20071206

Decizia Comisiei

din 6 decembrie 2007

de derogare de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului pentru plantele de Vitis L., cu excepția fructelor, originare din Croația sau din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

[notificată cu numărul C(2007) 5897]

(2007/847/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate [1], în special articolul 15 alineatul (1),

întrucât:

(1) Conform Directivei 2000/29/CE, plantele de Vitis L., cu excepția fructelor, originare din țări terțe, nu trebuie în principiu introduse în Comunitate.

(2) Slovenia a solicitat o derogare, astfel încât să poată autoriza importurile de plante de Vitis L., cu excepția fructelor, din Croația sau Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pentru o perioadă limitată de timp, astfel încât să permită pepinierelor specializate să multiplice aceste plante în Comunitate înainte de a le reexporta în Croația sau în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

(3) Comisia consideră că nu există riscul propagării unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale, cu condiția ca plantele de Vitis L., cu excepția fructelor, originare din Croația sau din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei să intre sub incidența condițiilor specifice prevăzute în prezenta decizie.

(4) În consecință, statele membre ar trebui să fie autorizate să permită introducerea pe teritoriul lor a unor asemenea plante, pentru o perioadă de timp limitată și sub rezerva aplicării unor condiții specifice.

(5) Este oportun să se pună capăt acestei autorizări, în cazul în care se stabilește că condițiile specifice prevăzute în prezenta decizie sunt insuficiente pentru a împiedica introducerea de organisme dăunătoare în Comunitate sau în cazul în care aceste condiții nu au fost respectate.

(6) Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent fitosanitar,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE, în ceea ce privește interdicțiile menționate la punctul 15 din partea A din anexa III la această directivă, statele membre pot să autorizeze introducerea pe teritoriul lor a plantelor de Vitis L., cu excepția fructelor, destinate altoirii în Comunitate și originare din Croația sau Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (denumite în continuare "plantele").

Pentru a beneficia de această derogare, plantele trebuie să îndeplinească, pe lângă cerințele prevăzute în anexele I și II la Directiva 2000/29/CE, condițiile prevăzute la anexa la prezenta decizie.

Pentru a beneficia de această derogare, plantele trebuie introduse în Comunitate, în următoarele perioade:

(a) între 1 ianuarie 2008 și 30 aprilie 2008;

(b) între 1 ianuarie 2009 și 30 aprilie 2009;

(c) între 1 ianuarie 2010 și 30 aprilie 2010.

Articolul 2

(1) Statele membre care recurg la această derogare prevăzută la articolul 1 furnizează Comisiei și celorlalte state membre:

(a) informații privind cantitățile de plante importate în temeiul prezentei decizii; precum și

(b) un raport tehnic detaliat al inspecțiilor oficiale prevăzute la punctul 6 din anexă.

Aceste informații și rapoarte se pun la dispoziție în ceea ce privește introducerile reglementate prin articolul 1 litera (a) până la 15 noiembrie 2008, în ceea ce privește introducerile reglementate prin articolul 1 litera (b) până la 15 noiembrie 2009, precum și introducerile reglementate prin articolul 1 litera (c) până la 15 noiembrie 2010.

(2) Orice stat membru în care se altoiesc plantele după introducerea pe teritoriul său transmite Comisiei și celorlalte state membre un raport tehnic detaliat privind inspecțiile oficiale și testele prevăzute la punctul 8 litera (b) din anexă.

Acest raport se pune la dispoziție în ceea ce privește introducerile reglementate prin articolul 1 litera (a) până la 15 noiembrie 2008, în ceea ce privește introducerile reglementate prin articolul 1 litera (b) până la 15 noiembrie 2009, precum și introducerile reglementate prin articolul 1 litera (c) până la 15 noiembrie 2010.

Articolul 3

Statele membre comunică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre toate cazurile în care loturile introduse pe teritoriile lor în temeiul prezentei decizii au fost neconforme cu condițiile menționate în prezenta decizie.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 decembrie 2007.

Pentru Comisie

Markos Kyprianou

Membru al Comisiei

[1] JO L 169, 10.7.2000, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2007/41/CE a Comisiei (JO L 169, 29.6.2007, p. 51).

