EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AE1292

Avizul Comitetului Economic și Social European privind comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale COM(2011) 682 final

OJ C 229, 31.7.2012, p. 44–48 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

31.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 229/44


Avizul Comitetului Economic și Social European privind comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale

COM(2011) 682 final

2012/C 229/08

Raportor: dl Giuseppe GUERINI

La 25 octombrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale

COM(2011) 682 final.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 8 mai 2012.

În cea de-a 481-a sesiune plenară, care a avut loc la 23 și 24 mai 2012 (ședința din 23 mai 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 193 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 8 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Comitetul Economic și Social European (CESE) salută inițiativa Comisiei, care intervine în mod oportun cu această comunicare ce anunță 11 acțiuni-cheie. De asemenea, CESE constată cu satisfacție că mai multe puncte ale avizului său exploratoriu (1) privind antreprenoriatul social au fost însușite de către Comisie.

1.2   CESE consideră că întreprinderile sociale trebuie sprijinite pentru rolul esențial pe care îl pot îndeplini ca vector de inovare socială, atât pentru că introduc noi metode de furnizare a serviciilor și măsuri de îmbunătățire a calității vieții indivizilor, cât și pentru că favorizează apariția unor noi produse ce răspund unor noi nevoi ale societății. CESE dorește să sublinieze în special potențialul enorm reprezentat de întreprinderea socială în legătură cu îmbunătățirea accesului la un loc de muncă și la condițiile de muncă pentru femei și tineri în special, dar și pentru diverse categorii de lucrători dezavantajați.

1.3   Această inițiativă a Comisiei este o ocazie importantă de a sprijini inițiativele ce favorizează clarificarea crescândă a terminologiei (evitând suprapunerile între conceptele de economie socială (social economy), întreprindere socială (social business, social enterprise) și antreprenoriat social (social entrepreneurship). Aceasta ar putea contribui la consolidarea obiectivelor și finalităților inițiativei și la sporirea eficienței ei. Din acest motiv, CESE recomandă instituțiilor UE să utilizeze coerent sintagma întreprindere socială atât în propunerile politice, cât și la nivelul comunicării.

1.4   CESE salută acțiunea pe care Comisia o preconizează în vederea elaborării instrumentelor prin care se îmbunătățește cunoașterea acestui sector și vizibilitatea întreprinderii sociale și își însușește obiectivul de a demara inițiative care să ajute întreprinderile sociale să-și consolideze capacitățile manageriale, profesionalizarea și punerea în rețea a propriilor competențe, aceasta și pentru a le încuraja să contribuie la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

1.5   Trebuie apreciate și însușite obiectivele Comisiei referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare și a cadrului normativ: în ceea ce privește aceste două obiective, pentru promovarea întreprinderii sociale este indispensabil un context economic și normativ favorabil.

1.6   CESE apreciază invitația – formulată în comunicare – de a prezenta inițiative destinate încurajării și favorizării măsurilor prin care întreprinderilor sociale le este facilitat accesul la achiziții publice.

1.7   CESE își însușește apelul adresat statelor membre, în care li se cere să elaboreze cadre naționale pentru creștere și pentru dezvoltarea întreprinderii sociale, luând în considerare domeniile-cheie eligibile pentru măsuri de sprijinire și dezvoltare, recomandând în special adoptarea unor inițiative care permit statelor membre să defiscalizeze beneficiile nedistribuite, în vederea consolidării patrimoniului întreprinderilor sociale.

1.8   Pentru a sprijini mai eficient acțiunile propuse în comunicare, ar fi utilă promovarea unor măsuri de evaluare a rezultatelor și beneficiilor generate de întreprinderile sociale.

2.   Introducere

2.1   În ultimii ani, întreprinderea socială a căpătat importanță crescândă în cadrul politicilor economice și al politicilor de coeziune. Au existat numeroase inițiative diverse, promovate de organisme diferite. CESE însuși a lansat mai multe avize din proprie inițiativă, pe care documentul de față le continuă în mod firesc. Este vorba mai ales de avizul din 2009 privind diversitatea formelor de întreprindere (2) și de importantul aviz exploratoriu adoptat recent privind antreprenoriatul social și întreprinderile sociale (3), elaborat la solicitarea Comisiei Europene ca o contribuție la pregătirea inițiativei privind antreprenoriatul social și cuprinzând mai multe domenii-cheie prioritare pentru dezvoltarea și creșterea întreprinderii sociale.

2.2   În ultimii ani, în Europa și nu numai, s-a acumulat o experiență academică și științifică solidă în domeniul întreprinderii sociale, fapt ce a constituit un stimulent și pentru instituțiile UE.

