[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 23.1.2008

COM(2008) 13 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Privind sprijinirea demonstraţiei incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili

{SEC(2008) 47}{SEC(2008) 48}

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Costurile şi beneficiile CSC 4

3. Depăşirea obstacolelor din calea CSC 6

4. O structură la nivel UE pentru stimularea demonstraţiei centralelor electrice CSC 7

5. Stimularea finanţării pentru CSC 8

5.1. Mobilizarea angajamentelor decisive luate de industria de profil reprezintă un pas esenţial 9

5.2. Facilitarea unei implicări solide a statelor membre 10

5.3. Identificarea surselor de finanţare la nivelul UE 11

6. Pregătirea utilizării incipiente în vederea extinderii 11

7. Concluzii 12

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Privind sprijinirea demonstraţiei incipiente a producerii de energie electrică durabilă din combustibili fosili (Text cu relevanţă pentru SEE)

1. INTRODUCERE

Recunoscând că activităţile umane contribuie semnificativ la schimbările climatice, UE a adoptat obiective ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în deceniile care vor urma. Aceste obiective nu pot fi realizate fără o reducere semnificativă a emisiilor de CO2 produse de sectorul energetic, unde utilizarea combustibililor fosili, în principal cărbune şi gaz, pentru generarea de energie electrică, duce la aproximativ 40% din totalul emisiilor de CO2 la nivelul UE.

Deoarece combustibilii fosili rămân o parte importantă a producţiei de energie electrică la nivelul UE şi la nivel mondial, strategiile de abordare a schimbărilor climatice trebuie să cuprindă soluţii de generare a energiei electrice din combustibili fosili, cu un coeficient de CO2 puternic redus. În acest context, tehnologiile de captare şi stocare a CO2 (CSC) reprezintă un element de o importanţă crucială în spectrul tehnologiilor existente şi emergente cu potenţial de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul obiectivelor stabilite pentru perioada următoare anului 2020[1].

Aplicarea la scară largă a CSC în centralele electrice poate deveni fezabilă comercial peste 10-15 ani, permiţând ca, până în 2020 sau imediat după această dată, CSC să fie o componentă independentă a unui sistem derulat pe principiul schemei de comercializare a emisiilor (ETS), contribuind esenţial la eliminarea emisiilor de CO2 produse de combustibilii fosili în procesul de generare a energiei electrice.

Acest lucru nu va fi posibil fără iniţierea imediată a etapelor premergătoare necesare; demonstraţia incipientă este necesară, în special, pentru ca tehnologiile CSC, elaborate deja la nivel mondial şi utilizate în alte aplicaţii, să fie adaptate corespunzător pentru a fi aplicate la scară largă în generarea de energie electrică.

Lansând un apel în favoarea generării de energie electrică cu emisii reduse de CO2 până în 2020, Consiliul European a avizat, în martie 2007, intenţia Comisiei de a stimula construcţia şi punerea în funcţiune, până în 2015, a maximum 12 centrale electrice demonstrative care să folosească tehnologii durabile de utilizare a combustibililor fosili în generarea de energie electrică destinată comercializării.

În noiembrie 2007, Planul strategic al UE pentru tehnologiile energetice[2] (SET) a recunoscut că demonstraţia privind utilizarea de CSC în generarea de energie electrică pe bază de combustibili fosili este unul din domeniile asupra cărora strategia europeană de dezvoltare a tehnologiilor ar trebui să îşi concentreze resursele. Astfel, Europei i se va permite să îşi valorifice realizările şi să îşi transpună rolul de lider în dezvoltarea de tehnologii CSC într-o serie de oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile europene, creând astfel în Europa noi locuri de muncă înalt calificate.

În completarea propunerii Comisiei pentru o directivă privind stocarea geologică a CO2 şi instituirea cadrului juridic pentru tehnologiile CSC în Europa, prezenta comunicare duce aceste eforturi mai departe, urmărind instituirea unei structuri care să coordoneze şi să sprijine efectiv demonstraţiile CSC la scară largă, creând totodată condiţiile necesare pentru investiţii industriale masive într-o serie de centrale electrice. Aceste investiţii trebuie să fie susţinute o perioadă relativ extinsă de timp, începând de acum şi continuând până în 2020 sau chiar mai târziu.

