52008PC0229

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 30.4.2008

COM(2008) 229 final

2008/0090 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXT

Punerea în aplicare a dreptului de acces public la documente

Articolul 255 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, conferă oricăror cetățeni ai Uniunii Europene și oricăror persoane fizice sau juridice care își au reședința sau sediul într-un stat membru drept de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Principiile și limitele care reglementează exercitarea acestui drept de acces au fost stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1049/2001[1] privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, aplicabil de la 3 decembrie 2001.

Într-un raport privind punerea în aplicare a regulamentului, publicat la 30 ianuarie 2004, Comisia a ajuns la concluzia că acesta a funcționat foarte bine. De aceea, a considerat că nu este necesară modificarea în viitorul apropiat a regulamentului, având în vedere că acesta trebuia oricum revizuit după intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.

Motive pentru revizuirea regulamentului existent

La 9 noiembrie 2005, Comisia a decis să lanseze „Inițiativa europeană în materie de transparență”[2], o campanie pentru o mai mare transparență, care a inclus și revizuirea regulamentului.

În ceea ce privește Parlamentul European, acesta a invitat Comisia într-o rezoluție adoptată la 4 aprilie 2006[3] să prezinte propuneri de modificare a regulamentului.

Între timp, la 6 septembrie 2006, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un nou regulament privind aplicarea Convenției de la Aarhus[4] pentru instituțiile și organismele comunitare, care are legătură cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în ceea ce privește accesul la documentele care conțin informații privind mediul.

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 este aplicat de șase ani, iar în acest timp instituțiile au acumulat mai multă experiență în ceea ce privește punerea sa în aplicare. În plus, s-a dezvoltat un corp de jurisprudență, iar Ombudsman -ul European a rezolvat o serie de plângeri. De aceea, instituțiile sunt în situația de a reexamina modul de funcționare a regulamentului și de a-l modifica în consecință.

Ca un prim pas în procesul de revizuire, Comisia a publicat, la 18 aprilie 2007, o carte verde care a constituit baza pentru o consultare publică privind această chestiune[5]. Rezultatul acestei consultări a fost rezumat într-un raport publicat în ianuarie 2008.

ASPECTE LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN PROCESUL DE REVIZUIRE

Rezoluția Parlamentului European din 4 aprilie 2006

În rezoluția din 4 aprilie 2006 menționată anterior, Parlamentul a formulat cinci recomandări, pe care Comisia le-a luat în considerare în mod corespunzător când a redactat prezenta propunere.

Domeniul de aplicare al temeiului juridic și obiectul regulamentului

Conform Parlamentului, preambulul regulamentului ar trebui să clarifice faptul că articolul 255 din Tratatul CE constituie temeiul juridic pentru punerea în aplicare a principiilor de deschidere și de proximitate și este un temei juridic central pentru transparență și confidențialitate.

Având în vedere că articolul 255 se referă la accesul public la documente, Comisia propune clarificarea în consecință, în articolul 1, a obiectului regulamentului.

Transparența legislativă deplină

Toate documentele care servesc la elaborarea actelor juridice trebuie să fie direct accesibile publicului.

Această recomandare este pe deplin acceptată și luată în considerare în articolul 12.

Normele privind confidențialitatea

Parlamentul a recomandat să se prevadă în regulament norme privind clasificarea documentelor și să se asigure controlul parlamentar al aplicării acestor norme, precum și al accesului la astfel de documente.

Clasificarea documentelor nu exclude automat dreptul de acces public la acestea. De aceea, Comisia consideră că normele specifice privind clasificarea și utilizarea informațiilor clasificate nu ar trebui prevăzute într-un regulament privind accesul public.

Accesul la documentele statelor membre

Parlamentul a dorit să limiteze și să definească mai bine posibilitatea statelor membre de a se opune divulgării conținutului documentelor lor.

Noul articol 5 alineatul (2) care ține, de asemenea, cont de o hotărâre a Curții de Justiție în acest domeniu, stipulează că statele membre trebuie să indice motivele pentru care solicită unei instituții să nu divulge conținutul documentelor care provin de la acestea.

Registre și norme de arhivare

Parlamentul recomandă înființarea unui punct unic de acces în ceea ce privește documentele care servesc la elaborarea legislației, o interfață comună pentru registrele instituțiilor și norme comune de arhivare a documentelor.

Comisia este pe deplin de acord cu această recomandare. Cu toate acestea, recomandarea poate fi pusă în aplicare fără modificarea regulamentului.

Rezultatele consultării publice

Răspunsurile la întrebările supuse consultării publice pot fi rezumate după cum urmează[6]. În actuala propunere, Comisia a luat în considerare opiniile majorității respondenților pentru fiecare dintre punctele abordate în cartea verde.

Difuzare activă

Registrele și site-urile internet ar trebui să fie mai ușor de accesat și mai armonizate. Obiectul registrelor Comisiei ar trebui extins. Cetățenii ar aprecia o politică mai proactivă în ceea ce privește divulgarea conținutului documentelor.

Articolul 12 se referă la o politică activă de transparență în ceea ce privește legislația. Articolul 11 și articolul 12 modificat oferă un temei juridic adecvat pentru crearea unor registre și a unor site-uri internet mai cuprinzătoare și mai ușor de accesat.

Alinierea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 la dispozițiile Convenției de la Aarhus

Propunerea de a alinia regulamentul la dispozițiile privind accesul la informațiile privind mediul [Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 de punere în aplicare a Convenției de la Aarhus] a întrunit o susținere largă. Rezervele formulate au provenit în principal de la organizațiile neguvernamentale din domeniul mediului și de la sectoarele chimic și biotehnologic.

Alinierea este reflectată în modificările aduse la articolul 4 alineatele (1) și (2) și articolul 5 alineatul (2).

Protecția datelor cu caracter personal

Practica actuală, care constă în eliminarea numelor și a altor date cu caracter personal din documentele care sunt divulgate, a fost percepută ca fiind prea restrictivă, în special atunci când persoanele respective acționează în calitate de autoritate publică. Tribunalul de Primă Instanță a emis o hotărâre privind această problemă (a se vedea punctul 2.3.1 de mai jos).

Dispoziția respectivă a fost reformulată în consecință în noul articol 4 alineatul (5).

Protecția intereselor comerciale

Autoritățile publice și sectorul privat consideră că normele actuale sunt echilibrate. Cu toate acestea, ziariștii, organizațiile neguvernamentale și majoritatea cetățenilor consideră că interesului divulgării conținutului documentelor ar trebui să i se acorde o importanță sporită.

De aceea, Comisia nu propune modificarea acestei dispoziții.

