[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 24.3.2009

COM(2009) 140 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

RAPORT DE ACTIVITATE PRIVIND PIAȚA UNICĂ EUROPEANĂ A COMUNICAȚIILOR ELECTRONICE 2008 (al 14-lea RAPORT) {SEC(2009) 376}

1. INTRODUCERE

Sectorul comunicațiilor electronice din UE continuă să ofere beneficii semnificative utilizatorilor și consumatorilor. Țările Uniunii Europene ocupă locuri de prim plan la nivel mondial în ceea ce privește utilizarea benzii largi, în timp ce internetul mobil cunoaște o creștere rapidă, prețurile majorității serviciilor continuă să scadă, iar consumatorii profită din ce în ce mai mult de pachetele de servicii. Deși sectorul nu este imun în fața crizei economice actuale[1], o anumită rezistență îi este conferită de fluxurile de lichidități relativ ridicate datorate importanței esențiale ale serviciilor de telecomunicații de bază, propuse din ce în ce mai des la un tarif fix și nivelurilor relativ scăzute de îndatorare. Veniturile continuă să crească, în termeni reali sectorul crescând mai rapid decât economia în ansamblul său. Cu toate acestea, într-un context plin de provocări, devine necesară adoptarea unor măsuri de reglementare care să amelioreze predictabilitatea și siguranța și să creeze condiții de concurență echitabile pe piața unică europeană.

În ciuda beneficiilor înregistrate de consumatori, exploatarea deplină a potențialului unei piețe competitive de telecomunicații este încă obstrucționată de implementarea ineficientă și inconsecventă a reglementărilor. De exemplu, abordarea accesului de generație nouă (NGA) este fragmentată și există diverse metode de reglementare privind stabilirea tarifelor de terminare a apelurilor în rețelele mobile. O abordare mai coerentă a acestor probleme de natură normativă, existente sau în curs de apariție, este necesară pentru ameliorarea siguranței și pentru a oferi atât consumatorilor, cât și întreprinderilor, posibilități sporite de a beneficia de o piață unică mai puternică și mai competitivă.

În cadrul efortului său de a asigura o reglementare eficace și coerentă, Comisia finalizează o recomandare privind reglementarea tarifelor de terminare a apelurilor telefonice în rețele fixe și în rețele mobile și pregătește o recomandare privind reglementarea accesului la rețelele NGA.

La nivel mai general, propunerile Comisiei[2] de reformare a cadrului de reglementare al UE vizează împuternicirea consumatorilor, stimularea concurenței veritabile și înlăturarea obstacolelor structurale care încă mai împiedică dezvoltarea pieței interne. Aceste propuneri sunt examinate în prezent de către Parlamentul European și Consiliu.

Prezenta comunicare descrie evoluția sectorului de comunicații electronice în cursul anului 2008[3].

2. EVOLUțIA PIEțEI

În 2008, sectorul UE al telecomunicațiilor a continuat să crească cu o rată de 1,3%[4] în termeni reali, față de o creștere reală a PIB de 1% pentru economia în ansamblul său. Datorită stabilității fluxurilor de lichidități ale majorității operatorilor, sectorul a rezistat mai bine decât alte sectoare în fața deteriorării conjuncturii economice, dar, ca și restul economiei, se confruntă în prezent cu dificultăți privind accesul la credite, care va afecta, în mod inevitabil, capacitatea sa de a investi.

Prețurile celor mai multe servicii standard de comunicații au continuat să scadă, iar sectorul comunicațiilor electronice a continuat să aibă un efect moderator asupra inflației. Per ansamblu, consumatorul european mediu al serviciilor de comunicații electronice a fost mai avantajat în 2008 decât în anul anterior.

[pic]

De asemenea, consumatorii au beneficiat și de o ofertă mai importantă de noi servicii, cum ar fi serviciile de telefonie mobilă sau fixă în bandă largă prin fibră optică, care au dus la creșterea concurenței potențiale în funcție de rețele. O caracteristică importantă a anului 2008 a fost creșterea portabilității, atât pentru numerele de telefonie fixă, cât și pentru numerele de telefonie mobilă, ceea ce facilitează schimbarea operatorului și este un instrument cheie pentru stimularea competiției.

