19.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/37


Acțiune introdusă la 19 aprilie 2017 – Germania/Comisia

(Cauza T-229/17)

(2017/C 195/50)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Federală Germania (reprezentanți: T. Henze și J. Möller, precum și, în calitate de avocați, M. Winkelmüller, F. van Schewick și M. Kottmann)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei (UE) 2017/133 a Comisiei din 25 ianuarie 2017 privind menținerea cu o restricție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a trimiterii la standardul armonizat EN 14342:2013 „Pardoseli și parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformității și marcare”, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO 2017, L 21, p. 113);

anularea Deciziei (UE) 2017/145 a Comisiei din 25 ianuarie 2017 privind menținerea cu o restricție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a trimiterii la standardul armonizat EN 14904:2006 „Suprafețe pentru activități sportive. Suprafețe pentru activități multisportive în sală. Specificație”, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO 2017, L 22, p. 62);

anularea Comunicării Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO 2017, C 76, p. 32) în partea în care face referire la standardul armonizat EN 14342:2013 „Pardoseli și parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformității și marcare”;

anularea Comunicării Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO 2017, C 76, p. 32) în partea în care face referire la standardul armonizat EN 14904:2006„Suprafețe pentru activități sportive. Suprafețe pentru activități multisportive în sală. Specificație”;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură

Republica Federală Germania susține că, în cadrul adoptării deciziilor atacate, Comisia a încălcat normele fundamentale de procedură prevăzute la articolul 18 din Regulamentul nr. 305/2011 (1). Astfel, Comisia nu ar fi sesizat Comitetul instituit prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE (2), consultarea respectivului organism european de standardizare ar fi afectată de un viciu, iar deciziile în litigiu nu ar fi fost adoptate „în funcție de avizul” comitetului instituit prin articolul 5 din directiva menționată.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe nerespectarea obligației de motivare

Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamanta susține că deciziile atacate aduc atingere obligației de motivare prevăzute la articolul 296 al doilea paragraf TFUE, întrucât prin acestea nu s-ar lua poziție cu privire la chestiunea, determinantă în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul nr 305/2011, dacă standardele armonizate în discuție îndeplinesc cerințele prevăzute în mandatul relevant și garantează respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor. Din aceasta ar rezulta că nici Republica Federală Germania și nici Tribunalul nu pot stabili considerațiile esențiale de ordin juridic și factual pe care s-a bazat Comisia.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea Regulamentului nr. 305/2011

Reclamanta susține în plus că deciziile și comunicările atacate aduc atingere unor dispoziții fundamentale din Regulamentul nr. 305/2011.

În primul rând, deciziile și comunicările atacate ar aduce atingere articolului 17 alineatul (5) primul și al doilea paragraf, întrucât Comisia, cu încălcarea acestor dispoziții, nu ar fi evaluat conformitatea standardelor armonizate în discuție cu mandatele corespunzătoare și, astfel, a ignorat lipsa efectivă de conformitate a standardelor respective.

În al doilea rând, deciziile și comunicările atacate ar aduce atinge articolului 18 alineatul (2) coroborat cu articolul 3 alineatele (1) și (2), precum și cu articolul 17 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 305/2011. Comisia ar fi ignorat faptul că normele în cauză nu conțin proceduri și criterii pentru aprecierea performanței în ceea ce privește emanațiile de alte substanțe periculoase și că, așadar, erau incomplete în ceea ce privește o caracteristică esențială a produselor pentru construcții și ar compromite, prin urmare, respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor.

În sfârșit, în cadrul adoptării actelor atacate, Comisia ar fi săvârșit o altă eroare de apreciere, ignorând posibilitatea prevăzută la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul nr. 305/2011 de a publica standardul armonizat în cauză, cu rezervele propuse de reclamantă, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO 2011, L 88, p. 5).

(2)  Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iulie 1998 de modificare a Directivei 98/34/CE de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (JO 1998, L 217, p. 18, Ediție specială, 13/vol. 23, p. 282).