Soluționarea cererilor excesive

O majoritate redusă a statelor membre și sectorul privat sunt în favoarea adoptării unor măsuri specifice de derogare de la normele obișnuite atunci când este vorba despre soluționarea cererilor excesive. Statele membre insistă asupra faptului că astfel de măsuri ar trebui să fie bazate pe criterii obiective. Ombudsman -ul, o minoritate semnificativă a statelor membre și organizațiile neguvernamentale se opun adoptării de norme specifice în cazul cererilor excesive.

Comisia nu propune o dispoziție privind respingerea cererilor care pot fi calificate drept excesive. În schimb, se propune extinderea posibilității de a solicita clarificări, în temeiul articolului 6 alineatul (2), în cazurile în care documentele solicitate nu pot fi identificate cu ușurință.

Noțiunea de „document”

Percepția generală referitoare la acest aspect este că actuala definiție largă ar trebui păstrată. O clarificare privind bazele de date, așa cum s-a sugerat în cartea verde, ar fi binevenită.

Articolul 3 litera (a) modificat definește mai precis ce este un „document” și se referă și la informațiile conținute în bazele de date electronice.

Termene de aplicare a excepțiilor

Sugestia de a defini evenimentele anterior cărora documentele nu ar fi accesibile nu a întrunit un sprijin larg. Pe de altă parte, divulgarea sistematică a conținutului documentelor după anumite evenimente specifice, precum și cu mult înainte de limita de 30 de ani prevăzută pentru deschiderea arhivelor a fost salutată. Cu toate acestea, experiența a demonstrat că trebuie refuzat în mod sistematic accesul la documentele privind procedurile judiciare sau cvasi-judiciare înainte de organizarea unei audieri publice sau de adoptarea unei hotărâri finale. Această abordare a fost, de asemenea, confirmată de jurisprudență (a se vedea punctul 2.3.3).

Comisia propune adaptarea articolului 2.

Domeniul de aplicare al regulamentului

O mare parte din respondenții la cartea verde au solicitat o extindere a domeniului de aplicare al regulamentului la toate instituțiile, organismele și agențiile comunitare.

O asemenea extindere nu este posibilă în temeiul actualului tratat, dar va fi obținută atunci când Tratatul privind funcționarea Uniunii va intra în vigoare.

Accesul la documentele care provin de la statele membre

Această problemă a fost abordată atât de către unii respondenți, cât și în rezoluția Parlamentului European (a se vedea punctul 2.1.4 de mai sus). Între timp, această problemă a fost clarificată printr-o hotărâre a Curții de Justiție (a se vedea punctul 2.3.2).

Jurisprudența recentă

Printr-o serie de hotărâri, Tribunalul de Primă Instanță și Curtea de Justiție s-au pronunțat în ceea ce privește anumite probleme esențiale referitoare la aplicarea regulamentului, iar aceste hotărâri sunt luate în considerare în această propunere.

Accesul la datele cu caracter personal

În hotărârea din data de 8 noiembrie 2007, în cauza Bavarian Lager[7], Tribunalul de Primă Instanță a interpretat excepția privind protecția datelor cu caracter personal și a examinat legătura care există între Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și Regulamentul privind protecția datelor[8].

Legătura dintre regulamentele referitoare la accesul public și la protecția datelor cu caracter personal este clarificată în noul articol 4 alineatul (5).

Accesul la documentele care provin de la un stat membru

În data de 18 decembrie 2007, Curtea de Justiție a anulat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 30 noiembrie 2004 într-o cauză referitoare la dreptul statelor membre de a se opune divulgării de către instituții a conținutului documentelor care provin de la state[9].

Dispoziția existentă în articolul 4 alineatul (5) este înlocuită de noul articol 5 alineatul (2).

Aplicabilitatea excepțiilor înainte și după un anumit eveniment

În hotărârea sa din 13 aprilie 2005, într-o cauză referitoare la accesul la un dosar privind un cartel[10], Tribunalul de Primă Instanță a hotărât că, în principiu, o instituție care primește o cerere de acces la documente trebuie să facă o evaluare concretă și individuală a conținutului documentelor la care se referă cererea respectivă. Cu toate acestea, o asemenea evaluare individuală ar putea să nu fie necesară în cazul în care, datorită unor circumstanțe speciale ale cauzei, documentele cerute intră în mod evident sub incidența unei excepții de la dreptul de acces. Într-o hotărâre recentă, Tribunalul a considerat că observațiile scrise prezentate în fața instanțelor intră în mod evident sub incidența excepției care vizează protejarea procedurilor judiciare anterior stadiului de audiere[11].

Noi dispoziții au fost adăugate la articolul 2 alineatele (5) și (6).

MODIFICăRI ALE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1049/2001 PROPUSE

Obiectul și beneficiarii regulamentului – articolele 1 și 2

Formularea articolului 1 litera (a) a fost ușor modificată pentru a clarifica faptul că regulamentul urmărește să ofere acces public la documente. Această formulare este conformă cu temeiul juridic și a fost confirmată de jurisprudența Tribunalului de Primă Instanță[12].

Dreptul de acces va fi acordat oricărei persoane fizice sau juridice, indiferent de naționalitatea sa sau de statul în care își are reședința. Această formulare face ca regulamentul să fie conform cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 privind accesul la informațiile privind mediul[13]. Articolul 2 alineatul (1) este modificat în consecință, iar articolul 2 alineatul (2) este abrogat.

Domeniul de aplicare și definiții – articolele 2 și 3

În articolul 2 alineatul (2) se specifică faptul că regulamentul este aplicabil tuturor documentelor deținute de o instituție privind un subiect referitor la politicile, activitățile și deciziile care intră în sfera sa de responsabilitate. În textul actual, acest aspect este menționat în cadrul definiției noțiunii de „document”, în articolul 3 litera (a). Totuși, acest lucru are legătură mai degrabă cu domeniul de aplicare al regulamentului decât cu definiția noțiunii de „document”.

Un nou alineat (5) a fost adăugat la articolul 2, pentru a clarifica faptul că documentele prezentate instanțelor de către alte părți decât instituțiile nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului. Trebuie remarcat că, în prezent, Curtea de Justiție este exclusă din sfera de aplicare a dreptului de acces în temeiul articolului 255 din Tratatul CE și că Tratatul de la Lisabona extinde acest drept la Curtea de Justiție, dar numai în ceea ce privește documentele referitoare la activitățile administrative ale acesteia.

