52012DC0727

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Către integrarea tinerilor pe piața muncii

I.            Introducere          

Criza prin care trece Europa din 2008 are un impact excepțional de grav și din ce în ce mai amplu asupra tinerilor: rata șomajului în rândul acestora era de 22,7 % în al treilea trimestru din 2012, fiind de două ori mai mare decât rata pentru adulți[1], și nu există semne de îmbunătățire a acestei situații. Dincolo de efectele imediate ale crizei, problemele structurale ale sistemelor de educație și ale pieței muncii au făcut ca tranziția de la școală la muncă să fie lungă și dificilă. Tinerii s-au aflat într-o situație mai grea decât adulții pentru prea mult timp. Faptul de a nu avea un loc de muncă în timpul tinereții poate avea un impact negativ pe termen lung, poate lăsa „sechele”. Pe lângă creșterea riscului de șomaj în viitor, acești tineri sunt expuși și unui risc mai mare de excluziune, de sărăcie și de a avea probleme de sănătate[2]. Sunt necesare măsuri urgente pentru a remedia această situație.

În urmă cu un an, Comisia a adoptat Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri[3] (IOT), care îndeamnă UE și statele membre să acționeze pentru a îmbunătăți situația tinerilor în ceea ce privește încadrarea în muncă. Fondurile structurale ale UE au fost mobilizate pentru a intensifica sprijinul acordat tinerilor, în prezent fiind alocate resurse financiare pentru măsuri politice și proiecte de investiții. De atunci, atât Consiliul European[4], cât și Parlamentul European[5] au atras din nou atenția asupra importanței capitale și a necesității urgente de a lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, subliniind potențialul inițiativelor privind garanțiile pentru tineret și cadrul de calitate pentru stagii. De asemenea, Comisia a adoptat recent pachetul „Regândirea educației”[6].

Prezenta comunicare, împreună cu documentul de lucru care o însoțește[7], prezintă măsurile luate la nivelul UE și al statelor membre pentru a pune în aplicare IOT (inclusiv prin intermediul a 28 de fișe informative naționale). De asemenea, comunicarea prezintă inițiative viitoare concrete propuse de Comisie și care să fie duse mai departe de statele membre și de partenerii sociali, pentru a soluționa diferitele probleme pe termen scurt și probleme structurale aflate la baza crizei privind șomajul în rândul tinerilor.

Tinerii se confruntă cu numeroase probleme care intervin în cursul tranziției de la educație la încadrarea în muncă. În multe țări, reglementarea ineficientă a pieței muncii sau funcționarea nesatisfăcătoare a instituțiilor constituie obstacole în calea găsirii unui loc de muncă stabil de către tineri. Prea mulți dintre aceștia nu beneficiază de niciun ajutor în caz de abandon școlar sau de dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Rezultate mai bune ale pieței muncii se pot observa în țările în care o proporție mai mare de studenți participă la stagii sau la programe de practică de calitate în cursul educației lor inițiale și al formării sau în țările cu sisteme de ucenicie consolidate[8]. Mobilitatea geografică poate, de asemenea, contribui la soluționarea nepotrivirilor existente la nivel local în ceea ce privește cererea și oferta de locuri de muncă pentru tineri. Tabelul 1 oferă o imagine simplificată a tipurilor de măsuri care pot contribui la soluționarea fiecăreia dintre problemele respective. Inițiativele prezentate de Comisie sunt detaliate în secțiunile următoare.

Tabelul 1: problemele care afectează încadrarea în muncă a tinerilor abordate în prezentul pachet și posibile acțiuni la nivelul UE

Problemă || Soluție posibilă || Instrumente/acțiuni la nivelul UE

Tinerii se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește consolidarea poziției lor pe piața muncii || Luarea unor măsuri de sprijinire a incluziunii tinerilor pe piața muncii, precum facilitarea tranzițiilor de la școală la muncă, reformarea reglementărilor/instituțiilor pieței muncii pentru ca acestea să devină mai favorabile inserției profesionale și abordarea problemei segmentării pieței muncii || Adoptarea și punerea în aplicare a recomandărilor relevante formulate pentru fiecare țară în contextul semestrului european. (secțiunea III și anexa II din documentul de lucru al serviciilor Comisiei)

Tinerii, în special cei provenind din grupuri vulnerabile sau dezavantajate, care renunță la studii sau la locul de muncă; creșterea incidenței șomajului și a inactivității de lungă durată || Instituirea unor sisteme de garanție pentru tineret; utilizarea eficace a finanțării din FSE pentru realizarea acestora || Sprijinirea sistemelor de garanție pentru tineret (inclusiv prin schimburi ale celor mai bune practici; finanțare din FSE) à Comisia propune o recomandare a Consiliului privind instituirea unei garanții pentru tineret (secțiunea IV)

Tranziții dificile de la școală la muncă || Mărirea ofertei de stagii și ucenicii de calitate || Luarea unor măsuri decisive de promovare a stagiilor și a uceniciilor de calitate: à Comisia lansează a doua etapă a unei consultări a partenerilor sociali privind un Cadru de calitate pentru stagii (secțiunea V.1) à Comisia va institui o Alianță europeană pentru ucenicii (secțiunea V.2)

Un număr substanțial de posturi vacante coexistă cu rate ridicate ale șomajului; agravarea nepotrivirilor de competențe și a dezechilibrelor geografice || Reducerea obstacolelor în calea mobilității, astfel încât întreprinderile să poată recruta lucrători, ucenici și stagiari din alte țări ale UE || Consolidarea instrumentelor financiare ale UE în sprijinul mobilității intra-UE à Comisia va lansa, în cursul primei jumătăți a anului 2013, o consultare a părților interesate privind un viitor program EURES privind locurile de muncă pentru tineri (secțiunea V.3.)