--------------------------------------------------

20071206

ANEXĂ

CONDIȚII SPECIFICE CARE SE APLICĂ PLANTELOR DE VITIS L., CU EXCEPȚIA FRUCTELOR, ORIGINARE DIN CROAȚIA SAU DIN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI BENEFICIIND DE DEROGAREA PREVĂZUTĂ LA ARTICOLUL 1

1. Plantele sunt din materialul de înmulțire sub formă de muguri în stare vegetativă din soiurile Babić, Borgonja, Dišeča belina, Graševina, Grk, Hrvatica, Kraljevina, Malvasija dubrovačka, Malvazija (sinonim Malvazija istarska bijela), Maraština, Muškat momjanski (sinonim Muškat istarski), Muškat ruža porečki, Plavac mali, Plavac veliki, Plavka (sinonim Plavina), Pošip, Škrlet, Teran, Trnjak, Vugava sau Žlahtina, în cazul introducerii din Croația sau Aleksandriski muškat, Alikant buse, Belan, Belo zimsko, Beogradska bessemena, Demir kapija, Grenaš crn, Kadarka, Krainski bojadiser, Kratošija, Moldavija, Ohridsko crno, Plavec mal, Plovdina, Prokupec, R’kaciteli, Semijon, Smederevka, Stanušina, Sultanina, Temjanika, Teran, Vranec, Župljanka sau Žilavka, în cazul introducerii din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, și acestea sunt:

(a) destinate a fi altoite în Comunitate în spațiile menționate la punctul 7, pe portaltoaie produse în Comunitate;

(b) recoltate în plantații-mamă care sunt înregistrate oficial în Croația sau în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Statele membre care beneficiază de această derogare trebuie să alcătuiască liste ale plantațiilor înregistrate, puse la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre până cel târziu la data de 31 decembrie a anului precedent introducerii plantelor în Comunitate. Listele trebuie să includă numele soiurilor, numărul de rânduri plantate cu aceste soiuri, numărul de plante pe rânduri în fiecare dintre aceste pepiniere, în măsura în care acestea sunt considerate potrivite pentru a fi expediate în Comunitate în 2008, 2009 sau 2010 prin respectarea condițiilor definite de prezenta decizie;

(c) ambalate corespunzător, ambalajul putând fi recunoscut prin aplicarea unei mărci care să permită identificarea pepinierei înregistrate și a soiurilor.

2. Plantele sunt însoțite de un certificat fitosanitar eliberat în Croația sau în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE, pe baza examinării prevăzute de aceasta, care certifică, în special, absența organismului dăunător:

Daktulosphaira vitifoliae (Fitch)

Xylophilus ampelinus (Panagopoulos) Willems et al.

Grapevine Flavescence dorée

Xylella fastidiosa (Well et Raju)

Trechispora brinkmannii (Bresad.) Rogers

Tobacco ringspot virus

Tomato ringspot virus

Blueberry leaf mottle virus

Peach rosette mosaic virus

Certificatul precizează, la poziția "Declarație suplimentară", mențiunea "Prezentul lot îndeplinește condițiile din Decizia 2007/847/CE".

3. Organizația oficială de protecție a plantelor din Croația sau din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei trebuie să asigure identitatea și integritatea plantelor din momentul recoltării, astfel cum este prevăzut la punctul 1 litera (b), până când sunt exportate în Comunitate.

4. Plantele trebuie introduse prin punctele de intrare indicate stabilite în acest scop de statul membru în care se găsesc.

Aceste puncte de intrare, precum și denumirea și adresa organismului oficial competent, prevăzut în Directiva 2000/29/CE, responsabil de fiecare punct de intrare, sunt notificate cu suficient timp înainte Comisiei de către statele membre care fac uz de această derogare și, la cerere, sunt puse la dispoziția celorlalte state membre.

Atunci când introducerea plantelor în Comunitate are loc într-un alt stat membru decât statul membru care utilizează autorizația prevăzută la articolul 1, denumită în continuare "autorizația", organismele oficiale competente din statul membru în care are loc introducerea informează și cooperează cu organismele oficiale competente din statul membru care utilizează această autorizație și colaborează cu acestea, pentru a garanta respectarea dispozițiilor din prezenta decizie.