Accesul la documentele privind exercitarea competențelor de investigație ale unei instituții ar trebui să fie exclus atât timp cât decizia respectivă mai poate fi contestată printr-o acțiune în anulare sau atât timp cât ancheta nu a fost încheiată. În timpul acestei etape a anchetei, vor fi aplicate doar normele specifice în domeniu. Regulamentele privind concurența și măsurile de protecție comercială (antidumping, antisubvenție și de salvgardare), precum și procedurile prevăzute de regulamentele privind barierele comerciale conțin dispoziții referitoare la drepturile de acces privilegiat acordate părților interesate, precum și dispoziții privind publicarea[14]. Aceste norme ar fi compromise dacă publicul ar primi un acces extins în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Informațiile obținute de la persoane fizice sau juridice în cursul unor astfel de anchete ar trebui să continue să fie protejate și după ce decizia respectivă a devenit definitivă.

Definiția largă a noțiunii de „document”, din articolul 3 litera (a) este menținută. Cu toate acestea, un „document” există numai în cazul în care a fost transmis către destinatarii săi, a fost difuzat în cadrul instituției sau a fost înregistrat în alt mod. Pe de altă parte, definiția „documentului” ar trebui să includă datele din sistemele electronice, în măsura în care acestea pot fi extrase într-o formă lizibilă.

Excepții – articolul 4

Excepția care vizează protecția mediului, prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006, este adăugată la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pentru a alinia acest regulament la dispozițiile care rezultă din Convenția de la Aarhus. Din motive de claritate, liniuțele sunt înlocuite cu litere.

Tot pentru a alinia regulamentul la dispozițiile Convenției de la Aarhus, excepția care vizează protejarea intereselor comerciale, prevăzută la articolul 4 alineatul (2), nu se va aplica informațiilor privind emisiile care sunt relevante pentru protecția mediului. În consecință, protecția drepturilor de proprietate intelectuală este menționată ca o excepție separată.

Noțiunea de „proceduri judiciare” este clarificată și include procedurile de arbitraj și de soluționare a diferendelor.

O nouă excepție este adăugată, vizând protejarea procedurilor de selecție a personalului sau a părților contractante. Transparența în aceste domenii este reglementată de către Statutul funcționarilor și de către Regulamentul financiar. Funcționarea corespunzătoare a comisiilor de selecție și a comisiilor de evaluare trebuie protejată.

Articolul 4 alineatul (3) este reformulat din motive de claritate, dar nu este modificat în esență.

Dispozițiile articolului 4 alineatele (4) și (5) sunt mutate la articolul 5, deoarece se referă mai degrabă la norme de procedură decât la excepții.

Dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (b) privind accesul la datele cu caracter personal sunt mutate la noul articol 4 alineatul (5) și sunt reformulate pentru a clarifica relația dintre Regulamentele (CE) nr. 1049/2001 și nr. 45/2001 (protecția datelor cu caracter personal).

Consultări cu părțile terțe - articolul 5

Noul articol 5 alineatul (2) stabilește procedura de urmat în cazul unei cereri de acces la documentele provenite de la un stat membru. Statul membru trebuie consultat, cu excepția cazului în care este clar că documentele vor fi sau nu divulgate; dacă acesta indică motive pentru a nu divulga conținutul documentelor solicitate, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 sau unor norme similare și specifice relevante din legislația sa națională, instituția va refuza accesul la aceste documente. Această nouă dispoziție ține cont de hotărârea Curții de Justiție în cauza de recurs C-64/05 P (a se vedea secțiunea 1.5.2 de mai sus).

Norme de procedură – articolele 6, 8 și 10

Articolul 6 alineatul (2) este modificat pentru a ține cont de cazurile în care documentele cerute nu pot fi identificate cu ușurință.

La articolul 8, termenul pentru soluționarea cererilor de confirmare este prelungit la 30 de zile lucrătoare, cu posibilitatea unei prelungiri suplimentare de 15 zile lucrătoare. Experiența a demonstrat că este aproape imposibil ca o cerere de confirmare să fie soluționată în 15 zile lucrătoare. Soluționarea unei cereri de confirmare necesită mai mult timp deoarece o asemenea cerere duce la o decizie formală a instituției, care presupune aplicarea unor norme de procedură stricte.

Un nou alineat este adăugat la articolul 10 pentru a clarifica faptul că, atunci când dispozițiile comunitare sau naționale prevăd modalități specifice de acces, acestea trebuie respectate. Această precizare este în special valabilă atunci când accesul este condiționat de plata unei taxe, care este o sursă de venit pentru organismul care a furnizat documentele.

Difuzarea activă – articolul 12

Această dispoziție este reformulată cu scopul de a permite accesul direct la documentele care fac parte din procedurile care duc la adoptarea actelor comunitare legislative sau a altor acte decât cele legislative, cu caracter general. La astfel de documente ar trebui acordat acces de la bun început de către instituții, mai puțin în cazul în care este evident că se aplică o excepție de la dreptul de acces public.

ê 1049/2001

2008/0090 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 255 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei[15],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[16],

întrucât:

ò nou

1. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei trebuie să facă obiectul mai multor modificări substanțiale[17]. Din motive de claritate, regulamentul menționat anterior ar trebui reformat.

ê 1049/2001 considerentul 1

2. Tratatul privind Uniunea Europeană consacră noțiunea de transparență în articolul 1 al doilea paragraf, în conformitate cu care tratatul marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile sunt luate în modul cel mai transparent posibil și cât mai aproape posibil de cetățean.

ê 1049/2001 considerentul 2

3. Transparența permite asigurarea unei mai bune participări a cetățenilor la procesul de decizie, garantând o mai mare legitimitate, eficacitate și responsabilitate a administrației față de cetățeni într-un sistem democratic. Transparența contribuie la consolidarea principiilor democrației și drepturilor fundamentale, astfel cum sunt acestea definite în articolul 6 din Tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

ê 1049/2001 considerentul 3 (adaptat)

Concluziile reuniunilor Consiliului European de la Birmingham, Edinburgh și Copenhaga au subliniat necesitatea asigurării unei mai mari transparențe în activitatea instituțiilor Uniunii. Prezentul regulament întărește inițiativele deja avute de instituții în vederea îmbunătățirii transparenței procesului decizional.

ò nou

4. Principiile generale și limitele, întemeiate pe rațiuni de interes public sau privat, care reglementează dreptul de acces public la documente au fost prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, care a devenit aplicabil la 3 decembrie 2001[18].

5. O primă evaluare a punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 a fost realizată într-un raport publicat la 30 ianuarie 2004[19].. La 9 noiembrie 2005, Comisia a hotărât lansarea procesului care a dus la revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Într-o rezoluție adoptată la 4 aprilie 2006, Parlamentul European a invitat Comisia să prezinte o propunere de modificare a regulamentului[20]. La 18 aprilie 2007, Comisia a publicat o carte verde privind revizuirea regulamentului[21] și a lansat o consultare publică.