II.        Agravarea perspectivelor de încadrare în muncă ale tinerilor       

Rata șomajului în rândul tinerilor[9] este de peste două ori mai mare decât rata pentru adulți (22,7 % față de 9,2 % în al treilea trimestru din 2012) și a crescut în mod îngrijorător în cursul ultimilor patru ani. O tendință crescătoare similară se observă în ceea ce privește ratele de șomaj[10]. Tinerii se află frecvent printre ultimele persoane încadrate în muncă și printre primele concediate. Șomajul de lungă durată[11] este mult mai ridicat pentru tineri și a crescut rapid în cursul crizei: rata a crescut cu 3,7 puncte procentuale (până la 7,3 % din forța de muncă tânără) între 2008 și 2012, în timp ce pentru adulți ea a crescut cu 1,8 puncte procentuale (până la 4,3 %). Ratele globale de ocupare a forței de muncă[12] pentru tineri au scăzut cu aproape cinci punte procentuale în cursul ultimilor patru ani (de la 37,3 % la 32,8 %) – de trei ori mai mult decât pentru adulți.

Șansele unui tânăr șomer de a găsi un loc de muncă sunt scăzute. Doar 29,7 % dintre persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani care erau în șomaj în 2010 au găsit un loc de muncă în 2011, aceasta reprezentând o scădere de aproape 10 % în trei ani[13].

Când tinerii găsesc totuși locuri de muncă, acestea tind a fi mai puțin stabile. Tinerii sunt puternic suprareprezentați în ceea ce privește munca temporară sau cu fracțiune de normă[14]: în 2012, 42,0 % dintre angajații tineri lucrau cu un contract de muncă temporară (de patru ori mai mulți decât adulții), iar 32,0 % dintre aceștia lucrau cu fracțiune de normă (aproape de două ori mai mult decât rata pentru adulți)[15]. Dintre aceștia, femeile sunt mai expuse riscului unui început precar și în special riscului unei duble precarități, combinând munca temporară și munca cu fracțiune de normă[16]. Locurile de muncă temporare pot constitui un pas important către o încadrare în muncă permanentă, dar prevalența lor la niveluri atât de ridicate reprezintă o problemă economică și socială și indică existența unor disfuncționalități ale piețelor muncii. Trecerea de la un contract temporar la unul permanent poate fi și mai dificilă în țări cu o legislație de protecție a muncii strictă și cu o segmentare ridicată a pieței muncii[17].

Persoanele care părăsesc timpuriu școala constituie un grup cu un nivel ridicat de risc: 54,2 % dintre persoanele din UE care renunță timpuriu la educație și formare nu sunt încadrate în muncă, iar dintre aceste persoane circa 70 % doresc să lucreze. Incidența părăsirii timpurii a școlii este mai mare în rândul persoanelor născute în străinătate, precum și în rândul bărbaților. Tendințele recente arată că decalajul este în creștere pentru ambele grupuri menționate, ceea ce va afecta perspectivele lor de încadrare în muncă.

Resemnarea în rândul tinerilor constituie un motiv de preocupare în creștere: în al doilea trimestru din 2012, 12,4 % dintre tinerii inactivi doreau să lucreze, dar nu căutau un loc de muncă[18]. În plus, proporția tinerilor care nu lucrează și nici nu urmează o formă de educație sau formare (denumiți NEET - not in education, employment or training) este în creștere. În 2011, 12,9 % dintre tineri făceau parte din categoria NEET, cu 2 puncte procentuale mai mult față situația existentă cu doi ani în urmă[19].

Există inadecvări semnificative ale competențelor în cadrul pieței europene a muncii. Mulți lucrători tineri au calificări formale cu un nivel mai ridicat decât cel necesar pentru locul de muncă pe care îl pot obține (încadrare în muncă necorespunzătoare), dar în același timp, în comparație cu lucrătorii cu vârste mai mari, este mai puțin probabil ca ei să dețină competențele necesare (rata de corelare)[20]. Deși, pe ansamblu, persoanele slab calificate continuă să fie expuse celui mai mare risc de șomaj[21], tinerii cu calificări înalte au suferit cea mai gravă reducere a ratei de încadrare în muncă (9,5 puncte procentuale, aproape de două ori mai mult decât persoanele slab calificate). Chiar și tinerii cu niveluri înalte de calificare sunt în prezent din ce în ce mai afectați de șomajul de lungă durată. Aceste nepotriviri ale competențelor reprezintă un motiv de preocupare din ce în ce mai mare pentru competitivitatea industriei europene și pentru capacitatea UE de a răspunde provocărilor societale[22].

În ciuda crizei, în UE există peste două milioane de posturi neocupate, frecvent din cauză că pe piața locală a muncii nu există lucrători cu competențele necesare. În plus, sectoarele cu un potențial important de creare de locuri de muncă, precum economia verde, sănătatea și TIC, vor avea nevoie de un număr crescut de lucrători calificați în următorii ani. Analiza fluxurilor primare pentru 2011 confirmă creșterea mobilității din țările din sudul Europei către cele din nord, deși aceste fluxuri rămân limitate. Lipsa locuințelor la prețuri accesibile sau a experiențelor de lucru în străinătate, cunoașterea insuficientă a limbilor străine, a legislației locale sau a drepturilor lucrătorilor și dificultățile de recunoaștere a calificărilor sunt factori care împiedică mobilitatea.

Deși în UE perspectivele de încadrare în muncă ale tinerilor sunt, pe ansamblu, nesatisfăcătoare, există diferențe importante între țările UE în ceea ce privește gravitatea problemei. Ratele șomajului[23] în țările cu cele mai slabe performanțe sunt de peste cinci ori mai mari decât ratele din țările cu cele mai bune performanțe. În ultimul an, rata șomajului în rândul tinerilor a crescut până la 30 % în multe țări și la peste 50 % în Grecia și în Spania. Ratele șomajului în rândul tinerilor au fost sub 15 % doar în patru țări.   

III.         Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri – progrese înregistrate în primul an   

Acțiunile la nivelul UE sunt în curs de realizare...