Este imperativ ca eforturile europene în ceea ce priveşte demonstraţia CSC în cadrul unei politici integrate, care să cuprindă eforturile în materie de cercetare şi dezvoltare, măsurile de conştientizare a publicului şi de acceptare, să înceapă cât mai curând posibil. O întârziere de 7 ani a demonstraţiei, care ar duce la aceeaşi întârziere a introducerii CSC la nivel global, ar putea să însemne, până în 2050[3], producerea la nivel mondial a peste 90 Gt de emisii de CO2 care ar putea fi evitate, respectiv echivalentul a mai mult de 20 de ani de emisii de CO2 la nivelul actual în UE.

2. COSTURILE şI BENEFICIILE CSC

Investiţiile în vederea aducerii pe piaţă a CSC sunt de proporţii. Activităţile de cercetare şi dezvoltare în vederea aducerii tehnologiilor CSC într-un stadiu în care pot fi dezvoltate comerical necesită o finanţare de aproximativ un miliard de euro între momentul actual şi 2020[4].

Pe lângă aceasta, demonstraţia incipientă a CSC în centralele electrice de scară industrială necesită cheltuieli suplimentare, de ordinul miliardelor de euro: la preţurile actuale ale tehnologiei, investiţiile iniţiale pentru centralele prevăzute cu dispozitive CSC se datorează costurilor elementelor de captare şi transport şi echipamentelor de stocare şi reprezintă o proporţie cu aproximativ 30-70% mai mare (cu câteva sute de milioane de euro per centrală) decât pentru centralele standard; mai mult, costurile de exploatare sunt în prezent cu 25-75% mai mari decât la centralele fără CSC, din cauza pierderilor în ceea ce priveşte eficienţa şi costurilor de captare şi transport al CO2.

Cu toate acestea, Platforma tehnologică europeană privind centralele electrice bazate pe combustibili fosili cu emisii zero (ETP-ZEP), care aduce împreună companii energetice europene, furnizori de echipamente, companii petroliere şi de gaz, precum şi ONG-uri, estimează că un efort direcţionat în domeniul cercetării, dezvoltării şi demonstraţiei poate duce la reducerea costurilor CSC cu până la 50% între perioada actuală şi 2020, facilitând astfel utilizarea comercială[5]. Capitalul şi costurile de exploatare generate de CSC vor scădea, probabil, în perioada de după 2020, conform clopotului lui Gauss şi în urma economiilor de scară, după cum se întâmplă în general în domeniul dezvoltării tehnologiei industriale.

Investiţiile în dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor CSC vor aduce avantaje importante. Studiile efectuate de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) cu ajutorul mai multor scenarii cu condiţii variabile pănâ în 2050 demonstrează că CSC poate să contribuie cu 20-28% din obiectivul realizabil de reducere a emisiilor[6], completând reducerile realizate de eficienţa energetică şi de sursele regenerabile.

Numai în UE, reducerea emisiilor de CO2 din sectorul producţiei de energie electrică prin intermediul CCS va atinge, conform unui scenariu de piaţă, 161 Mt în 2030 şi 800-850 Mt în 2050[7], reprezentând respectiv 3,7% şi 18-20% din nivelurile actuale generale de emisii de CO2. Pe lângă utilizarea în domeniul generării de energie electrică, tehnologia CSC poate oferi soluţii pentru marii consumatori industriali, contribuind semnificativ la reducerea emisiilor în sectoarele industriale respective.

Tehnologia CSC va fi la fel de importantă şi pentru gestionarea, în viitor, a emisiilor de CO2 produse de ţări cum ar fi China sau India, care se situează deja pe primul loc în ceea ce priveşte consumul de cărbune şi emisiile[8]. Menţinerea rolului UE de lider global în dezvoltarea tehnologiilor CSC şi apariţia timpurie pe piaţă a acestora în UE vor genera noi oportunităţi comerciale pentru companiile europene din aceste ţări.

