EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011DC0455
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS European Agenda for the Integration of Third-Country Nationals
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Agenda europeană pentru integrarea resortisanților țărilor terțe
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Agenda europeană pentru integrarea resortisanților țărilor terțe
/* COM/2011/0455 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR Agenda europeană pentru integrarea resortisanților țărilor terțe /* COM/2011/0455 final */
CUPRINS 1........... INTEGRAREA CA MIJLOC DE
VALORIFICARE A POTENȚIALULUI MIGRAȚIEI 2 2........... GESTIONAREA INTEGRĂRII ESTE
O RESPONSABILITATE PARTAJATĂ. 4 A........... INTEGRARE PRIN PARTICIPARE............................................................................. 4 B........... MAI MULTE ACȚIUNI LA NIVEL
LOCAL.............................................................. 9 C........... IMPLICAREA ȚĂRILOR DE
ORIGINE................................................................... 11 3........... CALEA DE URMAT................................................................................................ 12
1.
INTEGRAREA CA MIJLOC DE VALORIFICARE A
POTENȚIALULUI MIGRAȚIEI
În ultimele decenii, fenomenul migrației
s-a intensificat în majoritatea statelor membre ale UE. Migranții din
țările terțe reprezintă aproximativ 4 % din populația
totală a UE[1].
Prin urmare, structura demografică a UE se modifică, iar
societățile europene se confruntă cu o diversitate tot mai mare.
Acest fenomen înscrie într-un nou context coeziunea socială și
răspunsul guvernelor la preocupările populației. Europa este, de asemenea, puternic
influențată de evoluțiile demografice, inclusiv de
îmbătrânirea populației, creșterea speranței de
viață și diminuarea populației de vârstă activă[2]. Migrația legală
poate contribui la soluționarea acestor probleme, în afară de faptul
că maximizează utilizarea forței de muncă și a
competențelor care sunt deja disponibile în UE și
îmbunătățește productivitatea economiei UE. Tendințele
demografice variază de la o regiune la alta și trebuie abordate prin
intermediul unor soluții adaptate. Pentru valorificarea pe deplin a
beneficiilor generate de migrație, Europa trebuie să
găsească o cale pentru a face față mai bine
societăților sale diverse și multiculturale printr-o integrare
mai eficientă a migranților. Strategia Europa 2020[3] și Programul de la
Stockholm[4]
recunosc pe deplin potențialul migrației în ceea ce privește
construirea unei economi competitive și durabile și stabilesc, ca
obiectiv politic clar, integrarea efectivă a migranților legali, pe
baza respectării și promovării drepturilor omului[5]. Statele membre și-au confirmat
angajamentul de a dezvolta în continuare ideea fundamentală a
integrării ca factor al dezvoltării economice și al coeziunii
sociale, pentru a spori și mai mult contribuția migranților la
creșterea economică și la bogăția culturală[6]. Există deja un cadru
pentru cooperarea UE în domeniul integrării, prin intermediul principiilor
de bază comune ale politicii de integrare a imigranților în Uniunea
Europeană, care au fost adoptate de Consiliu în 2004[7]. Principiile subliniază
faptul că integrarea este un proces dinamic și bidirecțional de
adaptare reciprocă, între imigranți și
societățile-gazdă. Toate acțiunile UE prezentate de Comisie
în cadrul Agendei comune pentru integrare din 2005 au fost îndeplinite[8]. Cu toate acestea, contextul
social, economic și politic s-a modificat și nu toate măsurile
de integrare și-au îndeplinit obiectivele. Politicile de integrare
necesită, de asemenea, voința și angajamentul migranților
de a face parte din societatea-gazdă. Introducerea în tratat a unei noi
dispoziții juridice referitoare la sprijinul acordat de UE în vederea
promovării integrării resortisanților țărilor
terțe[9]
aflați în situație de ședere legală în statele membre
[articolul 79 alineatul (4) din TFUE] permite desfășurarea unei
acțiuni și mai concertate, excluzându-se, totodată, armonizarea.
Această acțiune trebuie să ia în considerare modificarea
contextului demografic, social, economic și politic. Cifrele[10]
confirmă faptul că printre cele mai stringente provocări se
numără următoarele: · ratele reduse de ocupare predominate în rândul migranților, în
special în ceea ce privește femeile migrante; · creșterea șomajului și nivelurile ridicate de
„supracalificare”; · riscurile tot mai mari de excluziune socială; · diferențele în ceea ce privește nivelul de educație; · preocupările populației referitoare la lipsa integrării
migranților. Agenda europeană reînnoită pentru
integrarea resortisanților țărilor terțe reprezintă o
contribuție la dezbaterea privind modul de a înțelege și de a sprijini
mai bine integrarea. Sunt necesare abordări diverse, în funcție de
diferitele provocări în materie de integrare cu care se confruntă
tipurile variate de migranți, atât cei cu calificare redusă, cât
și cei cu înaltă calificare, precum și beneficiarii de
protecție internațională. Europa trebuie să adopte o
atitudine pozitivă față de diversitate și să instituie
garanții solide privind drepturile fundamentale și egalitatea de
tratament, bazate pe respectarea reciprocă a diferitelor culturi și
tradiții. Este necesar să se adopte și măsuri orientate
către grupurile de migranți deosebit de vulnerabile. Pe baza experiențelor dobândite în
întreaga UE, prezenta comunicare evidențiază provocările
europene în materie de integrare. Pentru a face față acestor provocări,
comunicarea formulează recomandări și sugerează domenii de
acțiune. Împreună cu documentul de lucru de însoțire al
serviciilor Comisiei, comunicarea oferă o imagine generală asupra
inițiativelor UE pentru susținerea integrării
resortisanților țărilor terțe. UE poate contribui la
direcționarea și orientarea eforturilor statelor membre prin
intermediul diferitelor instrumente. Agenda europeană pentru integrare nu
poate fi pusă în aplicare doar prin utilizarea instrumentelor europene.
