RO Bruxelles, 29.1.2008 COM(2008) 25 final 2008/0008 (COD) Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi (încercări statice) (Versiune codificată) (prezentată de Comisie) EXPUNERE DE MOTIVE 1. În contextul unei Europe a cetăţenilor, Comisia acordă o mare importanţă simplificării şi clarităţii dreptului comunitar în scopul de a-l face mai lizibil şi mai accesibil cetăţeanului, oferindu-i astfel posibilităţi sporite de a face uz de drepturile specifice care îi sunt conferite. Dar acest obiectiv nu va putea fi atins atât timp cât va persista un număr mult prea mare de dispoziţii care, fiind modificate de nenumărate ori şi adeseori în mod substanţial, se găsesc dispersate parte în actul originar, parte în actele modificatoare ulterioare. Astfel, pentru a identifica dispoziţiile în vigoare, este necesară o muncă de cercetare şi de comparare a unui număr mare de acte. Prin urmare, claritatea şi transparenţa dreptului comunitar depind şi de codificarea legislaţiei adeseori modificată. 2. La 1 aprilie 1987, Comisia a dat instrucţiuni [1] serviciilor sale de a realiza codificarea tuturor actelor legislative cel mai târziu după a zecea lor modificare, menţionând că este vorba despre o cerinţă minimală şi că, în vederea clarităţii şi a bunei înţelegeri a legislaţiei comunitare, serviciile responsabile ar trebui să codifice textele la intervale şi mai scurte. 3. Concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Edimbourg, din decembrie 1992, au confirmat aceste imperative [2], subliniind importanţa codificării care asigură o securitate juridică în ceea ce priveşte dreptul aplicabil la un moment dat în legătură cu o problemă specifică. Codificarea trebuie realizată respectând cu stricteţe procesul legislativ comunitar normal. Întrucât nicio modificare de substanţă nu poate fi introdusă în actele care fac obiectul codificării, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au convenit, prin acordul interinstituţional din 20 decembrie 1994, că, în vederea adoptării rapide a actelor codificate, ar putea fi utilizată o procedură accelerată. 4. Obiectul prezentei propuneri este codificarea Directivei 79/622/CEE a Consiliului din 25 iunie 1979 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi (încercări statice) [3]. Noua directivă se substituie diverselor acte care îi sunt încorporate [4]; prezenta propunere păstrează în totalitate conţinutul actelor astfel codificate şi se limitează la a le regrupa, aducând numai modificările de formă cerute de însăşi operaţia de codificare. 5. Prezenta propunere de codificare a fost elaborată pe baza unei consolidări prealabile a textului Directivei 79/622/CEE şi a actelor care au modificat-o, în toate limbile oficiale, efectuată prin intermediul unui sistem informatic, de către Oficiul Publicaţiilor Oficiale ale Comunităţilor Europene. În cazul articolelor renumerotate, corelaţia între vechea numerotare şi cea nouă este prezentată în tabelul de corespondenţă din anexa XI la directiva codificată. 79/622/CEE (adaptat) 2008/0008 (COD) Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi (încercări statice) (Text cu relevanţă pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95 , având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European [5], hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat [6], întrucât: (1) Directiva 79/622/CEE a Consiliului din 25 iunie 1979 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi (încercări statice) [7] a fost modificată de mai multe ori şi în mod substanţial [8]. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice directiva menţionată. (2) Directiva 79/622/CEE este una dintre directivele distincte în legătură cu sistemul de omologare CE de tip prevăzut de Directiva 74/150/CEE a Consiliului înlocuită prin Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele şi unităţile lor tehnice separate şi de abrogare a Directivei 74/150/CEE [9] şi stabileşte cerinţe tehnice cu privire la designul şi construcţia tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi în ceea ce priveşte dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi (încercări statice). Aceste cerinţe tehnice vizează apropierea legislaţiilor statelor membre în vederea aplicării, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2003/37/CE. Prin urmare, dispoziţiile Directivei 2003/37/CE privind tractoarele agricole sau forestiere, remorcile acestora şi echipamentul remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele şi unităţile lor tehnice separate, se aplică prezentei directive. (3) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa X, partea B, 79/622/CEE (adaptat) ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Prezenta directivă se aplică tractoarelor definite la articolul 1, alineatul(1), primul paragraf si articolul 2, litera (j) din Directiva 2003/37/CE care au următoarele caracteristici: (a) gardă la sol de maximum 1 000 milimetri; (b) ecartament fix sau ecartament reglabil al uneia dintre axele motorului de minimum 1 150 milimetri; (c) posibilitatea de a fi echipate cu un dispozitiv de montare în mai multe puncte pentru uneltele amovibile și cu un dispozitiv de tracțiune; (d) masă mai mare sau egală cu 800 de kilograme, corespunzătoare masei fără încărcătură a tractorului menționată la punctul 2.1 din anexa I la Directiva 2003/37/CE , inclusiv dispozitivul de protecție în caz de răsturnare montat în conformitate cu presenta directivă și pneurile cu cea mai mare dimensiune recomandată de constructor. 79/622/CEE Articolul 2 (1) Fiecare stat membru omologhează orice tip de dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare, precum şi montarea acestuia pe tractor, în conformitate cu normele de fabricaţie şi de încercări prevăzute în anexele I – V. 79/622/CEE (adaptat) (2) Statul membru care a efectuat omologarea CE de tip ia măsurile necesare pentru a verifica, în măsura în care este necesar, respectarea conformităţii producţiei cu tipul omologat, în colaborare, atunci când este cazul, cu autorităţile competente ale celorlalte state membre. Această verificare se limitează la sondaje. Articolul 3 Statele membre atribuie constructorului unui tractor sau fabricantului unui dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare sau reprezentanţilor autorizaţi ai acestora o marcă de omologare CE de tip în conformitate cu modelul stabilit la anexa VI pentru fiecare tip de dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare, cât şi pentru montarea acestuia pe tractorul pe care îl omologhează în conformitate cu articolul 2 . Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea unor mărci care pot crea confuzii între aceste dispozitive, al căror tip a fost omologat în conformitate cu articolul 2 , şi alte dispozitive. Articolul 4 Statele membre nu pot interzice introducerea pe piaţă a dispozitivelor de protecţie în caz de răsturnare, precum şi montarea acestora pe tractor din motive privind fabricarea lor, în cazul în care acestea poartă marca de omologare CE de tip. Cu toate acestea, un stat membru poate interzice introducerea pe piaţă a unor dispozitive care poartă marca de omologare CE de tip care, în mod sistematic, nu sunt conforme cu tipul omologat. 79/622/CEE Statul membru în cauză informează de îndată celelalte state membre şi Comisia cu privire la măsurile luate, precizând motivele deciziei sale. Articolul 5 Autorităţile competente ale fiecărui stat membru trimit autorităţilor competente ale celorlalte state membre, în termen de o lună, copia certificatelor de omologare CE de tip, al căror model figurează în anexa VII, stabilite pentru fiecare tip de dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare pe care îl omologhează sau pe care refuză să îl omologheze. 