2.3   Se cuvin reamintite aici rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 privind economia socială [2008/2250(INI)] și apelul De la vorbă la faptă: sprijinirea întreprinderilor din economia socială (From Words to Action: European Scholars in Support of Social Economy Enterprises), adresat Parlamentului European la 13 octombrie 2010 de 400 de cadre universitare din Europa, cu participarea comisarilor Barnier și Tajani.

2.4   Conceptul de antreprenoriat social a căpătat cu timpul înțelesuri diverse și și-a extins treptat câmpul semantic în funcție de autorii care l-au folosit. La început, era utilizat pentru a identifica activitățile de întreprindere promovate de organizațiile fără scop lucrativ, în vederea generării unor beneficii reinvestite în finanțarea acestor organizații non-profit. Este importantă păstrarea noțiunii de întreprindere socială, având grijă să nu fie confundată cu conceptul de responsabilitate socială a întreprinderii. Acest aspect trebuie evidențiat în cadrul următoarelor inițiative realizate de instituțiile UE în acest domeniu.

3.   Definiția întreprinderii sociale

3.1   Definiția întreprinderii sociale propusă în comunicarea privind inițiativa pentru antreprenoriatul social reprezintă un pas înainte spre recunoașterea specificului acestui tip de organizație, trebuind să devină descrierea de referință utilizată de instituțiile UE. Într-adevăr, aceasta ia în considerare cum se cuvine cele trei dimensiuni-cheie ce individualizează întreprinderea socială: obiectivul/finalitatea social(ă), activitatea antreprenorială și guvernanța participativă. CESE insistă asupra necesității de a utiliza aceeași descriere și în propunerea de regulament privind fondurile europene de antreprenoriat social.

3.2   De asemenea, este important a se reaminti că, în propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială, chiar Comisia Europeană decelează o serie de criterii foarte pertinente în vederea identificării întreprinderilor sociale.

3.3   Este de apreciat faptul că, ținând seama de diversele reglementări existente la nivel național care trebuie respectate, Comisia nu impune o definiție normativă a întreprinderii sociale, având grijă să evite utilizarea abuzivă a definiției date întreprinderii sociale.

3.4   CESE profită de ocazie pentru a menționa avizul exploratoriu recent adoptat privind antreprenoriatul social și întreprinderea socială, ce cuprinde o descriere a întreprinderii sociale, caracterizată astfel:

urmărește obiective în principal sociale, în locul profitului, și produce beneficii sociale pentru membrii săi sau – mai general – pentru societate;

este, prin natura sa, o întreprindere non-profit, iar beneficiile sunt reinvestite, nefiind distribuite acționarilor sau proprietarilor;

se prezintă sub o mulțime de forme juridice și de modele (precum cooperative, societăți mutuale, asociații de voluntariat, fundații, întreprinderi cu scop lucrativ sau non-profit), combinând adesea diverse astfel de forme juridice sau schimbându-le uneori în funcție de nevoi;

este un operator economic ce produce bunuri și servicii (adesea de interes general), de cele mai multe ori cu o pronunțată componentă de inovare socială;

funcționează ca o entitate independentă sau ca un ansamblu de entități independente, alocând o importanță semnificativă participării și codeciziei (angajați, utilizatori, asociați), precum și guvernanței și democrației (reprezentativă sau deschisă);

își are adesea originea în rândurile societății civile organizate.

3.5   Referitor la aceste caracteristici, este important să se sublinieze următoarele trăsături distinctive:

absența scopului lucrativ, care trebuie prevăzut în statute, menținând obligația alocării beneficiilor și excedentelor bugetare către exercitarea activității statutare sau către sporirea patrimoniului, prin vărsarea acestuia într-un fond indivizibil între proprietari, atât pe durata existenței întreprinderii, cât și în cazul dizolvării acesteia. În întreprinderea socială este interzisă distribuirea directă a beneficiilor și a excedentelor de bilanț, ca și a fondurilor și rezervelor către administratori, asociați, participanți, lucrători sau colaboratori. Această restricție se extinde desigur și la formele indirecte de distribuție, cum ar fi, de exemplu, vărsămintele în favoarea administratorilor și salariaților de compensații superioare celor prevăzute în cazul întreprinderilor care operează în sectoare și condiții identice sau similare. În mod similar, remunerarea prin instrumente financiare trebuie să fie limitată și nu poate depăși un procentaj determinat, astfel încât să poată fi asigurată capitalizarea corespunzătoare a întreprinderilor sociale;

atenția acordată binelui comun și interesului general al comunității. Întreprinderea socială se definește adesea în funcție de două aspecte distincte: obiectivul social circumscris interesului general, raportat la comunitatea locală sau la anumite grupuri sociale defavorizate într-un mod sau altul, dar mai ales tipul de bunuri sau de servicii furnizate în raport cu obiectivul;

funcția de promovare a coeziunii sociale, prin bunuri și servicii corelate cu obiectivul realizării unui caracter durabil mai pronunțat al dezvoltării economice, sociale și de mediu.

