica administrațiilor locale și altor agenții și ca să se garanteze totodată păstrarea celor mai buni angajați în sectorul public;

Venituri

(d) se străduiește să intensifice lupta împotriva evaziunii și a fraudei fiscale (în speță în ceea ce privește TVA, impozitul pe profit și sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor care desfășoară activități independente) și prin consolidarea respectării aplicării legislației privind colectarea impozitelor, și prin utilizarea eventualelor venituri fiscale pentru reducerea deficitului;

(e) continuă modernizarea administrației fiscale, inclusiv prin: înființarea unui departament de colectare a impozitelor pe deplin responsabil, care să stabilească obiectivele anuale și să-și desfășoare activitatea în cadrul sistemelor de evaluare a monitorizării rezultatelor birourilor fiscale; alocarea resurselor necesare în termeni de personal înalt calificat, infrastructură și echipamente, organizare managerială și sisteme de punere în comun a informațiilor, acestea trebuind să beneficieze de suficiente garanții împotriva intervențiilor din sfera politică;

Cadrul fiscal

(f) precizează în detaliu măsurile care trebuie puse în aplicare în 2011 și 2012 pentru a se respecta obiectivele din actualizarea din ianuarie 2010;

(g) consolidează poziția ministerului de finanțe față de celelalte ministere pe durata pregătirii legislației privind bugetul anual și întărește, de asemenea, mecanismele de control în timpul execuției bugetare; asigură în plus o punere în aplicare eficientă a procedurii de întocmire a bugetului pe programe;

(h) continuă reforma Biroului general de contabilitate, inclusiv prin: înființarea unui departament pe deplin responsabil privind bugetul, care să stabilească obiectivele privind cheltuielile multianuale și să-și desfășoare activitatea în cadrul sistemelor de evaluare a monitorizării rezultatelor; alocarea resurselor necesare în termeni de personal înalt calificat, infrastructură și echipamente, organizare managerială și sisteme de punere în comun a informațiilor, acestea trebuind să beneficieze de suficiente garanții împotriva intervențiilor din sfera politică;

(i) adoptă un cadru bugetar pe termen mediu, inclusiv plafoane obligatorii de cheltuieli pe baza unei reguli de cheltuieli multianuale, și înființează o agenție independentă pentru politica fiscală, care să publice în timp util rapoarte privind planurile bugetare și execuția bugetară în toate entitățile administrației publice;

(j) în cadrul bugetar pe termen mediu menționat la litera (i), anunță fără întârziere măsurile suplimentare permanente de reducere a cheltuielilor pe termen mediu;

(k) se străduiește să intensifice lupta împotriva corupției în administrația publică, în special în ceea ce privește salariile și alocațiile din sectorul public, achizițiile publice și evaluarea și colectarea impozitelor;

(l) ia măsurile necesare pentru a evita reducerea scadenței medii a datoriei publice;

(m) continuă eforturile în direcția controlului factorilor care contribuie la evoluția nivelului datoriei, alții decât împrumuturile nete.

D. ALTE MĂSURI FISCALE CARE TREBUIE ADOPTATE PÂNĂ ÎN 2012

Cheltuieli

(a) Pune în aplicare în 2011 și 2012 măsuri permanente de ajustare vizând, în special, cheltuielile curente; mai precis, adoptă măsuri de reducere a cheltuielilor vizând obținerea de economii permanente la nivelul cheltuielilor de consum ale guvernului, inclusiv cheltuielile cu salariile și transferurile sociale, și reduce personalul din sectorul public;

Venituri

(b) în cadrul bugetar pe termen mediu, continuă punerea în aplicare riguroasă a reformei administrației fiscale, alocând în același timp eventualele venituri la reducerea deficitului;

Cadrul fiscal

(c) întărește mecanismele instituționale pentru a oferi previziuni bugetare oficiale fiabile și plauzibile care să țină seama de datele disponibile despre tendințele recente și evoluția execuției; în acest scop, previziunile macroeconomice oficiale ar trebui reexaminate de experți externi; previziunile serviciilor Comisiei sunt considerate punctul de referință;

(d) se abține de la includerea în obiectivele bugetare de măsuri one-off de reducere a deficitului;

(e) în cadrul bugetar pe termen mediu, adoptă măsuri suplimentare permanente de reducere a cheltuielilor menite să realizeze OTM privind un buget echilibrat sau excedentar.