La rândul său, UE a accentuat aceste tendințe intervenind acolo unde concurența era insuficientă pentru a conduce la scăderea prețurilor. Un bun exemplu este reprezentat de regulamentul privind roaming-ul în UE[5], care a condus la o scădere cu aproximativ 60% a prețurilor la serviciile de roaming. În 2009, domeniului de aplicare al regulamentului privind roaming-ul, care este în prezent dezbătut în cadrul parlamentului European și al Consiliului, este prevăzut să fie extins la tarifele excesive pentru mesajele scrise (SMS) și pentru transmisia de date în roaming.

Investiții și venituri

În 2008, veniturile sectorului de telecomunicații s-au ridicat la peste 52% din veniturile întregului sector TIC. Datele pentru 2007 colectate de autoritățile naționale de reglementare arată că veniturile sectorului UE al telecomunicațiilor au atins aproape 357 miliarde EUR, adică 2,9% din PIB.

[pic]

Datele privind investițiile în Țările de Jos și Regatul Unit provin din estimări realizate de OCDE.

[pic]

Investițiile au crescut cu aproximativ 1,5% în 2007, acesta reprezentând al șaselea an de creștere consecutivă. Este probabil ca această tendință să continue în 2008, dar la un nivel mai scăzut ca urmare a crizei financiare[6].

Capitalizarea de piață a sectorului de telecomunicații s-a redus de la începutul lui 2008, dar această scădere a fost mai puțin marcată decât cea a altor sectoare. Indicele Dow Jones SXKP[7], care măsoară performanța sectorului în ansamblul său, a scăzut cu 20%, față de o scădere cu 25% pentru economia în ansamblul său[8].

Telefonia mobilă

Piața telefoniei mobile rămâne componenta cea mai dinamică a sectorului de comunicații electronice, datorită creșterii volumului de apeluri și utilizării serviciilor de telefonie mobilă în bandă largă.

În general prețurile serviciilor de telefonie mobilă au scăzut în cursul anului, în principal ca urmare a diminuării prețurilor serviciilor vocale de telefonie mobilă și ale SMS-urilor naționale. Veniturile mai scăzute care au rezultat pentru operatori au fost parțial compensate de creșterea volumelor de vânzări. Totuși, conform graficului de mai jos, prețurile variază în continuare în mod semnificativ, în întreaga UE. Unele variații pot într-adevăr reflecta diferențe la nivelul costurilor și al puterii de cumpărare locale, în timp ce alte variații pot fi generate de deosebirile dintre modelele de afaceri sau de condițiile de competitivitate, dar, per ansamblu, variațiile sunt atât de ridicate încât este puțin probabil ca diferențele să fie generate numai de acești factori. Diferențele de reglementare dintre statele membre par să contribuie în mod semnificativ la aceste variații.

[pic]

[pic]

În scopul graficelor de mai sus au fost utilizate coșuri bazate pe metodologia OCDE din 2002[9].

Începând cu 2004, tarifele telefoniei mobile, măsurate de așa-numita „metodologie OCDE a coșurilor” („OECD baskets methodology”) au scăzut cu 34,5% pentru toate profilurile de consumatori.

Serviciile de internet mobil reprezintă în prezent aproximativ 3% din cifra de afaceri a sectorului și continuă să prezinte semne importante de creștere. Creșterea cererii de servicii de telefonie mobilă în bandă largă demonstrează că este necesară o abordare mai coordonată a gestionării spectrului de frecvențe la nivel comunitar, aceasta reprezentând un obiectiv central al propunerilor de revizuire ale Comisiei.

SMS-urile generează, conform estimărilor, 11% din veniturile totale ale operatorilor de telefonie mobilă. În timp ce prețurile per SMS au fost stabile, operatorii vând SMS-urile în cantitate mare, ceea ce poate conduce la un preț foarte scăzut per SMS național și poate genera volume considerabile. Anul trecut a devenit evident faptul că unii operatori începuseră să ofere servicii de date la tarife fixe. Veniturile obținute din serviciile de internet mobil sunt mai ridicate în Europa decât în Statele Unite ale Americii.

