Recurs introdus la 7 iunie 2018 de Landeskammer für Land- und Forstwirtschaft in Steiermark împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 6 august 2018 în cauza T-514/18 P, Gabriele Schmid/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

(Cauza C-514/18 P)

(2018/C 408/50)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Landeskammer für Land- und Forstwirtschaft in Steiermark (reprezentanți: I. Hödl, avocat, S. Schoeller, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 7 iunie 2018 în cauza T-72/17, în măsura în care Tribunalul a admis motivul principal al acțiunii, a anulat Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 7 decembrie 2016 (cauza R 1768/2015-4) și a statuat el însuși în cauză, cu titlu subsidiar

—	anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 7 iunie 2018 în cauza T-72/17, în măsura în care Tribunalul a admis motivul principal al acțiunii, a anulat Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 7 decembrie 2016 (cauza R 1768/2015-4) și a trimis cauza spre rejudecare;

—	obligarea reclamantei în primă instanță, doamna Gabriele Schmid, la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recurenta a introdus recurs împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) pronunțate la 7 iunie 2018 în cauza T 72/17, EU:T:2018:335, referitoare la acțiunea formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 7 decembrie 2016 (cauza R 1768/2015-4) privind o procedură de decădere între doamna Schmid și Landeskammer für Land- und Forstwirtschaft in Steiermark, în măsura în care acest articol încalcă articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 (1) [devenit articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001].

Recursul este întemeiat pe două motive: încălcarea articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001] și a articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001].

Prin intermediul primului motiv, care cuprinde patru aspecte, recurenta invocă aprecierea eronată a utilizării indicației geografice protejate care a fost înregistrată ca marcă individuală conform funcției sale de bază, cerința impusă în privința identității producătorului, inexistența unei jurisprudențe privind funcția de garantare a calității a mărcilor individuale în calitate de certificate de calitate ce conțin o indicație geografică protejată, precum și utilizarea mărcii de către membri deținătorului de licență.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, recurenta invocă aplicarea eronată a articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001], în concret, aprecierea Tribunalului cu privire la aspectul utilizării licite a mărcii Uniunii Europene de către terți, și anume asociația compusă din membrii acesteia și atribuirea acestei utilizări titularului mărcii.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (versiune codificată) (JO 2009, L 78, p.1)