EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Astfel cum se confirmă în Programul de la Stockholm, crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție rămâne o prioritate pentru Uniunea Europeană. Deși s-au făcut deja progrese considerabile în acest domeniu odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care a conferit un caracter obligatoriu Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, Uniunea se confruntă în continuare cu numeroase provocări precum aplicarea insuficientă sau inconsecventă a anumitor drepturi pe teritoriul Uniunii sau necunoașterea anumitor acte normative europene atât de către cetățeni, cât și de către autoritățile publice. Măsurile legislative și de politică și aplicarea corectă a acestora reprezintă instrumente-cheie. Finanțarea poate contribui la crearea spațiului de libertate, securitate și justiție prin sprijinirea legislației și a procesului decizional și prin promovarea punerii în aplicare a acestora.

În conformitate cu comunicarea „Revizuirea bugetului UE”[1], s-au analizat din nou instrumentele de finanțare și mecanismele de punere în aplicare existente pentru a se asigura o focalizare clară asupra valorii adăugate europene și pentru a realiza raționalizarea și simplificarea mecanismelor de finanțare. În comunicarea „Un buget pentru Europa 2020”[2], Comisia a exprimat necesitatea unui buget mai simplu și mai transparent pentru a rezolva problemele rezultate din complexitatea structurii programelor și din existența a multiple programe. Domeniul „Drepturi” a fost menționat ca un exemplu al fragmentării actuale, în cazul căruia ar trebui să se ia măsuri.

În acest cadru și având ca scop simplificarea și raționalizarea, programul „Drepturi și cetățenie” înlocuiește trei programe existente în prezent:

- „Drepturi fundamentale și cetățenie”,

- „Daphne III”,

- secțiunile „Combaterea discriminării și diversitate” și „Egalitatea între femei și bărbați” din cadrul programului „Ocuparea forței de muncă și solidaritate socială” (PROGRESS).

Fuziunea acestor programe, care se întemeiază pe dispozițiile titlului V din partea a III-a a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, va permite o abordare cuprinzătoare a finanțării în domeniu.

Obiectivul general al prezentei propuneri este de a contribui la crearea unui spațiu în care drepturile persoanelor, astfel cum sunt consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt promovate și apărate. În special, programul ar trebui să promoveze drepturile asociate calității de cetățean european, principiul nediscriminării și al egalității între femei și bărbați, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturile copilului, drepturile rezultate din legislația Uniunii privind drepturile consumatorilor și din libertatea de a desfășura o activitate comercială pe piața internă.

Pentru a fi cu adevărat eficiente și pentru a aduce beneficii clare cetățenilor și întreprinderilor, drepturile trebuie să fie cunoscute de cei care le aplică, de cei care consiliază persoanele cu privire la drepturile lor și de cei care beneficiază de drepturile respective; în plus, acestea trebuie să fie aplicate în mod consecvent și eficient pe teritoriul Uniunii. Acest lucru poate fi realizat prin sprijinirea formării și printr-o mai bună conștientizare, prin consolidarea rețelelor și prin facilitarea cooperării transnaționale. În plus, Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu o bază analitică solidă pentru a susține procesul decizional și legislația în domeniul drepturilor și cetățeniei.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

2.1. Consultarea părților interesate

La 20 aprilie 2011, a fost lansată o consultare publică a părților interesate privind viitoarele activități de finanțare în domeniul justiției, drepturilor fundamentale și egalității pentru perioada de după anul 2013[3]. Aceasta a fost disponibilă online timp de două luni și a fost deschisă tuturor părților și persoanelor interesate. Un număr de 187 de respondenți – dintre care numeroase ONG-uri – din majoritatea statelor membre și-au prezentat contribuțiile.

Respondenții au evaluat în mod pozitiv obiectivele de politică ale programelor și au confirmat necesitatea de finanțare în domeniile vizate. Valoarea adăugată europeană a fost confirmată și nu a fost identificat niciun domeniu în care finanțarea ar trebui sistată. A fost recunoscută necesitatea de simplificare și îmbunătățire, iar majoritatea măsurilor propuse au fost apreciate în mod favorabil, inclusiv reducerea numărului de programe și simplificarea procedurilor.

Părțile interesate au fost în favoarea finanțării de activități precum schimbul de bune practici, formarea de specialiști, activități de informare și de sensibilizare, sprijin pentru rețele, studii etc. Toate tipurile de activități care au întrunit acordul respondenților sunt prevăzute explicit la articolul 5 din propunere. Respondenții au fost de acord cu propunerile Comisiei privind actorii care ar trebui să primească finanțare și tipurile de mecanisme de finanțare care ar putea fi utilizate.

2.2. Evaluarea impactului

S-a realizat o evaluare a impactului privind activitățile de finanțare viitoare pentru întregul domeniu al justiției, drepturilor fundamentale și egalității, care, în prezent, cuprinde șase programe[4]. Evaluarea impactului este relevantă atât pentru propunerea privind programul „Justiție”, cât și pentru propunerea privind programul „Drepturi și cetățenie”. Evaluarea impactului se bazează pe evaluările intermediare ale programelor existente[5], care au confirmat eficacitatea și eficiența de ansamblu a programelor, dar au identificat, în același timp, o serie de deficiențe și posibilități de îmbunătățire. Evaluarea impactului a analizat trei opțiuni:

Opțiunea A: menținerea celor șase programe și remedierea unora dintre problemele identificate prin modificări în gestionarea internă a programelor. Îmbunătățirea gestionării și favorizarea unor sinergii puternice între programe ar putea soluționa unele dintre probleme. Cu toate acestea, principala cauză a problemelor, și anume numărul mare al programelor, nu ar fi soluționată în mod direct și, prin urmare, îmbunătățirile aduse prin această opțiune ar fi limitate.

Opțiunea B: menținerea tuturor măsurilor de la opțiunea A și, în plus, contopirea celor șase programe în două programe. Această opțiune ar aduce flexibilitate în utilizarea fondurilor și în abordarea priorităților anuale de politică. Opțiunea B ar determina simplificarea (atât pentru beneficiari, cât și pentru administrație) și eficientizarea semnificativă a programelor, având în vedere faptul că ar fi necesare mai puține proceduri. Eficiența programelor ar fi, de asemenea, îmbunătățită, deoarece problema fragmentării și a diluării fondurilor ar fi soluționată mai bine prin existența a numai două programe. S-ar putea elibera resurse umane, întrucât scăderea numărului de proceduri ar reduce sarcina administrativă, acestea putând fi repartizate pentru realizarea de activități care sporesc eficiența programelor (diseminarea rezultatelor, monitorizare, furnizarea de informații etc.).

Opțiunea C: aplicarea unui singur program. Această opțiune soluționează toate problemele cauzate de instrumentele juridice multiple și de sarcina administrativă sporită corespunzătoare gestionării mai multor programe. Totuși, datorită constrângerilor juridice, domeniul de aplicare a acestui program nu ar putea să acopere necesitățile de finanțare ale tuturor domeniilor de politică. Ar trebui să se aleagă fie domeniul justiției, fie cel al drepturilor și cetățeniei. Deși această soluție poate avea un impact maxim în ceea ce privește gestionarea, nu ar putea să satisfacă în mod suficient prioritățile de politică și necesitățile întregului domeniu de politică.

În urma analizării și comparării opțiunilor, opțiunea preferată este punerea în aplicare a două programe, care ar satisface necesitățile de finanțare ale tuturor domeniilor de politică (opțiunea B). În comparație cu situația existentă, opțiunea B prezintă în mod clar avantaje și niciun dezavantaj. Opțiunea A nu este la fel de benefică precum opțiunea B, iar opțiunea C acoperă numai parțial domeniile de politică, fiind, prin urmare, neadecvată.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Propunerea se întemeiază pe articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolele 114, 168, 169 și 197 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Coroborarea acestor articole este necesară pentru a continua sprijinirea politicilor dezvoltate și aplicate în cadrul celor trei programe existente și nu pentru a extinde activitățile la noi domenii de politică. Coroborarea mai multor articole este necesară pentru a îndeplini obiectivele generale ale programului în mod cuprinzător și pentru a adopta o abordare simplificată și mai eficientă a finanțării. Utilizarea acestei serii de articole oferă temeiul juridic necesar pentru activitățile propuse nefiind, prin urmare, necesar să se utilizeze articolul 352 din TFUE.