Punerea în aplicare a celor 18 acțiuni la nivelul UE prevăzute în cadrul Inițiativei privind oportunitățile pentru tineri (IOT) avansează în mod satisfăcător[24]. Comisia mobilizează asistență tehnică finanțată din Fondul social european pentru a sprijini instituirea unor sisteme de ucenicie, mobilitatea transfrontalieră a persoanelor care învață și proiectele de inovare socială destinate tinerilor. De asemenea, ea multiplică posibilitățile de voluntariat și finanțează programe transfrontaliere de stagii și de schimburi între întreprinzători. Comisia acordă sprijin pentru mobilitatea pieței muncii, în special prin inițiative precum „Primul tău loc de muncă EURES”, și analizează măsurile luate în Europa pentru a lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor și a îmbunătăți educația și formarea.

Figura 1: ratele șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) și schimbările de la un an la altul, septembrie 2012

... iar statele membre iau, de asemenea, măsuri…

Multe state membre au luat măsuri de stimulare a inserției profesionale a tinerilor, au elaborat planuri în acest scop și au consolidat programele de educație și formare, printre altele în urma vizitelor echipei de acțiune[25] și a întâlnirilor bilaterale organizate după lansarea IOT. Șomerii tineri reprezintă de regulă una dintre principalele categorii vizate de măsurile pe scară largă în domeniul ocupării forței de muncă. Documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei[26] conține fișe informative naționale care prezintă măsurile luate de toate cele 27 de state membre și de Croația. Măsurile de sprijin includ în general subvenții salariale, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, stagii și posibilități de aprofundare a cunoștințelor, uneori ele fiind însoțite de reforme pentru reducerea segmentării pieței muncii. Tendințele privind uceniciile sunt mai puțin uniforme: în timp ce în unele state membre există sisteme duale de ucenicie consolidate, alte state membre încep să le introducă treptat. Măsurile de promovare a tinerilor antreprenori și a întreprinderilor nou înființate capătă amploare în majoritatea statelor membre[27].

Exemple privind utilizarea fondurilor FSE realocate în statele membre vizitate de echipa de acțiune[28]: · ES: 294,2 milioane EUR redirecționate către acțiuni care sprijină capacitatea de inserție profesională a tinerilor, susțin serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) prin elaborarea unor politici active în domeniul pieței muncii, care să vizeze și tinerii, precum și către consolidarea măsurilor de combatere a părăsirii timpurii a școlii și de promovare a formării profesionale. · IT: 1 miliard EUR redirecționat pentru a susține educația și ocuparea forței de muncă în regiunile din sud, inclusiv combaterea părăsirii timpurii a școlii. · IE: 25 milioane EUR redirecționate pentru a menține 3 700 de locuri de formare pentru tinerii care părăsesc timpuriu școala până la sfârșitul lui 2013. · LT: 18,3 milioane EUR redirecționate pentru a dubla numărul de tineri șomeri care beneficiază de sprijin direct din partea UE în următorii doi ani, astfel încât să se atingă un număr de 21 000 de persoane. · PT: decizie de a realoca 143,3 milioane EUR pentru a sprijini 89 510 tineri prin intermediul unor măsuri, cum ar fi stagiile, incluse în programul „Impulso Jovem”. · SK: 70 milioane EUR realocate pentru a crea 13 000 de locuri de muncă în regiunile slovace care au fost cel mai puternic afectate de șomaj, majoritatea acestor locuri de muncă fiind destinate tinerilor, utilizându-se rambursarea parțială a costurilor cu forța de muncă. · EL: 250 milioane EUR realocate; este în curs de pregătire un plan de acțiune pentru a oferi unui număr de 333 000 de tineri oportunități de formare, de experiență profesională, de inserție profesională și de înființare a unei întreprinderi. · LV: 26,3 milioane EUR din bugetul de stat alocate pentru a realiza activități FSE de sprijinire a competitivității și a inserției profesionale a tinerilor.

… utilizând fondurile mobilizate…

Fondul social european (FSE) este principalul instrument de sprijin al măsurilor pe scară largă privind încadrarea în muncă a tinerilor la nivelul UE, iar o serie de programe adresate tinerilor sunt sprijinite de alte fonduri UE, precum Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Pe ansamblu, s-a decis ca cel puțin 10 miliarde EUR să facă obiectul realocării sau al unei acordări accelerate în cele opt țări vizitate de echipa de acțiune în ultimele 12 luni în contextul IOT, acoperind, de exemplu, subvenții pentru locuri de muncă, formarea profesională și prevenirea părăsirii timpurii a școlii. Se estimează că cel puțin 56 000 IMM‑uri și 658 000 de tineri în plus vor beneficia de aceste ajustări recente ale programelor de finanțare.

21 de state membre au redirecționat deja resurse semnificative, în cadrul aceluiași program sau între diferite programe operaționale ale FSE, FEDER și/sau FEADR, către măsuri de stimulare a capacității de inserție profesională a lucrătorilor și de combatere a șomajului în rândul tinerilor. În prezent, prioritatea este punerea în aplicare deplină a programelor de finanțare modificate, la nivelul statelor membre.

… iar provocările structurale cu care ele se confruntă sunt abordate în cadrul semestrului european

Semestrele europene și recomandările specifice fiecărei țări (CSR – country-specific recomandations) sunt un instrument de coordonare a politicilor, destinat să consolideze guvernanța și coordonarea politicilor economice la nivelul UE. Ele oferă un cadru pentru supravegherea multilaterală a reformelor politicii de ocupare a forței de muncă și a reformelor structurale și evaluează progresele UE în ceea ce privește obiectivele pe care și le-a fixat în cadrul Strategiei Europa 2020.

În 2012, aproape toate statele membre au primit CSR vizând în mod specific îmbunătățirea situației tinerilor pe piața muncii. Documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei[29] conține o prezentare detaliată a recomandărilor specifice pentru tineri[30].  

Analiza anuală a creșterii (AAC) 2013[31], care marchează debutul semestrului european 2013, subliniază necesitatea ca statele membre să depună mai multe eforturi pentru a combate șomajul, pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională și pentru a sprijini accesul tinerilor la locuri de muncă sau revenirea lor pe piața muncii.