4.   Observații referitoare la propunerea Comisiei

4.1   Comunicarea evidențiază diverse aspecte referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare (punctul 3.1), la vizibilitatea întreprinderilor sociale (3.2) și la ameliorarea mediului juridic (3.3).

4.2   În ceea ce privește îmbunătățirea posibilităților de acces la finanțare, CESE își însușește poziția Comisiei Europene cu privire la nevoile de finanțare a întreprinderilor sociale, pentru că se observă – atât din partea instituțiilor de credit, cât și a gestionarilor măsurilor de sprijinire a creditelor puse în aplicare de instituțiile publice – că lipsesc instrumentele adecvate pentru evaluarea solvabilității întreprinderilor sociale. Într-adevăr, există o tendință răspândită de a acorda puțină recunoaștere valorii antreprenoriale și viabilității economice a întreprinderilor sociale.

4.3   Pentru ca beneficiile întreprinderii sociale să devină mai vizibile, este esențial să se plece de la evaluarea performanțelor sociale altele decât rezultatele pur economice. Trebuie subliniat că este nevoie de instrumente ce permit măsurarea și valorificarea impactului și performanței sociale a activităților întreprinderilor sociale.

4.4   Practicile privind responsabilitatea socială îndeplinesc un rol fundamental pentru organizațiile economiei sociale. Există diverse instrumente de măsurare a rezultatelor pe plan social, elaborate mai ales de organizații mai bine structurate, însă ar trebui studiate și modelizate instrumente care să poată fi utilizate și de întreprinderile sociale mici. Comisia ar trebui să demareze un studiu care să compare modelele existente, să încurajeze utilizarea acestora și să se străduiască să elaboreze un sistem sau un cod european comun de conduită, care să poată fi folosit de o gamă largă de întreprinderi sociale.

4.5   Dacă se dorește sporirea încrederii în întreprinderile sociale, acest sentiment trebuie să să bazeze pe comparația dintre etichetele sociale existente în întreaga UE. În acest scop, ar putea fi înființată o bază de date publică, așa cum propune Comisia în acțiunea-cheie 6, pentru a compara sistemele de măsurare a performanțelor sociale și metodele actuale de aplicare a acestora.

4.6   CESE salută intenția de îmbunătățire a contextului juridic utilizabil de antreprenoriatul social european (acțiunea-cheie nr. 9), în ce privește atât simplificarea regulamentului privind statutul societății cooperative europene, cât și propunerea de creare a statutului fundației europene. Îmbunătățirea contextului juridic al întreprinderii sociale ar putea fi favorizată și de orientările referitoare la elaborarea statutelor pentru asociațiile de promovare și de voluntariat din care provin deseori întreprinderile sociale. Din acest motiv, CESE invită Consiliul și Parlamentul European să progreseze în adoptarea propunerii de regulament.

4.7   În acest sens, este considerat adecvat angajamentul pe care Comisia Europeană și-l ia în comunicare de a lansa un studiu privind situația societăților mutuale din toate statele membre, pentru a examina în special activitățile lor transfrontaliere. Redescoperirea și valorificarea sistemului mutual ca instrument de protecție socială oferă fără îndoială o perspectivă importantă în menținerea unui sistem de securitate socială favorabilă incluziunii.

4.8   Sprijinul acordat întreprinderilor sociale poate reprezenta prilejul implicării părților interesate și al favorizării participării cetățenilor la forme de autoorganizare a ajutorării care favorizează procesele de agregare a cererii și promovează experiențele de asistență de tip mutual.

4.9   Întreprinderea socială de integrare în câmpul muncii poate reprezenta, în măsura în care beneficiază de o promovare adecvată, un instrument pe termen lung pentru politicile active de ocupare a forței de muncă, favorizând integrarea profesională a persoanelor defavorizate. În aceste vremuri de criză a locurilor de muncă, aceasta poate fi o soluție fundamentală pentru cei excluși de pe piața muncii.