Totuși, aceste tendințe de la nivel național nu se reflectă în prețurile SMS-urilor în roaming și, într-o anumită măsură, nici în prețurile pentru serviciile de transmisie de date în roaming, care rămân nejustificat de ridicate în întreaga Europă. Din aceste motive, Comisia a adoptat propuneri de extindere a regulamentului actual privind roaming-ul, pentru a include aceste servicii.

Rata medie de penetrare a telefoniei mobile în UE, care se afla deja la un nivel foarte ridicat anul trecut, a continuat să crească de la 112% la 119%[10]. Utilizarea serviciilor 3G crește, la rândul său, numărul lor de utilizatori fiind estimat la 91,3 milioane în UE (15,5% din totalul abonaților operatorilor de telefonie mobilă) la sfârșitul anului 2008. Cota medie de piață a marilor operatorilor a scăzut cu aproximativ 3%, după ce fusese stabilă în ultimii doi ani.

[pic]

Tarifele de terminare a apelurilor în rețelele mobile

Intervenția autorităților naționale de reglementare a redus în continuare tarifele de terminare a apelurilor în rețelele mobile, acestea rămânând totuși destul de ridicate. În octombrie 2008, valoarea medie a acestor tarife era de 8,55 eurocenți, indicând o scădere cu 11,6% față de valoarea de 9,67 cenți din octombrie 2007. Tarifele variază în continuare în mod considerabil, de la 2,10 cenți în Cipru la 15,92 cenți în Bulgaria.

Telefonia vocală fixă

În 2008, veniturile pieței tradiționale a telefoniei fixe pentru apeluri de voce au continuat să scadă cu 5%, o evoluție similară celei din 2007. Substituția serviciilor bazate pe rețelele comutate tradiționale cu servicii de telefonie mobilă și în bandă largă (de exemplu tehnologia de voce pe bandă largă) explică în mare parte această tendință.

În medie, cotele de piață ale operatorilor tradiționali de telefonie fixă sunt în curs de stabilizare, deși în unele țări acestea au crescut. A avut loc o creștere considerabilă a accesului direct furnizat de noi operatori: cinci puncte procentuale între luna iulie 2007 și luna iulie 2008, în care a ajuns la 18,6% din abonați.

Prețurile se stabilizează, în general, deși au crescut pe unele piețe locale de apeluri. În ceea ce privește piața interconexiunii fixe, prețurile de gros se stabilizează la rândul lor.

[pic]

Telefonia VoIP și convergența

Telefonia VoIP continuă să înlocuiască telefonia vocală fixă tradițională. Cota de piață gestionată de VoIP aproape s-a dublat, ridicându-se la 8,33% din piața UE.

12,25% din populația europeană se abonează acum la oferte grupate, ceea ce reprezintă o creștere de 33,3% față de anul trecut[11].

Stabilirea tarifurilor

Prețurile apelurilor naționale de 3 minute, precum și ale celor de 10 minute au scăzut cu 11,7% în cursul anului, ceea ce reprezintă cea mai importantă scădere din 2004 până în prezent.

[pic]

Banda largă

Rata de penetrare a benzii largi fixe a continuat să crească în 2008 cu adăugarea a 14 milioane de noi linii, ceea ce a ridicat media penetrării din UE la 22,9%.

[pic]

În ceea ce privește penetrarea benzii largi, țările europene mai performante au rămas lideri mondiali. Nouă țări europene se află în acest moment înaintea Statelor Unite ale Americii, în timp ce UE recuperează decalajul față de Japonia și Australia.

[pic]

Diferența dintre statul european cel mai performant și statul european cel mai puțin performant se reduce, deși se află la un nivel destul de ridicat: 26,3 puncte procentuale între cel mai puțin performant (Slovacia) și cel mai performant (Danemarca).