IV.         Facilitarea tranzițiilor pentru toți tinerii: garanția pentru tineret    

O garanție pentru tineret…

Este necesară pentru a investi în capitalul uman al tinerilor europeni, pentru a aborda actuala criză profundă privind șomajul în rândul tinerilor și a beneficia de o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen mediu-lung. Având în vedere dificultățile cu care se confruntă tinerii în tranziția de la școală la muncă, Comisia invită toate statele membre să instituie rapid o garanție pentru tineret și prezintă o propunere de recomandare a Consiliului, susținută de mai multe îndemnuri din partea Consiliului European[32].

Garanția pentru tineret urmează a fi pusă în aplicare în cadrul unui sistem cuprinzător și global, prin intermediul căruia tinerii să beneficieze de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieșirea din sistemul de învățământ sau de la pierderea locului de muncă. Mai multe informații în legătură cu garanția pentru tineret, costurile și beneficiile sale și măsurile necesare pentru ca ea să aibă succes se găsesc în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea de recomandare a Consiliului[33]. Anexele la documentul de lucru menționat prezintă măsurile de susținere a încadrării în muncă a tinerilor care sunt deja aplicate în statele membre, precum și exemple de acțiuni și de intervenții care pot fi finanțate din FSE.

Sistemul de garanție pentru tineret trebuie să se bazeze pe măsuri de sprijin, în funcție de șase axe: crearea unei abordări bazate pe parteneriate, măsuri rapide de intervenție și de activare, măsuri în sprijinul integrării pe piața muncii, utilizarea fondurilor structurale, evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemului și punerea în aplicare rapidă. Comisia lasă la latitudinea statelor membre definirea cadrului instituțional în care să fie oferită această garanție.

… aduce beneficii pe termen lung…

O garanție pentru tineret are un cost bugetar. Acest cost depinde de circumstanțele naționale și de modul în care este instituit și pus în aplicare un astfel de sistem. El va fi mai mare în țările cu rate ridicate ale tinerilor din categoria NEET sau ale șomajului în rândul tinerilor. Vor avea, de asemenea, un impact durata perioadelor de șomaj ale tinerilor și punctele de plecare diferite în ceea ce privește măsurile de sprijin existente (de exemplu existența unui personal SPOFM bine pregătit pentru a răspunde necesităților tinerilor).

Aceste costuri vor fi însă compensate prin evitarea costurilor pe termen lung ale șomajului, inactivității și pierderii productivității[34]. Aceasta înseamnă că investițiile într-o garanție pentru tineret vor genera rezultate pozitive[35]. Lipsa unui loc de muncă în perioada tinereții are un impact negativ pe termen lung („sechele”) atât asupra nivelurilor de venit viitoare, cât și asupra riscului de șomaj din viitor. Un sistem de garanție pentru tineret, care să le ofere acestora oportunități reale, tangibile, le va permite să evite o absență lungă și traumatizantă de pe piața muncii, va menține și va dezvolta capitalul lor uman, va conserva perspectivele lor de inserție profesională și de carieră de mai târziu și va mări potențialul lor de remunerare, care este relevant pentru cererea agregată și pentru performanța economică globală din anii următori.

În Analiza anuală a creșterii 2013, Comisia consideră că este necesar ca investițiile în educație să devină o prioritate și să fie consolidate atunci când este posibil, asigurându-se în același timp eficiența acestor cheltuieli. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție deosebită menținerii sau consolidării razei de acțiune și eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și ale politicilor active în domeniul pieței muncii, precum formarea șomerilor și sistemele de garanție pentru tineret.

Investițiile realizate în prezent pentru obținerea gamei adecvate de competențe le vor permite tinerilor să poată ocupa posturile vacante existente și să creeze valoare economică. Ținând cont de riscul de marginalizare și de resemnare, faptul de a le oferi tinerilor o perspectivă este, de asemenea, important pentru ca aceștia să-și păstreze încrederea în instituțiile publice, în structurile guvernamentale și în societate.

… pe care UE le va susține financiar

Statele membre în care se înregistrează cele mai ridicate niveluri ale șomajului sunt de obicei și cele care se confruntă cu cele mai mari provocări legate de sustenabilitatea finanțelor lor. UE poate deja susține financiar punerea în aplicare de către statele membre a garanției pentru tineret prin intermediul instrumentelor de finanțare a politicii de coeziune, în special al FSE. Comisia va încuraja statele membre să utilizeze în mod optim sprijinul actual, precum și orice instrumente disponibile în viitor.

Propunerile Comisiei privind Cadrul financiar multianual 2014-2020 subliniază rolul FSE ca instrumentul-cheie al UE în ceea ce privește investițiile în capitalul uman. Comisia a propus ca cel puțin 25 % din finanțarea viitoare pentru coeziune să fie alocată FSE, iar cel puțin 20 % să fie alocată politicilor privind incluziunea socială. Încadrarea în muncă a tinerilor poate fi sprijinită prin intermediul mai multor priorități de investiții ale FSE, și s-a propus să se acorde o atenție specială integrării durabile pe piața muncii a tinerilor din categoria NEET.

V.           Inițiative UE specifice     

În continuarea inițiativei privind o garanție pentru tineret, prezentul capitol prezintă trei inițiative specifice ale Comisiei privind stagiile de calitate, promovarea uceniciilor în întreaga UE și facilitarea mobilității tinerilor.

1.           Un Cadru de calitate pentru stagii

Stagiile pot îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a tinerilor…

Stagiile, prin care se înțelege o perioadă limitată de practică în mediul profesional, fie în timpul studiilor, fie după terminarea acestora, fac din ce în ce mai mult parte din parcursul profesional al tinerilor. Deseori, stagiile îmbunătățesc capacitatea de inserție profesională a tinerilor, aducând diferite beneficii și organizațiilor-gazdă, în ceea ce privește remedierea unor nepotriviri de competențe, valorificarea unor cunoștințe la zi și facilitarea recrutării viitoare.