Articolul 19 alineatul (2) prevede adoptarea unor măsuri stimulative pentru a sprijini acțiunile statelor membre în domeniul combaterii discriminării pe criterii de sex, apartenență rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, inclusiv acțiuni de promovare a egalității între femei și bărbați și de sprijinire a drepturilor copilului.

Articolul 21 alineatul (2) prevede măsuri la nivelul Uniunii Europene menite să faciliteze exercitarea drepturilor cetățenilor la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre. Acțiunile care au ca scop informarea cetățenilor și a autorităților cu privire la dreptul la protecție diplomatică și consulară și la dreptul de vot pot intra, de asemenea, în domeniul de aplicare a acestui articol, deoarece, în practică, acestea facilitează exercitarea dreptului cetățeanului la liberă circulație.

Articolul 114 prevede apropierea legilor privind crearea și funcționarea pieței interne. Articolul 169 prevede, pe lângă apropierea legilor stipulată la articolul 114, adoptarea unor măsuri în vederea susținerii, completării și monitorizării politicii statelor membre în domeniul protecției sănătății, a siguranței și a interesului economic al consumatorilor, precum și în domeniul promovării dreptului la informare, educație și auto-organizare în vederea protejării intereselor proprii. Ambele dispoziții pot reprezenta un temei pentru finanțarea de activități legate de protecția consumatorilor și dreptul contractual. Un nivel înalt de protecție a consumatorului și dezvoltarea dreptului contractual pentru a facilita tranzacțiile transfrontaliere creează condițiile necesare pentru a permite cetățenilor Uniunii să-și exercite drepturile în afara granițelor țării lor.

Articolul 168 prevede un nivel înalt de protecție a sănătății umane, precum și măsuri ale Uniunii de completare a politicilor naționale în domeniul prevenirii afecțiunilor fizice și psihice și al eliminării riscurilor la adresa sănătății fizice și psihice. Violența împotriva copiilor reprezintă un pericol pentru sănătatea fizică și psihică a acestora, incluzând, adesea, amenințări transfrontaliere. Copiii sunt cetățeni vulnerabili și necesită un nivel înalt de protecție împotriva riscurilor pentru sănătatea lor fizică și psihică. Violența împotriva femeilor constituie, de asemenea, un risc grav pentru sănătatea fizică și psihică a victimelor, care necesită un nivel înalt de protecție.

Articolul 197 permite susținerea statelor membre pentru punerea în aplicare a dreptului Uniunii prin facilitarea schimbului de informații sau prin sprijinirea programelor de formare. Această dispoziție este deosebit de importantă în domenii precum drepturile fundamentale, cetățenia și protecția datelor, în care autoritățile joacă un rol important.

Activitățile de finanțare propuse respectă principiul valorii adăugate europene și principiul subsidiarității. Finanțarea din bugetul Uniunii se axează pe activități ale căror obiective nu pot fi îndeplinite într-o măsură suficientă de statele membre în mod izolat, în timp ce intervenția Uniunii poate aduce o valoare suplimentară în comparație cu acțiunea izolată a statelor membre. Activitățile care se încadrează în domeniul de aplicare a prezentului regulament contribuie la aplicarea eficientă a acquis-ului prin dezvoltarea încrederii reciproce între statele membre, sporirea cooperării și a rețelelor transfrontaliere și prin aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii pe întreg teritoriul acesteia. Uniunea Europeană este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă. Aceasta va adopta o bază de analiză solidă pentru acordarea sprijinului și dezvoltarea politicilor. Intervenția Uniunii Europene permite realizarea acestor activități în mod consecvent pe teritoriul Uniunii și asigură economii de scară.

Propunerea respectă principiul proporționalității deoarece nu depășește măsurile minime necesare pentru a îndeplini obiectivul enunțat la nivel european și acțiunile necesare în acest scop.

4. IMPLICAȚIILE BUGETARE

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului „Drepturi și cetățenie” pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 se ridică la 439 milioane EUR (prețuri actuale).

5. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE PROPUNERII

Scopul abordării propuse este de a combina simplificarea procedurilor de finanțare, solicitată de toate părțile implicate, cu o abordare axată mai mult pe rezultate. Principalele elemente ale acestei abordări sunt următoarele:

- Propunerea definește obiectivele generale și specifice urmărite de program (articolele 3 și 4) și domeniile de acțiune asupra cărora se va concentra programul (articolul 5). Obiectivele generale și specifice definesc domeniul de aplicare a programului (domeniile de politică), în timp ce tipurile de acțiuni depind de finanțare, sunt aplicabile tuturor domeniilor de politică vizate și definesc pe orizontală rezultatele care pot fi obținute prin finanțare. În același timp, acestea stabilesc situațiile în care finanțarea poate prezenta o valoare adăugată pentru îndeplinirea obiectivelor politicii. În aplicarea prezentului regulament, Comisia va stabili anual prioritățile de finanțare în domeniile de politică respective. Programul poate utiliza toate instrumentele financiare prevăzute în Regulamentul financiar. Pot participa toate persoanele juridice constituite legal în statele membre sau într-o țară terță participantă la program, fără limitarea suplimentară a accesului la program. Această structură permite simplificarea, precum și o mai bună orientare a programului către necesitățile și evoluțiile politicii. În plus, aceasta oferă un context stabil pentru evaluare, deoarece obiectivele specifice sunt legate în mod direct de indicatorii pentru evaluare, care trebuie să rămână coerenți pe întreaga durată a programului și care vor fi monitorizați și evaluați periodic. Se propune să nu se rezerve sume specifice pe domenii de politică în cadrul programului, pentru a-i conferi flexibilitate și pentru a îmbunătăți aplicarea programului.

- Țările terțe care pot participa sunt țările SEE, țările aflate în curs de aderare, țările candidate și potențialele țări candidate. Alte țări terțe, în special țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, pot fi asociate la acțiuni ale programului, dacă aceasta servește scopului acțiunilor respective.

- Prioritățile anuale ale programului vor fi definite în programul anual de lucru. Deoarece aceasta implică alegeri determinate de politică, adoptarea programului de lucru anual face obiectul avizului comitetului statelor membre în conformitate cu procedura de consultare.

- Comisia poate utiliza, pe baza unei analize costuri-beneficii, o agenție executivă existentă pentru punerea în aplicare a programului, astfel cum se stipulează în Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive care vor primi unele sarcini în gestionarea programelor comunitare.

2011/0344 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Drepturi și cetățenie”

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 19 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolele 114, 168 169 și 197,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

acționând conform procedurii legislative ordinare,

întrucât:

(1) Uniunea Europeană se întemeiază pe principiile libertății, democrației, respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, precum și al statului de drept, principii comune tuturor statelor membre. Orice cetățean al Uniunii dispune de drepturile prevăzute în tratat. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene căreia, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, i s-a conferit forță juridică obligatorie pe întreg teritoriul Uniunii, reflectă drepturile și libertățile fundamentale de care dispun cetățenii în cadrul Uniunii. Pentru a deveni efective, este necesar ca aceste drepturi să fie promovate și respectate. Este necesar să se asigure respectarea integrală a acestor drepturi și orice obstacole ar trebui eliminate.

(2) Programul de la Stockholm[6] reafirmă prioritatea creării unui spațiu de libertate, securitate și justiție și menționează, printre prioritățile sale politice, realizarea unei Europe a drepturilor. Finanțarea este identificată ca unul dintre instrumentele importante necesare pentru punerea în aplicare cu succes a priorităților de politică ale Programului de la Stockholm.

(3) Ar trebui ca cetățenii să își poată exercita pe deplin drepturile asociate calității de cetățean al Uniunii. Aceștia ar trebui să își poată exercita dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii, dreptul de a alege și de a fi aleși la alegerile locale și pentru Parlamentul European, dreptul la protecție consulară și dreptul de a înainta o petiție Parlamentului European. Cetățenii Uniunii ar trebui să nu întâmpine dificultăți în a locui, a călători sau a lucra într-un alt stat membru și să aibă încredere că drepturile lor sunt protejate, oriunde s-ar afla în Uniune.