79/622/CEE (adaptat) Articolul 6 (1) În cazul în care statul membru care a acordat omologarea CE de tip constată că mai multe dispozitive de protecţie în caz de răsturnare, precum şi montarea acestora pe tractor, care au aceeaşi marcă de omologare CE de tip, nu sunt conforme cu tipul omologat, ia măsurile necesare pentru a asigura conformitatea fabricării cu tipul omologat. Autorităţile competente ale statului membru în cauză informează autorităţile celorlalte state membre despre măsurile luate, care pot ajunge, în cazul unei lipse de conformitate grave şi repetate, până la retragerea omologării CE. Aceste autorităţi adoptă aceleaşi dispoziţii în cazul în care sunt informate de către autorităţile competente ale unui alt stat membru despre existenţa unei astfel de lipse de conformitate. (2) Autorităţile competente ale statelor membre se informează reciproc, în termen de o lună, cu privire la retragerea omologării CE de tip acordate, precum şi la motivele care justifică această măsură. 79/622/CEE Articolul 7 Orice decizie de refuzare sau de retragere a omologării CE de tip sau de interzicere a introducerii pe piaţă sau a utilizării, luată în conformitate cu dispoziţiile adoptate în prezenta directivă, trebuie să fie motivată temeinic. Decizia trebuie comunicată părţii interesate, indicându-se căile de atac din legislaţia în vigoare în statele membre şi termenele în care poate fi introdusă acţiunea. 79/622/CEE (adaptat) Articolul 8 Statele membre nu pot refuza omologarea CE de tip şi nici omologarea de tip naţională a unui tractor din motive privind dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare, precum şi montarea acestora pe tractor, în cazul în care acestea poartă marca de omologare CE de tip şi în care au fost respectate cerinţele menţionate în anexa VIII. Articolul 9 Statele membre nu pot refuza sau interzice vânzarea, înmatricularea, punerea în circulaţie sau utilizarea tractoarelor din motive ce privesc dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare, precum şi montarea acestora pe tractor, în cazul în care acestea poartă marca de omologare CE de tip şi în care au fost respectate cerinţele menţionate în anexa VIII. Articolul 10 În cadrul omologării CE de tip, orice tractor menţionat la articolul 1 trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare corespunzător cerinţelor din anexele I – IV. Cu toate acestea, tractoarele definite la articolul [9 din Directiva 77/536/CEE] pot fi echipate, în cadrul omologării CE de tip, cu un dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare corespunzător cerinţelor din anexele [I – IV] la directiva menţionată anterior. Articolul 11 Modificările necesare pentru adaptarea la progresul tehnic a cerinţelor din anexele I - IX se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2003/37/CE . Articolul 12 Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Articolul 13 Directiva 79/622/CEE astfel cum a fost modificată prin actele menţionate în anexa X, partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa X, partea B. Trimiterile la directiva abrogată se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa XI. Articolul 14 Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică începând cu […]. 79/622/CEE art. 13 Articolul 15 Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, . Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu, Preşedintele Preşedintele 79/622/CEE (adaptat) LISTA ANEXELOR Anexa I: | Condiţii de omologare CE de tip | Anexa II: | Condiţii de încercare a rezistenţei structurilor de protecţie în caz de răsturnare, precum şi a montării acestora pe tractor | Anexa III: | Procedura de încercare | Anexa IV: | Figuri | Anexa V: | Model de proces-verbal privind încercările de omologare cee de tip pentru o structură de protecţie (cabină sau cadru de siguranţă) în ceea ce priveşte rezistenţa acesteia, precum şi rezistenţa montării acesteia pe tractor (încercări statice) | Anexa VI: | Marcare | Anexa VII: | Model de certificat de omologare CE de tip | Anexa VIII: | Condiţii de omologare CE de tip | Anexa IX: | Model de anexă la certificatul de omologare CE a unui tip de tractor în ceea ce priveşte rezistenţa structurilor de protecţie în caz de răsturnare (cabină sau cadru de securitate), precum şi a montării acestora pe tractor (încercări statice) | Anexa X: | Partea A : Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioarePartea B : Termene de transpunere în dreptul intern | Anexa XI: | Tabel de corespondenţă | 79/622/CEE ANEXA I 79/622/CEE (adaptat) CONDIŢII DE OMOLOGARE CE DE TIP 79/622/CEE 1. DEFINIŢIE 1.1. Se înţeleg prin "dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare" (cabină sau cadru de securitate), denumit în continuare "structură de protecţie", structurile prevăzute pe un tractor cu scopul esenţial de a evita sau de a limita riscurile la care se expune conducătorul în cazul răsturnării tractorului în timpul utilizării normale a acestuia. 1.2. Structurile menţionate la punctul 1.1 se caracterizează prin faptul că, în timpul încercărilor prevăzute în anexele II şi III, acestea comportă un spaţiu liber suficient de mare pentru a-l proteja pe conducător. 2. SPECIFICAŢII GENERALE 2.1. Toate structurile de protecţie în caz de răsturnare, precum şi montarea acestora pe tractor, trebuie astfel concepute şi construite încât să asigure scopul esenţial indicat la punctul 1. 2.2. Această condiţie este considerată îndeplinită în cazul în care sunt îndeplinite cerinţele din anexele II şi III. 79/622/CEE (adaptat) 3. CEREREA DE OMOLOGARE CE DE TIP 3.1. Cererea de omologare CE de tip în ceea ce priveşte rezistenţa structurilor de protecţie în caz de răsturnare, precum şi a montării acestora pe tractor, se înaintează de către constructorul tractorului sau de către fabricantul structurii de protecţie în caz de răsturnare sau de către reprezentanţii autorizaţi ai acestora. 79/622/CEE 3.2. Aceasta este însoţită de documentele următoare, în trei exemplare, şi de indicaţiile următoare: – desen, cu scara sau indicarea dimensiunilor, al dispunerii de ansamblu a structurii de protecţie. Acest desen trebuie să reproducă în special piesele de montare în detaliu; – fotografii din lateral şi din spate care să indice detaliile de montare; – descriere succintă a structurii de protecţie, cuprinzând tipul de construcţie, sistemele de montare pe tractor şi, dacă este cazul, detalii ale caroseriei, mijloacele de acces şi posibilităţile de degajare, precizări privind capitonarea interioară, caracteristici care pot împiedica rostogolirile succesive ale tractorului şi detalii referitoare la sistemul de încălzire şi de ventilaţie, – date privind materialele utilizate pentru structurile şi elementele de montare ale structurii de protecţie (a se vedea anexa V). 3.3. Se prezintă serviciului tehnic însărcinat cu încercările de omologare un tractor reprezentativ pentru tipul de tractor căruia îi este destinată structura de protecţie care trebuie omologată. Acest tractor se echipează cu structura de protecţie. 