Comisia va continua să ofere sprijin financiar prin intermediul FSE statelor membre care doresc să amelioreze situația privind încadrarea în muncă a tinerilor prin programe de stagii.

… cu condiția ca ele să fie de bună calitate…

Este esențial să se garanteze că perioadele limitate precum cele petrecute efectuând un stagiu sunt utile pentru dezvoltarea tinerilor și le permit să își consolideze poziția pe piața muncii cât mai rapid cu putință. Stagiile trebuie să aibă o calitate satisfăcătoare, atât în ceea ce privește cunoștințele dobândite, cât și condițiile de muncă. Există riscul ca stagiile să fie folosite abuziv ca sursă de forță de muncă ieftină și – având în vedere rolul lor din ce în ce mai important pe o piață a muncii în criză – ca ele să determine un cerc vicios de locuri de muncă precare sau chiar să descurajeze tinerii să participe la stagii. O mare parte a stagiilor, în special cele de pe piața liberă, nu duc la dobândirea unor cunoștințe de calitate și/sau nu asigură o protecție socială și compensații sau o remunerație adecvate[36]. Și în cazul stagiilor, se constată diferențe de remunerare între femei și bărbați: proporția femeilor care efectuează stagii neplătite sau prost plătite este mai mare.

Preocupările legate de calitatea stagiilor au fost exprimate de mai multe ori la nivel politic: în 2010, Parlamentul European a îndemnat Comisia să propună o Cartă europeană a calității pentru stagii[37], iar Consiliul a invitat Comisia să ofere orientări privind condițiile favorabile unor stagii de înaltă calitate[38].

... ceea ce va favoriza și stagiile transnaționale

Stagiile transnaționale oferă numeroase avantaje, dar încă nu sunt larg răspândite. Absența unui Cadru de calitate și a unor orientări structurate riscă să împiedice dezvoltarea stagiilor transnaționale. Printre barierele în calea stagiilor transnaționale se numără lipsa transparenței și a informațiilor ușor accesibile privind condițiile legale și administrative, precum și dificultatea de a găsi și a selecta organizații-gazdă. În plus, ținând cont de investițiile necesare pentru a se transfera în străinătate, costul unui stagiu eșuat este mai mare pentru stagiarii străini și acestora le este mai greu să-și schimbe organizația-gazdă.

Propunerea Comisiei privind modernizarea Directivei privind calificările profesionale[39] extinde domeniul de aplicare al directivei respective pentru a include stagiile efectuate în alte state membre. Directiva se aplică însă numai stagiilor care constituie o condiție de acces la o profesie reglementată, nu și stagiilor de pe piața liberă, care sunt cele în cazul cărora apar cele mai multe probleme.

Partenerii sociali au un rol esențial pentru asigurarea unor stagii de calitate

În aprilie 2012, Comisia a lansat o consultare publică[40] privind un Cadru de calitate pentru stagii. Consultarea a fost urmată, în septembrie 2012, de prima etapă a unei consultări a partenerilor sociali. Din ambele consultări a rezultat un consens în legătură cu utilitatea stagiilor, dar și în legătură cu nivelul insuficient al calității și frecvența abuzurilor cărora le cad victime stagiarii în întreaga Europă, punându-se în evidență faptul că este necesar să se acționeze pentru a soluționa aceste probleme. Cu toate acestea, au existat divergențe în privința domeniului de aplicare și a formei acestor acțiuni. În prezent, Comisia consultă partenerii sociali în temeiul articolului 154 TFUE în privința conținutului acțiunii preconizate la nivelul UE pentru a adopta un Cadru de calitate[41]. Comisia va prezenta propunerea sa în 2013, dacă partenerii sociali nu vor opta pentru inițierea unor negocieri.

2.           Alianța europeană pentru ucenicii

Programele de ucenicie bine concepute ușurează tranziția de la școală la muncă…

Programele de ucenicie în întreprinderi (cunoscute și sub numele de programe de ucenicie „duale” sau „cu o abordare duală”) le permit tinerilor să dobândească experiență profesională și competențe practice lucrând într-o întreprindere și, în același timp, să obțină cunoștințe teoretice, deseori în cadrul unei instituții educaționale. Anumite state membre oferă exemple bune privind modul de utilizare a programelor de ucenicie pentru a facilita tranziția de la educație la muncă.

Necesitatea de a îmbunătăți oferta de ucenicii și calitatea acestora este larg răspândită: în 2012, șapte state membre au primit, din partea Consiliului, CSR privind ucenicia, iar trei state membre au primit CSR privind formarea profesională. Chiar și în celelalte state membre, rămân multe de făcut pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului de ucenicie și pentru a optimiza utilizarea finanțării FSE în acest scop.

Factorii de reușită pentru programele de ucenicie pot fi clasificați în trei categorii principale. În primul rând, parteneriatele de succes între instituțiile de învățământ profesional și tehnic și întreprinderi constituie un factor esențial pentru reușita uceniciilor. Este necesar ca instituțiile de învățământ profesional și tehnic să facă parte din rețele de cooperare cu întreprinderi locale. Într-un sens mai larg, este nevoie ca partenerii sociali să fie strâns implicați, pentru a garanta că uceniciile sunt în pas cu timpul, astfel încât competențele dobândite să fie corelate cu necesitățile reale. Este necesar ca standardele privind formarea și cele profesionale să fie revizuite și actualizate în mod regulat, iar partenerii sociali sunt bine plasați pentru a contribui la acest proces. În al doilea rând, trebuie să se asigure o calitate înaltă a calificărilor dobândite și a procesului de învățare, pentru a exploata întregul potențial al uceniciilor și a garanta recunoașterea acestui model ca o cale de învățare importantă, transferabilă peste frontiere, și care să deschidă posibilități de ocupare a unor locuri de muncă înalt calificate. În al treilea rând, uceniciile trebuie să fie bine integrate în cadrul sistemului național sau regional de educație și formare și să se bazeze pe un cadru de reglementare clar. Acesta din urmă trebuie să clarifice responsabilitățile, drepturile și obligațiile fiecărei părți implicate și să promoveze colaborarea și angajamentul unui mare număr de părți interesate. În ultimul rând, trebuie de asemenea subliniat că tinerii care au abandonat educația sau sunt expuși acestui risc au în mod special nevoie să fie încurajați să efectueze ucenicii.