DSL rămâne tehnologia de bandă largă principală în EU, dar tehnologiile alternative devin din ce în ce mai importante (fibra optică și tehnologiile fără fir). Produsele bazate pe bucle locale cu acces necondiționat au înregistrat în continuare o creștere ridicată și reprezintă în prezent 69,3% din totalul liniilor DSL utilizate de noii operatori. Prețurile de gros ale accesului scad. Comisia va lua în calcul consecințele acestei evoluții în recomandarea sa privind NGA.

Prețurile abonamentelor la banda largă continuă să scadă.

[pic]

Trei sferturi dintre liniile de bandă largă din UE oferă viteze de descărcare de cel puțin 2 megabiți pe secundă (Mbps), viteză care permite, de exemplu, recepționarea programelor TV prin internet.

[pic]

Banda largă mobilă începe să fie utilizată (13% penetrare medie). Numărul de conexiuni mobile în bandă largă care utilizează exclusiv carduri/modemuri/chei speciale pentru date, este totuși semnificativ mai redus (2,8% penetrare). Abonamentul la banda largă mobilă devine în acest moment o alternativă viabilă la banda largă fixă într-o serie de țări, chiar dacă tehnologiile mobile oferă, în general, viteze de transmisii inferioare față de tehnologiile cu fir.

[pic]

Politicile statelor membre care urmăresc reducerea decalajului digital încep să dea roade, dar rămân încă multe de făcut pentru diminuarea în continuare a acestuia. La sfârșitul anului 2007, rețelele DSL erau disponibile pentru 93% din populația europeană, dar 30% din populația rurală nu beneficiază încă de acces la acestea[12].

3. CADRUL DE REGLEMENTARE

Cadrul instituțional

Independența autorităților naționale de reglementare

Independența autorităților naționale de reglementare constituie o condiție prealabilă pentru asigurarea imparțialității și eficacității reglementării sectorului. Independența poate fi compromisă în special în cazul în care statele membre încă dețin controlul asupra operatorilor. Comisia a trebuit să lanseze proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva Lituaniei, Letoniei și Luxemburgului pentru a garanta separarea efectivă între funcțiile de reglementare și cele de proprietate/control. Cauza privind Luxemburgul a fost încheiat la începutul anului 2009. Condițiile de numire sau revocare a șefului unei autorități naționale de reglementare (NRA) au condus Comisia la sesizarea Curții de Justiție în privința Poloniei și la lansarea unei proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva României. Serviciile Comisiei examinează și condițiile în care șeful ANR slovace a fost destituit. Separarea efectivă a funcțiilor de reglementare și control în Bulgaria a condus Comisia la închiderea procedurii de încălcare a dreptului comunitar lansată împotriva acestui stat.

Competențele și resursele autorităților naționale de reglementare

În timp ce resursele constituie o problemă preocupantă pentru unele state membre, marea parte a autorităților naționale de reglementare par, în general, să dispună de puterile legale adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute de cadrul de reglementare. Comisia a deschis o procedură de încălcare a dreptului comunitar împotriva Suediei din cauza inexistenței autorității competente pentru abordarea conflictelor privind interconectarea.

Recursuri

Recursurile sistematice și procedurile de lungă durată continuă să afecteze securitatea juridică și implementarea efectivă a cadrului într-o serie de state membre (cum ar fi Belgia, Ungaria, Portugalia, România și Suedia). În schimb, eforturi de soluționare a acestor probleme au fost realizate în Grecia și Polonia. Între timp, Curtea de Justiție a oferit clarificări privind tipurile de întreprinderi sau utilizatori care au drept de apel la deciziile luate de autoritățile naționale de reglementare, ceea ce ar trebui să conducă la sporirea numărului de părți cu drept de apel în anumite state membre ( cum ar fi Suedia) și va intensifica protecția juridică prin ameliorarea situației concurenților.

Măsuri de reglementare

Analiza de piață

A fost realizat un progres semnificativ în ceea ce privește al doilea ciclu de analize de piață și, în unele cazuri, un al treilea ciclu a debutat deja (de exemplu în Finlanda, Austria și Ungaria). Având în vedere notificări recente, primul ciclu de analize de piață s-a încheiat în toate statele membre, cu excepția Bulgariei, Poloniei și României.