(4) Cetățenii și întreprinderile ar trebui, de asemenea, să beneficieze pe deplin de piața internă. Consumatorii ar trebui să se poată bucura de drepturile prevăzute în legislația privind protecția consumatorilor, iar întreprinderile ar trebui sprijinite pentru a-și exercita libertatea de a desfășura activități comerciale pe piața internă. Crearea de instrumente legislative contractuale și de protecție a consumatorilor oferă soluții practice pentru întreprinderi și consumatori în soluționarea problemelor transfrontaliere și urmărește să le ofere acestora mai multe opțiuni și să diminueze costurile pentru încheierea de contacte cu parteneri din alte state membre, asigurând în același timp consumatorilor un grad înalt de protecție.

(5) Absența discriminării pe criterii de sex, apartenență rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și egalitatea între femei și bărbați sunt valori comune tuturor statelor membre. Combaterea tuturor formelor de discriminare este un obiectiv permanent, care necesită acțiuni coordonate, inclusiv prin alocarea de fonduri.

(6) În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul ar trebui să sprijine integrarea egalității între femei și bărbați și a obiectivelor anti-discriminare în toate activitățile sale. Ar trebui să se efectueze o monitorizare și evaluare periodică pentru a aprecia modul în care aspectele privind combaterea discriminării și egalitatea între femei și bărbați sunt abordate în activitățile programului.

(7) Violența împotriva femeilor, sub toate formele sale, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale și un pericol grav pentru sănătate. Acest tip de violență este prezent peste tot în Uniune și sunt necesare acțiuni coordonate pentru a o combate. Luarea de măsuri în vederea combaterii violenței împotriva femeilor contribuie la promovarea egalității între femei și bărbați.

(8) Tratatul prevede ca Uniunea să promoveze protecția drepturilor copilului, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, luptând, în același timp, împotriva discriminării. Copiii sunt vulnerabili, în special atunci când se găsesc în situații de sărăcie, excluziune socială, handicap sau în alte circumstanțe care îi expun riscurilor. Este necesar să se ia măsuri pentru a promova drepturile copilului și pentru a contribui la protejarea copiilor împotriva relelor tratamente și violenței, care reprezintă un pericol pentru sănătatea fizică sau psihică a acestora.

(9) Datele cu caracter personal ar trebui să fie în continuare protejate în mod eficient în contextul dezvoltării tehnologice permanente și al globalizării. Cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor ar trebui să fie aplicat în mod efectiv și consecvent pe teritoriul Uniunii Europene. În acest scop, Uniunea ar trebui să aibă capacitatea de a sprijini eforturile statelor membre pentru punerea în aplicare a cadrului său juridic.

(10) Comunicarea Comisiei privind Europa 2020[7] stabilește o strategie de creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Sprijinirea și promovarea drepturilor persoanelor în cadrul Uniunii, abordarea problemei discriminării și a inegalităților și promovarea cetățeniei contribuie la promovarea obiectivelor specifice și a inițiativelor emblematice ale strategiei Europa 2020.

(11) Experiențele privind acțiunile întreprinse la nivelul Uniunii au arătat că atingerea acestor obiective în practică necesită o combinație de instrumente, inclusiv legislație, inițiative de politică și finanțare. Finanțarea este un instrument important, care vine în completarea măsurilor legislative. Prin urmare, ar trebui să se instituie un program de finanțare. Comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020”[8] a subliniat necesitatea raționalizării și simplificării finanțării acordate de Uniune. Se poate realiza o simplificare adecvată și o gestionare eficientă a finanțării prin reducerea numărului de programe și prin raționalizarea, simplificarea și armonizarea normelor și procedurilor de finanțare.

(12) Răspunzând necesității de simplificare și gestionare eficientă a finanțării, prezentul regulament instituie programul „Drepturi și cetățenie” pentru a asigura continuarea și dezvoltarea activităților întreprinse anterior în baza a trei programe, create prin Decizia 2007/252/CE a Consiliului din 19 aprilie 2007 de instituire, pentru perioada 2007-2013, a programului specific „Drepturi fundamentale și cetățenie” ca parte a programului general „Drepturi fundamentale și justiție”[9]; Decizia 779/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2007 de instituire, pentru perioada 2007-2013, a unui program special de prevenire și combatere a violenței împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, precum și de protecție a victimelor și a grupurilor expuse riscurilor (programul „Daphne III”), ca parte a programului general „Drepturi fundamentale și justiție”[10]; și secțiunile privind „Egalitatea între femei și bărbați” și „Combaterea discriminării și diversitate” din Decizia 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – „Progress”[11].

(13) Comunicările Comisiei „Revizuirea bugetului UE”[12] și „Un buget pentru Europa 2020” subliniază că este important ca finanțarea să se axeze pe acțiuni cu valoare adăugată europeană clară, mai precis, acolo unde intervenția Uniunii poate aduce o valoare adăugată suplimentară în comparație cu acțiunea statelor membre individuale. Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare a prezentului regulament ar trebui să contribuie la dezvoltarea încrederii reciproce între statele membre, sporind cooperarea transfrontalieră și colaborarea în rețea și determinând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a legislației Uniunii. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la cunoașterea efectivă și mai aprofundată a legislației și politicilor Uniunii de către toate părțile implicate și să ofere o bază de analiză solidă pentru susținerea și dezvoltarea legislației și politicilor Uniunii. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea Europeană este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă.

(14) Pentru a pune în aplicare principiul bunei gestiuni financiare, prezentul regulament ar trebui să prevadă instrumente adecvate pentru evaluarea performanței acestuia. În acest scop, regulamentul ar trebui să definească obiective generale și specifice. Pentru a măsura îndeplinirea obiectivelor specifice, ar trebui să se stabilească o serie de indicatori care ar trebui să rămână valabili pe întreaga durată a programului.

(15) Este necesar ca pachetul financiar instituit pentru programul multianual prin prezentul regulament să reprezinte referința de bază pentru autoritatea bugetară în timpul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din XX dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în materie bugetară și privind buna gestiune financiară.

(16) Prezentul regulament ar trebui să fie aplicat în deplină concordanță cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. XX/XX din XX privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii Europene. În special, acesta ar trebui să utilizeze instrumentele de simplificare introduse de regulamentul menționat. În plus, est necesar ca criteriile de identificare a acțiunilor care ar trebui sprijinite să vizeze alocarea resurselor financiare disponibile acțiunilor care au cel mai mare impact în ceea ce privește obiectivul politic urmărit.

(17) Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare cu privire la adoptarea programelor anuale de lucru. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[13]. Având în vedere sumele anuale vizate, implicațiile bugetare pot fi considerate nesubstanțiale. Prin urmare, ar trebui să se aplice procedura de consultare.

(18) Pentru a garanta alocarea eficientă a fondurilor din bugetul Uniunii, este necesar să se asigure consecvența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domenii de politică legate îndeaproape, în special între prezentul program și programul „Justiție” instituit prin Regulamentul (UE) nr. XX/XX din XX[14], programul „Europa pentru cetățeni” instituit prin Regulamentul (UE) nr. XX/XX of XX[15] și programele în domeniile afaceri interne, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, sănătate și protecția consumatorilor, educație, formare, tineret și sport, societate informațională, extindere, în special Instrumentul de asistență pentru preaderare[16] și fondurile acordate conform cadrului strategic comun (fonduri CSC).

(19) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prevenirea, identificarea și cercetarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, impunerea de penalități. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să fie autorizat să efectueze verificări la fața locului și inspecții ale activității agenților economici, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96[17], cu scopul de a identifica cazurile de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu finanțarea acordată de Uniune în cadrul programului.

(20) Având în vedere faptul că obiectivul prezentului regulament de a contribui la crearea unui spațiu în care drepturile cetățenilor, consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt promovate și protejate, nu poate fi îndeplinit într-o măsură suficientă de statele membre, ci poate fi atins în mod mai adecvat la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se stipulează la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este stipulat la același articol, prezentul regulament nu depășește măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivului menționat.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 Instituirea programului și durata sa

1. Prezentul regulament instituie programul „Drepturi și cetățenie” al Uniunii Europene, denumit în continuare „programul”.