ê 1049/2001 considerentul 4

6. Prezentul regulament vizează conferirea celui mai mare efect posibil dreptului de acces public la documente și definirea principiilor generale și a limitelor, în conformitate cu articolul 255 alineatul (2) din Tratatul CE.

ê 1049/2001 considerentul 5 (adaptat)

7. Întrucât problema accesului la documente nu face obiectul dispozițiilor Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și nici ale Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui, în conformitate cu Declarația nr. 41 anexată actului final al Tratatului de la Amsterdam, să se inspire din prezentul regulament în cazul documentelor privind activitățile reglementate de cele două tratate √ tratatul respectiv Õ .

ê 1049/2001 considerentul 7

8. În conformitate cu articolul 28 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (1) din Tratatul UE, dreptul de acces se aplică și în cazul documentelor privind politica externă și de securitate comună și cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. Fiecare instituție ar trebui să respecte regulile proprii de securitate.

ò nou

9. La 6 septembrie 2006, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului[22]. În ceea ce privește accesul la documentele care conțin informații privind mediul, ar trebui să existe o concordanță între prezentul regulament și Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.

10. În ceea ce privește divulgarea datelor cu caracter personal, ar trebui stabilită o legătură clară între prezentul regulament și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[23].

11. Ar trebui stabilite norme clare privind divulgarea conținutului documentelor care provin de la statele membre și a celor care provin de la părți terțe care fac parte din dosarele procedurilor judiciare sau sunt obținute de instituții în temeiul competențelor specifice de investigare ale acestora, care le-au fost conferite de legislația comunitară.

ê 1049/2001 considerentul 6

12. Ar trebui autorizat un acces mai larg la documente în cazurile în care instituțiile acționează în calitate de legiuitor, inclusiv în cazul delegării atribuțiilor, păstrându-se totodată eficacitatea procesului decizional la nivelul instituțiilor. Aceste documente ar trebui să fie direct accesibile în cea mai mare măsură posibilă.

ò nou

13. Transparența procesului legislativ are o importanță capitală pentru cetățeni. În consecință, instituțiile ar trebui să difuzeze în mod activ documentele care fac parte din procesul legislativ. Difuzarea activă a documentelor ar trebui încurajată și în alte domenii.

ê 1049/2001 considerentul 8

14. În scopul garantării deplinei aplicări a prezentului regulament în toate domeniile de activitate ale Uniunii, toate agențiile create de instituții ar trebui să pună în aplicare principiile definite de prezentul regulament.

ê 1049/2001 considerentul 9

15. Dat fiind conținutul extrem de sensibil, unele documente ar trebui supuse unui regim special. Modalitățile de informare a Parlamentului European privind conținutul acestor documente ar trebui reglementate pe baza acordului interinstituțional.

ê 1049/2001 considerentul 10

16. În scopul îmbunătățirii transparenței activității instituțiilor, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să autorizeze accesul nu numai la documentele care provin de la instituții, ci și la documentele primite de acestea. În acest context, trebuie amintit că Declarația nr. 35 anexată actului final al Tratatului de la Amsterdam prevede că un stat membru poate solicita Comisiei sau Consiliului să nu comunice unor terți un document furnizat de acest stat fără acordul său.

ê 1049/2001 considerentul 11

17. În principiu, publicul ar trebui să aibă acces la toate documentele instituțiilor. Cu toate acestea, anumite interese publice și private ar trebui protejate printr-un regim de exceptări. Ar trebui să li se permită instituțiilor să-și protejeze consultările și deliberările interne, în cazul în care este necesar pentru păstrarea capacității lor de a-și îndeplini misiunile. La evaluarea necesității unei exceptări, instituțiile ar trebui să țină seama de principiile consacrate de legislația comunitară în materie de protecție a datelor cu caracter personale în toate domeniile de activitate ale Uniunii.

ê 1049/2001 considerentul 12

18. Este necesar ca toate dispozițiile care reglementează accesul la documentele instituțiilor să fie în conformitate cu prezentul regulament.

ê 1049/2001 Considerentul 13

19. În scopul asigurării unei respectări depline a dreptului de acces, este necesar să se prevadă punerea în aplicare a unei proceduri administrative în două faze, însoțită de posibilitatea de introducere a unei acțiuni în justiție sau de formulare a unei plângeri adresate Ombudsman -ului.

ê 1049/2001 considerentul 14 (adaptat)

20. Este necesar ca fiecare instituție să ia măsurile adecvate pentru a informa publicul cu privire la noile dispozițiile în vigoare și pentru a-și forma personalul în vederea asistării cetățenilor în exercitarea drepturilor care decurg din prezentul regulament. Pentru a facilita exercitarea acestor drepturi, ar trebui ca fiecare instituție să autorizeze accesul la un registru de documente.

ê 1049/2001 considerentul 15

21. Chiar dacă prezentul regulament nu are nici ca obiect, nici ca efect modificarea legislațiilor naționale în materie de acces la documente, cu toate acestea, este evident că, în temeiul principiului de cooperare loială care reglementează relațiile între instituții și statele membre, statele membre ar trebui să ia măsuri astfel încât să nu aducă atingere punerii în aplicare corecte a prezentului regulament și să respecte normele de securitate ale instituțiilor.

ê 1049/2001 considerentul 16

22. Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului de acces la documente al statelor membre, al autorităților judiciare sau al organelor de anchetă.

ê 1049/2001 considerentul 17 (adaptat)

23. În temeiul articolului 255 alineatul (3) din Tratatul CE, fiecare instituție elaborează, în cadrul propriului regulament de procedură, dispoziții speciale privind accesul la documentele sale. Decizia 93/731/CE a Consiliului din 20 decembrie 1993 privind accesul public la documentele Consiliului[24], Decizia 94/90/CECO, CE, Euratom a Comisiei din 8 februarie 1994 privind accesul public la documentele Comisiei[25], Decizia 97/632/CE, CECO, Euratom a Parlamentului European din 10 iulie 1997 privind accesul public la documentele Parlamentului European[26], precum și dispozițiile privind caracterul confidențial al documentelor referitoare la sistemul Schengen ar trebui, dacă este necesar, modificate sau abrogate.

ê 1049/2001

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament urmărește:

ê 1049/2001 (adaptat)

(a) definirea principiilor, a condițiilor și a limitelor, întemeiate pe rațiuni de interes public sau privat, care cârmuiesc Ö reglementează Õ dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (denumite în continuare „instituții”), prevăzut la articolul 255 din Tratatul CE în vederea garantării √ pentru a oferi publicului Õ unui acces cât mai larg la √ astfel de Õ documente,;

(b) stabilirea regulilor care să garanteze o exercitare cât mai ușoară a acestui drept,; și

ê 1049/2001

(c) promovarea bunelor practici administrative privind accesul la documente.