4.10   Participarea lucrătorilor poate fi o pârghie importantă ce trebuie acționată pentru a face față anumitor crize industriale, una dintre soluții putând fi prevederea unor forme de preluare a întreprinderilor (buy-out) de către lucrătorii asociați în diverse forme de întreprinderi sociale.

4.11   Întreprinderile sociale îndeplinesc un rol esențial ca vectori de inovare socială. Experiența cooperativelor sociale de inserție profesională este un exemplu evident în acest sens, dar –indiferent de forma juridică – inovarea socială rezidă și în noile metode de furnizare a serviciilor, în crearea de noi produse inovatoare și de servicii care să răspundă noilor nevoi ale societății. De aceea, instituțiile europene trebuie să acționeze coerent, coordonând măsurile privind întreprinderea socială cu cele privind inovarea și mutațiile sociale.

4.12   Foarte utile pentru sprijinirea inovării sunt organizațiile ce contribuie la apariția și dezvoltarea rețelelor de întreprinderi sociale, prin promovarea participării la procesele de parteneriat și a constituirii de consorții de întreprinderi sociale. De aici rezultă importanța propunerii Comisiei, care – prin acțiunea-cheie nr. 5 – propune măsuri de favorizare a agregărilor și a rețelelor de întreprinderi sociale care contribuie la schimbul de bune practici, favorizând economiile de scară și serviciile comune (formare, planificare, administrare etc.).

4.13   CESE salută măsurile prevăzute de Comisie în vederea elaborării de instrumente de îmbunătățire a cunoașterii sectorului și a vizibilității antreprenoriatului social (acțiunile-cheie nr. 5, 6, 8). Mai buna cunoaștere a posibilităților acestui model antreprenorial poate favoriza o colaborare mai strânsă între întreprinderile sociale și întreprinderile obișnuite.

4.14   Este important să fie demarate inițiative care să ajute întreprinderile sociale să-și consolideze capacitățile antreprenoriale, profesionalizarea și punerea în rețea a propriilor competențe. Utilă în acest sens poate fi ideea promovării unor platforme pentru schimbul de bune practici, pentru a spori de asemenea nivelurile de internaționalizare a întreprinderilor sociale.

4.15   În opinia CESE, Comisia ar trebui să evidențieze comparația dintre noile forme juridice emergente de întreprindere socială, lansând un studiu explorator în acest sens. Totuși, subsidiaritatea ar trebui să rămână principiul călăuzitor, dat fiind că modelele naționale ar putea să aibă sau nu nevoie de cadre normative adaptate situațiilor și tradițiilor proprii.

4.16   Instituțiile publice ar trebui să acorde o mai mare atenție subsidiarității și ar trebui încurajate politicile orientate de stimulare și acțiunea de elaborare a unor inițiative de asociere antreprenorială, care s-au dovedit cruciale pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale.

4.17   Se cuvine ca politicile de stimulare să nu ducă la denaturarea principiilor concurenței, ci să recunoască specificul întreprinderii sociale, care nu poate fi exploatat în mod oportunist pentru a obține avantaje.

4.18   În ceea ce privește elaborarea unor instrumente de ameliorare a finanțărilor, CESE ar trebui să colecteze și să disemineze abordările inovatoare ale statelor membre, fiind utilă favorizarea celor orientate spre aspectele cu puternice trăsături antreprenoriale, și anume:

instrumentele de garantare a creditului pentru întreprinderea socială (precum rețelele de garantare de tip mutual sau fonduri publice de garantare);

instrumentele de capitalizare pentru investiții sociale pe termen mediu și lung (precum fondurile etice, fondurile pentru inovare socială, fondurile cu capital social de risc);

mecanismele juridice sau fiscale destinate sprijinirii capitalizării întreprinderilor sociale, încurajând sau facilitând participarea diverșilor operatori interesați.

4.19   Ar trebui acordată o atenție specială formelor hibride de investiții care să se potrivească mai bine întreprinderii sociale, dat fiind că acestea combină elemente de apreciere de tip solidar și de tip financiar. De asemenea, este important ca, alături de întreprinderile sociale, să fie valorificate cele mai bune practici ale băncilor și instituțiilor de creditare cu puternic specific comunitar și participativ, cum este cazul băncilor de credit cooperativ sau al băncilor cu finalități etice și sociale.

4.20   Trebuie sprijinite liniile de acțiune de tipul microcreditării (acțiunea-cheie nr. 2), dar trebuie făcută distincția între fațeta lăudabilă a funcției sociale a microcreditării – formidabil instrument ce permite unor persoane să scape din capcana sărăciei – și instrumentele de dezvoltare a întreprinderii, în mod necesar mai complexe și mai structurate. Într-adevăr, unele întreprinderi sociale fac investiții de mai multe sute de mii de euro, care nu ar putea fi sprijinite corespunzător prin microcreditare.