2. Programul acoperă perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020.

Articolul 2 Valoarea adăugată europeană

Programul finanțează acțiuni cu valoare adăugată europeană. În acest scop, Comisia se asigură că acțiunile selectate pentru a primi finanțare urmăresc obținerea de rezultate cu valoare adăugată europeană și verifică dacă a existat într-adevăr valoare adăugată europeană în rezultatele finale ale acțiunilor finanțate prin program.

Articolul 3 Obiective generale

Obiectivul general al programului este de a contribui la crearea unui spațiu în care drepturile cetățenilor consacrate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sunt promovate și protejate.

Articolul 4 Obiective specifice

1. Pentru a îndeplini obiectivul general menționat la articolul 3, programul vizează următoarele obiective specifice:

(a) să contribuie la sporirea exercitării drepturilor asociate calității de cetățean al Uniunii;

(b) să promoveze aplicarea efectivă a principiilor nediscriminării pe criterii de sex, apartenență rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, inclusiv egalitatea între femei și bărbați și drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârstă;

(d) să determine respectarea într-o mai mare măsură a drepturilor copilului;

(e) să permită consumatorilor și întreprinderilor să facă achiziții și să desfășoare activități comerciale cu încredere pe piața internă, aplicând drepturile derivate din legislația Uniunii privind protecția consumatorilor și promovând libertatea de a desfășura activități comerciale pe piața internă prin tranzacții transfrontaliere.

2. Indicatorii de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor stipulate la alineatul (1) sunt, inter alia, percepția europeană asupra respectării, exercitării și aplicării drepturilor respective și numărul de plângeri.

Articolul 5 Acțiuni

1. În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolele 3 și 4, acțiunile programului se axează pe următoarele domenii de acțiune:

(a) o mai bună conștientizare și cunoaștere de către cetățeni a legislației și politicilor Uniunii;

(b) sprijinirea punerii în aplicare a legislației și politicilor Uniunii în statele membre;

(c) promovarea cooperării transnaționale și consolidarea cunoașterii și încrederii reciproce între toate părțile interesate implicate;

(d) o mai bună cunoaștere și înțelegere a potențialelor probleme care pot afecta exercitarea drepturilor și a principiilor garantate de tratat, Carta drepturilor fundamentale și legislația secundară a Uniunii pentru a se asigura că legislația și procesul decizional sunt bazate pe informații solide.

2. Programul finanțează, inter alia, următoarele tipuri de acțiuni:

(a) activități analitice precum colectarea de date și statistici, dezvoltarea unor metodologii comune și, dacă este cazul, a indicatorilor sau criteriilor de referință, studii, cercetare, analize și anchete, evaluări și analize ale impactului, elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale cu scop educativ, monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii și a punerii în aplicare a politicilor Uniunii; ateliere, seminarii, reuniuni ale experților, conferințe;

(b) activități de formare precum schimbul de personal, ateliere, seminarii, acțiuni de formare a formatorilor, crearea de module de formare online sau de alt tip;

(c) învățare reciprocă, cooperare, activități de sensibilizare și diseminare precum identificarea și schimbul de bune practici, abordări inovatoare și experiențe, organizarea de evaluări inter pares și învățare reciprocă, organizarea de conferințe și seminarii, organizarea de campanii de sensibilizare și informare, organizarea de campanii și evenimente mass-media, inclusiv comunicare instituțională privind prioritățile de politică ale Uniunii Europene; elaborarea și publicarea de materiale pentru diseminarea de informații și diseminarea rezultatelor programului, dezvoltarea, utilizarea și întreținerea sistemelor și instrumentelor bazate pe tehnologiile informației și comunicațiilor;

(d) sprijin pentru actorii principali, de exemplu sprijin pentru statele membre în vederea punerii în aplicare a legislației și politicilor Uniunii, sprijin pentru rețelele-cheie la nivel european ale căror activități sunt legate de punerea în practică a obiectivelor programului, interconectarea la nivel european între organismele și organizațiile specializate și autoritățile naționale, regionale și locale, finanțarea rețelelor de experți, finanțarea observatorilor la nivel european.

Articolul 6 Participarea

1. Accesul la program este deschis tuturor organismelor și entităților publice și/sau private constituite legal în:

(a) statele membre;

(b) țările AELS care sunt părți la Acordul privind SEE, în conformitate cu dispozițiile acordului respectiv;

(c) statele în curs de aderare, statele candidate și potențialele statele candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale stabilite în acordurile-cadru încheiate cu acestea pentru participarea la programele Uniunii.

2. Organismele și entitățile publice și/sau private stabilite legal în alte țări terțe, în special țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, pot fi asociate la acțiunile programului, dacă acest lucru servește scopului acțiunilor respective.

3. În cadrul programului, Comisia poate coopera cu organizații internaționale care își desfășoară activitatea în domeniile vizate de program precum Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Organizația Națiunilor Unite. Acestor organizații internaționale li se oferă acces la program.

Articolul 7 Bugetul

1. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului este de 439 milioane EUR.

2. Fondurile alocate în cadrul programului pot acoperi, de asemenea, costuri legate de activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor sale, în special, studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, inclusiv comunicare instituțională privind prioritățile de politică ale Uniunii Europene, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament, costuri legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, împreună cu toate celelalte costuri corespunzătoare asistenței tehnice și administrative suportate de Comisie pentru gestionarea programului.

3. Autoritatea bugetară autorizează creditele anuale disponibile în limitele stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) nr. XX/XX al Consiliului din XX de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

Articolul 8 Măsuri de punere în aplicare

1. Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. XX/XX din XX privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii Europene.

2. În vederea punerii în aplicare a programului, Comisia adoptă anual programe de lucru sub formă de acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare sunt adoptate în conformitate cu procedura de consultare stipulată la articolul 9 alineatul (2).

3. Programele de lucru anuale stabilesc măsurile necesare de punere în aplicare, prioritățile cererilor de propuneri și toate celelalte elemente prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. XX/XX din XX privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii Europene.

Articolul 9 Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de un comitet, constituit în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 10 Complementaritate

1. Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură coerența, complementaritatea și sinergiile de ansamblu cu celelalte instrumente ale Uniunii, inter alia, cu programul „Justiție”, cu programul „Europa pentru cetățeni” și cu programele din următoarele domenii: afaceri interne, ocuparea forței de muncă, sănătate și protecția consumatorului, educație, formare, tineret și sport, societate informațională, extindere, în special Instrumentul de asistență pentru preaderare și fondurile acordate conform cadrului strategic comun (fondurile CSC).

2. Programul poate folosi resursele în comun cu alte instrumente ale Uniunii, în special cu programul „Justiție”, pentru a executa acțiunile care îndeplinesc obiectivele ambelor programe. O acțiune finanțată de program poate beneficia de finanțare și din partea programului „Justiție”, cu condiția ca finanțarea să nu acopere aceleași costuri.

Articolul 11 Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1. Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că, la punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a altor activități ilegale, prin realizarea de verificări efective și, în cazul identificării unor nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin impunerea de penalități proporționale și disuasive.

2. Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi Europeană au competențe de control, atât pe baza documentelor, cât și la fața locului, pentru toți beneficiarii de subvenții, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în cadrul programului.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua controale și inspecții la fața locului asupra activității agenților economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, cu scopul de a identifica cazurile de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de acordare a unui grant sau în legătură cu un contract de finanțare din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere dispozițiilor primelor două paragrafe, acordurile de cooperare cu țările terțe și organizațiile internaționale, precum și acordurile de grant, deciziile de acordare a granturilor și contractele rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament împuternicesc în mod expres Comisia, OLAF și Curtea de Conturi să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului.

Articolul 12 Monitorizare și evaluare

1. Comisia monitorizează periodic programul pentru a urmări punerea în aplicare a acțiunilor întreprinse în cadrul acestuia în domeniile de acțiune menționate la articolul 5 alineatul (1) și îndeplinirea obiectivelor specifice stipulate la articolul 4. Monitorizarea oferă, de asemenea, o metodă de evaluare a modului în care aspectele privind egalitatea între femei și bărbați și combaterea discriminării sunt abordate în acțiunile programului. Dacă este cazul, indicatorii sunt defalcați în funcție de sex, vârstă și dizabilitate.

2. Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului:

(a) un raport de evaluare intermediară până cel mai târziu la mijlocul anului 2018;

(b) un raport de evaluare ex-post.