Integrarea este un proces dinamic de lungă durată care necesită
eforturi din partea unei game largi de actori în diferite domenii de
politică și la diferite niveluri.
Din acest motiv, recomandările incluse în prezenta comunicare vizează
toți actorii implicați în procesul de integrare.
2.
GESTIONAREA INTEGRĂRII ESTE O RESPONSABILITATE
PARTAJATĂ
Luând în considerare cele de mai sus, este
clar că politicile de integrare ar trebui să creeze condiții
favorabile pentru participarea economică, socială, culturală
și politică a migranților, în vederea valorificării
potențialului migrației. Este necesar ca în fiecare context
național și local să se găsească soluții
eficiente la provocările în materie de integrare, dar, întrucât aceste provocări
sunt comune multor state membre, acestea ar putea face schimb de
experiență. Cu toate că nu este de competența UE să
stabilească strategii de integrare, aceasta poate să furnizeze un
cadru pentru monitorizarea, evaluarea comparativă și schimbul de bune
practici și să creeze stimulente prin intermediul instrumentelor
financiare europene. Exemple de schimburi de bune practici și de
cunoștințe sunt prezentate în documentul de lucru de însoțire al
serviciilor Comisiei. Integrarea este legată de un cadru
legislativ și de politică definit și coordonat la nivelul UE[11]. Asigurarea unui cadru
legislativ pentru egalitatea de tratament și acordarea unui nivel
corespunzător de drepturi de care să beneficieze toți
migranții fac parte din acțiunea UE în sprijinul integrării.
Prioritățile în materie de integrare ar trebui să fie luate pe
deplin în considerare în toate domeniile relevante, astfel încât să
contribuie în mod coerent la abordarea provocărilor în domeniul
integrării, precum și a altor priorități de politică. Integrarea este un proces în permanentă
evoluție, care necesită o monitorizare atentă, eforturi
constante, abordări inovatoare și idei îndrăznețe.
Soluțiile nu sunt ușor de găsit, dar integrarea cu succes a
migranților în UE ar contribui în mod semnificativ la îndeplinirea de
către aceasta a obiectivelor pe care le-a stabilit în strategia Europa
2020, și anume creșterea ratei de ocupare la 75 % până în 2020,
reducerea ratelor de abandon școlar la mai puțin de 10 %,
creșterea procentului populației care și-a încheiat
educația terțiară și scoaterea din sărăcie sau
excluziune socială a 20 de milioane de persoane[12]. Acțiunile propuse se concentrează
asupra următoarelor domenii-cheie: A. Integrare prin participare B. Mai multe acțiuni la nivel local C. Implicarea țărilor de origine A. INTEGRARE PRIN PARTICIPARE Integrarea este un proces care începe pe
teren, iar politicile de integrare ar trebui să fie elaborate în cadrul
unei autentice abordări „ascendente”, aproape de nivelul local. Astfel de
politici includ acțiuni cum ar fi sprijin pentru învățarea
limbii, măsuri introductive, acces la ocuparea unui loc de muncă, la
educație și la formare profesională, precum și combaterea
discriminării, toate aceste acțiuni vizând creșterea gradului de
participare a migranților în societate. Integrarea necesită angajamentul
societății-gazdă de a-i primi pe migranți, respectându-le
drepturile și cultura și informându-i cu privire la obligațiile
care le revin. În același timp, migranții trebuie să își
manifeste voința de a se integra și de a respecta normele și
valorile societății în care trăiesc. 1. Contribuția
socio-economică a migranților 1.1. Dobândirea
de cunoștințe lingvistice Este un fapt general acceptat că
dobândirea de competențe lingvistice este esențială pentru
integrare. O bună cunoaștere a limbii duce la creșterea
șanselor de angajare, la o mai mare independență și la o
participare sporită a femeilor migrante la piața muncii. Formarea lingvistică, precum și
programele introductive, trebuie să fie accesibile atât din punct de
vedere financiar, cât și geografic. Este important să se ofere
cursuri de limbă de diferite niveluri, în funcție de
cunoștințele participanților și de condițiile de
învățare ale acestora. Poate fi relevant să se utilizeze Cadrul
European Comun de Referință pentru Limbi (CEFR), care este o bază
elaborată de Consiliul Europei în vederea recunoașterii reciproce a
calificărilor lingvistice pentru determinarea nivelurilor de
competență lingvistică[13].