În cazul în care eforturile de a transforma SCS într-un produs comercial fezabil până în 2020 nu sunt sprijinite de politici, este posibil să de construiască în continuare centrale electrice pe bază de cărbune fără CSC sau retehnologizări. Astfel, ar exista riscul de blocare a tehnologiilor cu emisii puternice de carbon pentru încă multe decenii, reprezentând 70 GW de capacitate instalată în următorii 10-15 ani, respectiv mai mult de o treime din capacitatea actuală a centralelor pe bază de cărbuni.

3. DEPăşIREA OBSTACOLELOR DIN CALEA CSC

Primii paşi spre utilizarea CSC în generarea de energie electrică pot fi făcuţi fără costuri suplimentare substanţiale. Propunerea Comisiei pentru o Directivă CSC este destinată să rezolve toate aspectele legislative importante care privesc CSC şi să instituie un cadru de reglementare complex care să asigure dezvoltarea tehnologiilor CSC în condiţii de siguranţă. După diminuarea riscurilor, obstacolele de natură juridică din calea CSC pot fi abordate folosind dispoziţiile relevante din prezenta propunere. Pe lângă aceasta, Comisia confirmă că ETS, înainte de 2012, poate să recunoască CO2 captat şi stocat ca nefiind emis[9].

Cu ajutorul participării active a Comisiei Europene, în urmă cu puţin timp a avut loc modificarea regimurilor internaţionale în ceea ce priveşte acceptarea CSC[10]. Modificările demonstrează că UE poate să deţină rolul de lider în formarea reglementărilor internaţionale în domeniul CSC. După ratificarea amendamentelor, pot fi deschise capacităţile mari de stocare aflate sub fundul Mării Nordului.

Pentru a oferi operatorilor certitudinea juridică neceară şi pentru a creşte gradul de încredere a publicului în siguranţa CSC, este esenţial ca propunerile Comisiei să fie adoptate şi transpuse rapid, precum şi ca statele membre în cauză să ratifice de îndată modificările regimurilor internaţionale. Demonstraţia, continuarea cercetărilor şi transparenţa informaţiilor reprezintă factori de siguranţă pentru percepţia de către public a gradului general de siguranţă a procesului. Sunt necesare activităţi de informare deschise şi coordonate.

Cu toate acestea, obstacolele economice din calea CSC vor fi depăşite într-o perioadă mai mare de timp. Chiar în condiţiile în care se obţin reducerile aşteptate ale costurilor din cercetare şi demonstraţie, utilizarea CSC înseamnă creşterea costurilor fixe şi variabile în comparaţie cu generarea de energie electrică fără CSC. Cu toate acestea, opiniile experţilor din industria de profil şi ale experţilor independenţi coincid[11] în privinţa faptului că preţurile se vor situa la aproximativ 35EUR/tCO2 (poate chiar mai puţin) şi, presupunând recunoaşterea completă a SCS în ETS, centralele electrice care vor folosi CSC după 2020 nu vor avea un dezavantaj concurenţial faţă de centralele electrice standard[12], deoarece costurile evitării emisiilor de CO2 prin intermediul CSC vor fi cel puţin egale, daca nu mai scăzute, decât costurile obţinerii de certificate de emisii.

Pentru a conferi, pe termen lung, o claritate a viitorului ETS, Comisia elaborează şi o propunere legislativă pentru ETS post-2012. Această propunere inlcude recunoaşterea CSC ca fiind o tehnologie legitimă în domeniul reducerii emisiilor şi instituie o bază solidă pentru economia pe termen lung a CSC în UE.

4. O STRUCTURă LA NIVEL UE PENTRU STIMULAREA DEMONSTRAţIEI CENTRALELOR ELECTRICE CSC

În conformitate cu Concluziile Consiliului European din martie 2007, SET-Plan creează un cadru în care dezvoltarea CSC poate fi pusă pe primul plan. Acesta identifică CSC ca fiind una din tehnologiile strategice din domeniul energetic şi stabileşte orizontul 2020 pentru ca CSC să devină o opţiune realistă în sectorul generării de energie electrică, recunoscând că Europa trebuie să treacă la demonstrarea acestor tehnologii pe scară largă, îmbunătăţindu-le totodată prin intermediul cercetării şi dezvoltării continue în domeniu.