79/622/CEE (adaptat) 3.4. Posesorul omologării CE de tip poate solicita ca aceasta să fie extinsă la alte tipuri de tractoare. Autorităţile competente care au acordat omologarea CE de tip iniţială acordă extinderea solicitată în cazul în care structura de protecţie şi tipul (tipurile) de tractor pentru care este solicitată extinderea omologării CE de tip iniţiale îndeplinesc următoarele condiţii: 79/622/CEE – masa tractorului fără încărcătură, definită în anexa II punctul 1.3, nu depăşeşte cu mai mult de 5 % masa de referinţă utilizată la încercare; – modul de montare şi punctele de montare pe tractor sunt identice; – componentele care pot servi drept suport pentru dispozitivul de protecţie în caz de răsturnare, cum ar fi aripile şi capotajul, sunt identice; – poziţia şi dimensiunile critice ale scaunului în interiorul structurii de protecţie şi poziţiile relative ale structurii de protecţie şi ale tractorului trebuie să fie de aşa manieră încât zona de degajare continuă sa fie protejată de structură pe durata diverselor faze ale încercărilor, oricare ar fi deformările suferite. 4. INSCRIPŢII 4.1. Orice structură de protecţie, conformă tipului omologat, trebuie să aibă următoarele inscripţii: 4.1.1. marca de comerţ sau de fabrică, 4.1.2. marca de omologare în conformitate cu modelul care figurează în anexa VI, 4.1.3. numărul de serie al structurii de protecţie, 4.1.4. marca şi tipul (tipurile) de tractoare cărora le este destinată structura de protecţie. 4.2. Toate aceste indicaţii trebuie să figureze pe o plăcuţă. 4.3. Inscripţiile trebuie aplicate în aşa fel încât să fie vizibile, lizibile şi de neşters. _____________ ANEXA II CONDIŢII DE ÎNCERCARE A REZISTENŢEI STRUCTURILOR DE PROTECŢIE ÎN CAZ DE RĂSTURNARE, PRECUM ŞI A MONTĂRII ACESTORA PE TRACTOR 1. GENERALITĂŢI 1.1. Scopul încercărilor Încercările efectuate cu dispozitive speciale sunt destinate simulării sarcinilor preluate de către structura de protecţie în caz de răsturnare a tractorului. Aceste încercări, descrise în anexa III, trebuie să permită evaluarea rezistenţei structurii de protecţie în caz de răsturnare, precum şi a montării acesteia pe tractor, precum şi a oricărei părţi a tractorului care transmite sarcina de încercare. 1.2. Pregătirea încercărilor 1.2.1. Structura de protecţie trebuie să fie conformă cu indicaţiile producţiei în serie. Aceasta este montată în conformitate cu metoda indicată de către constructori, pe unul dintre tractoarele pentru care este concepută. Pentru încercare nu este necesar să se dispună de un tractor întreg; cu toate acestea, structura de protecţie şi părţile tractorului care va fi testat, pe care este montată această structură, trebuie să constituie o instalaţie operaţională, denumită în continuare "ansamblu". 1.2.2. Ansamblul trebuie fixat de aşa manieră pe bancul de probă încât sub sarcină, elementele care leagă ansamblul de bancul de probă să nu sufere decât deformări minime în raport cu structura de protecţie. Metoda de fixare a ansamblului pe placa de bază nu trebuie să modifice rezistenţa ansamblului. 1.2.3. Ansamblul trebuie menţinut şi fixat sau modificat de aşa manieră încât toată forţa încercării să fie absorbită de structura de protecţie şi de punctele sale de fixare pe elementele rigide ale tractorului. 1.2.3.1. Pentru a fi îndeplinite cerinţele de la punctul 1.2.3, modificarea trebuie să aibă ca efect închiderea oricărui sistem de suspensie a tractorului în mişcare, astfel încât acesta să nu absoarbă nici o fracţiune din energia încercării. 1.2.4. La efectuarea încercărilor, tractorul trebuie echipat cu toate elementele producţiei în serie care pot influenţa rezistenţa structurii de protecţie sau care pot fi necesare la încercarea rezistenţei. Elementele care ar putea genera riscuri în zona de degajare trebuie de asemenea să fie prezente, pentru a se putea evalua dacă sunt întrunite condiţiile cerute la punctul 4. 1999/40/CE art. 1 şi anexa pct. 1 Toate elementele pe care şoferul însuşi le poate îndepărta sunt retrase în momentul testărilor. În cazul în care este posibilă menţinerea deschisă a uşilor şi a ferestrelor sau îndepărtarea lor în timpul utilizării, acestea trebuie să fie menţinute deschise sau trebuie îndepărtate pe durata testărilor, pentru a nu contribui la creşterea rezistenţei structurii de protecţie. În cazul în care, în această poziţie, ele constituie un pericol pentru şofer în cazul răsturnării tractorului, acest fapt trebuie menţionat în raportul de testare. 79/622/CEE (adaptat) 1.3. Masa tractorului Masa de referinţă mt, utilizată în formule (a se vedea anexa III) pentru a calcula energiile şi forţa de impact este cel puţin egală cu cea definită la punctul 2.1 din anexa I la Directiva 2003/37/CE (şi anume, fără accesorii, dar cu lichid de răcire, lubrifianţi, carburant, utilaj şi conducător), la care se adaugă structura de protecţie şi se scad 75 de kilograme. 79/622/CEE Nu se iau în considerare greutăţile opţionale din faţă sau din spate, lesturile anvelopelor, instrumentele şi echipamentele purtate sau orice element special. 2. APARATURĂ ŞI ECHIPAMENT 2.1. Încercări de sarcini orizontale (laterale şi longitudinale) 2.1.1. Material, echipament şi dispozitive de ancorare care asigură montarea solidă a ansamblului pe placa de bază, independent de anvelope, în cazul în care acestea există. 2.1.2. Dispozitiv ce permite aplicarea unei forţe orizontale pe structura de protecţie, astfel cum este reprezentată aceasta în figurile 1 şi 2 din anexa IV, cu ajutorul unei grinzi rigide. 2.1.2.1. Dimensiunea verticală a extremităţii grinzii rigide trebuie să fie de 150 de milimetri. 2.1.2.2. Se procedează în aşa fel încât sarcina să fie distribuită uniform, în conformitate cu direcţia normală a sarcinii de-a lungul unei grinzi cu o lungime cuprinsă între 250 şi 700 milimetri şi care să aibă între aceste limite o lungime care să fie multiplu exact de 50 de milimetri. 2.1.2.3. Marginile grinzii în contact cu structura de protecţie trebuie să fie curbe, cu o rază maximă de 50 de milimetri. 2.1.2.4. Trebuie montate articulaţii cardanice sau echivalente pentru a evita ca încărcătura să determine o rotaţie sau o deplasare a dispozitivului într-o direcţie diferită de cea a încărcăturii. 2.1.2.5. În cazul în care cadrul structurii de protecţie care suportă sarcina nu este rectiliniu în plan orizontal şi perpendicular pe direcţia sarcinii, spaţiul se umple de aşa manieră încât sarcina să fie distribuită pe această lungime. 2.1.3. Echipament destinat să măsoare, în limita posibilităţilor tehnice, energia absorbită de structura de protecţie şi de părţile rigide ale tractorului pe care este montată, de exemplu prin măsurarea forţei aplicate şi a deplasării punctului de aplicare al acesteia în funcţie de direcţia forţei în raport cu un punct de pe şasiul tractorului. 2.1.4. Dispozitive permiţând a se stabili dacă vreo parte a structurii de protecţie a pătruns în zona de degajare în cursul încercării. În acest scop, poate fi utilizat un dispozitiv conform celui din figura 6 din anexa IV. 2.2. Încercări de strivire (în faţă şi în spate) 2.2.1. Material, echipament şi dispozitive de ancorare adecvate pentru a monta solid tractorul pe placa de bază, independent de anvelope. 2.2.2. Dispozitive care permit aplicarea unei forţe verticale pe structura de protecţie, astfel cum se indică în figura 3 din anexa IV, grinda rigidă de strivire având o lăţime de 250 de milimetri. 2.2.3. Echipament pentru măsurarea forţei verticale totale aplicate. 2.2.4. Dispozitive permiţând a se stabili dacă vreo parte a structurii de protecţie a pătruns în zona de degajare în cursul încercării. În acest scop, poate fi utilizat un dispozitiv conform celui din figura 6din anexa IV. 2.3. Toleranţa la măsurări 2.3.1. Dimensiuni: ± 3 milimetri 2.3.2. Deformare: ± 3 milimetri 2.3.3. Masa tractorului: ± 20 de kilograme 2.3.4. Sarcini şi forţe: ± 2 % 2.3.5. Direcţia sarcinii: abatere de la direcţiile orizontale şi verticale specificate în anexa III. – la începutul încercării, sub sarcină nulă ± 2 grade – în timpul încercării, sub sarcină 10 grade deasupra orizontalei şi 20 de grade sub orizontală. Aceste abateri trebuie reduse pe cât posibil. 