3. Raportul de evaluare intermediară oferă date privind îndeplinirea obiectivelor programului, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană a programului, cu scopul de a stabili dacă finanțarea în domeniile vizate de program va fi reînnoită, modificată sau suspendată după 2020. Acesta abordează, de asemenea, eventuala simplificare a programului, coerența sa internă și externă, precum și menținerea relevanței tuturor obiectivelor și acțiunilor. Raportul ține seama de rezultatele evaluărilor ex-post ale programelor menționate la articolul 13.

4. Evaluarea ex-post oferă informații privind impactul pe termen mai lung al programului și privind durabilitatea efectelor programului, în vederea utilizării acestora pentru stabilirea unui program ulterior.

Articolul 13 Măsuri tranzitorii

Acțiunile inițiate înainte de 1 ianuarie 2014 în temeiul Deciziei 2007/252/CE, al Deciziei 779/2007/CE sau al secțiunii 4 „Combaterea discriminării și diversitate” și al secțiunii 5 „Egalitatea între femei și bărbați” din Decizia 1672/2006/CE sunt reglementate în continuare de dispozițiile deciziilor menționate, până la încheierea acțiunilor respective. În ceea ce privește acțiunile în cauză, trimiterile la comitetele prevăzute la articolul 10 din Decizia 2007/252/CE, articolul 10 din Decizia 779/2007/CE și articolul 13 din Decizia 1672/2006/CE sunt interpretate ca trimiteri la comitetul prevăzut la articolul 9 din prezentul regulament.

Articolul 14 Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1. Titlul propunerii/inițiativei

1.2. Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

1.3. Natura propunerii/inițiativei

1.4. Obiectiv(e)

1.5. Motivele propunerii/inițiativei

1.6. Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

1.7. Tipul (tipurile) de gestionare preconizat (preconizate)

2. MĂSURI DE GESTIONARE

2.1. Norme de monitorizare și raportare

2.2. Sistemul de gestionare și control

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5. Participarea terților la finanțare

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Drepturi și cetățenie”

1.2. Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB[18]

Titlul 33 – Justiție

1.3. Natura propunerii/inițiativei

þ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/ a unei acțiuni pregătitoare[19]

¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Programul are scopul de a contribui la crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție prin promovarea și susținerea punerii în aplicare în mod efectiv a unei Europe a drepturilor, astfel cum sunt consacrate acestea în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceste drepturi includ, în special, drepturile asociate calității de cetățean european, principiul nediscriminării pe criterii de sex, apartenență rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, principiul egalității între femei și bărbați, drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârstă, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturile copilului, drepturile consumatorilor și libertatea de a desfășura activități comerciale pe piața internă, prin facilitarea tranzacțiilor transfrontaliere.

1.4.2. Obiectiv(e)specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată (vizate)

Obiective specifice

În vederea îndeplinirii obiectivului general menționat anterior, programul vizează următoarele obiective specifice:

(a) să contribuie la sporirea exercitării drepturilor asociate calității de cetățean al Uniunii;

(b) să promoveze aplicarea eficientă a principiilor nediscriminării pe criterii de sex, apartenență rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, inclusiv egalitatea între femei și bărbați și drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârstă;

(d) să determine respectarea într-o mai mare măsură a drepturilor copilului;

Activitatea ABM/ABB vizată

ABB 33 02 și 33 06.

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se indica efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le producă asupra beneficiarilor/grupurilor-țintă.

Propunerea contribuie la punerea în aplicare a acquis-ului, permițând cetățenilor și întreprinderilor din Uniune să beneficieze pe deplin de legislația actuală. Aceștia își vor cunoaște mai bine drepturile, iar statele membre și părțile interesate vor avea la dispoziție instrumente mai adecvate pentru a face schimb de informații privind cele mai bune practici și pentru a comunica între ele. Efectele propunerii asupra beneficiarilor/grupurilor-țintă sunt descrise mai detaliat în secțiunea 4.1.2 din evaluarea impactului.

În plus, modificările propuse ale programelor de finanțare vor avea un efect favorabil clar asupra proceselor de gestionare a sprijinului financiar. Acesta va porni de la o abordare integrată a programelor în procesele de candidatură, documentația necesară și sistemele informatice care urmează să fie folosite. Aceasta constituie în sine o economie concretă de timp, întrucât multe părți interesate, care își desfășoară activitatea în domenii vizate de mai multe dintre generațiile actuale de programe, nu ar mai trebui să răspundă unor solicitări divergente și ar putea să se concentreze mai mult asupra elaborării de propuneri consistente din punct de vedere al conținutului și al calității.

În plus, cu un singur proces de selecție armonizat și simplificat, intervalele de timp dintre înaintarea solicitărilor și primirea rezultatelor ar fi reduse în mod substanțial, iar acest lucru ar micșora perioada de incertitudine pentru entitatea solicitantă. Ar rezulta astfel un avantaj suplimentar: intervalul de timp dintre momentul conceperii și cel al începerii proiectelor ar fi mult mai scurt și, prin urmare, acestea ar răspunde în mod mult mai eficient necesităților pe care urmăresc să le satisfacă, în conformitate cu prioritățile de politică ale UE.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Indicatorii de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor specifice menționate anterior sunt, inter alia, percepția europeană asupra respectării, exercitării și aplicării drepturilor respective și numărul de plângeri.

DG Justiție nu deține suficiente informații cu privire la situația actuală pentru a stabili obiective-țintă adecvate pe termen lung sau mediu, însă, înainte de începerea punerii în aplicare a programului, aceasta va urmări să obțină mai multe informații asupra situației actuale pentru a putea stabili etapele principale și obiectivele-țintă.

1.5. Motivele propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerința (cerințele) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Deși legislația constituie un instrument-cheie pentru punerea în practică a obiectivelor Uniunii în domeniul drepturilor și cetățeniei, aceasta trebuie să fie completată de alte mijloace. În acest context, finanțarea joacă un rol important. În special, finanțarea ar trebui să sporească eficiența legislației și a drepturilor consacrate direct în tratat prin consolidarea cunoștințelor, a conștientizării și a capacității cetățenilor, a experților și a părților interesate, sprijinind:

- informarea și creșterea gradului de sensibilizare a publicului, inclusiv sprijin pentru campanii naționale și europene de informare a cetățenilor cu privire la drepturile lor, astfel cum sunt consacrate în legislația europeană, și la modul în care le pot exercita în practică;

- formarea și consolidarea capacității pentru profesioniștii din domeniul juridic (precum judecătorii și procurorii) și pentru alți practicieni, pentru a pune la dispoziția acestora instrumente cu ajutorul cărora să pună în aplicare efectiv drepturile și politicile UE.

Finanțarea are, de asemenea, un rol central în promovarea cooperării la nivel transnațional și în dezvoltarea încrederii reciproce, prin:

- consolidarea rețelelor, mai precis, a organizațiilor active la nivelul întregului teritoriu al UE, care să contribuie la elaborarea inițiativelor viitoare în domeniu și să promoveze aplicarea consecventă a acestora în Europa;

- cooperarea transfrontalieră privind punerea în aplicare, de exemplu crearea de sisteme de alertă pentru copiii dispăruți, coordonarea cooperării antidrog operaționale și transfrontaliere.

În plus, finanțarea ar trebui să sprijine:

- cercetarea, analiza și alte activități de sprijin care furnizează legiuitorului informații clare și detaliate privind problemele și situația la fața locului. Rezultatele acestor activități contribuie la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor UE și garantează că acestea sunt temeinic motivate, au obiective adecvate și sunt bine structurate.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Finanțarea acordată în cadrul programului „Drepturi și cetățenie” se axează pe activități în care intervenția UE poate aduce o valoare adăugată în comparație cu acțiunea izolată a statelor membre individuale. Activitățile care fac obiectul prezentului regulament contribuie la aplicarea eficientă a acquis-ului prin dezvoltarea încrederii reciproce între statele membre, prin intensificarea cooperării transfrontaliere și a creării de rețele transfrontaliere și prin aplicarea corectă, coerentă și consecventă a legislației Uniunii pe teritoriul acesteia. Numai luarea de măsuri la nivelul UE poate da naștere unor activități coordonate care să se desfășoare în toate statele membre. Uniunea Europeană este mai în măsură decât statele membre să soluționeze situațiile transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă. Fără sprijinul Uniunii, părțile implicate ar tinde să soluționeze astfel de probleme în mod fragmentat și izolat. Colaborarea și crearea de rețele între acestea va conduce la diseminarea celor mai bune practici, în special a abordărilor inovatoare și integrate din diferite state membre. Participanții la activități vor acționa ulterior ca multiplicatori în domeniile lor de activitate și vor disemina la scară și mai largă cele mai bune practici în statul membru din care provin.