1.2. Participarea
la piața muncii În multe state membre există o
diferență considerabilă între ratele de ocupare a
resortisanților țărilor terțe și a
resortisanților UE. În 2010, la nivelul UE, rata de ocupare a
resortisanților țărilor terțe cu vârsta cuprinsă între
20-64 de ani era cu 10 % mai mică decât cea a populației totale din
aceeași grupă de vârstă[14].
În special, ratele de ocupare a femeilor migrante sunt în mod substanțial
mai scăzute atât față de rata medie de ocupare, cât și
față de rata de ocupare a bărbaților migranți[15]. Întrucât participarea la
piața muncii este una dintre cele mai bune și concrete
modalități de integrare în societate, eforturile de reducere a
acestor diferențe trebuie să vizeze deopotrivă lucrătorii
migranți și migranții care au venit în UE în contextul
reîntregirii familiei sau în calitate de beneficiari de protecție internațională.
În toate statele membre în care sunt
disponibile date, se observă o supracalificare a resortisanților
țărilor terțe, în special a femeilor[16], în raport cu locurile de
muncă pe care le ocupă. Migranții șomeri sau migranții
angajați pe posturi pentru care sunt supracalificați reprezintă
o resursă subutilizată și o pierdere de capital uman. În plus,
această situație poate fi percepută de migranți ca
degradantă. Ar trebui să se creeze
servicii în scopul de a permite recunoașterea calificărilor și a
competențelor dobândite în țara de origine, pentru ca imigranții
să poată avea mai ușor posibilitatea de a ocupa un loc de
muncă adecvat abilităților lor. O primă
etapă ar fi consolidarea instrumentelor de care dispunem pentru întocmirea
unei evidențe a studiilor efectuate, a experienței profesionale
anterioare, a caracterului comparabil al diplomelor și calificărilor,
precum și pentru identificarea eventualei necesități de formare. În al doilea rând, transparența
informațiilor privind locurile de muncă disponibile și sprijinul
acordat de serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă sunt,
de asemenea, importante. Angajatorii și partenerii sociali joacă un
rol esențial în promovarea diversității și combaterea discriminării.
Rolul important al migranților în calitate de întreprinzători, precum
și creativitatea și capacitatea lor de inovare ar trebui, de
asemenea, consolidate[17],
cu sprijinul autorităților, furnizându-se informații privind
condițiile de înființare a întreprinderilor. În al treilea rând, ar trebui să fie
organizate programe introductive pentru a susține migranții
sosiți recent în vederea ocupării unui loc de muncă și a
integrării în alte domenii esențiale ale
societăților-gazdă. Măsurile
introductive pot fi integrate într-un acord contractual în scopul
garantării angajamentului asumat și al includerii obligațiilor
și drepturilor care revin ambelor părți. 1.3. Eforturi
la nivelul sistemului educațional Majoritatea țărilor UE au un procent
din ce în ce mai mare de elevi cu origine migrantă[18]. Sistemele școlare
trebuie să se adapteze la diversitatea în creștere a efectivelor de
elevi pentru a oferi tuturor educație de înaltă calitate și
pentru a valorifica potențialul acestei diversități.
Măsurile adoptate la o vârstă fragedă, începând cu faza
preșcolară, facilitează învățarea cu succes a limbii. Nivelul educațional mediu al
resortisanților țărilor terțe este inferior celui al
resortisanților UE[19].
Tinerii cu origine migrantă sunt expuși în mai mare măsură
riscului de a abandona sistemul educațional și de formare
fără a fi obținut o calificare secundară superioară.
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru prevenirea părăsirii
timpurii a școlii în rândul tinerilor migranți[20]. Profesorii și alți membri ai
personalului ar trebui să beneficieze de formare pentru gestionarea
diversității. De asemenea, recrutarea migranților ca profesori
sau membri ai personalului de îngrijire a copiilor poate fi utilă atât
pentru încurajarea învățării în clase cu un număr mare de
migranți, cât și ca un mijloc pentru deschiderea în continuare a
sistemelor educaționale naționale către alte culturi europene
și non-europene. Cursurile de limbă pentru părinți care
sunt conexe școlarizării copiilor lor, îndrumarea și orientarea
sunt exemple de acțiuni utile. Școlile din zonele deosebit de
dezavantajate, în care trăiesc numeroși tineri migranți, ar
putea să elaboreze programe specializate, sisteme de îndrumare și
să faciliteze accesul la formare pentru a dispune de avantaje
concurențiale. 1.4. Asigurarea
unor condiții de viață mai bune Măsurile de incluziune socială
orientate către migranți ar trebui să aibă drept obiectiv
eliminarea eventualelor obstacole care împiedică accesul efectiv la
serviciile sociale și de sănătate, precum și combaterea
sărăciei și a excluziunii celor mai vulnerabili[21]. Integrarea beneficiarilor de
protecție internațională necesită o atenție
specială. Adesea, aceștia au suferit experiențe traumatizate,
care necesită îngrijire socială și psihologică specială.