3. ÎNCERCĂRI 3.1. Generalităţi 3.1.1. Desfăşurarea încercărilor 3.1.1.1. Încercările se desfăşoară în ordinea următoare: 3.1.1.1.1. Sarcina longitudinală (a se vedea anexa III punctul 1.2): Pentru tractoarele la care cel puţin 50 % din masă, astfel cum este aceasta definită la punctul 1.3, se sprijină pe roţile spate, sarcina longitudinală se aplică din spate (cazul 1). Pentru celelalte tractoare, sarcina longitudinală se aplică din faţă (cazul 2). 3.1.1.1.2. Prima încercare de strivire Prima încercare de strivire se efectuează la extremitatea structurii pe care a fost aplicată încărcătura longitudinală, şi anume: în spate, în cazul 1 (a se vedea anexa III punctul 1.5); în faţă, în cazul 2 (a se vedea anexa III punctul 1.6). 3.1.1.1.3. Sarcina laterală (a se vedea anexa III punctul 1.3). 3.1.1.1.4. A doua încercare de strivire A doua încercare de strivire se efectuează la extremitatea structurii opuse celei căreia i s-a aplicat sarcina longitudinală, şi anume: în faţă, în cazul 1 (a se vedea anexa III punctul 1.6); în spate, în cazul 2 (a se vedea anexa III punctul 1.5). 3.1.1.1.5. A doua încercare cu sarcină longitudinală (a se vedea anexa III punctul 1.7) A doua încercare cu sarcină se efectuează pe tractoare echipate cu o structură de protecţie basculantă, în cazul în care sarcina longitudinală (a se vedea punctul 3.1.1.1.1) nu a fost aplicată în direcţia care ar fi avut ca efect bascularea structurii de protecţie. 3.1.1.2. În cazul în care vreo parte oarecare a echipamentului de fixare se deplasează sau se sparge în cursul încercării, aceasta trebuie reluată. 3.1.1.3. Nu se admit reparaţii şi reglaje ale tractorului sau ale structurii de protecţie în cursul încercărilor. 3.1.2. Ecartamentul roţilor Roţile sunt dispuse sau depărtate în aşa fel încât să nu se producă nicio interferenţă a acestora cu structura de rezistenţă pe durata încercărilor. 3.1.3. Demontarea elementelor care nu comportă riscuri Toate elementele tractorului şi ale structurii de protecţie care, ca unităţi complete, constituie o protecţie pentru conducător – inclusiv dispozitivul de protecţie împotriva intemperiilor – sunt furnizate împreună cu tractorul în vederea efectuării verificării de omologare. Structura de protecţie supusă încercărilor poate să nu fie echipată cu parbriz, cu oglinzi laterale sau retrovizoare, cu geamuri din securit sau din alt material similar, cu panouri detaşabile, cu echipamente sau cu accesorii care nu au rol de consolidare a structurii şi care nu generează riscuri în caz de răsturnare. 3.1.4. Aparatura de măsură Structura de protecţie trebuie echipată cu instrumentele necesare obţinerii datelor prevăzute pentru trasarea diagramei forţă/deformări (a se vedea figura 4 din anexa IV). Deformările totale şi permanente ale structurii de protecţie se măsoară şi se notează pentru fiecare fază a încercării (a se vedea figura 5 din anexa IV). 3.1.5. Direcţia sarcinii Atunci când poziţia scaunului nu este în planul median al tractorului şi/sau atunci când rezistenţa structurii de protecţie este asimetrică, sarcina laterală se aplică pe partea care, în majoritatea cazurilor, intră în zona de degajare în cursul încercărilor (a se vedea şi anexa III punctul 1.3). 4. CONDIŢII DE OMOLOGARE 79/622/CEE (adaptat) 4.1. Se consideră că o structură de protecţie prezentată pentru omologare CE de tip îndeplineşte cerinţele privind rezistenţa în cazul în care, după încercări, îndeplineşte următoarele condiţii: 82/953/CEE art. 1 şi anexa 4.1.1. Structura de protecţie nu a pătruns în nicio parte a spaţiului liber descris la punctul 3.2 din anexa III sau a protejat în permanenţă acest spaţiu pe durata testărilor menţionate la punctele 1.2, 1.3, 1.5, 1.6 şi, după caz, 1.7 de la anexa III. În cazul în care s-a efectuat o testare de suprasarcină, forţa aplicată în faza în care este absorbită energie specifică trebuie să fie mai mare de 0,8 din Fmax care apare atât în timpul testării principale, cât şi în timpul testării de suprasarcină respective (a se vedea figurile 4b şi 4c de la anexa IV). 79/622/CEE 1 82/953/CEE art. 1 şi anexa 4.1. 1 2. În cursul încercărilor, structura de protecţie nu trebuie să exercite niciun fel de tensiune asupra structurii scaunului. 82/953/CEE art. 1 şi anexa 4.1.3. În punctul în care se obţine nivelul necesar de energie la fiecare dintre testările specificate de sarcină orizontală, forţa trebuie să fie mai mare de 0,8 Fmax. 79/622/CEE 4.2. În afară de aceasta, nu trebuie să existe niciun element care să comporte un risc anume, de exemplu, pentru conducător, capitonarea insuficientă a feţei interne a acoperişului sau a oricărui alt loc în care conducătorul riscă să se lovească la cap. 5. PROCESUL-VERBAL DE ÎNCERCARE 79/622/CEE (adaptat) 5.1. Procesul-verbal de încercare se anexează certificatului de omologare CE de tip menţionat în anexa VII. Un model de proces-verbal figurează în anexa V. Procesul-verbal trebuie să conţină: 79/622/CEE 5.1.1. o descriere generală a formei şi a construcţiei structurii de protecţie (a se vedea anexa V privind dimensiunile obligatorii), precum şi o descriere a posibilităţilor de acces normale şi a ieşirilor de siguranţă, dispoziţii privind sistemul de încălzire şi de ventilaţie, precum şi celelalte amenajări, dacă este cazul, şi în cazul în care pot influenţa zona de degajare sau să creeze un risc; 5.1.2. precizări cu privire la orice dispozitiv special, mai ales pentru a împiedica rostogolirile succesive ale tractorului; 5.1.3. o scurtă indicaţie privind orice capitonare interioară; 79/622/CEE (adaptat) 5.1.4. indicarea tipului de parbriz şi de suprafaţă vitrată utilizat, precum şi a oricărei mărci de omologare CE de tip sau a altei mărci încorporate. 5.2. În cazul extinderii unei omologări CE la alte tipuri de tractoare, procesul-verbal trebuie să conţină o referire exactă la procesul-verbal de omologare CE de tip iniţială, precum şi indicaţii precise privind condiţiile stabilite în anexa I punctul 3.4. 79/622/CEE 1 82/953/CEE art. 1 şi anexa 5.3. Procesul-verbal trebuie să permită identificarea clară a tipului de tractor (marca, tipul şi descrierea comercială etc.) utilizat în cursul efectuării încercărilor şi a tipurilor cărora le este destinată structura de protecţie. 6. SIMBOLURI mt | = | masa de referinţă a tractorului (kilograme), astfel cum este aceasta definită la punctul 1.3. | D | = | deformarea (în milimetri) a dispozitivului în punctul de aplicare a sarcinii pe axa aplicării. | 1 D′ | 1 = | 1 deformarea (în milimetri) a structurii pentru energia calculată cerută. | F | = | forţa de sarcină statică (N:newtoni). | Fmax | = | forţa de încărcare statică maximă care apare în cursul aplicării sarcinii (N), cu excepţia suprasarcinii. | 1 F′ | 1 = | 1 forţa pentru energia calculată cerută. | 1 F-D | 1 = | 1 curba forţă/deformare. | Eis | = | energia de intrare care trebuie absorbită în timpul aplicării sarcinii laterale (J:jouli). | Eil 1 | = | energia de intrare care trebuie absorbită în timpul aplicării sarcinii longitudinale (J). | 1 Eil2 | 1 = | 1 energia de intrare care trebuie absorbită în timpul aplicării celei de-a doua sarcini longitudinale (J). | Fr | = | forţa aplicată în spate în timpul încercării de strivire (N). | Ff | = | forţa aplicată în faţă în timpul încercării de strivire (N). | _____________ ANEXA III PROCEDURA DE ÎNCERCARE 1. SARCINA ORIZONTALĂ ŞI ÎNCERCĂRILE DE STRIVIRE 1.1. Condiţiile generale ale încercărilor de sarcină orizontală 1.1.1. Sarcinile aplicate pe structura de protecţie sunt repartizate cu ajutorul unei grinzi rigide în conformitate cu cerinţele de la punctul 2.1.2 din anexa II, amplasată perpendicular în sensul aplicării sarcinii, această grindă rigidă putând fi echipată cu un dispozitiv care să nu-i permită alunecarea în lateral. Viteza de deformare sub sarcină nu trebuie să depăşească 5 milimetri pe secundă. În timpul aplicării sarcinii, pentru a se asigura precizia măsurărilor, valorile F şi D se notează simultan pentru creşteri de deformare mai mici sau egale cu 15 milimetri. Din momentul în care se începe aplicarea sarcinii, aceasta nu mai trebuie redusă până la încheierea încercării; cu toate acestea, este permisă încetarea măririi ei, în cazul în care este necesar, de exemplu pentru a se înregistra măsurările. 