Tehnologiile CSC sunt folosite deja în sectorul industrial, dar trebuie să fie adaptate pentru utilizarea în centrale electrice mari şi îmbunătăţite prin cercetare şi dezvoltare la nivel avansat. Sectorul industrial european s-a implicat puternic[13] şi necesităţile pentru cercetarea strategică sunt bine definite[14]. Mai mult de 20 de potenţiale proiecte demonstrative au fost semnalate de industria europeană de profil în ultimele 12-18 luni[15].

Punerea în practică a unui număr suficient de astfel de proiecte în timpul aflat la dispoziţie necesită o acţiune concertată a industriei europene de profil, a statelor membre şi a Comunităţii Europene. Mai multe state europene au anunţat o serie de iniţiative în sprijinul proiectelor demonstrative desfăşurate pe teritoriile lor[16].

O acţiune coerentă şi coordonată la nivelul UE poate să adauge valoare proiectului şi să sporească impactul general, respectând totodată autonomia iniţiativelor naţionale. După cum s-a subliniat în SET-Plan şi în vederea stimulării la nivelul UE a demonstraţiei eficiente a tehnologiilor energetice durabile bazate pe combustibili fosili în generarea de energie electrică destinată comercializării, Comisia îşi propune să lanseze o Iniţiativă industrială europeană privind captarea, transportul şi stocarea CO 2 începând cu 2008 . Stimulând demonstraţia la scară largă, această iniţiativă se va axa şi pe abordarea într-o manieră integrată a necesităţii cercetării continue şi a creşterii nivelului de conştientizare şi acceptare în rândul publicului.

Pentru a asigura un efect instantaneu al iniţiativei, Comisia va institui în 2008 o Acţiune de sprijin în conformitate cu FP7 în vederea creării şi vitalizării unui reţele de proiecte demonstrative CSC. Comisia va invita proiectele care îndeplinesc condiţiile minime de calificare[17] să se prezinte şi să beneficieze de această acţiune la nivel european.

Astfel, în desfăşurarea primelor proiecte, Comisia va pune la dispoziţie un mijloc de coordonare, de schimb de informaţii şi experienţă, precum şi de identificare a celor mai bune practici. Informaţiile colectate vor contribui la concretizarea politicilor care instituie un lanţ al valorii pe termen lung pentru CO2 şi vor facilita o interacţiune coerentă şi eficientă a proiectelor participante cu activităţile de cercetare şi dezvoltare din domeniu, desfăşurate pe teritoriul UE.

Comisia va asigura că verificarea şi acceptarea proiectelor în reţea se desfăşoară în consultare cu statele mebre, cu experţi din industria europeană de profil şi cu reprezentanţii societăţii civile.

Pentru schimbul de informaţii privind progresele şi pentru schimbul de experienţă, proiectele care intră în reţeaua de proiecte vor căpăta o mai mare vizibilitate şi o identitate de piaţă (o „siglă” europeană) ca parte a unei iniţiative promovate de UE. Recunoaşterea contribuţiei la o cauză comună europeană poate facilita accesul proiectelor la asistenţă financiară naţională, comunitară şi internaţională. Acţiunile de conştientizare de către publicul larg şi interacţiunile cu parteneri din ţări terţe întreprinse colectiv într-un mod coordonat vor fi mai rentabile şi vor avea un impact mai mare, aducând beneficii clare pentru toate proiectele.

Instrumentele de guvernanţă menţionate în SET-Plan vor fi aplicate pentru coordonarea acţiunilor şi pentru elaborarea mai aprofundată a Iniţiativei industriale europene privind CSC[18]. În special, Grupul director al Comunităţii Europene privind tehnologiile energetice strategice, în strânsă colaborare cu iniţiativele părţilor interesate, cum ar fi ETP-ZEP, va avea un rol esenţial în evaluarea posibilităţii de extindere a domeniului de aplicare a Iniţiativei industriale europene dincolo de o reţea de proiect şi în determinarea posibilităţilor de finaţare pentru fiecare extindere de acest tip.