Se va sprijini crearea unei baze analitice solide pentru susținerea și dezvoltarea politicilor. Intervenția Uniunii Europene permite desfășurarea consecventă a acestor activități pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. Finanțarea la nivel național nu ar produce aceleași rezultate, ci doar o abordare fragmentată și limitată, care nu ar satisface necesitățile Uniunii Europene în ansamblu.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele similare anterioare

Evaluările intermediare realizate pentru programele actuale în domeniul drepturilor și cetățeniei au confirmat eficiența de ansamblu a programelor, însă au identificat, în același timp, o serie de probleme precum diluarea fondurilor („saupoudrage”) la multe proiecte aplicate la scara redusă cu impact limitat. Deși există o multitudine de proiecte care primesc finanțare, nu există o răspândire geografică echilibrată a organizațiilor beneficiare. Evaluările intermediare confirmă faptul că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți diseminarea și exploatarea rezultatelor și realizărilor activităților finanțate. Îmbunătățirea diseminării este strâns dependentă de îmbunătățirea evaluării și monitorizării. Evaluările intermediare și consultările publice au evidențiat, ca obstacol împotriva eficienței, procedurile complexe și birocratice cu care se confruntă solicitanții. Din punct de vedere administrativ, creșterea numărului de proceduri pentru diferitele programe creează o sarcină administrativă semnificativă pentru Comisie. Creșterea numărului de proceduri și sarcina administrativă semnificativă contribuie la creșterea duratei procedurilor. Fuziunea programelor ar soluționa această problemă și ar crea sinergii între programe.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Programul urmărește să asigure sinergii, coerență și complementaritate cu alte instrumente ale Uniunii, inter alia, cu programul „Justiție” și cu programele din următoarele domenii: afaceri interne, ocuparea forței de muncă, sănătate și protecția consumatorului, educație, formare, tineret și sport, comunicare, societatea informațională, extindere, în special Instrumentul de asistență pentru preaderare și fondurile acordate conform cadrului strategic comun (fondurile CSC). Se va evita dublarea activităților în cadrul acestor programe, iar resursele pot fi împărțite între programul „Justiție” și programul „Drepturi și cetățenie” în vederea realizării obiectivelor comune.

1.6. Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

þ Propunere/inițiativă cu durată limitată

· þ Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

· þ Impact financiar din 2014 până în 2020 și ulterior

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

· Punere în aplicare cu o perioadă de demarare din AAAA până în AAAA,

· urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7. Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)[20]

þ Gestionare centralizată directă de către Comisie

þ Gestionare centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție către:

· þ agenții executive

· þ organisme instituite de comunități[21]

· ¨ organisme publice naționale/ organisme cu misiune de serviciu public

· ¨ persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar.

¨ Gestionare partajată cu statele membre

¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe

þ Gestionare în comun cu organizații internaționale (astfel cum este precizat mai jos)

Dacă se selectează mai mult de un tip de gestionare, trebuie să se ofere detalii în secțiunea „Observații”.

Observații

Posibilitatea de a utiliza o agenție executivă existentă pentru punerea în aplicare integrală sau parțială a programului este prevăzută în expunerea de motive. În acest stadiu, nu s-a luat nicio decizie în această privință și nu s-a efectuat nicio analiză costuri/beneficii, însă opțiunea ar trebui să rămână deschisă.

Gestionarea în comun este o altă opțiune care ar putea fi luată în considerare în viitor. Aceasta vizează în special organizațiile internaționale indicate la articolul 6 alineatul (2): Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite și OCDE.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și raportare

A se indica frecvența și condițiile.

Propunerea include obligații de monitorizare și evaluare. Realizarea obiectivelor specifice va fi monitorizată periodic pe baza indicatorilor prevăzuți în propunere.

În plus, Comisia va prezenta un raport de evaluare intermediară privind îndeplinirea obiectivelor programului, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană a programului până cel mai târziu la mijlocul anului 2018. După încheierea programului, se va întocmi un raport de evaluare ex-post privind impactul pe termen lung și caracterul durabil al efectelor programului.

2.2. Sistemul de gestionare și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

DG Justiție nu s-a confruntat cu riscuri semnificative de eroare în programele sale de cheltuieli. Acest lucru este confirmat de lipsa recurentă de constatări semnificative în rapoartele anuale ale Curții de Conturi, precum și de faptul că rata de eroare reziduală nu a depășit 2 % în ultimii ani în rapoartele de activitate anuale ale DG Justiție (fosta DG JLS), cu o singură excepție în cadrul programului Daphne în 2009.

Principalele riscuri identificate sunt următoarele:

- riscul calității scăzute a proiectelor selectate și al executării tehnice defectuoase a proiectului, ceea ce reduce impactul programelor; riscul este determinat de proceduri de selecție necorespunzătoare, lipsa expertizei sau monitorizare insuficientă;

- riscul utilizării ineficiente sau neeconomice a fondurilor alocate, atât în cazul subvențiilor (complexitatea rambursării costurilor eligibile reale, însoțită de posibilitățile limitate de verificare a costurilor eligibile pe baza documentelor), cât și al achizițiilor (în anumite cazuri, numărul limitat de agenți economici furnizori având cunoștințele de specialitate cerute, ceea ce determină posibilități insuficiente de comparare a ofertelor de preț);

- riscul legat de capacitatea organizațiilor mici, în special, de a controla eficient cheltuielile, precum și de a asigura transparența operațiunilor efectuate;

- riscul la adresa reputației Comisiei, în eventualitatea identificării unor cazuri de fraudă sau a unor infracțiuni; sistemele de control intern ale terților pot oferi doar garanții parțiale, din cauza numărului relativ mare de contractanți și de beneficiari diferiți, fiecare deținând propriul sistem de control, adesea de dimensiuni relativ reduse.

Se așteaptă ca majoritatea riscurilor prezentate să poată fi reduse pe baza unei mai bune direcționări a propunerilor și prin utilizarea elementelor simplificate conținute în revizuirea o dată la trei ani a Regulamentului financiar.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Descrierea sistemului de control intern

Sistemul de control preconizat pentru programul viitor este o continuare a sistemului de control actual. Acesta este alcătuit din diferite componente: supravegherea operațiunilor de către Unitatea pentru gestionarea programelor, controlul ex-ante (verificarea financiară) realizat de către Unitatea centrală pentru buget și control, Comitetul intern de achiziții (JPC), controalele ex-post pentru subvenții și auditurile realizate de Capacitatea de audit internă și/sau de Serviciul de audit intern.

Toate tranzacțiile fac obiectul verificării ex-ante de către Unitatea pentru gestionarea programelor și al unei verificări financiare de către Unitatea pentru buget și control (cu excepția pre-finanțărilor cu risc scăzut). Pentru subvenții, cererile de decont sunt verificate atent și se solicită documente justificative atunci când acest lucru este considerat necesar, pe baza evaluării riscurilor. Toate procedurile de achiziții deschise și limitate și toate procedurile prin negociere cu o valoare de peste 60 000 EUR sunt înaintate Comitetului intern de achiziții pentru a fi verificate înainte de adoptarea deciziei de acordare a finanțării.

Sectorul controalelor ex-post aplică o „strategie de detecție” cu scopul de a detecta nivelul maxim de anomalii în vederea recuperării plăților necuvenite. Pe baza acestei strategii, auditurile sunt efectuate pe un eșantion de proiecte selectate aproape exclusiv pe baza unei analize a riscurilor.