1.1.2. În cazul în care ansamblul structurii care suportă sarcina este rotunjit, trebuie respectate cerinţele prevăzute la punctul 2.1.2.5 din anexa II. Aplicarea sarcinii trebuie să îndeplinească, de asemenea, cerinţele de la punctul 1.1.1 de mai sus şi de la punctul 2.1.2 din anexa II. 1.1.3. În cazul în care nu există un cadru rezistent în punctul de aplicare, se pot restabili condiţiile de încercare, utilizând o altă grindă, care nu trebuie, cu toate acestea, să consolideze structura de protecţie. 1.1.4. Structura de protecţie se verifică vizual la sfârşitul fiecărei încercări, după eliminarea sarcinii. În cazul în care s-au produs rupturi sau fisuri pe durata încercării de sarcină, se efectuează încercarea de suprasarcină prevăzută la punctul 1.4 de mai jos, înainte de a se aplica sarcina următoare în ordinea indicată la punctul 3.1.1.1 din anexa II. 82/953/CEE art. 1 şi anexa 1.2. Sarcina longitudinală (a se vedea figura 2 de la anexa IV) Sarcina se aplică orizontal, pe o linie paralelă cu planul median vertical al tractorului. Pentru tractoarele cu cel puţin 50 % din masa lor, astfel cum se defineşte la punctul 1.3 din anexa II, pe roţile din spate, sarcina longitudinală spate şi sarcina laterală se aplică de o parte şi de alta a planului median longitudinal al structurii de protecţie. Pentru tractoarele cu cel puţin 50 % din masa lor pe roţile din faţă, sarcina longitudinală faţă se aplică de aceeaşi parte a planului median longitudinal al structurii de protecţie ca şi sarcina laterală. Sarcina se aplică pe traversa superioară a structurii de protecţie (respectiv pe partea care ar putea lovi prima solul în caz de răsturnare). Punctul de aplicare a sarcinii se situează la o distanţă corespunzătoare unei şesimi din lăţimea părţii superioare a structurii de protecţie, măsurată dinspre colţul exterior spre interior. Lăţimea structurii de protecţie trebuie să corespundă distanţei care separă două linii paralele cu planul median vertical al tractorului şi care întâlnesc extremităţile exterioare ale structurii de protecţie din planul orizontal care întâlneşte, la rândul său, faţa superioară a traverselor superioare. Lungimea grinzii nu trebuie să fie mai mică de o treime din lăţimea structurii de protecţie (astfel cum este descrisă anterior) şi să nu depăşească cu mai mult de 49 milimetri această valoare minimă. Sarcina longitudinală se aplică din spate sau din faţă, astfel cum se precizează la punctul 3.1.1.1 din anexa II. Testarea se opreşte atunci când: (a) energia de deformare absorbită de structura de protecţie este egală sau mai mare decât energia de intrare cerută Eil 1 (unde Eil 1 = 1,4 mt); (b) structura de protecţie pătrunde în spaţiul liber sau lasă neprotejat acest spaţiu. 79/622/CEE 1 1999/40/CE art. 1 şi anexa pct. 2 lit. (a) 1.3. Sarcina laterală (a se vedea figura 1 din anexa IV) Sarcina se aplică orizontal şi perpendicular pe planul median vertical al tractorului. Aceasta se aplică pe marginea superioară a structurii de protecţie la 300 de milimetri în faţa punctului de referinţă al scaunului, scaunul fiind în poziţia cea mai din spate (a se vedea punctul 2.3.1). Dacă structura de protecţie prezintă în lateral o proeminenţă care ar putea atinge prima solul în caz de răsturnare, sarcina se aplică în acest loc. 1 În cazul unui tractor cu post de comandă reversibil, sarcina se aplică la extremitatea superioară a structurii de protecţie, la mijlocul celor două puncte de referinţă ale scaunului. Grinda trebuie să fie cât mai lungă posibil, însă nu trebuie să depăşească 700 de milimetri. Se întrerupe încercarea atunci când: (a) energia de deformare absorbită de structura de protecţie este egală sau mai mare decât energia de intrare cerută Eis (unde Eis =1,75 mt) (b) structura de protecţie pătrunde în zona de degajare sau lasă neprotejată această zonă. 88/413/CEE art. 1 şi anexa 1.4. Testarea de suprasarcină (a se vedea figurile 4a, 4b şi 4c din anexa IV) 1.4.1. Testarea de suprasarcină trebuie efectuată în cazul în care forţa descreşte cu peste 3 % în timpul ultimelor 5 % din deformarea înregistrată, atunci când energia cerută este absorbită de structură (a se vedea figura 4b). 82/953/CEE art. 1 şi anexa 1.4.2. Testarea de suprasarcină presupune creşterea treptată a sarcinii orizontale cu valori de câte 5 % din energia iniţială cerută până la un prag maxim de 20 % din energia adăugată (a se vedea figura 4c). 1.4.2.1. Testarea de suprasarcină se consideră satisfăcătoare dacă, după fiecare creştere cu 5, 10 sau 15 % a energiei cerute, forţa descreşte cu mai puţin de 3 % pentru o creştere de 5 % şi rămâne mai mare de 0,8 Fmax. 1.4.2.2. Testarea de suprasarcină se consideră satisfăcătoare dacă, după ce structura a absorbit 20 % din energia adăugată, forţa este mai mare de 0,8 Fmax. 1.4.2.3. Fisurile sau rupturile suplimentare şi/sau pătrunderea în spaţiul liber sau neprotejarea acestui spaţiu ca urmare a unei deformări elastice sunt admise în timpul testării de suprasarcină. Cu toate acestea, după îndepărtarea sarcinii, structura nu trebuie să mai pătrundă în zona spaţiului liber, care trebuie să fie protejat în totalitate. 79/622/CEE 1.5. Strivire în spate Grinda se plasează pe traversa superioară a structurii de protecţie aflate cel mai în spate; rezultanta forţelor de strivire se situează în planul de referinţă longitudinal vertical. Se aplică o forţă Fr = 20 mt. Atunci când partea din spate a acoperişului structurii de protecţie nu poate suporta toată forţa de strivire, trebuie aplicată această forţă până când acoperişul va fi atât de deformat încât va coincide cu planul care leagă partea superioară a structurii de protecţie cu partea din spate a tractorului capabilă să suporte greutatea tractorului în caz de răsturnare. Forţa este apoi eliminată şi tractorul sau forţa de strivire se restabileşte astfel încât grinda să fie deasupra punctului structurii de protecţie capabil să suporte tractorul complet răsturnat. Se aplică apoi forţa Fr. Forţa Fr se aplică cel puţin cinci secunde după dispariţia oricărei deformări vizibile. Se întrerupe încercarea în cazul în care structura pătrunde în zona de degajare sau lasă neprotejată această zonă. 1.6. Strivire în faţă Grinda se plasează pe traversa superioară cea mai din faţă a structurii de protecţie, iar rezultanta forţelor de strivire se situează în planul de referinţă longitudinal vertical. Se aplică o forţă Ff = 20 mt. Atunci când partea din faţă a acoperişului structurii de protecţie nu poate suporta toată forţa de strivire, trebuie aplicată această forţă până când acoperişul va fi atât de deformat încât va coincide cu planul care leagă partea superioară a structurii de protecţie cu partea din faţă a tractorului capabilă să suporte greutatea tractorului în caz de răsturnare. Forţa este apoi eliminată şi tractorul sau forţa de strivire se restabileşte astfel încât grinda să fie deasupra punctului structurii de protecţie capabil să suporte tractorul complet răsturnat. Se aplică apoi forţa Ff. Forţa Ff se aplică cel