Articolul 2

Beneficiarii și domeniul de aplicare

ê 1049/2001 (adaptat)

1. Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul social într-un stat membru are drept de acces la documentele instituțiilor, sub rezerva principiilor, condițiilor și limitelor definite de prezentul regulament.

2. Instituțiile pot, sub rezerva acelorași principii, condiții și limite, să permită accesul la documente pentru orice persoană fizică sau juridică care nu are reședința sau sediul social într-un stat membru.

32. Prezentul regulament se aplică tuturor documentelor deținute de o instituție, adică √ și anume Õ întocmite sau primite de către aceasta și aflate în posesia acesteia, √ privind un subiect referitor la politicile, activitățile și deciziile care țin de sfera de responsabilitate a instituției respective Õ în toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene.

ê 1049/2001

43. Fără a aduce atingere articolelor 4 și 9, documentele devin accesibile publicului fie printr-o cerere scrisă, fie direct, în formă electronică, sau prin intermediul unui registru. În special, documentele întocmite sau primite în cadrul unei proceduri legislative devin direct accesibile în conformitate cu articolul 12.

54. Documentele sensibile, astfel cum sunt definite la articolul 9 alineatul (1), sunt supuse unui regim special, în conformitate cu respectivul articol.

ò nou

5. Prezentul regulament nu se aplică documentelor înaintate instanțelor de către părți, altele decât instituțiile.

6. Fără a aduce atingere drepturilor specifice de acces ale părților interesate, prevăzute de legislația comunitară, documentele care fac parte din dosarul administrativ al unei anchete sau al procedurilor care privesc un act cu caracter individual nu sunt accesibile publicului decât atunci când ancheta a fost încheiată sau actul a devenit definitiv. Documentele care conțin informații strânse sau obținute de la persoane fizice sau juridice de către o instituție în cadrul unor asemenea anchete nu sunt accesibile publicului.

ê 1049/2001

67. Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului de acces al publicului la documentele deținute de instituții, care decurge, eventual, din instrumentele de drept internațional sau din actele adoptate de instituții de punere în aplicare a acestor instrumente.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament:

ê 1049/2001 (adaptat)

ð nou

(a) prin „document” se înțelege orice conținut, indiferent de suport (scris pe hârtie sau stocat sub formă electronică, înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală) privind un subiect referitor la politicile, activitățile și deciziile care țin de competența instituției; ð redactat de către o instituție și transmis în mod oficial la unul sau mai mulți destinatari, înregistrat sau primit de către o instituție în alt mod; datele existente în sistemele de stocare, procesare și recuperare electronică reprezintă documente dacă pot fi extrase sub formă de imprimat sau copie electronică, folosind instrumentele disponibile de exploatare a sistemului ï ;

(b) prin „terț” se înțelege orice persoană fizică sau juridică ori entitate exterioară instituției în cauză, inclusiv statele membre, celelalte instituții și organe comunitare sau necomunitare și țările terțe.

ê 1049/2001

ð nou

Articolul 4

Excepții

1. Instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției: (a) interesului public, în ceea ce privește:

(a) siguranța publică ð , inclusiv securitatea persoanelor fizice sau juridice ï ,;

(b) apărarea și chestiunile militare,;

(c) relațiile internaționale,;

(d) politica financiară, monetară sau economică a Comunității sau a unui stat membru;

ò nou

(e) mediul, precum zonele de reproducere a speciilor rare.

ê 1049/2001

(b) vieții private și integrității individului, în special în conformitate cu legislația comunitară privind protecția datelor personale.

2. Instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției:

ê 1049/2001 (adaptat)

(a) intereselor comerciale ale unei anume persoane fizice sau juridice,; inclusiv în ceea ce privește proprietatea intelectuală,

√ (b) drepturilor de proprietate intelectuală; Õ

ê 1049/2001 (adaptat)

ð nou

(c) √ consultanței juridice și Õ proceduri procedurilor judiciare ð , procedurilor de arbitraj și de soluționare a diferendelor ï și ,;

(d) obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit,;

ò nou

(e) obiectivității și imparțialității procedurilor de selecție.

ê 1049/2001 (adaptat)

ð nou

cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză.

3. Accesul la √ următoarele documente Õ un document întocmit de o instituție pentru uzul său intern sau primit de o instituție și referitor la o chestiune pentru care instituția nu a luat încă nici o decizie este refuzat în cazul în care divulgarea √ acestora Õ conținutului acestuia ar aduce o gravă atingere procesului decizional al acestei instituții √ instituțiilor: Õ , cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză.

√ (a) documente referitoare la o chestiune în care nu s-a luat încă o decizie; Õ

√ (b) documentele Õ Accesul la un document conținând avize destinate uzului intern în cadrul deliberărilor și al consultărilor preliminare în cadrul instituțieilor în cauză, este refuzat chiar și după luarea deciziei, în cazul în care divulgarea conținutului acestuia ar aduce gravă atingere procesului decizional al acestei instituții, cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză.

√ 4. Se aplică excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3), mai puțin în cazul în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentelor în cauză. Õ ð În ceea ce privește alineatul 2 litera (a) se consideră că există un interes public superior care justifică divulgarea atunci când informațiile solicitate se referă la emisii în mediu. ï

ò nou

5. Se divulgă numele, titlurile și funcțiile celor care dețin o funcție publică, ale funcționarilor publici și ale reprezentanților grupurilor de interese, atunci când sunt legate de activitatea lor profesională, cu excepția cazului în care, având în vedere circumstanțele speciale, divulgarea ar afecta negativ persoanele în cauză. Alte date cu caracter personal se divulgă în conformitate cu condițiile referitoare la prelucrarea legală a unor astfel de date, stabilite prin legislația comunitară privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

ê 1049/2001 (adaptat)

6. În cazul în care doar o parte a documentului cerut se încadrează într-una sau mai multe din excepțiile menționate anterior, celelalte părți ale documentului se divulgă.

7. Excepțiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) în prezentul articol se aplică doar în perioada în care protecția se justifică prin conținutul documentului. Excepțiile se pot pune în aplicare aplica în cursul unui termen de cel mult treizeci de ani. În cazul documentelor care se încadrează la excepțiile privind viața privată √ protecția datelor cu caracter personal Õ sau interesele comerciale și documentele sensibile, excepțiile pot continua să se aplice, dacă este necesar, și după expirarea acestei perioade.