Dată fiind importanţa globală a CSC, va fi important să se includă o dimensiune internaţională prin dezvoltarea şi accelerarea colaborării existente între Europa şi China privind demonstrarea CSC şi extinderea acesteia la alte economii emergente importante[19]. La fel de importantă se va dovedi şi o cooperare sistematică cu alte economii avansate care dezvoltă tehnologiile CSC la generarea de energie electrică.

5. STIMULAREA FINANţăRII PENTRU CSC

Este necesar ca demonstraţia incipientă să acopere cerinţele substanţiale de capital suplimentar şi costurile de funcţionare, aflate în creştere permanentă[20].

Companiile europene de energie implicate în generarea de energie electrică din combustibili fosili vor câştiga prin CSC un instrument important care le va permite să rămână jucători importanţi în peisajul energetic european şi să creeze noi oportunităţi de afaceri. Prin urmare, este de aşteptat din partea acestora să ia o serie de angajamente importante în ceea ce priveşte propriile resurse în interesul demonstraţiei incipiente. Vor fi necesare şi fonduri publice pentru câteva proiecte, probabil numai pentru perioada limitată a demonstraţiei şi la niveluri care depind de evoluţia viitoare a preţurilor ETS.

Deoarece necesarul de finanţare pentru demonstraţia CSC reprezintă un obstacol important, disponibilitatea acestor resurse ar putea să condiţioneze numărul de proiecte CSC desfăşurate în Europa şi, în cele din urmă, să determine succesul CSC în Europa. Deşi Comisia a crescut semnificativ resursele disponibile pentru Tehnologiile curate ale cărbunelui şi tehnologiile CSC[21], în condiţiile bugetare actuale poate să ofere doar o mică parte din sprijinul necesar pentru a asigura că generarea de energie electrică durabilă din combustibi fosili poate intra pe piaţă.

5.1. Mobilizarea angajamentelor decisive luate de industria de profil reprezintă un pas esenţial

Industria energetică a demonstrat prin ETP-ZEP o iniţiativă crucială privind CSC şi, în ultimii ani, a alocat resurse importante activităţilor de cercetare şi dezvoltare, precum şi proiectelor pilot. Cu toate acestea, angajamentele clare de mobilizare a unor resurse substanţiale în vederea demonstraţiei la scară largă au fost foarte puţine.

ETP-ZEP a publicat în octombrie 2007 viziunea sa asupra unui Program pilot, menită în special să realizeze construcţia şi funcţionarea coordonată a unor proiecte de demonstraţie CSC până în 2015. În caietul de sarcini al programului se specifica necesitatea unui sprijin financiar, dar majoritatea jucătorilor de pe scena industrială trebuie încă să definească dimensiunea şi termenele angajamentelor lor financiare pentru proiecte individuale.

În cazul în care combustibilii fosili continuă să joace un rol important în amestecul energetic, este vital ca industria europeană de profil să îşi ia angajamente clare, timpurii şi decisive. Pe lângă sectorul energetic, marii consumatori de energie electrică ar putea să îşi prezinte propriile idei cu privire la dezvoltarea CSC în sectoarele lor. Caracterul inevitabil al acţiunii privind schimbările climatice oferă generatorilor de energie electrică şi altor întreprinderi pregătite să intre rapid pe piaţa CSC posibilitatea unui beneficiu comercial real.

Alocarea unor resurse substanţiale de către companii este o precondiţie pentru stimularea tehnologiilor durabile bazate pe combustibili fosili în generarea de energie electrică pentru comercializare. În lipsa unor decizii îndrăzneţe de finanţare din partea companiilor, luate cu prima ocazie posibilă, este posibil ca fondurile publice suplimentare să nu fie disponibile.

Cu cât industria energetică acceptă mai târziu tehnologia CSC, cu atât vor fi obligaţii factorii de decizie să ia în considerare posibilitatea aplicării obligatorii a tehnologiei CSC ca fiind singurul drum deschis înainte.

5.2. Facilitarea unei implicări solide a statelor membre

Deoarece combustibilii fosili reprezintă o parte dominantă a amestecului energetic în mai multe state membre şi este de aşteptat ca aceştia să joace un rol pe termen lung în siguranţa aprovizionării şi competitivităţii, o serie de state membre ale UE au interesul clar de a asigura dezvoltarea CSC. Rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă cum va sprijini demonstraţia CSC, pe lângă activităţile de cercetare şi dezvoltare, şi cum va aborda costurile iniţiale şi de funcţionare foarte ridicate.