Prin urmare, politicile ar trebui concepute pentru a reduce la minimum izolarea
beneficiarilor de protecție internațională și limitarea
drepturilor acestora și ar trebui să prevadă cursuri de
limbă eficiente, acces la locuință și la
asistență medicală în cadrul unor sisteme de sănătate
care promovează integrarea, precum și programe de promovare a
sănătății adaptate din punct de vedere cultural. Un alt
obiectiv ar trebui să vizeze accesul la formare profesională și
furnizarea de asistență în căutarea unui loc de muncă. Situația resortisanților
țărilor terțe de etnie romă aflați în situație de
ședere legală în UE merită o atenție specială. 1.5. O mai
bună utilizare a finanțării acordate de UE O mai bună utilizare a instrumentelor
existente ale UE ar trebui să susțină, prin urmare, participarea
migranților și punerea în aplicare a politicilor ascendente de
integrare. Fondul european de integrare a resortisanților
țărilor terțe și Fondul european pentru refugiați
susțin măsuri cum ar fi programe de primire și introductive,
participarea la viața socială și civică, precum și
egalitatea de acces la servicii. Acestea sunt completate de măsuri menite
să faciliteze accesul la piața muncii și integrarea în cadrul
acesteia, care sunt finanțate de Fondul social european, iar Fondul
european de dezvoltare regională poate susține o gamă
variată de măsuri de integrare în contextul dezvoltării
regionale. Recomandări Statele
membre ar trebui să asigure: ·
punerea la dispoziție a unor cursuri de
limbă, care să reflecte necesitățile diverse ale
migranților aflați în diferite faze ale procesului lor de integrare; ·
organizarea de programe introductive pentru
migranții sosiți recent, inclusiv cursuri de limbă și de
orientare civică. Aceste programe ar trebui să abordeze
necesitățile specifice ale femeilor migrante în vederea promovării
participării lor la piața muncii și a consolidării
independenței lor economice; ·
luarea de măsuri pentru a identifica
și a evalua necesitățile fiecăruia și pentru a valida
calificările și experiența profesională; ·
creșterea gradului de participare a
migranților la piața muncii prin intermediul unor politici active în
materie de piață a muncii; ·
depunerea de eforturi în cadrul sistemelor
educaționale în vederea dobândirii de către profesori și
directori de școală a competențelor pentru gestionarea
diversității; recrutarea de profesori cu origine migrantă
și participarea copiilor migranți la educația
preșcolară, precum și ·
acordarea unei atenții speciale nevoilor
specifice ale grupurilor vulnerabile de migranți. Comisia ar
trebui să sprijine: ·
schimbul de practici și coordonarea în
materie de politică în domeniile care fac obiectul politicii ocupării
forței de muncă, politicii educaționale și politicii
sociale, precum și ·
o mai bună utilizare a instrumentelor
financiare actuale ale UE pentru a susține participarea migranților. 2. Drepturi și obligații – realizarea
egalității de tratament și dobândirea unui sentiment de
apartenență Respectarea valorilor universale și a
drepturilor fundamentale ale omului este consacrată în tratat. Ar trebui
să se intensifice eforturile pentru combaterea discriminării și
punerea la dispoziția migranților a instrumentelor cu ajutorul
cărora să cunoască valorile fundamentale ale UE și ale
statelor membre ale acesteia. Participarea migranților la procesul
democratic este importantă pentru integrarea acestora. Obstacolele cu
caracter legislativ și structural din calea participării politice a
migranților trebuie să fie depășite în cea mai mare
măsură posibilă. Ar trebui să se consolideze implicarea
reprezentanților migranților, inclusiv a femeilor, în elaborarea
și punerea în aplicare a politicilor și a programelor în materie de
integrare. Programele de informare și stagiile
profesionale pot contribui la dezvoltarea capacităților în cadrul
organizațiilor de migranți, precum și la încurajarea și susținerea
participării acestor organizații la nivel local, cum ar fi comitetele
școlare, asociațiile de gestionare a locuințelor etc. Printre măsurile menite să
consolideze participarea democratică s-ar putea număra formarea
și îndrumarea, acordarea dreptului de vot pentru migranți în cadrul
alegerilor locale, crearea de organisme consultative locale, regionale și
naționale, încurajarea spiritului antreprenorial, a
creativității și a inovării[22]. Recomandări Statele
membre ar trebui să asigure: ·
măsuri pentru punerea în aplicare a
principiului egalității de tratament și pentru prevenirea
discriminării instituționale, precum și a celei cotidiene,
și ·
depunerea de eforturi pentru eliminarea
obstacolelor din calea participării politice a migranților. Ar trebui să se consolideze în
continuare implicarea reprezentanților migranților în elaborarea
și punerea în aplicare a politicilor și a programelor în materie de
integrare. Comisia ar
trebui să asigure: ·
punerea în aplicare
deplină și corectă a directivelor existente privind
nediscriminarea și a celor din domeniul migrației legale. B. MAI MULTE ACȚIUNI LA NIVEL LOCAL Politicile de integrare ar trebui să fie
elaborate și puse în aplicare cu implicarea activă a
autorităților locale. Acestea sunt responsabile de o gamă
variată de servicii și activități și joacă un rol
important în ceea ce privește forma pe care o îmbracă
interacțiunea dintre migranți și societatea-gazdă. 1. Măsuri
destinate zonelor urbane deosebit de dezavantajate Mulți
migranți se stabilesc în zone urbane, unde se confruntă cu anumite
provocări în materie de integrare. Politicile de integrare trebuie să
vizeze în mod specific provocările caracteristice cartierelor
defavorizate, pentru a permite zonelor urbane să stimuleze activitatea
economică și culturală și să contribuie la coeziunea
socială. În mai multe state membre, s-au încheiat cu
succes contracte sau alte acorduri între autoritățile naționale,
regionale și locale în vederea susținerii dezvoltării urbane. Implicarea
reprezentanților organizațiilor locale și ai locuitorilor în
cadrul acestor acorduri este esențială. Integrarea efectivă
necesită, de asemenea, măsuri de sprijin pentru asigurarea
infrastructurilor sociale și a regenerării urbane, pe baza unei abordări
integrate în vederea evitării segregării. 2. Îmbunătățirea
cooperării la mai multe niveluri Chiar dacă
măsurile de integrare sunt, în principal, de competența
autorităților locale, cooperarea strânsă între diferitele
niveluri ale guvernanței este importantă pentru coordonarea
furnizării, finanțării și evaluării serviciilor.