Costuri și beneficii ale controalelor

Se estimează că între 50 % și 70 % din întreg personalul implicat în gestionarea programelor financiare actuale execută funcții de control în sens larg (de la selecția beneficiarilor/contractanților la punerea în aplicare a rezultatelor auditului). Aceasta corespunde unei sume cuprinse între 2,1 milioane EUR (50 % din costurile corespunzătoare resurselor umane în 2014, prezentate în secțiunea 3.2.3) și 3,2 milioane EUR (70 % din costurile corespunzătoare resurselor umane în 2020, prezentate în secțiunea 3.2.3). În plus, externalizarea auditurilor ex-post presupune costuri între 75 000 EUR și 100 000 EUR pe an, finanțate din creditele pentru suport administrativ. Aceste costuri reprezintă între 6 % și 4 % din bugetul total al programului, care scade de-a lungul perioadei de șapte ani, întrucât creditele anuale cresc substanțial între 2014 și 2020, în timp ce costurile corespunzătoare controlului rămân aproape constante.

Datorită combinației de controale ex-ante și ex-post, precum și a verificării documentare și a auditurilor la fața locului, în ultimii ani rata medie cuantificabilă de eroare reziduală a fost mai mică de 2 %, cu sigura excepție a programului Daphne în 2009, unde rata de eroare a crescut ușor peste 2 %. Această problemă a fost soluționată în anul următor printr-o creștere a controalelor ex-post la fața locului. Controalele au identificat și rectificat erorile rămase în cadrul populației respective. Prin urmare, sistemul de control intern și costurile sale sunt considerate adecvate pentru ca DG Justiție să atingă obiectul unei rate de eroare scăzute.

Cu toate acestea, în cadrul de față, DG Justiție va continua să exploreze posibilitățile de îmbunătățire a gestiunii și de continuare a simplificării. Odată cu reducerea numărului de programe, se vor aplica norme și proceduri armonizate, reducând riscul de eroare. În plus, instrumentele de simplificare prevăzute în revizuirea o dată la trei ani a Regulamentului financiar vor fi utilizate într-o măsură cât mai mare, întrucât se preconizează că acestea vor contribui la reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și vor determina astfel o reducere simultană a riscurilor de eroare și a sarcinii administrative a Comisiei.

Sumar al naturii și intensității controalelor (actuale).

Sumarul controalelor || Valoare MEUR || Număr de beneficiari/ tranzacții ( % din total) || Amploare* (evaluare 14) || Acoperire ( % din valoare)

Controale ex-ante privind toate tranzacțiile financiare || N/A || 100 % || 1-4, pe baza riscului și a tipului de tranzacție || 100 %

Controale efectuate de Comitetul intern pentru achiziții publice privind deciziile de atribuire în cadrul procedurilor de achiziție || N/A || 100 % din procedurile de achiziție cu valoare peste 125 000 EUR și procedurile prin negociere cu valoare peste 60 000 EUR || 4 || 100 % din procedurile de achiziție cu valoare peste 125 000 EUR și procedurile prin negociere cu valoare peste 60 000 EUR

Controale ex-post privind plățile finale ale subvențiilor || N/A || Cel puțin 10 % || 4 || Între 5 % și 10 %

*Amploarea controalelor:

1. Control administrativ/aritmetic minimal fără trimitere la documente justificative.

2. Control cu trimitere la informații de coroborare care încorporează un element de supraveghere independentă (de exemplu, certificate de audit sau altă verificare), dar fără trimitere la documente justificative.

3. Control cu trimitere la informații de coroborare deplin independente (de exemplu, bază de date care justifică anumite elemente ale solicitării, evaluare de către un terț sau de Comisie a reperelor atinse etc.)

4. Control cu trimitere și acces la documente justificative, care sunt disponibile în etapa procesului în cauză, pentru toate contribuțiile și rezultatele (de exemplu, pontaje, facturi, verificare fizică etc.); reprezintă un control de aceeași intensitate a testării tranzacției precum controalele efectuate de Curtea de Conturi Europeană ca parte a declarației de asigurare.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate

Pentru viitorul program „Drepturi și cetățenie” există sau se vor introduce diferite măsuri în vederea preveniri fraudelor și neregulilor. Propunerea include la articolul 11 o dispoziție privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. În conformitate cu Strategia antifraudă a Comisiei (SAFC), adoptată în iunie 2011, DG Justiție elaborează în prezent o strategie antifraudă care să acopere întregul ciclu de cheltuieli, ținând seama de proporționalitatea și raportul costuri/beneficii al măsurilor care urmează să fie puse în aplicare. Strategia se întemeiază pe doi piloni: prevenire, bazată pe verificări eficiente, și măsuri adecvate în cazul identificării unor cazuri de fraudă sau a unor nereguli, constând în recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, impunerea de penalități eficiente, proporționale și disuasive. Strategia antifraudă descrie sistemul verificărilor ex-ante și ex-post, bazat pe un sistem de „stegulețe roșii”, și specifică procedurile care trebuie urmate de către personal la identificarea eventualelor cazuri de fraudă sau nereguli. Aceasta oferă, de asemenea, informații privind acordurile de lucru stabilite cu OLAF.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Noi linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuția

Număr [Rubrica……………………………………..] || CD/CND || din țări AELS || din țări candidate || din țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

[3…] || [33 01 04.YY] [Programul „Drepturi și cetățenie”] || [CND …] || DA || DA || NU || NU

[3…] || [33 YY YY YY] [Programul „Drepturi și cetățenie”] || [CD…] || DA || DA || NU || NU

|| || || || || ||

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || [Rubrica 3 – Securitate și cetățenie]

DG: Justiție || || || Anul 2014[22] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || După 2020 || TOTAL

Credite operaționale || || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare - 33 xx xx || Angajamente || (1) || 42,400 || 47,900 || 53,900 || 60,900 || 67,900 || 74,900 || 83,400 || || 431,300

Plăți || (2) || 17,100 || 27,700 || 39,800 || 49,000 || 59,100 || 65,900 || 73,300 || 99,400 || 431,300

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || || || || || || || || ||

Credite de natură administrativă finanțate din pachetul pentru programe specifice[23]* || || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare 33 01 04 yy || || (3) || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || || 7,700

TOTAL credite pentru DG JUSTIȚIE || Angajamente || =1+1a +3 || 43,500 || 49,000 || 55,000 || 62,000 || 69,000 || 76,000 || 84,500 || || 439,000

Plăți || =2+2a +3 || 18,200 || 28,800 || 40,900 || 50,100 || 60,200 || 67,000 || 74,400 || 99,400 || 439,000

* Comisia poate avea în vedere externalizarea (parțială) a punerii în aplicare a Programului către agențiile executive existente. Sumele și imputările vor fi adaptate, dacă este cazul, în funcție de rezultatele procesului de externalizare.

TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 42,400 || 47,900 || 53,900 || 60,900 || 67,900 || 74,900 || 83,400 || || 431,300

Plăți || (5) || 17,100 || 27,700 || 39,800 || 49,000 || 59,100 || 65,900 || 73,300 || 99,400 || 431,300

TOTAL credite de natură administrativă finanțate din pachetul pentru programe specifice || (6) || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || || 7,700

TOTAL credite la RUBRICA 3 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 43,500 || 49,000 || 55,000 || 62,000 || 69,000 || 76,000 || 84,500 || || 439,000

Plăți || =5+ 6 || 18,200 || 28,800 || 40,900 || 50,100 || 60,200 || 67,000 || 74,400 || 99,400 || 439,000

RUBRICA DIN CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || După 2020 || TOTAL

DG JUSTIȚIE || ||

Resurse umane || 4,185 || 4,247 || 4,165 || 4,254 || 4,344 || 4,433 || 4,522 || || 30,150

Alte cheltuieli administrative || 0,054 || 0,055 || 0,056 || 0,057 || 0,059 || 0,060 || 0,061 || || 0,402

TOTAL DG JUSTIȚIE || Credite || 4,239 || 4,302 || 4,221 || 4,311 || 4,403 || 4,493 || 4,583 || || 30,552

TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 4,239 || 4,302 || 4,221 || 4,311 || 4,403 || 4,493 || 4,583 || || 30,552

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || || TOTAL

TOTAL credite la RUBRICILE 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 47,739 || 53,302 || 59,221 || 66,311 || 73,403 || 80,493 || 89,083 || || 469,552

Plăți || 22,439 || 33,102 || 45,121 || 54,411 || 64,603 || 71,493 || 78,983 || 99,400 || 469,552

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

· ¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

· þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos. DG Justiție nu poate furniza o listă exhaustivă a tuturor realizărilor rezultate în urma intervenției financiare în cadrul programului, a costurilor medii și a numărului acestora, conform cerințelor acestei secțiuni. În prezent, nu există instrumente statistice care să permită obținerea costurilor medii pe baza programelor actuale, și o definire atât de precisă ar fi contrară principiului conform căruia viitorul program ar trebui să ofere suficientă flexibilitate pentru a răspunde priorităților politice în perioada 2014-2020. Totuși, aceasta este o listă (neexhaustivă) a realizărilor preconizate:

- numărul de persoane din grupul-țintă care a participat la activități de sporire a conștientizării;

- numărul de persoane din grupul-țintă care a participat la activități de formare;

- numărul de părți interesate care au participat inter alia la colaborări în rețea, schimburi, vizite de studiu;

- numărul de cazuri de cooperare transfrontalieră, inclusiv prin intermediul utilizării instrumentelor IT și a procedurilor europene;

- inițiative de politică elaborate pe baza evaluărilor, analizelor de impact și pe baza consultării la scară largă a părților interesate și experților;

- numărul de evaluări și analize de impact efectuate ca urmare a punerii în aplicare a programului.