Articolul 3

Pentru a permite controlul oportun și eficient al veniturilor și cheltuielilor și monitorizarea adecvată a evoluțiilor fiscale, Grecia ar trebui:

(a) să adopte, până la 15 mai 2010, legislația prin care devine obligatorie furnizarea lunară de rapoarte publice privind execuția bugetară în termen de maximum 10 zile de la sfârșitul lunii;

(b) să asigure respectarea actualei obligații legale a fondurilor de asigurări sociale și a spitalelor de a publica bilanțuri și conturi anuale oficiale;

(c) să continue eforturile de îmbunătățire a procesului de culegere și prelucrare a datelor administrației, în special prin consolidarea mecanismelor de control ale autorităților statistice și ale Biroului general de contabilitate și prin garantarea unei răspunderi personale efective în caz de furnizare de date necorespunzătoare, pentru a asigura furnizarea promptă de date de bună calitate privind administrația, în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 2223/96, (CE) nr. 264/2000, (CE) nr. 1221/2002, (CE) nr. 501/2004, (CE) nr. 1222/2004, (CE) nr. 1161/2005, (CE) nr. 223/2009 [10] și (CE) nr. 479/2009;

(d) să coopereze cu Comisia (Eurostat) pentru a conveni rapid asupra unui plan de acțiune menit să îndrepte deficiențele statistice, instituționale și administrative;

(e) să coopereze cu Comisia (Eurostat) și să primească asistența tehnică la fața locului corespunzătoare pentru întocmirea statisticilor fiscale și a altor statistici macroeconomice.

Articolul 4

(1) Grecia prezintă Consiliului și Comisiei și face public, cel târziu până la 16 martie 2010, un raport în care precizează calendarul punerii în aplicare a măsurilor stabilite în temeiul articolului 2 din prezenta decizie în vederea îndeplinirii obiectivelor bugetare pentru 2010, inclusiv a măsurilor necesare avute în vedere în articolul 2 secțiunea B.

(2) Grecia prezintă Consiliului și Comisiei și face public, cel târziu până la 15 mai 2010, un raport în care expune măsurile de politică necesare pentru a se conforma prezentei decizii. După respectiva dată, Grecia prezintă și publică asemenea rapoarte o dată pe trimestru.

(3) Rapoartele menționate la alineatul (2) ar trebui să conțină informații detaliate despre:

(a) măsurile concrete puse în aplicare până la data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, inclusiv impactul bugetar cuantificat al acestora;

(b) măsurile concrete a căror punere în aplicare este prevăzută după data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, precum și calendarul punerii în aplicare și estimarea impactului bugetar al acestora;

(c) execuția lunară a bugetului de stat;

(d) datele infraanuale privind execuția bugetului asigurărilor sociale, a bugetului autorităților locale și a fondurilor extrabugetare;

(e) emisiuni legate de datoria publică și rambursarea acesteia;

(f) evoluțiile în materie de ocupare a locurilor de muncă permanente și temporare din sectorul public;

(g) cheltuielile publice neachitate (arierate cumulate); și

(h) situația financiară a întreprinderilor publice și a altor entități publice (aceste informații ar trebui furnizate cu o frecvență anuală).

(4) Comisia și Consiliul analizează rapoartele pentru a determina măsura în care Grecia se conformează prezentei decizii.

În contextul acestor evaluări, Comisia poate indica măsurile necesare pentru respectarea traiectoriei de ajustare prevăzute de prezenta decizie pentru corectarea deficitului excesiv.

Articolul 5

Grecia întreprinde acțiuni eficiente pentru a se conforma prezentei decizii până la 15 mai 2010.

Articolul 6

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.

Adoptată la Bruxelles, 16 februarie 2010.

Pentru Consiliu

Președintele

E. Salgado

[1] JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

[2] JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

[3] A se vedea pagina 65 din prezentul Jurnal Oficial.

[4] Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi naționale și regionale din Comunitate (JO L 310, 30.11.1996, p. 1).

[5] Regulamentul (CE) nr. 264/2000 al Comisiei din 3 februarie 2000 de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2223/96 al Consiliului privind statisticile pe termen scurt ale finanțelor publice (JO L 29, 4.2.2000, p. 4).

[6] Regulamentul (CE) nr. 1221/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 iunie 2002 privind conturile trimestriale nefinanciare ale administrației publice (JO L 179, 9.7.2002, p. 1).

[7] Regulamentul (CE) nr. 501/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind conturile financiare trimestriale pentru administrația publică (JO L 81, 19.3.2004, p. 1).

[8] Regulamentul (CE) nr. 1222/2004 al Consiliului din 28 iunie 2004 privind elaborarea și transmiterea datelor referitoare la datoria publică trimestrială (JO L 233, 2.7.2004, p. 1).

[9] Regulamentul (CE) nr. 1161/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2005 privind întocmirea conturilor nefinanciare trimestriale pe sector instituțional (JO L 191, 22.7.2005, p. 22).

[10] Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

--------------------------------------------------