Integrarea eficientă se poate realiza numai pe baza parteneriatului care
implică toate părțile interesante, cum ar fi instituțiile
europene, statele membre și actorii naționali, regionali și
locali. UE poate furniza un cadru pentru monitorizarea, evaluarea
comparativă și schimbul de bune practici între diferitele niveluri de
guvernanță, precum și pentru crearea de stimulente care
promovează modele locale și regionale viabile. „Pactele teritoriale” între părțile
interesate relevante la diferite niveluri ar trebui să ofere tuturor
participanților flexibilitatea necesară în materie de mijloace pentru
îndeplinirea anumitor obiective de politică, dând, totodată,
posibilitatea de a raționaliza instrumentele de politică, precum
și canalele și procedurile de finanțare. Comitetul Regiunilor ar
putea contribui în acest sens. Exemple: Proiectul INTI-Cities a avut drept obiectiv
să evalueze politicile de integrare, practicile și acordurile în materie
de guvernanță existente la nivel local, pe baza unui criteriu de
referință, și a fost testat cu succes în orașele Helsinki,
Rotterdam, Malmö, Düsseldorf, Genova și Lyon. În plus, a fost elaborat
proiectul DIVE pentru a evalua modul în care municipalitățile
utilizează principiile diversității și egalității
atunci când acționează în calitate de angajatori,
cumpărători de bunuri și servicii, factori de decizie și
furnizori de servicii. Criteriul de referință DIVE a fost aplicat pe
teren în Amsterdam, Leeds, Berlin și Roma. Orașele care
participă la DIVE s-au angajat să respecte o cartă a
orașelor integratoare[23]. Regiunea Valencia dispune de un cadru juridic care
prevede cooperarea activă între o serie de actori pentru integrarea
nou-veniților. În plus, un „Pact pentru imigrație” a fost semnat
între guvernul regional, sindicate și asociația angajatorilor pentru
gestionarea diversității la locul de muncă și încurajarea
participării active a lucrătorilor migranți, iar un „Pact local
pentru integrare” reunește autoritățile publice de la nivel
local, provincial și regional în vederea stimulării cooperării
și a asigurării coerenței acțiunilor desfășurate
în diferite regiuni în scopul susținerii integrării. 3. Sprijinul
financiar acordat de UE în favoarea acțiunii locale Fondul european de integrare a
resortisanților țărilor terțe s-a dovedit util în
susținerea eforturilor depuse de statele membre pentru a permite
resortisanților țărilor terțe să îndeplinească
condițiile de ședere și pentru a facilita integrarea acestora[24]. Pentru următorul cadru
financiar multianual, Comisia propune simplificarea structurii instrumentelor
de cheltuieli prin reducerea numărului de programe la o structură pe
doi piloni, inclusiv un Fond pentru migrație și azil[25]. O componentă va reuni acțiunile
în sprijinul integrării resortisanților țărilor terțe.