puţin 5 secunde după dispariţia oricărei deformări vizibile. Se întrerupe încercarea în cazul în care structura pătrunde în zona de degajare sau lasă neprotejată această zonă. 1.7. A doua sarcină longitudinală Sarcina se aplică orizontal, pe o linie paralelă cu planul median vertical al tractorului. A doua sarcină longitudinală se aplică din spate sau din faţă, astfel cum se defineşte la punctul 3.1.1.1 din anexa II. Aceasta se aplică în direcţia opusă şi în colţul cel mai îndepărtat de sarcina longitudinală prevăzută la punctul 1.2. Aceasta se aplică pe traversa superioară a structurii de protecţie (şi anume, pe partea care ar putea atinge prima solul în caz de răsturnare). Punctul de aplicare al sarcinii se situează la o distanţă corespunzătoare unei şesimi din lăţimea vârfului structurii de protecţie, măsurată spre interior dinspre colţul exterior. Lăţimea structurii de protecţie trebuie să corespundă distanţei dintre două linii paralele cu planul median vertical al tractorului, linii care întâlnesc extremităţile exterioare ale structurii de protecţie în planul orizontal care întâlneşte, la rândul său, faţa superioară a traverselor superioare. Lungimea grinzii nu trebuie să fie mai mică de o treime din lăţimea structurii de protecţie (astfel cum este aceasta descrisă anterior) şi nici mai mare cu mai mult de 49 de milimetri decât acest minim. Se întrerupe încercarea atunci când: (a) energia de deformare absorbită de structura de protecţie este egală sau mai mare decât energia de intrare cerută Eil 2 (unde Eil 2 = 0,35 mt) ; (b) structura de protecţie pătrunde în zona de degajare sau lasă neprotejată această zonă. 2. ZONA DE DEGAJARE 2.1. Zona de degajare este ilustrată în figura 6 din anexa IV şi este definită în raport cu un plan vertical de referinţă, în general longitudinal pe tractor şi care trece printr-un punct de referinţă al scaunului, descris la punctul 2.3, şi prin centrul volanului. Se presupune că planul de referinţă se deplasează orizontal cu scaunul şi cu volanul în momentul aplicării sarcinilor, dar rămâne perpendicular pe podeaua tractorului sau a structurii de protecţie, în cazul în care acest dispozitiv este montat elastic. Când volanul este reglabil, acesta trebuie să fie în poziţia normală pentru un conducător aşezat. 2.2. Limitele zonei sunt specificate în modul următor: 2.2.1. planuri verticale situate la 250 de milimetri de fiecare parte a planului de referinţă, trecând la 300 de milimetri deasupra punctului de referinţă al scaunului; 2.2.2. planuri paralele care se întind de la marginea superioară a planurilor menţionate la punctul 2.2.1 până la o înălţime maximă de 900 de milimetri deasupra punctului de referinţă al scaunului şi înclinate de aşa manieră încât marginea superioară a planului în partea pe care se aplică încărcătura laterală să se găsească la cel puţin 100 de milimetri de planul de referinţă; 2.2.3. un plan orizontal situat la 900 de milimetri deasupra punctului de referinţă al scaunului; 2.2.4. un plan înclinat perpendicular pe planul de referinţă şi care cuprinde un punct situat vertical la 900 de milimetri deasupra punctului de referinţă al scaunului şi punctul de pe spătarul scaunului situat cel mai în spate; 2.2.5. o suprafaţă, curbă în cazul în care este necesar, ale cărei generatoare sunt perpendiculare pe planul de referinţă şi se întind spre partea de jos, începând din punctul de pe scaun situat cel mai în spate şi rămânând în contact, pe toată lungimea sa, cu spătarul scaunului; 2.2.6. o suprafaţă curbilinie, perpendiculară pe planul de referinţă, având o rază de 120 de milimetri, tangentă la planurile menţionate la punctele 2.2.3 şi 2.2.4; 2.2.7. o suprafaţă curbilinie, perpendiculară pe planul de referinţă, având o rază de 900 de milimetri şi prelungind cu 400 de milimetri, spre partea din faţă, planul menţionat la punctul 2.2.3, la care este tangentă într-un punct situat la 150 de milimetri în faţa punctului de referinţă al scaunului; 2.2.8. un plan înclinat, perpendicular pe planul de referinţă, care uneşte suprafaţa menţionată la punctul 2.2.7 cu marginea ei din faţă şi care trece la 40 de milimetri de volan. În cazul unui volan în poziţie ridicată, acest plan se înlocuieşte cu un plan tangent la suprafaţa menţionată la punctul 2.2.7; 2.2.9. un plan vertical, perpendicular pe planul de referinţă şi situat la 40 de milimetri în faţa volanului; 2.2.10. un plan orizontal care trece prin punctul de referinţă al scaunului; 1999/40/CE art. 1 şi anexa pct. 2 lit. (b) 2.2.11. În cazul unui tractor cu post de comandă reversibil, zona de degajare este înfăşurătoarea celor două zone de degajare definite conform celor două poziţii diferite ale volanului şi ale scaunului. 2.2.12. În cazul unui tractor care poate fi echipat cu scaune opţionale, pe durata testelor se utilizează înfăşurătoarea combinată produsă de punctele de referinţă ale scaunului, din ansamblul de opţiuni propuse pentru scaun. Structura de protecţie nu trebuie să pătrundă în interiorul zonei de degajare compozite, corespunzătoare diferitelor puncte de referinţă ale scaunului. 2.2.13. În cazul în care, după efectuarea testului, se propune o nouă opţiune, se recurge la un calcul pentru a determina dacă zona de degajare din jurul noului punct de referinţă a scaunului se găseşte în interiorul înfăşurătoarei determinate anterior. Dacă nu acesta este cazul, trebuie să se procedeze la un nou test. 79/622/CEE 2.3. Amplasarea scaunului şi punctul de referinţă al scaunului 2.3.1. În sensul definiţiei zonei de degajare de la punctul 2.1, scaunul se situează în punctul cel mai îndepărtat al oricărui reglaj orizontal. Scaunul este plasat în poziţia cea mai înaltă a reglajului vertical atunci când acesta este independent de reglajul poziţiei orizontale. Punctul de referinţă se obţine cu ajutorul aparatului ilustrat în anexa IV, figurile 7 şi 8, care simulează ocuparea scaunului de către un om. Aparatul este format dintr-o planşă care reprezintă şezutul scaunului şi din alte planşe care reprezintă spătarul. Planşa inferioară a spătarului este articulată la nivelul oaselor iliace (A) şi al regiunii lombare (B), înălţimea acestei articulaţii (B) fiind reglabilă. 2.3.2. Se înţelege prin punct de referinţă punctul de intersecţie al planului longitudinal median al scaunului cu planul tangent la baza spatelui şi un plan orizontal. Acest plan orizontal întâlneşte suprafaţa inferioară a planşei care reprezintă şezutul scaunului la 150 milimetri în faţa planului tangent menţionat mai sus. 2.3.3. În cazul în care suspensia scaunului este reglabilă în funcţie de greutatea conducătorului, aceasta se reglează de aşa manieră încât scaunul să fie în poziţia medie a reglajului dinamic. Aparatul se poziţionează pe scaun. Se aplică apoi o forţă de 550 newtoni într-un punct situat la 50 milimetri în faţa articulaţiei (A) şi cele două părţi ale planşei care reprezintă spătarul se sprijină uşor tangenţial cu spătarul. 2.3.4. În cazul în care nu se pot stabili tangentele la fiecare nivel al spătarului (deasupra şi sub regiunea lombară), trebuie luate următoarele măsuri: 2.3.4.1. atunci când nu este posibilă nicio tangentă în partea inferioară: partea inferioară a planşei care reprezintă spătarul se sprijină vertical pe spătar; 2.3.4.2. atunci când nu este posibilă nicio tangentă în partea superioară: articulaţia (B) se fixează la o înălţime de 230 milimetri deasupra punctului de referinţă al scaunului, în cazul în care suprafaţa inferioară a planşei care reprezintă spătarul este verticală. Prin urmare, cele două părţi ale planşei care reprezintă spătarul sunt uşor sprijinite tangenţial de spătar. 