Măsurile corective

Multe state membre nu reușesc să implementeze și să aplice măsurile corective într-un mod corect sau în timp util. Pe lângă Regatul Unit, alte state membre au luat în calcul posibilitatea instaurării unei forme de separare a operatorului cu putere semnificativă de piață, sau chiar au început separarea în cauză. În Suedia, o lege a fost adoptata pentru a permite ANR să impună separarea funcțională a operatorului tradițional, cu condiția aprobării de către Comisie.

Pe baza experienței sale privind implementarea cadrului de reglementare, Comisia va continua să sprijine și să lucreze cu autoritățile naționale de reglementare în scopul ameliorării predictabilității și securității pieței.

Lipsa coerenței în aplicarea soluțiilor continuă să reprezinte o problemă după cum reiese din cele indicate mai jos.

Banda largă

În timp ce mai multe produse de acces cum ar fi bitstream-ul sau DSL-ul simplu („naked DSL”) au devenit într-un final disponibile în unele țări (de exemplu în Germania, Slovenia, Spania), în alte țări (de exemplu în Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Cipru, Suedia, Letonia) problemele precum lipsa sau întârzierea aplicării soluțiilor impuse, condițiile tehnice sau economice inadecvate produselor de acces disponibile sau discrepanța dintre condițiile aplicabile diverselor produse de acces au frânat adoptarea produselor în cauză, fiind dificil pentru operatorii alternativi să concureze în acest context.

Abordările privind obligațiile de control al fixării prețurilor de pe piața de gros a accesului în bandă largă variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Unele autorități naționale de reglementare se bazează pe metodologii ale prețului cu amănuntul din care se scad unele elemente („retail minus”) iar altele aplică orientarea în funcție de costuri. Unele autorități naționale de reglementare nu au reușit să pună în aplicare obligațiile impuse de orientarea în funcție de costuri și se bazează între timp pe alte metode precum analiza comparativă (de exemplu Portugalia, Polonia).

Autoritățile naționale de reglementare se confruntă cu o provocare majoră privind reglementarea ofertelor grupate în scopul garantării faptului că operatorii își păstrează capacitatea de a concura.

Problema NGA constituie în continuare o provocare din punct de vedere al reglementării și. în timp ce multe autorități naționale de reglementare au început să reflecteze asupra unei reglementări a NGA și să adopte măsurile adecvate, altele se află numai la stadii incipiente ale discuțiilor, ceea ce generează insecuritate pentru operatori, precum și o lipsă de coerență între statele membre.

Unele autorități naționale de reglementare au retras obligațiile impuse asupra pieței de gros a accesului în bandă largă, definind piețe geografice diferite (Regatul Unit și Portugalia).

Telefonia mobilă

În ceea ce privește metodologiile de calculare a tarifelor de terminare a apelurilor, încă mai există abordări divergente. În unele statele membre nu este impusă nicio reglementare a prețurilor, tarifele de terminare a apelurilor trebuind să fie negociate la nivel comercial (de exemplu Slovacia). De asemenea, există în continuare diferențe la nivelul UE în ceea ce privește fixarea unor tarife de terminare a apelurilor simetrice sau asimetrice. După cum s-a menționat deja, un rezultat al acestei diversități a practicilor este variația semnificativă a tarifelor de terminare a apelurilor de la o țară la alta.

Telefonia fixă

În ceea ce privește piețele de terminare a apelurilor, statele membre au aplicat diverse metodologii de contabilitate a costurilor, cum ar fi modelul LRIC (model de costuri incrementale pe termen lung) sau costurile istorice.

Numeroase autorități naționale de reglementare au retras reglementările privind piața cu amănuntul a apelurilor ( de exemplu Germania, Spania, Franța, Republica Cehă, Irlanda, Țările de Jos).

În cursul procesului comunitar de consultare, Comisia a observat o practică prin care, deși se schimba definiția pieței ca răspuns la îngrijorările Comisiei, soluțiile impuse pe acea piață, asupra căreia Comisia avea puteri limitate, produceau aceleași efecte ca și când definiția pieței nu ar fi fost schimbată. Propunerea Comisiei de reformare a cadrului de reglementare al UE ar evita o astfel de situație, permițându-i Comisiei să acționeze și în cazul în care soluțiile propuse de o autoritate națională de reglementare riscă să pună în pericol funcționarea eficientă a pieței unice.