Finanțarea va avea, de asemenea, o dimensiune externă care va viza
acțiunea atât în UE, cât și în țările terțe. Finanțarea pe care UE o va acorda în
viitor în materie de integrare ar trebui să se concentreze pe o abordare
cu caracter local, mai orientată, care să susțină strategii
coerente, concepute special pentru a promova integrarea la nivel local. Aceste
strategii vor fi puse în aplicare mai ales de autoritățile locale sau
regionale, precum și de actori non-statali, ținând cont de
situația lor specifică. Rezultatele vor fi măsurate în
funcție de contribuția acestora la îndeplinirea obiectivului general
de creștere a participării, pe baza următoarelor criterii: 1) o
rată de ocupare mai mare, 2) un nivel mai ridicat de educație, 3) o
mai bună incluziune socială și 4) o cetățenie
activă. Recomandări Statele
membre ar trebui să asigure: ·
strategii cuprinzătoare în materie de
integrare concepute și puse în aplicare cu implicarea efectivă a
tuturor părților interesate locale și regionale printr-o
abordare „ascendentă”. Actorii de
la toate nivelurile de guvernanță ar trebui să sprijine: ·
dezvoltarea de „pacte teritoriale”, care să
servească drept cadru pentru cooperarea între părțile interesate
relevante la diferite niveluri, în scopul elaborării și punerii în
aplicare a politicilor de integrare. Comisia ar
trebui să sprijine: ·
implicarea actorilor locali și regionali în
definirea politicilor de integrare în cadrul programelor UE, prin intermediul
unui parteneriat strategic cu Comitetul Regiunilor și prin rețelele
europene de orașe și regiuni, precum și ·
un grad sporit de coordonare a programării
instrumentelor financiare existente ale UE pentru a viza acțiunea
locală. Acest obiectiv ar putea
fi atins prin intermediul utilizării Fondului european de integrare a
resortisanților țărilor terțe, Fondului european pentru
refugiați, Fondului social european și Fondului european de
dezvoltare regională. C. IMPLICAREA
ȚĂRILOR DE ORIGINE Țările de origine pot contribui la
susținerea procesului de integrare în trei moduri: 1) pregătind
integrarea încă dinaintea plecării migranților, 2)
susținând migranții atunci când aceștia se află în UE, de
exemplu acordându-le sprijin prin intermediul ambasadelor, 3) pregătind întoarcerea
temporară sau definitivă a migranților care au acumulat
experiență și cunoștințe. 1. Măsuri
de sprijinire a integrării luate înainte de plecare Țările de origine ar putea să
îi ajute pe migranți furnizându-le informații înainte de plecare, de
exemplu, privind vizele și permisele de muncă necesare, dar și
punându-le la dispoziție o formare lingvistică sau oferindu-le o
formare profesională pentru a-și consolida competențele. În
acest scop, ar trebui să se acorde sprijin țărilor terțe în
ceea ce privește măsurile luate înainte de plecare și, de
asemenea, în vederea îmbunătățirii metodelor de
recunoaștere a calificărilor și competențelor
migranților. Pentru a ajuta persoanele care doresc să
migreze în UE să aibă acces la informațiile necesare referitoare
la procedurile de depunere a cererilor, Comisia va lansa în acest an „Portalul
UE privind imigrația”. 2. Contacte
benefice între comunitățile din diaspora și țările lor
de origine Fondurile expediate de migranți, precum
și transferurile în materie de competențe, inovare și
cunoștințe, pot să favorizeze investițiile durabile și
dezvoltarea țărilor de origine. Promovarea antreprenoriatului
transnațional prin intermediul unei strategii mai dinamice va favoriza
întreprinzătorii care își desfășoară activitatea atât
în statele membre ale UE, cât și în țările partenere. Aceste
întreprinderi pot crea locuri de muncă în țările de origine
și pot genera beneficii deopotrivă în ceea ce privește
integrarea migranților și creșterea schimburilor comerciale
între țări. 3. Migrația
circulară și dezvoltarea în țările de origine Migranții circulari și temporari ar
trebui susținuți printr-un cadru bazat pe drepturi care poate să
asigure un statut legal clar și să faciliteze mobilitatea.
Parteneriatele pentru mobilitate încheiate cu țări partenere ar putea
reprezenta un cadru adecvat pentru promovarea inițiativelor privind
integrarea în statele membre ale UE, de care ar putea beneficia și
țările de origine. Mesajele politice pozitive din partea ambelor
părți ar putea contribui la crearea unui mediu mai favorabil pentru
integrare, dar și pentru migrație temporară și
circulară. Recomandări Statele
membre și țările de origine ar trebui să se asigure
că: ·
acordarea de sprijin migranților înainte de
plecare pentru facilitarea integrării face parte din cadrele de dialog
și cooperare între UE și țările partenere. Un element-cheie
în această privință este îmbunătățirea metodelor
de recunoaștere a calificărilor și competențelor
migranților.
3.
CALEA DE URMAT
Gestionarea integrării este esențială
pentru valorificarea întregului potențial al migrației,
deopotrivă pentru migranți și pentru UE. Politicile de integrare
eficace sunt esențiale pentru a reconcilia creșterea economică
cu coeziunea socială și pentru a face față
diversității tot mai mari a societăților europene. Acest proces necesită o dezbatere
structurată și documentată. Sunt necesare strategii coerente
pentru a îmbunătăți participarea migranților în cadrul
societăților în care trăiesc.
3.1.
Consolidarea cooperării, a consultării
și a coordonării
Provocările
în materie de integrare vor trebui soluționate în cadrul unui parteneriat
între guvernele naționale, autoritățile regionale și
autoritățile locale, asigurând, totodată, dialogul cu
părțile interesate relevante la toate nivelurile de
guvernanță. De asemenea, este necesară o cooperare mai
strânsă cu țările de origine. Abordarea bazată pe un
„proces trilateral”, la care participă migranții,
societatea-gazdă și țările de origine, ar putea fi
consolidată. UE ar trebui să acorde acestui proces sprijinul necesar. Comisia joacă un rol important în
reunirea actorilor relevanți în ceea ce privește dialogul referitor
la principalele provocări în materie de integrare. Schimbul de
cunoștințe și de bune practici între statele membre se
desfășoară în cadrul rețelei punctelor naționale de
contact privind integrarea, care ar putea fi dezvoltată în continuare prin
intermediul unor reuniuni tematice și al unor exerciții de evaluare
comparativă. Coordonarea și monitorizarea evoluțiilor în materie
de politică în instituțiile UE, în cadrele de politică existente
și în strânsă cooperare cu statele membre, pot contribui la
îmbunătățirea eficienței și a eficacității
politicilor de integrare. Reprezentanții
societății civile din statele membre și de la nivelul UE s-au
reunit în cadrul Forumului pentru integrare europeană, creat de Comisie în
cooperare cu Comitetul Economic și Social European. Procesele consultative
ar trebui consolidate în continuare prin intermediul unor reuniuni strategice,
de exemplu, cu Comitetul Regiunilor și asociațiile orașelor.