Articolul 5

ê 1049/2001 (adaptat)

√ Consultări Õ

41. În cazul documentelor terților, instituția consultă terții pentru a stabili dacă se poate aplica o excepție prevăzută la alineatul (1) sau (2), √ menționată la Õ articolul 4, cu excepția cazului în care există certitudinea că documentul trebuie sau nu trebuie divulgat.

5. Un stat membru poate solicita instituției să nu dezvăluie un document provenit din statul membru respectiv făra acordul prealabil al acestuia.

ò nou

2. În cazul în care o cerere de acces privește un document care provine de la un stat membru, document diferit de cele transmise în cadrul procedurilor care duc la un act legislativ sau la un alt act decât legislativ, cu caracter general, se consultă autoritățile statului membru. Instituția care deține documentul îl va divulga, cu excepția cazului în care statul membru prezintă motive pentru nedivulgarea acestuia, în temeiul excepțiilor menționate la articolul 4 sau în temeiul dispozițiilor specifice din propria legislație care împiedică divulgarea documentului în cauză. Instituția evaluează pertinența motivelor prezentate de statul membru în măsura în care acestea se bazează pe excepțiile prevăzute în prezentul regulament.

ê 1049/2001 (adaptat)

Articolul 5

Documente aflate în posesia statelor membre

3. În cazul în care un stat membru primește o cerere privind un document aflat în posesia sa, document care emană de la o instituție, cu excepția cazului în care există certitudinea că documentul trebuie sau nu trebuie divulgat, statul membru consultă instituția în cauză cu scopul de a lua o decizie care să nu compromită realizarea obiectiveleor prezentului regulament. În loc de aceasta, statul membru poate prezenta cererea instituției în cauză.

ê 1049/2001

ð nou

Articolul 6

Cereri de acces

1. Cererile de acces la documente se formulează în scris, inclusiv în format electronic, într-una din limbile enumerate la articolul 314 din Tratatul CE și într-un mod suficient de precis pentru a permite instituției să identifice documentul. Solicitantul nu este obligat să-și motiveze cererea.

2. În cazul în care o cerere nu este suficient de precisă, ð sau în cazul în care documentele cerute nu pot fi identificate ï , instituția invită solicitantul să o clarifice cererea și îl asistă în acest scop, de exemplu furnizându-i informațiile privind utilizarea registrelor publice de documente. ð Termenele prevăzute la articolele 7 și 8 încep din momentul în care instituția a primit clarificările solicitate. ï

3. În cazul unei cereri privind un document foarte lung sau un număr foarte mare de documente, instituția în cauză poate discuta informal cu solicitantul în scopul ajungerii la o soluție echitabilă ð și practică ï .

4. Instituțiile oferă asistență și informează cetățenii cu privire la modalitățile de depunere a cererilor de acces la documente.

Articolul 7

Soluționarea cererilor inițiale

1. Cererile de acces la documente se soluționează cu promptitudine. Solicitantului i se trimite o confirmare de primire. În termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, instituția fie acordă accesul la documentul solicitat și îl furnizează în același termen, în conformitate cu articolul 10, fie îi comunică solicitantului, în scris, motivele respingerii în tot sau în parte a cererii și îl informează cu privire la dreptul acestuia de a prezenta o cerere de confirmare, în conformitate cu alineatul (2) (4) al prezentului articol.

32 . În mod excepțional, de exemplu în cazul în care cererea se referă la un document foarte lung sau la un număr foarte mare de documente, termenul prevăzut la alineatul (1) poate fi prelungit cu 15 zile lucrătoare, cu condiția informării prealabile a solicitantului și a motivării amănunțite.

23. În cazul respingerii în tot totale sau în parte parțiale a cererii, solicitantul poate adresa, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea răspunsului din partea instituției, o cerere de confirmare prin care solicită ca instituția să-și revizuiască poziția.

44. În lipsa unui răspuns din partea instituției în termenul stabilit, solicitantul poate prezenta o cerere de confirmare.

Articolul 8

Soluționarea cererilor de confirmare

ê 1049/2001 (adaptat)

ð nou

1. Cererile de confirmare se soluționează cu promptitudine. În termen de 15 ð 30 de ï zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, instituția fie permite accesul la documentul solicitat și îl furnizează în același termen, în conformitate cu articolul 10, fie comunică, în scris, motivele respingerii în tot totale sau în parte parțiale a cererii. În cazul unei respingeri în tot sau în parte a cererii, instituția informează solicitantul cu privire la căile de atac de care dispune, și anume introducerea unei acțiuni în justiție împotriva instituției și/sau formularea unei plângeri adresate Ombudsmanului, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 230 și 195 din Tratatul CE.

ê 1049/2001

22. În mod excepțional, de exemplu în cazul în care cererea se referă la un document foarte lung sau la un număr foarte mare de documente, termenul prevăzut la alineatul (1) poate fi prelungit cu 15 zile lucrătoare, cu condiția informării prealabile a solicitantului și a motivării amănunțite.

ò nou

3. În cazul unei respingeri totale sau parțiale a cererii, solicitantul poate introduce o acțiune împotriva instituției în fața Tribunalului de Primă Instanță și/sau poate adresa o plângere Ombudsman -ului, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 230 și 195 din Tratatul CE.

ê 1049/2001 (adaptat)

43. Lipsa unui răspuns din partea instituției în termenul stabilit se consideră răspuns negativ și Ö dă Õ dreptul solicitantului să introducă o acțiune în justiție împotriva instituției și/sau să formuleze o plângere adresată Ombudsman- ului, în conformitate cu dispozițiile aplicabile din Tratatul CE.

ê 1049/2001

Articolul 9

Regimul aplicabil documentelor sensibile

1. Documentele sensibile sunt documente emise de instituții sau agențiile create de către acestea, de statele membre, de țările terțe sau de organizațiile internaționale, clasificate „TRÈS SECRET/TOP SECRET” (Strict secret), „SECRET” (Secret) sau „CONFIDENTIEL” (Confidențial) în temeiul normelor în vigoare în cadrul instituției în cauză, care protejează interesele fundamentale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre în domeniile definite la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și, în special, în domeniile siguranței publice, apărării și chestiunilor militare.

2. În cadrul procedurilor prevăzute la articolele 7 și 8, cererile de acces la documente sensibile sunt soluționate exclusiv de persoanele autorizate să ia cunoștință de conținutul acestor documente. Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (2), aceste persoane trebuie să precizeze informațiile care pot apărea în registrul public privind aceste documente sensibile.