Gestionarea spectrului de frecvențe

- În general, deciziile adoptate de Comisie până în 2007 privind armonizarea spectrului de frecvențe radio au fost implementate de marea parte a statelor membre, excepție făcând decizia privind disponibilitatea armonizată a informațiilor referitoare la utilizarea spectrului de frecvențe radio în cadrul Comunității. Între timp, unele state membre (de exemplu Danemarca, Grecia, Țările de Jos și Portugalia) au luat măsuri pentru integrarea unor abordări bazate pe piață în metodele lor de gestionare a spectrului.

- În noiembrie 2008, Comisia a propus actualizarea și simplificarea directivei GSM pentru a permite introducerea noilor servicii de telefonie mobilă, începând cu serviciile UMTS, în banda de 900 MHz. Mai multe state au luat măsuri concrete de reglementare pentru a permite utilizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și 1800 MHz de către serviciile care se bazează pe alte tehnologii decât pe cea GSM.

La nivelul UE, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o decizia[13] privind selectarea și autorizarea sistemelor care furnizează servicii mobile de comunicații prin satelit (MSS), care vizează crearea unei piețe unice pentru serviciile mobile de comunicații prin satelit paneuropene.

Rezultă că sunt necesare eforturi suplimentare pentru asigurarea unei implementări efective a deciziilor Comisiei privind armonizarea spectrului de frecvențe.

Dividendul digital

În timp ce unele state membre (cum ar fi Finlanda, Franța, Regatul Unit) au sesizat oportunitatea prezentată de dividendul digital pentru favorizarea dezvoltării serviciilor inovatoare, alte state intenționează să păstreze tot dividendul digital sau cea mai mare parte a acestuia pentru aplicațiile radiodifuziunii. Unele state membre nu au luat încă o decizie cu privire la acest aspect. În 2009, Comisia va elabora măsurile necesare pentru rezervarea și coordonarea acestor benzi la nivelul UE.

4. INTERESELE CONSUMATORILOR

Transparența tarifelor

Garantarea tarifelor transparente și a informațiilor actualizate referitoare la termenii și condițiile generale constituie una dintre principalele măsuri de protecție ale consumatorilor prevăzute de directiva serviciului universal.

În acest context, deși sunt necesare și alte acțiuni, unele state membre au recunoscut necesitatea luării unor măsuri pentru ameliorarea transparenței tarifelor. Diverse instrumente de comparare a prețurilor pe internet au fost elaborate într-o serie de state membre. Acolo unde aceste instrumente există, se observă o tendință evidentă de extindere a domeniului lor de aplicare asupra altor platforme, precum și asupra ofertelor grupate.

Transparența informațiilor privind vitezele conexiunilor și menținerea calității serviciilor în bandă largă suscită din ce în ce mai multă atenție din partea consumatorilor.

Mai multe state membre au luat măsuri de asigurare a unor garanții pentru consumatori cu privire la furnizarea vitezei conexiunii în bandă largă. Coduri de practică, acorduri voluntare cu întreprinderile și diverse măsuri privind calitatea serviciilor adoptate în Ungaria, Grecia, Letonia, Franța și Spania definesc exigențe clare privind viteza conexiunilor în bandă largă.

Mai multe state membre au introdus, de asemenea, măsuri de sporire a transparenței în ceea ce privește numerele cu tarif special și alte servicii care utilizează numere non-geografice, în cazul cărora lipsa informațiilor privind tarifele reprezintă adesea motive de îngrijorare.

Serviciul universal

În urma revizuirii periodice a domeniul de aplicare a serviciul universal, Comisia a publicat, în 2008, o comunicare privind acest subiect și a inițiat în acest fel o dezbatere europeană ambițioasă privind viitorul serviciului universal, care abordează în mod special serviciile în bandă largă.