3. CONTROALE ŞI MĂSURĂRI DE EFECTUAT 79/622/CEE 1 82/953/CEE art. 1 şi anexa 3. 1 1. Zona de degajare În timpul fiecărei încercări, se verifică dacă vreo parte oarecare a structurii de protecţie a pătruns în zona de degajare din jurul scaunului conducătorului, în conformitate cu definiţia de la punctul 2.1. În afară de aceasta, se verifică dacă vreo parte oarecare a zonei de degajare nu mai este protejată de structura de protecţie. În acest scop, se consideră ca nemaifiind protejată de structura de protecţie orice parte a zonei de degajare care ar veni în contact cu solul neted în cazul în care tractorul s-ar fi răsturnat pe partea pe care i s-a aplicat sarcina. Pneurile şi ecartamentul sunt considerate la cotele cele mai mici indicate de către constructor. 3. 1 2. Deformare permanentă finală După încercări, se notează deformarea permanentă finală a structurii de protecţie. În acest scop, se notează înainte de începerea încercărilor poziţia principalelor cadre ale structurii de protecţie în raport cu punctul de referinţă al scaunului. _____________ ANEXA IV 82/953/CEE art. 1 şi anexa FIGURI Figura 1: | Punctul de aplicare a sarcinii laterale | Figura 2: | Punctul de aplicare a sarcinii longitudinale spate | Figura 3: | Exemplu de dispunere utilizată la testarea de strivire | Figura 4 a: | Curba forţă/deformare – testarea de suprasarcină nu este necesară | Figura 4 b: | Curba forţă/deformare – testarea de suprasarcină este necesară | Figura 4 c: | Curba forţă/deformare – testarea de suprasarcină trebuie continuată | Figura 5: | Explicarea termenilor "deformare permanentă", "elastică" şi "totală" | Figura 6 a: | Vedere laterală a zonei spaţiului liber | Figura 6 b: | Vedere din faţă/spate a zonei spaţiului liber | Figura 6 c: | Vedere izometrică | Figura 7: | Aparat pentru stabilirea punctului de referinţă al scaunului | Figura 8: | Metoda de stabilire a punctului de referinţă al scaunului. | 79/622/CEE 1 82/953/CEE art. 1 şi anexă (Figura 2) (...PICT...) (...PICT...) 1 (1) (...PICT...) Figura 3 Exemplu de dispozitiv utilizat la încercarea de strivire 82/953/CEE art. 1 şi anexa 1 88/413/CEE art. 1 şi anexa (...PICT...) 1. Punctul de referinţă aF′ = 0,95 D′. 1.1. Testarea de suprasarcină nu este necesară atunci când aF′ < 1,03 F′. Figura 4a Curba forţă/deformare – testarea de suprasarcină nu este necesară (...PICT...) 1. Punctul de referinţă aF′ = 0,95 D′. 1.1. Testarea de suprasarcină este necesară atunci când aF′ > 1,03 F′. 1.2. Testarea de suprasarcină se consideră satisfăcătoare atunci când bF′ > 0,97 F′ şi bF′ > 0,8 Fmax. Figura 4b Curba forţă/deformare – testarea de suprasarcină este necesară (...PICT...) 1. Punctul de referinţă aF′ = 0,95 D′. 1.1. Testarea de suprasarcină este necesară atunci când aF′ > 1,03 F′. 1.2. 1 în cazul în care bF′ este < 0,97 F′, trebuie efectuată testarea de suprasarcină. 1.3. în cazul în care cF′ < 0,97 bF′, testarea de suprasarcină trebuie continuată. 1.4. în cazul în care dF′ < 0,97 cF′, testarea de suprasarcină trebuie continuată. 1.5. Testarea de suprasarcină se consideră satisfăcătoare atunci când eF′ > 0,8 Fmax. N.B.: În cazul în care, în orice moment, F scade sub 0,8 Fmax, structura este respinsă. Figura 4c Curba forţă/deformare – testarea de suprasarcină trebuie continuată 79/622/CEE (...PICT...) Figura 5 Explicarea termenilor „deformare permanentă”, „elastică” şi „totală” (...PICT...) Figura 6a Vedere din lateral a zonei de degajare (...PICT...) Figura 6b Vedere din faţă/spate a zonei de degajare (...PICT...) Figura 6c Vedere izometrică (...PICT...) Figura 7 Aparat de stabilire a punctului de referinţă al scaunului (...PICT...) Figura 8 Metodă de stabilire a punctului de referinţă al scaunului _____________ 79/622/CEE (adaptat) ANEXA V MODEL PROCES-VERBAL PRIVIND ÎNCERCĂRILE DE OMOLOGARE CE DE TIP PENTRU O STRUCTURĂ DE PROTECŢIE (CABINĂ SAU CADRU DE SIGURANŢĂ) ÎN CEEA CE PRIVEŞTE REZISTENŢA ACESTEIA, PRECUM ŞI REZISTENŢA MONTĂRII ACESTEIA PE TRACTOR (Încercări statice) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) _____________ 79/622/CEE (adaptat) ANEXA VI MARCARE Marca de omologare CE de tip este compusă dintr-un dreptunghi în interiorul căruia este plasată litera "e", urmată de numărul distinctiv al statului membru care a acordat omologarea: Actul de aderare din 1985, art. 26 şi anexa I, p. 213 1 pentru Germania 2 pentru Franţa 3 pentru Italia 4 pentru Ţările de Jos Actul de aderare din 1994, art. 29 şi anexa I, p. 206 5 pentru Suedia Actul de aderare din 1985, art. 26 şi anexa I, p. 213 6 pentru Belgia Actul de aderare din 2003, art. 20 şi anexa II, p. 61 7 pentru Ungaria 8 pentru Republica Cehă Actul de aderare din 1985, art. 26 şi anexa I, p. 213 9 pentru Spania 11 pentru Regatul Unit Actul de aderare din 1994, art. 29 şi anexa I, p. 206 12 pentru Austria Actul de aderare din 1985, art. 26 şi anexa I, p. 213 13 pentru Luxemburg Actul de aderare din 1994, art.29 şi anexa I, p. 206 17 pentru Finlanda Actul de aderare din 1985, art. 26 şi anexa I, p. 213 18 pentru Danemarca 2006/96/CE, art. 1 şi anexa, pct.A.28 19 pentru România Actul de aderare din 2003, art. 20 şi anexa II, p. 61 20 pentru Polonia Actul de aderare din 1985, art. 26 şi anexa I, p. 213 (adaptat) 21 pentru Portugalia 87/354/CEE art. 1 şi anexa pct. 9 lit. (h) (adaptat) 23 pentru Grecia Actul de aderare din 1985, art. 26 şi anexa I, p. 213 (adaptat) 24 pentru Irlanda Actul de aderare din 2003, art. 20 şi anexa II, p. 61 26 pentru Slovenia 27 pentru Slovacia 29 pentru Estonia 32 pentru Letonia 2006/96/CE, art.1 şi anexa, pct.A.28 34. pentru Bulgaria Actul de aderare din 2003, art. 20 şi anexa II, p. 61 (adaptat) 36 pentru Lituania 49 pentru Cipru 50 pentru Malta. 79/622/CEE (adaptat) Trebuie să includă şi un număr de omologare CE de tip corespunzător numărului certificatului de omologare CE de tip stabilit pentru tipul structurii de protecţie în ceea ce priveşte rezistenţa acesteia şi rezistenţa montării acesteia pe tractor, plasat într-o poziţie oarecare în apropierea dreptunghiului. Exemplu de marcă de omologare CE de tip Marca de omologare CE de tip este completată de simbolul suplimentar "S". (...PICT...) Legendă: Structura de protecţie care poartă marca de omologare CE de tip de mai sus este o structură de protecţie pentru care omologarea CE de tip a fost acordată în Germania (e 1) sub numărul 1471. _____________ 79/622/CEE (adaptat) ANEXA VII MODEL DE CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) _____________ 79/622/CEE (adaptat) ANEXA VIII CONDIŢII DE OMOLOGARE CE DE TIP 1. Cererea de omologare CE pentru un tip de tractor privind rezistenţa structurii de protecţie şi a montării acesteia pe tractor se prezintă de către constructorul tractorului sau de către reprezentantul autorizat al acestuia. 79/622/CEE 2. Se prezintă serviciului tehnic însărcinat cu încercările de omologare un tractor reprezentativ pentru tipul care va fi omologat, pe care sunt montate o structură de protecţie, precum şi punctele de montare a acesteia, omologate corespunzător. 79/622/CEE (adaptat) 3. Serviciul tehnic însărcinat cu încercările de omologare verifică dacă tipul de structură de protecţie omologată este destinată montării pe tipul de tractor pentru care este cerută omologarea. Acesta verifică, în special, dacă montarea structurii de protecţie corespunde celei care a fost testate când s-a efectuat omologarea CE de tip. 4. Posesorul omologării CE de tip poate cere extinderea acesteia pentru alte tipuri de structuri de protecţie. 