4.21   CESE salută oportunitățile de sprijinire a inovării sociale, a antreprenoriatului social și a întreprinderii sociale apărute odată cu noile programe de fonduri structurale propuse la acțiunile-cheie nr. 3 și 4 sau în inițiativa pentru antreprenoriat social. CESE dorește să sublinieze că statele membre trebuie să privilegieze în programele naționale de reformă aceste domenii, pentru a fi cuprinse în următoarea perioadă de programare a Fondului social european. De asemenea, propunerea de program pentru schimbare socială și inovare ar putea cuprinde și sprijin suplimentar acordat pentru dezvoltarea capacităților și finanțarea întreprinderilor sociale, măsură considerată pozitivă.

4.22   În ceea ce privește acțiunea-cheie nr. 1 (fonduri de antreprenoriat social), CESE salută această inițiativă, dar subliniază necesitatea păstrării aceleiași definiții cu cea cuprinsă în inițiativa pentru antreprenoriat social. Acest fond trebuie considerat ca una din diversele forme de instrumente de investiție destinate întreprinderii sociale.

4.23   Ar trebui revăzută într-o abordare mai puțin restrictivă regula de minimis pentru întreprinderile sociale (acțiunea-cheie nr. 11), în special măsurile de inserție profesională, inclusiv atunci când ajutoarele publice sunt alocate direct întreprinderii, și nu lucrătorilor. Justificarea acestei poziții ar putea fi căutată în recentul caz al societății engleze Big Society Fund, cofinanțat în bună parte din bani publici, caz în care Comisia a considerat că nu este vorba de ajutor de stat, datorită evidentei valori sociale a inițiativei.

4.24   Dorința de a facilita accesul întreprinderilor sociale la sistemul de achiziții publice (acțiunea-cheie 10) este pozitivă. În ultimii ani, Comisia Europeană a jucat un rol crucial în promovarea clauzelor sociale în cadrul achizițiilor publice. De mai bine de un deceniu, instituțiile europene se dovedesc mai sensibile la chestiunile de coeziune socială și de dezvoltare durabilă, fiind pe deplin conștiente că, pentru a atinge obiectivele unei societăți mai prospere și mai drepte, creșterea economică trebuie să favorizeze trăsăturile durabile ale mediului și coeziunea socială.

4.25   Comisia ar trebui să continue cu hotărâre pe calea promovării criteriilor sociale și de mediu printre criteriile de adjudecare a achizițiilor publice, fiind nevoie să colecteze din rândul statelor membre și apoi să disemineze cele mai bune modele care să țină seama de aspectele sociale și ambientale în criteriile de adjudecare. În rest, însăși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut în jurisprudența sa importanța acestor dispoziții.

4.26   CESE apreciază în mod pozitiv acțiunea-cheie nr. 6 a Comisiei de creare a unei baze de date privind certificarea, astfel încât comparația între diversele sisteme să fie facilitată. De asemenea, Comisia ar trebui să realizeze un studiu privind aceste sisteme, astfel încât să găsească sinergii și să determine exploatarea în comun a învățămintelor. În cadrul acestui efort exploratoriu, CESE a subliniat că este nevoie de statistici comparabile și consolidate, de cercetări și de date privind întreprinderile sociale. Comisia și Eurostat ar trebui să joace un rol central pentru a facilita învățarea reciprocă în interiorul UE.

4.27   Propunerea de instituire a unui punct de acces unic la informații (acțiunea-cheie nr. 8) este apreciată în mod favorabil și ar trebui completată de inițiative asemănătoare în statele membre, în vederea asigurării compatibilității și a sinergiilor.

4.28   Comisia Europeană joacă un rol esențial în menținerea sprijinului acordat întreprinderii sociale în cadrul agendei politice, veghind ca acest tip de întreprinderi să capete atenția cuvenită. În acest sens, este importantă propunerea de instituire a unui grup consultativ privind întreprinderea socială, care să analizeze progresele înregistrate în ceea ce privește măsurile prevăzute în comunicare. Ar trebui încurajată și crearea de structuri asemănătoare la nivelul statelor membre.

Bruxelles, 23 mai 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON


(1)  JO C 24, 28.1.2012, p. 1.

(2)  JO C 318 din 23.12.2009, p. 22.

(3)  JO C 24 din 28.1.2012, p. 1.


Top