…necesită implicarea angajatorilor…

Buna gestionare a învățării la locul de muncă implică existența unui raport costuri-beneficii care să încurajeze angajatorii să se implice. Învățarea la locul de muncă poate exista într-o țară doar dacă întreprinderile își însușesc acest concept și oferă locuri de ucenicie, oportunități de practică pentru elevi sau studenți sau cooperează cu instituțiile de învățământ.

Cadrul de reglementare ar trebui să ofere angajatorilor stimulente adecvate pentru a oferi un număr suficient de locuri de ucenicie. Ar trebui abordate necesitățile specifice ale IMM-urilor, care se confruntă cu provocări specifice și dispun de resurse limitate. Stimulentele pot fi financiare, precum avantajele fiscale sau subvențiile, dar și nefinanciare, precum accesul la anumite servicii de sprijin, de exemplu pentru a ajuta întreprinderile să primească ucenicii. În acest context, sprijinul acordat IMM-urilor prin intermediul FEDER poate avea un efect pozitiv.

Susținerea uceniciilor, pe lângă faptul că reprezintă o modalitate privilegiată de selecționare a candidaților potențiali pentru ocuparea unor posturi vacante, aduce și beneficii economice mai generale pe termen lung, fiind, de asemenea, o expresie a responsabilității sociale.

…și pot fi sprijinite prin efectul de pârghie al UE

Având în vedere necesitatea de a îmbunătăți rapid calitatea și oferta oportunităților de ucenicie și de a sprijini cooperarea statelor membre în domeniul instituțiilor de învățământ profesional și tehnic, Comisia va institui o Alianță europeană pentru ucenicii. Comisia a recunoscut deja că o bună cooperare între toate părțile interesate este esențială pentru succesul unor astfel de inițiative[42]. Alianța va reuni autorități publice, întreprinderi și parteneri sociali, cercetători și profesioniști din domeniul învățământului profesional și tehnic și reprezentanți ai tinerilor. Ea va uni diferitele acțiuni existente într-un cadru comun și va promova beneficiile și modalitățile programelor de ucenicie de succes, precum și modalitățile de a le realiza. De asemenea, alianța va contribui la elaborarea unor programe de învățământ cu o abordare duală pentru diferite profesii, va facilita recunoașterea uceniciilor efectuate în altă țară și va promova un cadru de reglementare adecvat.

În contextul alianței, Comisia va promova și parteneriatele naționale pentru elaborarea inițiativelor de învățare duală. Acestea ar trebui să reunească reprezentanți din mediul întreprinderilor, autorități responsabile pentru educație și ocuparea forței de muncă, autorități care administrează FSE și parteneri sociali, în scopul de a găsi modalități de consolidare a rolului uceniciilor pe piața muncii și în sistemul de învățământ dintr-un anumit stat membru, precum și modalități de a mobiliza alocările din FSE pentru elaborarea și punerea în aplicare a sistemelor de învățare duală.

Activitățile similare alianței pentru ucenicii există deja în anumite sectoare. O alianță la nivelul UE este în curs de constituire în sectorul TIC[43].     

3.           Mobilitatea tinerilor           

O mobilitate sporită ar oferi mai multe posibilități de inserție profesională…

Diferențele mari dintre nivelurile de încadrare în muncă a tinerilor, împreună cu o creștere a numărului de posturi vacante în anumite state membre, pun în evidență potențialul mobilității intra‑UE de a oferi tinerilor oportunități de inserție profesională. Stagiile și uceniciile la nivel transnațional oferă multe avantaje în această privință, inclusiv posibilitatea de a beneficia de o experiență profesională în altă țară fără a își asuma imediat un angajament profesional pe termen lung. Aceste posibilități nu sunt însă disponibile pe scară largă, fapt care este în contrast cu deschiderea față de mobilitate manifestată în general de tineri și cu succesul programelor de studiu în străinătate, precum Erasmus și Leonardo.

…cu sprijinul instrumentelor UE…

Recenta decizie EURES[44] care transformă rețeaua europeană de locuri de muncă într-un instrument de coordonare și de plasare axat pe rezultate are o relevanță directă pentru tineri, fiind extinsă pentru a acoperi și uceniciile și stagiile. În plus, Comisia intenționează să dezvolte în continuare inițiativa sa „Primul tău loc de muncă EURES” pentru a ajuta cetățenii din UE cu vârste între 18 și 30 de ani să lucreze în alt stat membru. Inițiativa combină servicii personalizate de corelare și plasare a forței de muncă și stimulente financiare din partea UE (contribuții la cheltuielile de călătorie pentru interviuri de angajare, formare înainte de angajare și activități de facilitare a integrării la locul de muncă). Comisia va valorifica aceste măsuri pentru a lansa, în 2013, o inițiativă privind serviciile publice de ocupare a forței de muncă, în scopul de a îmbunătăți funcționarea pieței europene a muncii. Aceste servicii vor fi invitate să joace un rol mai important în ceea ce privește exploatarea tuturor oportunităților de inserție profesională care pot fi create de mobilitatea intra-UE, precum și consolidarea perspectivelor de încadrare în muncă ale cetățenilor UE, în special ale tinerilor. În acest fel, piața europeană a forței de muncă va deveni mai eficientă, prin reducerea riscului agravării inadecvărilor, și se va contribui la remedierea penuriilor viitoare de forță de muncă și de competențe.

… dar sunt necesare eforturi suplimentare

Având în vedere urgența problemei șomajului în rândul tinerilor, este esențial să se depună mai multe eforturi în acest domeniu. Comisia invită autoritatea bugetară a UE să se asigure că în 2013 și în anii următori vor fi disponibile resurse adecvate pentru a susține în continuare mecanismele specifice de mobilitate precum „Primul tău loc de muncă EURES”; de asemenea, ea invită SPOFM din statele membre să dezvolte în continuare programele bazate pe EURES și să le integreze în activitatea lor de zi cu zi.