Mai multe state membre (de exemplu Republica Cehă, Danemarca, Ungaria și Letonia) au limitat domeniul de aplicare al obligațiilor actuale de serviciu universal, deoarece unele elemente ale acestuia sunt furnizate de piață fără să fie necesară desemnarea unei întreprinderi anume.

În iunie 2008, Curtea Europeană de Justiție a pronunțat o hotărâre importantă privind Franța, prin care denunța o regulă națională conform căreia numai acele întreprinderi capabile să furnizeze serviciul universal pentru întreg teritoriul național puteau fi desemnate. Potrivit Curții de Justiție, statele membre au obligația de a asigura furnizarea serviciului universal într-un mod rentabil, respectând în același timp principiile obiectivității, nediscriminării și distorsiunii minime a pieței.

Multe state membre par să fi întâmpinat dificultăți în stabilirea unor anuare și servicii de informații telefonice complete incluzând atât abonații la serviciile de telefonie fixă, cât și cei la serviciile de telefonie mobilă care au acceptat să figureze pe liste. Comisia a deschis în total 11 proceduri de încălcare a dreptului comunitar din acest motiv, toate fiind închise pe măsură ce serviciile au devenit disponibile, cu excepția cauzei privind Portugalia care se află în prezent pe rol la CEJ. Totuși, în Bulgaria și România, anuarele și serviciile de informații telefonice complete nu sunt încă disponibile.

Furnizorii de servicii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ratele reținerilor aplicate de operatorii rețelelor de telefonie mobilă apelurilor spre serviciile de informații telefonice.

Portabilitatea numerelor

Portabilitatea numerelor este în prezent disponibilă atât pentru utilizatorii numerelor de telefonie mobilă, cât și pentru cei ai numerelor de telefonie fixă în toate statele membre , cu excepția Bulgariei (pentru numerele de telefonie fixă), care beneficiază de o derogare până în ianuarie 2009, în temeiul acordului de aderare.

Totalitatea numerelor de telefonie mobilă portate a crescut în cursul anului trecut (s-au înregistrat 14,1 milioane de noi portări de numere în 2008)[14]. De la introducerea portabilității până în octombrie 2008, 60,2 milioane de abonați (10,3% din numerele de telefonie mobilă) și-au portat numărul (8,3% în octombrie 2007).

De la introducerea portabilității numerelor de telefonie fixă până în octombrie 2008, aproape 26 milioane de abonați și-au portat numărul (o creștere de 37% față de 2007).

Tarifele aplicate portabilității numerelor variază în mod considerabil. În timp ce în unele țări, cum ar fi Estonia și Spania (pentru numerele de telefonie mobilă) și Germania (pentru numerele de telefonie fixă) nu se aplică taxe de gros, în Slovacia aceste taxe se ridică la 49 EUR pentru portabilitatea numerelor de telefonie fixă, iar în Malta ele ating 45 EUR pentru portabilitatea numerelor de telefonie mobilă.

[pic]

Aspectul duratei este extrem de important. În octombrie 2008, durata medie europeană pentru portarea numărului de telefonie mobilă era de 8,5 zile iar cea pentru numărul de telefonie fixă era de 7,5 zile (7,8 zile în octombrie 2007).

Durata respectivă variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul, acest lucru neputând fi justificat prin circumstanțe naționale. Există, prin urmare, o marjă considerabilă de reducere a timpului necesar pentru portarea numerelor, motiv pentru care Comisia a recomandat o durată de o zi în propunerile sale de revizuire. Cel puțin șase state membre (Regatul Unit, Portugalia, Spania, Slovacia, Italia și Polonia) au propus reducerea timpului necesar pentru portarea numerelor la minimum o zi și maximum cinci zile.

[pic]

(Datele pentru Danemarca și Luxemburg nu sunt disponibile)

Numărul european de urgență 112

Numărul european unic de urgență 112 poate fi format pentru a contacta serviciile de urgență, de pe telefoane fixe sau mobile, gratuit, oriunde în UE. Totuși, există încă domenii în care se pot aduce ameliorări, cum ar fi localizarea apelantului în cazul apelurilor la numărul 112 efectuate de pe telefoane mobile, gestionarea apelurilor și sensibilizarea populației.