5. Înainte de introducerea în Comunitate, importatorul este informat oficial de condițiile prevăzute la punctele 1-4; importatorul în cauză notifică detaliile privind fiecare introducere cu suficient timp înainte organismelor oficiale competente din statul membru de introducere, iar acel stat membru, fără întârziere, transmite imediat Comisiei detaliile notificării, indicând:

(a) tipul materialului;

(b) soiul și cantitatea;

(c) data declarată a introducerii și confirmarea punctului de intrare;

(d) numele, adresele și amplasamentele spațiilor menționate la punctul 7, unde mugurii vor fi altoiți și stocați.

Importatorul informează organismele oficiale responsabile despre orice modificare a detaliilor menționate mai sus, de îndată ce ia cunoștință de acestea.

Statul membru în cauză informează imediat Comisia cu privire la detaliile menționate mai sus și orice modificări ale acestora.

Cu cel puțin două săptămâni înainte de data introducerii, importatorul comunică organismului oficial responsabil cu privire la spațiile menționate la punctul 7 unde plantele vor fi altoite.

6. Inspecțiile, inclusiv testele, după caz, prevăzute la articolul 13 din Directiva 2000/29/CE și în conformitate cu dispozițiile prevăzute în prezenta decizie sunt efectuate de organismele oficiale competente din statele membre care beneficiază de autorizație, după caz, cu ajutorul organismelor oficiale responsabile din statul membru în care trebuie stocate plantele.

Pe parcursul acestor inspecții, statul sau statele membre controlează absența organismelor dăunătoare menționate la punctul 2 și, după caz, efectuează un test în acest sens. Comisiei i se comunică de îndată prezența oricărui organism de acest tip. Se iau măsurile adecvate pentru distrugerea organismelor dăunătoare și, după caz, a plantelor respective.

7. Plantele nu se altoiesc decât în locuri declarate și desemnate oficial în sensul autorizării.

Persoana care are intenția de a altoi plantele informează în avans organismele oficiale competente din statul membru în care se găsesc locurile de plantare despre numele și adresa proprietarului acestora.

În cazul în care locul de altoire se situează într-un stat membru, altul decât cel care beneficiază de autorizație, organismele oficiale competente ale acestuia din urmă le informează pe cele din statul membru pe teritoriul căruia vor fi altoite plantele, indicând numele și adresa acestui loc. Aceste informații sunt transmise la momentul primirii notificării prealabile din partea importatorului menționată la punctul 5 al patrulea paragraf.

8. În spațiile menționate la punctul 7:

(a) plantele recunoscute libere de prezența organismului dăunător menționate la punctul 2 se pot utiliza pentru altoire pe portaltoaie de origine comunitară. Plantele altoite sunt ulterior conservate în condiții corespunzătoare într-un mediu de creștere corespunzător, dar nu trebuie să fie plantate sau să se continue dezvoltarea acestora pe teren. Plantele altoite sunt păstrate nu mai mult de optsprezece luni înainte de a fi exportate către o destinație în afara Comunității, astfel cum este menționat la punctul 9;

(b) plantele sunt supuse, în cursul perioadei de vegetație care urmează altoirii, unei inspecții vizuale de către organismele oficiale menționate ale statului membru în care sunt altoite, la momentele adecvate, în vederea detectării prezenței a unor semne sau simptome ale unui organism dăunător; în urma acestei inspecții vizuale, orice organism dăunător responsabil de astfel de semne sau simptome se identifică prin testele adecvate;

(c) orice plantă care nu a fost găsită indemnă, în cursul inspecțiilor sau testelor respective, prevăzute la literele (a) și (b), de organismele dăunătoare enumerate la punctul 2 sau care trebuia să fie pusă în carantină este distrusă de îndată sub controlul organismelor oficiale responsabile.

9. Toate plantele care sunt rezultatul unei altoiri reușite utilizând mugurii menționați la punctul 1 sunt folosite doar ca plante altoite pentru export în Croația sau în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Organismele oficiale responsabile din statul membru care beneficiază de această autorizație trebuie să se asigure că toate plantele sau părți ale plantelor neexportate sunt distruse oficial. Se va ține evidența cantităților de altoaie reușite pentru plantele distruse oficial și pentru plantele reexportate ulterior în Croația sau în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Aceste informații sunt puse la dispoziția Comisiei.

--------------------------------------------------