Dezvoltarea unor acțiuni mai specifice și mai personalizate pentru toate persoanele care caută un loc de muncă, inclusiv pentru tineri, trebuie să reprezinte o prioritate pentru viitorul apropiat. În 2013, Comisia va analiza, în cadrul viitoarei axe EURES a Programului pentru schimbări sociale și inovare socială, viabilitatea în acest sens a unui program mai amplu EURES de promovare a locurilor de muncă pentru tineri, bazat pe experiența acumulată în cadrul inițiativei „Primul tău loc de muncă EURES” și al programelor din domeniul educației (Erasmus, Leonardo da Vinci). Astfel, tinerii ar putea fi ajutați să caute și să obțină un loc de muncă, experiență profesională, locuri de ucenicie și stagii într-un alt stat membru[45].       

VI.         Calea de urmat     

În ciuda eforturilor depuse la nivelul UE și al statelor membre, perspectivele de inserție profesională ale tinerilor europeni au continuat să se înrăutățească în ultimul an. Este necesar să se ofere urgent un răspuns mai puternic. Prezenta comunicare prezintă analiza situației realizată de Comisie și oferă o imagine de ansamblu a măsurilor care pot fi luate prin intermediul instrumentelor politicii de ocupare a forței de muncă, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, pentru a remedia această situație. Trebuie să se acționeze împreună, construind parteneriate strânse, bazate pe încredere, între toate părțile interesate - servicii de ocupare a forței de muncă, furnizori de educație, parteneri sociali, angajatori sau organizații pentru tineri. Miza acestor eforturi este viitorul economic și social al Europei.  

Comisia:

· îndeamnă statele membre să adopte rapid propunerea de recomandare a Consiliului privind instituirea unei garanții pentru tineret, care face parte din prezentul pachet, și să introducă un sistem național de garanție pentru tineret în cursul anului 2013;

· invită partenerii sociali să colaboreze la un Cadru de calitate pentru stagii, pentru a garanta că stagiile le oferă tinerilor o experiență profesională de înaltă calitate în condiții de siguranță;

· va institui o Alianță europeană pentru ucenicii, pentru a îmbunătăți calitatea și oferta locurilor de ucenicie și a promova parteneriate naționale privind sisteme de formare duală și

· va lansa, în prima jumătate a anului 2013, o consultare a părților interesate privind crearea unui program EURES de promovare a locurilor de muncă pentru tineri, și va prezenta o inițiativă care să optimizeze echilibrul structural dintre instrumentele, finanțarea și guvernanța UE în domeniul mobilității, ținând cont de importanța acestora.

[1]               Indicatorii principali privind forța de muncă ai Eurostat, date trimestriale ajustate sezonier, tinerii sunt definiți drept persoanele sub 25 de ani, iar adulții drept persoanele peste 25 de ani.

[2]               Status of the situation of young people (Situația actuală privind tinerii), document de însoțire a Raportului UE privind tineretul) SWD(2012) 257 din 10 septembrie 2012.

[3]               COM(2011) 933 din 20 decembrie 2011.

[4]               Concluziile Consiliului European, EUCO76/12 din 29 iunie 2012 și EUCO 156/12 din 19 octombrie 2012.

[5]               Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri [2012/2617(RSP)] din 24 mai 2012.

[6]               COM(2012) 669 din 20 noiembrie 2012. Concluziile Consiliului privind cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (2009/C 119/02 din 28 mai 2009) și O strategie a UE pentru tineret [COM (2009) 200 din 27 aprilie 2009] oferă, de asemenea, un cadru relevant în ceea ce privește eforturile europene comune în domeniul educației, al formării și al inserției profesionale a tinerilor.

[7]               SWD(2012) 406 din 5 decembrie 2012.

[8]               Study on a comprehensive overview on traineeship arrangements in Member States (Imagine de ansamblu asupra sistemelor de stagii din statele membre), Comisia Europeană, 2012; Apprenticeship supply in the Member States of the European Union (Oferta de programe de ucenicie în statele membre ale Uniunii Europene), Comisia Europeană, 2012.

[9]               Indicatorii principali privind forța de muncă ai Eurostat, date trimestriale ajustate sezonier, tinerii sunt definiți drept persoanele sub 25 de ani, iar adulții drept persoanele peste 25 de ani.

[10]             Rata șomajului (definită ca proporția de șomeri tineri din totalul tinerilor) include un grup semnificativ de persoane inactive, majoritatea acestora fiind de vârstă școlară, în cadrul grupului de vârstă respectiv și, prin urmare, poate oferi o imagine mai completă asupra amplorii problemei șomajului. Acest lucru este relevant atunci când sunt comparate țări care prezintă diferențe mari privind inactivitatea tinerilor (pentru mai multe informații, a se vedea Raportul Comisiei Europene privind ocuparea forței de muncă în Europa 2007, capitolul 1).

[11]             Statisticile Eurostat privind forța de muncă, date trimestriale neajustate sezonier (lfsq_pganws) și (lfsq_upgal) pentru al doilea trimestru. Tineri: 15-24 de ani; adulți: 25-64 de ani.

[12]             Statisticile Eurostat privind forța de muncă, date trimestriale neajustate sezonier (lfsq_eppqa) și (lfsq_etpga) pentru al doilea trimestru. Tineri: 15-24 de ani; adulți: 25-64 de ani.

[13]             Date pentru 13 țări europene. Comisia Europeană, Employment and Social Developments in Europe (Situația socială și a ocupării forței de muncă din Europa) (ESDE), 2012, în curs de apariție.

[14]             A se vedea nota de subsol 12.

[15]             A se vedea nota de subsol 12.

[16]             Calcule ale Rețelei Europene de Experți privind Egalitatea Sexelor, bazate pe Modulul ad hoc privind tranzițiile de la școală la muncă al Anchetei privind forța de muncă 2009.