Procedura de încălcare a dreptului comunitar lansată împotriva Bulgariei din cauza faptului că numărul 112 nu era disponibil a fost închisă în 2009, iar din cele șapte proceduri de încălcare a dreptului comunitar motivate de nefurnizarea începând cu 2009 a informațiilor privind localizarea apelantului în cazul apelurilor la 112, patru s-au finalizat cu hotărâri judecătorești (Țările de Jos, Lituania, Slovacia și Italia). Până în acest moment, numai Slovacia s-a conformat deciziei Curții. De asemenea, Comisia a lansat o procedură de nerespectare a dreptului comunitar împotriva Italiei pe motiv că aceasta nu a luat măsurile necesare pentru gestionarea apelurilor la numărul 112 și pentru asigurarea unor răspunsuri la aceste apeluri la fel de eficace ca și în cazul apelurilor la alte numere de urgență naționale.

În iunie 2008, Comisia a lansat un site web[15] dedicat numărului 112, care oferă informații în toate limbile oficiale ale UE. În cadrul eforturilor de sensibilizare cu privire la numărul 112, data de 11 februarie a fost declarată ziua numărului european de urgență 112, iar Comisia va continua promovarea numărului 112 și diseminarea celor mai bune practici în statele membre.

Confidențialitatea și comunicațiile electronice

În ciuda inițiativelor de cooperare internațională privind respectarea legislației, garantarea unei confidențialități și unei securități veritabile în cadrul comunicațiilor electronice rămâne problematică, în special pe internet, după cum o demonstrează mai multe încălcări ale normelor de securitate sau strategii comerciale controversate pe internet din statele membre (de exemplu Germania, Regatul Unit, Malta).

5. CONCLUZII

În 2008, sectorul telecomunicațiilor a continuat să crească și să dea dovadă de o bună rezistență în contextul unei situații economice dificile. Cu toate că situația concurențială se ameliorează iar noile tehnologii sunt adoptate progresiv, există o lipsă dovedită de coerență a metodelor de reglementare care vizează eliminarea blocajelor persistente și utilizarea fibrei optice.

Într-un mediu din ce în ce mai problematic, este crucială asigurarea unei implementări efective și a unor metode de reglementare coerente, care reprezintă obiectivele principale ale reformei cadrului de reglementare inițiat de Comisie în noiembrie 2007. Este necesară încheierea cât mai rapidă a revizuirii în vederea progresării pe calea finalizării pieței unice, a oferirii unei certitudini juridice actorilor pieței și furnizării unor beneficii suplimentare consumatorilor.

[1] Criza actuală diferă de recesiunea din 2002, care a afectat în special sectorul telecomunicațiilor.

[2] COM(2007) 697-699.

[3] Cu excepția cazului în care se specifică altfel, situația este cea existentă la 31 decembrie 2008, iar datele de piață sunt cele de la 1 octombrie 2008.

[4] EITO noiembrie 2008.

[5] http://ec.europa.eu/information_society/activities/roaming/regulation/index_en.htm

[6] EITO noiembrie 2008.

[7] Indicele Dow Jones SXKP Telecoms (din 22 august 2008): a se vedea anexa pentru componente.

[8] Astfel cum este măsurată de indicele Dow Jones 50 Stoxx.

[9] Mai multe detalii sunt disponibile în anexe.

[10] Conform datelor de la OCDE, rata de penetrare a telefoniei mobile atingea, în 2007, 87% pentru Statele Unite ale Americii și 84% pentru Japonia.

[11] Ofertă grupată înseamnă oferta comercială a două sau mai multe servicii vândute ca o ofertă unică și propuse la un preț unic.

[12] COM(2008) 572 privind domeniul de aplicare a serviciului universal – Comisia a lansat o dezbatere având ca temă viitorul serviciului universal, punând în special accentul asupra serviciilor în bandă largă.

[13] Nr. 626/2008/CE.

[14] Datele pentru Regatul Unit nu sunt disponibile.

[15] http://ec.europa.eu/112