3. Documentele sensibile se înscriu în registru și se furnizează numai cu acordul autorității de origine.

4. Orice decizie a unei instituții de a refuza accesul la un document sensibil se întemeiază pe motive care nu aduc atingere intereselor protejate în conformitate cu articolul 4.

5. Statele membre iau măsurile adecvate pentru a asigura, în cadrul soluționării cererilor privind documentele sensibile, respectarea principiilor enunțate de prezentul articol și la articolul 4.

6. Normele instituțiilor cu privire la documentele sensibile sunt făcute publice.

7. Comisia și Consiliul informează Parlamentul European cu privire la documentele sensibile în conformitate cu dispozițiile convenite între instituții.

Articolul 10

Accesul pe baza unei cereri

ê 1049/2001 (adaptat)

1. Accesul la documente se exercită fie prin consultare la fața locului, fie prin eliberarea unei copii, inclusiv, dacă este necesar, a unei copii electronice, în funcție de preferința solicitantului. Costurile legate de realizarea și trimiterea copiilor pot fi suportate de către solicitant. Acestea nu pot depăși costurile reale pentru realizarea și trimiterea copiilor. Este gratuită consultarea la fața locului sau în cazul în care numărul de copii nu depășește 20 de pagini A4, precum și în cazul accesului direct sub formă electronică sau prin intermediul registrului.

2. În cazul în care conținutul unui document a fost deja divulgat de instituția în cauză și acesta √ este disponibil public Õ și este ușor accesibil pentru solicitant, instituția își poate îndeplini obligația de a acorda accesul la documente prin informarea solicitantului cu privire la modalitățile de obținere a documentului solicitat.

ê 1049/2001

3. Documentele se furnizează într-o versiune și o formă care există deja (inclusiv varianta electronică sau sub altă formă: scriere Braille, caractere mărite sau înregistrare pe bandă magnetică), ținând seama pe deplin de preferința solicitantului.

ê 1049/2001 (adaptat)

√ 4. Solicitantului i se poate cere să achite o sumă de bani pentru producerea și trimiterea copiilor. Această sumă nu poate depăși costurile reale pentru producerea și trimiterea copiilor. Consultarea la fața locului sau în cazul în care numărul de copii nu depășește 20 de pagini A4, precum și accesul direct sub formă electronică sau prin intermediul registrului beneficiază de gratuitate. Õ

ò new

5. Prezentul regulament nu derogă de la modalitățile specifice de acces prevăzute în legislația comunitară sau națională, precum plata unei taxe.

ê 1049/2001

Articolul 11

Registre

1. Pentru a permite cetățenilor să își exercite efectiv drepturile care decurg din prezentul regulament, fiecare instituție permite accesul public la un registru de documente. Registrul ar trebui să fie accesibil în format electronic. Referințele documentelor se înscriu de îndată în registru.

2. Pentru fiecare document, registrul conține un număr de referință (inclusiv, după caz, referința interinstituțională), subiectul abordat și/sau o scurtă descriere a conținutului documentului, precum și data la care acesta a fost primit sau elaborat și înscris în registru. Referințele sunt concepute astfel încât să nu aducă atingere protecției intereselor prevăzute la articolul 4.

3. Instituțiile iau imediat măsurile necesare pentru crearea unui registru care să fie disponibil până la 3 iunie 2002.

Articolul 12

ê 1049/2001 (adaptat)

Accesul direct √ la documente Õ sub formă electronică sau prin intermediul unui registru

1. În măsura posibilului, instituțiile pun la dispoziția directă a publicului documentele, în formă electronică sau prin intermediul unui registru, în conformitate cu regulile în vigoare în cadrul instituției în cauză.

21. În special documentele legislative, adică dDocumentele întocmite sau primite în cadrul procedurilor de adoptare a actelor √ comunitare legislative sau altele decât legislative, cu caracter general Õ cu forță juridică obligatorie pe teritoriul statelor membre sau pentru acestea, ar trebui să devină devin direct accesibile √ publicului Õ , sub rezerva articolelor 4 și 9.

32. Celelalte documente, în special documentele privind evoluția politicilor publice sau a strategiilor, devin, în măsura posibilului, direct accesibile √ în formă electronică Õ .

ê 1049/2001

43. În cazul în care accesul direct nu este permis prin intermediul registrului, acesta trebuie să indice, pe cât posibil, unde se află documentul.

ò nou

4. Fiecare instituție definește în propriul regulament de procedură celelalte documente care sunt direct accesibile publicului.

ê 1049/2001

Articolul 13

Publicarea în Jurnalul Oficial

1. Se publică în Jurnalul Oficial, pe lângă actele prevăzute la articolul 254 alineatele (1) și (2) din Tratatul CE și la articolul 163 alineatul (1) din Tratatul Euratom, sub rezerva articolelor 4 și 9 din prezentul regulament, următoarele documente:

(a) propunerile Comisiei;

(b) pozițiile comune adoptate de Consiliu în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 251 și 252 din Tratatul CE, precum și expunerea de motive și pozițiile adoptate de Parlamentul European în cadrul acestor proceduri;

(c) deciziile-cadru și deciziile prevăzute la articolul 34 alineatul (2) din Tratatul UE;

(d) convențiile stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Tratatul UE;

(e) convențiile semnate între statele membre în temeiul articolului 293 din Tratatul CE;

(f) acordurile internaționale încheiate de Comunitate sau în conformitate cu articolul 24 din Tratatul UE.

2. Se publică în Jurnalul Oficial, în măsura posibilului, următoarele documente:

(a) inițiativele prezentate Consiliului de către un stat membru în temeiul articolului 67 alineatul (1) din Tratatul CE sau în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Tratatul UE;

(b) pozițiile comune prevăzute la articolul 34 alineatul (2) din Tratatul UE;

(c) directivele, altele decât cele prevăzute la articolul 254 alineatele (1) și (2) din Tratatul CE, deciziile, altele decât cele prevăzute la articolul 254 alineatul (1) din Tratatul CE, recomandările și avizele.

3. Fiecare instituție are libertatea de a-și defini în propriul regulament de procedură celelalte documente eventuale care trebuie publicate în Jurnalul Oficial.

Articolul 14

Informarea

1. Fiecare instituție ia măsurile necesare pentru informarea publicului cu privire la drepturile de care beneficiază în conformitate cu prezentul regulament.

2. Statele membre cooperează cu instituțiile pentru informarea cetățenilor.

Articolul 15

Practica administrativă în cadrul instituțiilor

1. Instituțiile dezvoltă bune practici administrative cu scopul de a facilita exercitarea dreptului de acces garantat de prezentul regulament.