[17]             Pe piețele duale ale muncii, o proporție mare de locuri de muncă temporare, ocupate în special de lucrători tineri, coexistă cu un stoc de contracte pe durată nedeterminată, cu o siguranță mult mai mare a locului de muncă. Dezechilibrele privind drepturile de protecție a locului de muncă pentru contractele permanente și cele pe durată determinată au fost identificate drept una dintre sursele principale ale segmentării.

[18]             Statisticile Eurostat privind forța de muncă, date trimestriale neajustate sezonier [lfsq_igaww] pentru al doilea trimestru. Tineri între 15 și 24 de ani, cu excluderea opțiunii „niciun răspuns”.

[19]             Statisticile Eurostat privind forța de muncă, [edat_lfse_20].

[20]             ESDE, 2012, în curs de apariție.

[21]             Persoanele slab calificate continuă să se confrunte cu cel mai ridicat risc de șomaj, iar perspectivele lor riscă să se înrăutățească. Potrivit celor mai recente previziuni privind competențele realizate de Cedefop (http://www.cedefop.europa.eu/EN/about-cedefop/projects/forecasting-skill-demand-and-supply/skills-forecasts.aspx), numărul locurilor de muncă disponibile în cadrul UE pentru persoanele care au absolvit cel mult ciclul de învățământ secundar inferior – număr care a scăzut deja cu 20,4% între 2000 și 2010 – se va reduce cu încă 18,9% între 2010 și 2020.

[22]             Actualizare a comunicării privind politica industrială – COM (2012) 582 din 10 octombrie 2012. De exemplu, până în anul 2015, până la 700 000 de posturi vacante de profesioniști TIC vor rămâne neocupate în Europa. A se vedea Raportul comandat de Comisia Europeană intitulat Anticipating the Evolution of the Supply and Demand of e-Skills in Europe (2010-2015) [Anticiparea evoluției cererii și ofertei de competențe digitale în Europa (2010-2015)], Empirica și IDC Europe, decembrie 2009; previziuni actualizate prezentate la Conferința Europeană privind Competențele Digitale, Bruxelles, 13 decembrie 2011. Remedierea inadecvării competențelor este, de asemenea, deosebit de necesară pentru sectorul sănătății și al asistenței sociale, precum și pentru economia verde.

[23]             Indicatorii principali privind forța de muncă ai Eurostat, date ajustate sezonier, al doilea trimestru; tinerii sunt considerați persoanele sub 25 de ani.

[24]             Detaliile privind acțiunile realizate deja și următorii pași se găsesc în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, SWD(2012) 406 din 5 decembrie 2012.

[25]             În cadrul reuniunii informale a Consiliului European din 30 ianuarie 2012, președintele Barroso a propus o acțiune‑pilot pentru a ajuta cele opt state membre cu cele mai ridicate niveluri de șomaj în rândul tinerilor să redirecționeze unele dintre alocările lor din fondurile structurale către combaterea șomajului în rândul tinerilor.

[26]             SWD(2012) 406 din 5 decembrie 2012.

[27]             Din ce în ce mai mulți tineri iau în considerare munca independentă ca posibilitate de carieră; a se vedea și Entrepreneurship Education at School in Europe (Educația antreprenorială la școală în Europa), Comisia Europeană, 2012.

[28]             Cifrele din tabel sunt provizorii și reflectă informațiile disponibile în noiembrie 2012.

[29]             SWD(2012) 406 din 5 decembrie 2012.

[30]             De asemenea, Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (anexă la COM(2012) 750 din 28 noiembrie 2012) face parte din pachetul Comisiei care va marca începutul semestrului european 2013, sprijinind și extinzând Analiza anuală a creșterii. Raportul se bazează pe situația privind ocuparea forței de muncă și pe situația socială din Europa, pe punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, precum și pe rezultatele analizelor de țară din cadrul programelor naționale de reformă care au dus la CSR 2012 și pe evaluările privind punerea lor în aplicare până în prezent.

[31]             COM(2012) 750 din 28 noiembrie 2012.

[32]             Propunere de recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret, COM(2012) 729 din 5 decembrie 2012.

[33]             SWD(2012) 409 din 5 decembrie 2012.

[34]             Costul anual la nivelul Europei legat de faptul de a avea tineri care nu lucrează și nici nu urmează studii sau programe de formare este estimat în prezent la 1,2 % din PIB, sau 153 miliarde EUR; a se vedea: Eurofund (2012), NEETs – Young people not in employment, education, or training: Characteristics, costs and policy responses in Europe (Tineri neîncadrați în muncă și care nu urmează niciun program educațional sau de formare: caracteristici, costuri și răspunsuri politice în Europa), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

[35]             Investițiile într-o garanție pentru tineri nu intră în categoria formării brute de capital fix din conturile naționale.

[36]             Study on a comprehensive overview on traineeship arrangements in Member States (Imagine de ansamblu asupra sistemelor de stagii din statele membre), Comisia Europeană (2012).

[37]             Promovarea accesului tinerilor la piața muncii, consolidarea statutului stagiarilor și ucenicilor, EP 2009/2221(INI), 14.6.2010.

[38]             Concluziile Consiliului 17.6.2011.

[39]             Propunere de directivă de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne, COM (2011)883 final din 19 decembrie 2011.

[40]             SWD(2012) 99, 18.4.2012.

[41]             COM(2012) 728 din 5.12.2012.

[42]             COM(2012) 669 din 20 noiembrie 2012.

[43]             O „mare coaliție pentru promovarea locurilor de muncă în sectorul TIC” urmărește să reunească părțile interesate pentru a remedia penuria și inadecvarea competențelor care caracterizează piața forței de muncă specifică profesioniștilor din domeniul TIC.

[44]             C(2012)8548 din 26 noiembrie 2012.

[45]             Comisia are și intenția de a prezenta o inițiativă privind un card „Tineretul în mișcare”, pentru a sprijini mobilitatea tinerilor.