Acest forum ar putea fi susținut de forumuri naționale, regionale sau
locale. Site-ul internet european privind integrarea reunește
informații importante din partea diferitelor categorii de părți
interesate și furnizează un instrument interactiv pentru schimbul de
informații care va fi dezvoltat în continuare prin intermediul
profilurilor on-line.
3.2.
Dezvoltarea unui set de instrumente europene
flexibile
În vederea
consolidării coordonării și a schimbului de
cunoștințe, în prezent se elaborează un set de instrumente
europene flexibile, care să permită autorităților din
statele membre să aleagă măsurile care par a fi cele mai
eficiente în contextul lor. Așa-numitele „module
europene” sunt în curs de elaborare pentru a susține politicile și
practicile. Modulele se bazează pe experiențele statelor membre
și ale altor actori și pot fi adaptate în conformitate cu
necesitățile fiecărui stat membru, regiune și oraș[26]. Modulele vor reprezenta un
cadru european de referință pentru elaborarea și punerea în
aplicare a practicilor de integrare în statele membre. Acestea sunt dezvoltate
în trei domenii tematice: 1) cursuri introductive și de limbă, 2)
angajamentul ferm al societății-gazdă și 3) participarea
activă a migranților la toate aspectele vieții colective.
3.3.
Monitorizarea rezultatelor
Elaborarea politicilor în domeniul
migrației și al integrării și monitorizarea rezultatelor
acestora se bazează în mare măsură pe statistici de înaltă
calitate. Instituțiile UE și statele membre ar trebui să
colaboreze în vederea dezvoltării unui cadru pentru raționalizarea
statisticilor în materie de migrație și a
îmbunătățirii capacității de colectare și
publicare a statisticilor referitoare la migranți și la situația
socio-economică a acestora. „Indicatori” europeni comuni au fost
identificați în patru domenii relevante pentru integrare: ocuparea
forței de muncă, educație, incluziune socială și
cetățenie activă[27].
Aceștia vor fi utilizați pentru monitorizarea rezultatelor
politicilor de integrare, în scopul creșterii caracterului comparabil
și al consolidării procesului de învățare european.
Indicatorii comuni vor permite evaluarea eforturilor în sprijinul
integrării în raport cu obiectivele europene din domeniile ocupării
forței de muncă, educației și incluziunii sociale și,
prin urmare, vor permite consolidarea coordonării politicilor
naționale și ale UE. Comisia va monitoriza evoluțiile
și va formula recomandări, în dialog cu statele membre. Recomandări Comisia ar trebui să sprijine: ·
utilizarea și
coordonarea în mai mare măsură a platformelor europene de consultare
și schimb de cunoștințe (inclusiv a punctelor naționale de
contact privind integrarea, a Forumului pentru integrare europeană și
a site-ului internet european privind integrarea) pentru consolidarea
contribuției lor la procesul de luare a deciziilor, la monitorizarea
și coordonarea politicilor; ·
dezvoltarea în
continuare a unui set de instrumente flexibile, inclusiv a unor „module
europene”, pentru susținerea politicilor și a practicilor naționale
și locale. Acesta va fi pus în aplicare, în alianță
strategică cu Comitetul Regiunilor, de autoritățile
naționale, regionale și locale și de societatea civilă,
precum și ·
utilizarea de „indicatori” europeni comuni în
domeniile ocupării forței de muncă, educației, incluziunii
sociale și cetățeniei active pentru monitorizarea rezultatelor
politicilor de integrare și care ar trebui să servească ca
bază pentru acțiuni ulterioare sistematice. [1] O defalcare a populației în funcție de
cetățenie efectuată în 2010 a arătat că 32,4 milioane
de cetățeni străini trăiau în statele membre ale UE-27 (6,5
% din populația totală). Dintre aceștia, 12,3 milioane erau
resortisanți ai UE-27 care trăiau în alt stat membru și 20,1
milioane erau cetățeni dintr-o țară nemembră a UE-27
(4 % din populația totală), http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/population/introduction.