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

A se indica obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul de realizare[24] || Costul mediu al realizării || Număr de realizări || Cost || Număr de realizări || Cost || Număr de realizări || Cost || Număr de realizări || Cost || Număr de realizări || Cost || Număr de realizări || Cost || Număr de realizări || Cost || Număr total de realizări || Cost total

OBIECTIVUL SPECIFIC NR 1[25]… || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Sub-total pentru obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2… || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Sub-total pentru obiectivul specific nr. 2 || || || || || || || || || || || || || || || ||

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Sinteză

· ¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

· þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014[26] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 4,185 || 4,247 || 4,165 || 4,254 || 4,344 || 4,433 || 4,522 || 30,150

Alte cheltuieli administrative || 0,054 || 0,055 || 0,056 || 0,057 || 0,059 || 0,060 || 0,061 || 0,402

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 4,239 || 4,302 || 4,221 || 4,311 || 4,403 || 4,493 || 4,583 || 30,552

În afara RUBRICII 5[27] a cadrului financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 7,700

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 1,100 || 7,700

TOTAL || 5,339 || 5,402 || 5,321 || 5,411 || 5,503 || 5,593 || 5,683 || 38,252

Comisia poate avea în vedere externalizarea (parțială) a punerii în aplicare a programului către agențiile executive existente. Sumele și imputările vor fi adaptate, dacă este cazul, în funcție de rezultatele procesului de externalizare.

3.2.3.2. Necesarul de resurse umane estimat

· ¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

· þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 ||

Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari, în echivalent de normă întreagă: ENI) ||

|| 33 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 30,75 || 30,75 || 29,75 || 29,75 || 29,75 || 29,75 || 29,75

|| XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

|| Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[28] ||

|| 33 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 0,5 || 0,5 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

|| XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 04 yy [29] || - la sediu[30] || || || || || || ||

|| - în delegații || || || || || || ||

|| XX 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă) || || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

|| TOTAL || 31,25 || 31,25 || 29,75 || 29,75 || 29,75 || 29,75 || 29,75

33 este domeniul de politică sau titlul bugetar vizat.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DC, completate, dacă este necesar, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare. Sumele și imputările vor fi adaptate, dacă este cazul, în funcție de rezultatele procesului de externalizare avut în vedere.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Sarcinile care trebuie efectuate cuprind toate sarcinile necesare pentru gestionarea unui program financiar, precum: - furnizarea de date pentru procedura bugetară; - elaborarea programelor de lucru/deciziilor de finanțare anuale, stabilirea priorităților anuale; - gestionarea cererilor de propuneri și a invitațiilor de participare la procedura de ofertare, precum și procedurile de selecție ulterioare; - comunicarea cu părțile interesate (beneficiari potențiali/reali, state membre etc.); - gestionarea proiectelor, din punct de vedere operațional și financiar; - efectuarea de controale, astfel cum a fost prezentată anterior (verificări ex-ante, comitetul de achiziții, audituri ex-post, audit intern); - contabilitate; - crearea și administrarea instrumentelor IT de gestionare a subvențiilor; - monitorizarea și raportarea privind îndeplinirea obiectivelor, inclusiv în rapoarte AAR și AOS

Personalul extern || Sarcinile acestora sunt similare cu cele ale funcționarilor și ale agenților temporari, cu excepția sarcinilor care nu pot fi efectuate de personalul extern.

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

· þ Propunerea/inițiativa este compatibilă cu următorul cadru financiar multianual.

· ¨ Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

· ¨ Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[31].

A se explica acțiunea necesară, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

· þ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

· ¨ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Total

Precizați organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

· ¨ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

· þ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨ asupra resurselor proprii

þ asupra diverselor venituri

Milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[32]

Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Articolul 6xxxx……… || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[33 yyyyyy…] Linia bugetară de venituri

A se preciza metoda de calculare a impactului asupra veniturilor.

Veniturile nu se cunosc în acest stadiu și depind de participarea țărilor candidate la program.

[1] Comunicare „Revizuirea bugetului UE”, COM(2010)700 final, 19.10.2010.

[2] Document de lucru al serviciilor Comisiei, Un buget pentru Europa 2020: sistemul actual de finanțare, provocările viitoare, rezultatele consultării părților interesate și diferite opțiuni privind principalele aspecte orizontale și sectoriale, SEC(2011) 868 final, de însoțire a comunicării „Un buget pentru Europa 2020”, COM(2011)500 final, 29.6.2011.

[3] http://ec.europa.eu/justice/news/consulting_public/news_consulting_0010_en.htm

[4] Programul „Justiție civilă” (JCIV), programul „Justiție penală” (JPEN), programul „Drepturi fundamentale și cetățenie” (FRC), programul „Daphne III” (DAP), programul „Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante” (DPIP) și secțiunile „Combaterea discriminării și diversitate” și „Egalitatea între femei și bărbați” ale programului „Ocuparea forței de muncă și solidaritate socială” (PROGRESS).

[5] Raport de evaluare intermediară privind rezultatele obținute, precum și aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a programului de finanțare „Justiție civilă”, COM(2011)351 final, 15.6.2011; Raport de evaluare intermediară privind programul „Justiție penală”, COM(2011)255 final, 11.5.2011; Raport privind evaluarea intermediară a programului „Drepturi fundamentale și cetățenie” pentru perioada 2007-2013, COM(2011)249 final, 5.5.2011; Raport privind evaluarea intermediară a „Programului Daphne III 2007 – 2013”, COM(2011)254 final, 11.5.2011; Raport privind evaluarea interimară a programului specific „Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante” 2007-2013, COM(2011)246 final, 5.5.2011.

[6] JO C 115, 4.5.2010, p. 115.

[7] COM(2010)2020 final, 3.3.2010.

[8] COM(2011)500, 29.6.2011.

[9] JO L 110, 27.4.2007, p. 33 și rectificare, JO L 141, 2.6.2007.

[10] JO L 173, 3.7.2007, p. 19.

[11] JO L 315, 15.11.2006, p.1.

[12] COM(2010)700, 19.10.2010.

[13] JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[14] OJ L XX, XX.XX.XXXX, p. XX.

[15] OJ L XX, XX, p. XX.

[16] OJ L XX, XX, p. XX.

[17] JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[18] ABM: gestionare pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

[19] Astfel cum se stipulează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[20] Puteți găsi detalii privind tipurile de gestionare și trimiteri la Regulamentul financiar pe site-ul internet BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[21] Astfel cum se stipulează la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[22] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[23] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli pentru sprijinirea punerii în aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[24] Realizările se referă la produse și servicii care urmează a fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construite etc.)

[25] Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…

[26] Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[27] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli pentru sprijinirea punerii în aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[28] AC= agent contractual; INT= personal interimar (Intérimaire); JED= Jeune Expert en Délégation (tânăr expert în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat;

[29] Sub plafonul pentru personal extern din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

[30] În special pentru Fondurile Structurale, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP).

[31] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[32] În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxele vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.

Informații diverse

Procedură

Raportul dintre documente

Text

52011PC0758

Titlu şi referinţă

Text

Date

Clasificări