2. Instituțiile creează o comisie interinstituțională însărcinată să studieze cele mai bune practici, să abordeze eventualele diferende și să țină seama de evoluțiile în domeniul accesului public la documente.

ê 1049/2001

ð nou

Articolul 16

Reproducerea documentelor

Prezentul regulament nu aduce atingere reglementărilor în vigoare în domeniul dreptului de autor, care pot limita dreptul terților de a ð obține copii ori de a ï reproduce sau de a utiliza documentele divulgate.

ê 1049/2001 (adaptat)

Articolul 17

Rapoarte

1. Fiecare instituție publică un raport anual privind anul anterior, în care se menționează numărul de respingeri ale cererilor de acces la documente și motivele acestora, precum și numărul de documente sensibile neînscrise în registru.

2. Până la 31 ianuarie 2004, Comisia publică un raport privind punerea în aplicare a principiilor prezentului regulament și formulează recomandări, inclusiv, dacă este necesar, propuneri de revizuire a prezentului regulament și a unui program de acțiune conținând măsurile care trebuie luate de instituții.

Articolul 18

Măsuri de aplicare

1. Fiecare instituție își adaptează regulamentul de procedură la dispozițiile din prezentul regulament. Aceste adaptări intră în vigoare la 3 decembrie 2001.

2. În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia examinează conformitatea cu prezentul regulament a Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 354/83 al Consiliului din 1 februarie 1983 privind deschiderea către public a arhivelor istorice ale Comunității Economice Europene și ale Comunității Europene a Energiei Atomice[27], în vederea asigurării celor mai bune condiții de păstrare și arhivare a documentelor.

3. În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia examinează conformitatea cu prezentul regulament a normelor în vigoare privind accesul la documente.

ê (adaptat)

Articolul 18

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se abrogă cu efect de la Ö începând cu Õ [...].

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

ê 1049/2001 (adaptat)

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia √ douăzecea Õ zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Ö Uniunii Õ Comunităților Europene.

Acesta se aplică începând cu 3 decembrie 2001.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

⎡

ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENță

REGULAMENTUL NR. 1049/2001 | PREZENTUL REGULAMENT |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 alineatul (1) | Articolul 2 alineatul (1) |

Articolul 2 alineatul (2) | - |

Articolul 2 alineatul (3) | Articolul 2 alineatul (2) |

Articolul 2 alineatul (4) | Articolul 2 alineatul (3) |

Articolul 2 alineatul (5) | Articolul 2 alineatul (4) |

- | Articolul 2 alineatul (5) |

- | Articolul 2 alineatul (6) |

Articolul 2 alineatul (6) | Articolul 2 alineatul (7) |

Articolul 3 | Articolul 3 |

Articolul 4 alineatul (1) litera (a) | Articolul 4 alineatul (1) |

Articolul 4 alineatul (1) litera (b) | Articolul 4 alineatul (5) |

Articolul 4 alineatul (2) | Articolul 4 alineatul (2) |

Articolul 4 alineatul (3) | Articolul 4 alineatul (3) |

Articolul 4 alineatul (4) | Articolul 5 alineatul (1) |

Articolul 4 alineatul (5) | Articolul 5 alineatul (2) |

- | Articolul 4 alineatul (4) |

Articolul 4 alineatul (6) | Articolul 4 alineatul (6) |

Articolul 4 alineatul (7) | Articolul 4 alineatul (7) |

Articolul 5 | Articolul 5 alineatul (3) |

Articolul 6 | Articolul 6 |

Articolul 7 | Articolul 7 |

Articolul 8 | Articolul 8 |

Articolul 9 | Articolul 9 |

Articolul 10 | Articolul 10 |

Articolul 11 | Articolul 11 |

Articolul 12 | Articolul 12 |

Articolul 13 | Articolul 13 |

Articolul 14 | Articolul 14 |

Articolul 15 | Articolul 15 |

Articolul 16 | Articolul 16 |

Articolul 17 alineatul (1) | Articolul 17 |

Articolul 17 alineatul (2) | - |

Articolul 18 | - |

- | Articolul 18 |

- | Articolul 19 |

- | Anexă |

[1] JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

[2] Proces-verbal al ședinței Comisiei nr. 1721 din 9 noiembrie 2005, punctul 6; a se vedea, de asemenea, documentele SEC(2005) 1300 și SEC(2005) 1301.

[3] P6_A(2006) 052.

[4] Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului, adoptată la Aarhus, Danemarca, la 25 iunie 1998.Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus (JO L 264, 25.9.2006, p. 13).

[5] Cartea verde „Accesul public la documente deținute de instituții ale Comunității Europene - Analiza situației” - COM(2007) 185.

[6] Un raport complet al rezultatului consultării a fost publicat la 16 ianuarie 2008 într-un document de lucru al serviciilor Comisiei - SEC(2008) 29; toate contribuțiile sunt disponibile pe pagina de internet http://ec.europa.eu/transparency/revision/index_en.htm.

[7] Cauza 194/04, The Bavarian Lager Company Ltd /Comisia, nepublicată încă.

[8] Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

[9] Cauza C-64/05 P, Suedia și alții/Comisia, nepublicată încă, recurs împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță în cauza T-168/02, International Fund for Animal Welfare/Comisia, Recueil 2004, p. II-4135.

[10] Cauza T-2/03, Verein für Konsumenteninformation/Comisia, Recueil 2005, p. II-1121.

[11] Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 12 septembrie 2007, cauza T-36/04, Association de la Presse Internationale asbl/Comisia, nepublicată încă.

[12] Hotărârea din 6 iulie 2006 în cauzele conexate T-391/03 și T-70/04, Franchet și Byk/Comisia, Recueil 2006, p. II-2023.

[13] A se vedea nota de subsol 5.

[14] A se vedea articolele 27, 28 și 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (concurență), articolul 6 alineatul (7) și articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (antidumping), articolul 11 alineatul (7) și 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2026/97 (antisubvenție), articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 3285/94 (măsuri de salvgardare) și articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 519/94 (protecție împotriva statelor nemembre ale OMC).

[15] JO C […], […], p. […].

[16] JO C […], […], p. […].

[17] JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

[18] JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

[19] COM(2004) 45.

[20] […]

[21] COM(2007) 185.

[22] JO L 264, 25.9.2006, p. 13.

[23] JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[24] JO L 340 din 31.12.1993, p. 43. Decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/527/CE (JO L 212, 23.8.2000, p. 9).

[25] JO L 46 din 18.2.1994, p. 58. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 96/567/CE, CECO, Euratom (JO L 247, 28.9.1996, p. 45).

[26] JO L 263 din 25.9.1997, p. 27.

[27] JO L 43, 15.2.1983, p.1.