17.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 231/52

Acțiune introdusă la 16 mai 2017 – Ceobus și alții/Comisia

(Cauza T-330/17)

(2017/C 231/67)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Ceobus (Génicourt, Franța), Compagnie des transports voyageurs du Mantois interurbains – CTVMI (Mantes-la-Jolie, Franța), SA des Transports de St Quentin en Yvelines (Trappes, Franța), Les cars Perrier (Trappes), Tim Bus (Magny-en-Vexin, Franța), Transports Voyageurs du Mantois (TVM) (Mantes-la-Jolie) (reprezentant: D. de Combles de Nayves, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

în principal, anularea Deciziei Comisiei din 2 februarie 2017 SA.26763 referitoare la presupusele ajutoare acordate întreprinderilor de transport în comun de către regiunea Ile-de-France, în măsura în care consideră că schema de ajutor a regiunii Ile-de-France stabilită începând din 1984 și până în 2008 constituie o nouă schemă de ajutor care a fost „ilegal pusă în aplicare”;

—

în subsidiar, anularea Deciziei Comisiei din 2 februarie 2017 SA.26763 referitoare la presupusele ajutoare acordate întreprinderilor de transport în comun de către regiunea Ile-de-France, în măsura în care consideră că ajutoarele individuale rezultate din schema de ajutor a regiunii Ile-de-France între mai 1994 și 25 noiembrie 2008 constituie ajutoare noi care au fost „ilegal puse în aplicare”.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive.

1.

Primul motiv, invocat în cadrul primului capăt de cerere, întemeiat pe încălcarea articolului 108 TFUE, pe încălcarea articolului 1 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „Regulamentul nr. 2015/1589”) (JO 2015, L 248, p. 9), precum și pe încălcarea autorității de lucru judecat inerente hotărârilor pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a unei trimiteri preliminare.

2.

Al doilea motiv, invocat în cadrul celui de al doilea capăt de cerere, întemeiat pe încălcarea articolului 17 din Regulamentul nr. 2015/1589, în măsura în care Comisia ar fi calificat drept măsură care întrerupe termenul de prescripție o măsură care nu respecta criteriile de calificare pentru această categorie de măsuri prevăzute la articolul menționat.

3.

Al treilea motiv, invocat în cadrul celui de al doilea capăt de cerere, întemeiat pe încălcarea drepturilor procedurale ale terțelor persoane interesate, în măsura în care Comisia ar fi considerat, în decizia sa de inițiere, că prescripția a fost întreruptă nu prin introducerea unei acțiuni în fața instanțelor administrative, ci prin prima cerere de informații a Comisiei din 25 noiembrie 2008.