5. Autorităţile competente acordă această extindere cu următoarele condiţii: 5.1. noul tip de structură de protecţie şi montarea acesteia pe tractor au făcut obiectul unei omologări CE de tip; 5.2. este concepută pentru a fi montată pe tipul de tractor pentru care este cerută extinderea omologării CE de tip; 5.3. montarea structurii de protecţie pe tractor corespunde celei testate atunci când a fost acordată omologarea CE de tip. 6. O fişă conformă modelului din anexa IX se anexează fişei de omologare CE de tip pentru fiecare omologare sau extindere a omologării acordată sau refuzată. 7. În cazul în care cererea de omologare CE pentru un tip de tractor este înaintată în acelaşi timp cu cererea de omologare CE pentru un tip de structură de protecţie destinat montării pe tipul de tractor pentru care este cerută omologarea CE, nu se efectuează verificările prevăzute la punctele 2 şi 3. _____________ 79/622/CEE (adaptat) ANEXA IX MODEL Denumirea autorităţii competente | ANEXĂ LA CERTIFICATUL DE OMOLOGARE CE PENTRU UN TIP DE TRACTOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE REZISTENŢA STRUCTURILOR DE PROTECŢIE (CABINA ŞI CADRU DE SECURITATE), PRECUM ŞI A MONTĂRII ACESTORA PE TRACTOR(Încercări statice)(Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele şi unităţile lor tehnice separate şi de abrogare a Directivei 74/150/CEE ) | (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) (...PICT...) _____________ ANEXA X Partea A Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioare (menţionate la articolul 13) Directiva 79/622/CEE a Consiliului (JO L 179, 17.7.1979, p. 1) | | Directiva 82/953/CEE a Comisiei (JO L 386, 31.12.1982, p. 31) | | Anexa I punctul IX.A.15 litera (h) la Actul de aderare din 1985 (JO L 302, 15.11.1985, p. 213) | | Directiva 87/354/CEE a Consiliului (JO L 192, 11.7.1987, p. 43) | Numai în ceea ce priveşte trimiterile la articolul 1 şi la anexă, punctul 9 litera (h) din Directiva 79/622/CEE | Directiva 88/413/CEE a Comisiei (JO L 200, 26.7.1988, p. 32) | | Anexă, punctul XI.C.II.4 la Actul de aderare din 1994 (JO C 241, 29.8.1994, p. 206) | | Directiva 1999/40/CE a Comisiei (JO L 124, 18.5.1999, p. 11) | | Anexa II, punctul I.A.29 la Actul de aderare din 2003, (JO L 236, 23.9.2003, p. 61) | | Directiva 2006/96/CE a Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 81) | Numai în ceea ce priveşte trimiterile la articolul 1 din Directiva 79/622/CEE şi la anexă punctul A.28 | Partea B Termene de transpunere în dreptul intern (menţionate la articolul 13) Directiva | Data limită de transpunere | Directiva 79/622/CEEDirectiva 82/953/CEEDirectiva 87/354/CEEDirectiva 88/413/CEE1999/40/CE2006/96/CE | 27 decembrie 198030 septembrie 1983 (*)31 decembrie 198730 septembrie 1988 (**)30 iunie 2000 (***)1 ianuarie2007 | (*): În conformitate cu articolul 2 din Directiva 82/953/CEE: „(1) De la 1 octombrie 1983, statele membre nu pot: – refuza acordarea omologării CEE de tip, eliberarea documentelor menţionate la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuţă din Directiva 74/150/CEE sau acordarea omologării de tip naţionale pentru un tip de tractor şi nici – interzice punerea în circulaţie a tractoarelor, în cazul în care dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare pentru acest tip de tractor sau aceste tractoare sunt conforme cu dispoziţiile prezentei directive. (2) De la 1 octombrie 1984, statele membre: – nu mai pot elibera documentul menţionat la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuţă din Directiva 74/150/CEE pentru un tip de tractor al cărui dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare nu este conform cu dispoziţiile prezentei directive; – pot refuza acordarea omologării de tip naţionale pentru un tip de tractor al cărui dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare nu este conform cu dispoziţiile prezentei directive. (3) De la 1 octombrie 1985, statele membre pot interzice punerea în circulaţie a tractoarelor ale căror dispozitive de protecţie în caz de răsturnare nu sunt conforme cu dispoziţiile prezentei directive. (4) Dispoziţiile alineatelor (1)–(3) nu aduc atingere dispoziţiilor Directivei 77/536/CEE.” (**):În conformitate cu articolul 2 din Directiva 88/413/CEE: „(1) De la 1 octombrie 1988, statele membre nu pot: – refuza, pentru un tip de tractor, acordarea omologării CEE de tip, eliberarea documentului menţionat la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuţă din Directiva 74/150/CEE sau acordarea omologării de tip naţionale şi nici – interzice punerea în circulaţie a tractoarelor, în cazul în care dispozitivele de protecţie în caz de răsturnare ale acestui tip de tractor sau ale acestor tractoare sunt conforme cu dispoziţiile prezentei directive. (2) De la 1 octombrie 1989, statele membre: – nu mai eliberează documentul menţionat la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuţă din Directiva 74/150/CEE pentru un tip de tractor al cărui dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare nu este conform cu dispoziţiile prezentei directive; – pot refuza acordarea omologării de tip naţionale pentru un tip de tractor al cărui dispozitiv de protecţie în caz de răsturnare nu este conform cu dispoziţiile prezentei directive.” (***):În conformitate cu articolul 2 din Directiva 1999/40/CE: „(1) Începând cu 1 iulie 2000, statele membre nu pot: – să refuze, pentru un tip de tractor, omologarea CE sau naţională de tip sau eliberarea documentului prevăzut la articolul 10 alineatul (1) a treia liniuţă din Directiva 74/150/CEE; – să interzică prima punere în circulaţie a tractoarelor, în cazul în care tractoarele respective corespund prevederilor Directivei 79/622/CEE, modificată de prezenta directivă. (2) Începând cu 1 ianuarie 2001 statele membre: – nu mai pot elibera documentul prevăzut la articolul 10 alineatul (1) a treia liniuţă din Directiva 74/150/CEE pentru un tip de tractor, în cazul în care acesta nu corespunde prevederilor din Directiva 79/622/CEE, modificată de prezenta directivă; – pot refuza omologarea naţională a unui tip de tractor în cazul în care acesta nu corespunde prevederilor din Directiva 79/622/CEE, modificată de prezenta directivă.” _____________ ANEXA XI Tabel de correspondenţă Directiva 79/622/CEE | Prezenta directivă | Articolele 1şi 2 | Articolele 2 şi 3 | Articolul 3 alineatul(1) | Articolul 4 primul paragraf | Articolul 3 alineatul(2) | Articolul 4 al doilea paragraf | Articolele 4 şi 5 | Articolele 5 şi 6 | Articolul 6 prima teză | Articolul 7 primul paragraf | Articolul 6 a doua teză | Articolul 7 al doilea paragraf | Articolele 7 şi 8 | Articolele 8 şi 9 | Articolul 9 teză introductivă | Articolul 1 teză introductivă | Articolul 9 prima liniuţă | Articolul 1 litera (a) | Articolul 9 a doua liniuţă | Articolul 1 litera (b) | Articolul 9 a treia liniuţă | Articolul 1 litera (c) | Articolul 9 a patra liniuţă | Articolul 1 litera (d) | Articolele 10 şi 11 | Articolele 10 şi 11 | Articolul 12 alineatul (1) | - | Articolul 12 alineatul (2) | Articolul 12 | - | Articolele 13 şi 14 | Articolul 13 | Articolul 15 | Anexele I - IX | Anexele I - IX | - | Anexa X | - | Anexa XI | _____________ [1] COM(87) 868 PV. [2] A se vedea anexa 3 din partea A a susmenţionatelor concluzii. [3] Efectuată în conformitate cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Codificarea acquis-ului comunitar, COM(2001) 645 final. [4] A se vedea anexa X, partea A , la prezenta propunere. [5] JO C , , p. . [6] JO C , , p. . [7] JO L 179, 17.7.1979, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/96/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 81). [8] A se vedea anexa X, partea A . [9] JO L 171, 9.7.2003, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/96/CE . --------------------------------------------------