[2] Creșterea populației totale a UE din ultimii
ani s-a datorat, în principal, imigrației nete. În același timp,
Uniunea a înregistrat o tendință descendentă a imigrației
în ultimii ani, Eurostat, Statistici pe scurt, 1/2011,
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-001/EN/KS-SF-11-001-EN.PDF. [3] Concluziile Consiliului European,
25-26 martie 2010, EUCO 7/10, CO EUR 4, CONCL 1. [4] Programul de la Stockholm - O Europă deschisă
și sigură în serviciul cetățenilor și pentru
protecția acestora, JO C 115, 4.5.2010, p.1. [5] Analiza anuală a creșterii 2011, care
reunește diferitele acțiuni esențiale pentru ca UE să
înregistreze progrese în îndeplinirea obiectivelor sale din strategia Europa
2020, a evidențiat necesitatea unor reforme urgente în vederea
promovării competențelor și a creării de stimulente pentru
ocuparea unui loc de muncă atât în ceea ce privește populația
națională, cât și cea migrantă, COM(2011) 11 final, anexa
2, raport macro-economic. [6] Concluziile Consiliului și ale
reprezentanților guvernelor statelor membre privind integrarea ca factor
al dezvoltării și coeziunii sociale, documentul Consiliului 9248/10. [7] Documentul Consiliului 14615/04,
19.11.2004. [8] COM(2005) 389 final; SEC(2010) 357 final. [9] Prin resortisanți ai țărilor terțe
se înțeleg migranți care vin din țări din afara UE și
care nu dețin cetățenia niciunei țări membre a UE. Acest
grup include atât persoanele născute într-o țară din afara UE,
cât și persoanele născute în UE, dar care nu dețin
cetățenia unui stat membru. [10] A se vedea documentul de lucru de însoțire al serviciilor
Comisiei. [11] O imagine generală asupra inițiativelor recente
ale UE de sprijinire a integrării resortisanților țărilor
terțe este prezentată în documentul de lucru de însoțire al
serviciilor Comisiei. [12] Concluziile Consiliului European,
25-26 martie 2010, EUCO 7/10, CO EUR 4, CONCL 1. [13] A se vedea CEFR, http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/cadre_en.asp. [14] În 2010, rata medie de ocupare a populației totale cu
vârsta cuprinsă între 20-64 de ani era de 68,6 % (comparativ cu 69,1 % în
2009) și cea a resortisanților țărilor terțe cu vârsta
cuprinsă între 20-64 de ani era de 58,5 % (comparativ cu 59,1 % în 2009). [15] La vârsta activă de maxim randament, 25-54 de ani,
rata de ocupare a resortisantelor țărilor terțe în 2010 era cu
aproximativ 20 % mai scăzută decât rata medie de ocupare a tuturor
femeilor din această grupă de vârstă. Eurostat, Studiu privind
forța de muncă în UE, date trimestriale privind ratele de ocupare pe
sex, grupe de vârstă și naționalitate – comparație cu
ratele de ocupare pentru resortisanții și cetățenii
țărilor din afara UE-27: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_unemployment_lfs/data/database.
[16] Minoritatea etnică și femeile rome în Europa: o
chestiune de egalitate de șanse între bărbați și femei? Raport
de sinteză pregătit pentru Comisia Europeană 2009. [17] Statistici recente furnizate de Camera de Comerț din
regiunea Lombardia au arătat că 60 % din noile întreprinderi create
în regiune sunt înființate de migranți, www.lom.camcom.it. [18] Raport privind progresele înregistrate, SEC(2011) 526. În
întreaga UE, procentul neresortisanților din grupa de vârstă 6-17 ani
este de 5,7 %, respectiv 7,9 % în grupa de vârstă 18-24 de ani. Copii cu
vârsta cuprinsă între 6-17 ani care nu sunt resortisanți
reprezintă în Germania și Austria peste 9 %, în Spania și Irlanda
- peste 11 %, în timp ce în Luxemburg - peste 45 %. [19] Studiul privind
forța de muncă în UE arată că migranții sunt în mod
semnificativ subreprezentați în ceea ce privește nivelul
educațional mediu și suprareprezentanți într-o măsură
mult mai mare în ceea ce privește nivelul educațional cel mai
scăzut. În același timp, rata supracalificării
resortisanților țărilor terțe era de 45 % în 2009, comparativ cu 29 % în cazul
cetățenilor UE http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_unemployment_lfs/data/database.
[20] COM(2010) 296; COM(2011) 18. [21] COM(2010) 758. [22] Raport consolidat al celei de a patra reuniuni a Forumului
pentru integrare europeană, 6-7 decembrie 2010, http://ec.europa.eu/ewsi/UDRW/images/items/static_38_812142537.pdf.
[23] A se vedea site-ul internet privind
orașele integratoare, http://www.integratingcities.eu. [24] Decizia Consiliului din 25 iunie 2007 de instituire a
Fondului european de integrare a resortisanților țărilor
terțe pentru perioada 2007-2013, ca parte a programului general „Solidaritatea
și gestionarea fluxurilor migratorii” (2007/435/CE). Suma de 825 de
milioane euro este disponibilă pentru întreaga perioadă. [25] COM(2011) 500 final. [26] Modulele reprezintă o evoluție naturală a
„Manualului de integrare pentru factorii de decizie și practicieni” (a
treia ediție a manualului este disponibilă pe site-ul internet
european privind integrarea: http://ec.europa.eu/ewsi/en/resources/detail.cfm?ID_ITEMS=12892). [27] Concluziile Consiliului Justiție și Afaceri
Interne din 3-4 iunie 2010, documentul Consiliului 9248/10; Metodologii și
documente de lucru ale Eurostat, Indicatori ai integrării
imigranților - studiu-pilot,
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=KS-SF-11-030.