Unele state membre au identificat deja o serie de abordări posibile (inclusiv tarife de sprijin sau ajutoare nerambursabile pentru stadiile iniţiale). Cu toate acestea, fezabilitatea măsurilor concrete poate fi evaluată doar de la caz la caz, deci fiecărui stat membru îi revine decizia cu privire la modalitatea de finanţare a sistemului de ajutoare. Este recomandabilă utilizarea veniturilor provenind din licitaţiile din cadrul ETS. Fondurile structurale şi de coeziune pot reprezenta o parte a finanţării în unele state membre[22].

Unele din măsurile naţionale de sprijin în vederea susţinerii proiectelor de demonstraţii, care reprezintă în mod clar cele mai ridicate costuri ale procesului de aplicare a tehnologiilor CSC pot presupune acordarea unor ajutoare de stat. Comisia anticipează că acest sprijin va reprezenta o asistenţă temporară[23] până când aceste tehnologii devin competitive. În orientările comunitare revizuite privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului[24], Comisia indică temeiul juridic pentru a declara compatibile cu piaţa comună ajutoarele de stat pentru centralele electrice de demonstraţie care folosesc CSC[25].

Având în vedere importanţa demonstraţiei incipiente a CSC în generarea de energie electrică şi dat fiind că un anumit număr din acele proiecte ar putea să necesite finanţare publică, Comisia este gata, fără a aduce atingere procedurii corespunzătoare şi meritului individual al fiecărui proiect, să aibă o opinie favorabilă faţă de ajutoarele de stat utilizate la acoperirea costurilor suplimentare legate de demonstraţia CSC în proiectele de generare a energiei electrice.

5.3. Identificarea surselor de finanţare la nivelul UE

Planul SET propune examinarea căilor prin care se pot obţine fonduri suplimentare pentru priorităţile pe care acesta le identifică. Comisia va aborda aspectul resurselor pentru dezvoltarea CSC în Comunicarea privind finanţarea tehnologiilor cu nivel scăzut de carbon planificată în Planul SET pentru 2008. Identificarea resurselor suplimentare va fi esenţială, mai ales în cazul în care Iniţiativa europeană CSC se va concretiza într-o acţiune comună care să depăşească structura de coordonare a unei reţele de proiecte.

Utilizarea instituţiilor financiare europene va fi, de asemenea, importantă. Banca Europeană de Investiţii (BEI) analizează în prezent posibilitatea de elaborare a unor noi produse de finanţare a CSC, pe lângă mijloacele deja existente în conformitate cu Facilitatea de finanţare prin împărţirea riscului (RSFF)[26]. Recunoaşterea identităţii europene a unui astfel de proiect poate facilita accesul la acest tip de finanţare, cum este cazul proiectelor pentru Reţelele transeuropene de energie (TEN). Pentru proiectele din ţări terţe, pot fi utilizate instrumente specifice de tipul Facilităţii de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice a BEI[27].

Deşi Comisia nu poate să aspire să finanţeze costuri semnificative de investiţii din FP7, o finaţare limitată a etapelor pregătitoare poate fi acordată celor mai promiţătoare proiecte, respectiv celor mai inovatoare şi timpurii. În prima cerere de propuneri în cadrul FP7, Comisia a deschis posibilitatea sprijinirii studiilor tehnice şi de fezabilitate pentru proiectele de demonstraţii CSC la scară largă. În cererea de propuneri din 2008, va fi deschis un subiect similar.

6. PREGăTIREA UTILIZăRII INCIPIENTE ÎN VEDEREA EXTINDERII

Va fi necesară construirea unor infrastructuri noi în Europa pentru facilitarea unei tranziţii reuşite către un sistem energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon. În cazul particular al generării de energie electrică cu CSC, acest lucru presupune necesitatea timpurie a unei infrastructuri de transport şi stocare a CO2 şi conectarea surselor de emisie, cu reguli de acces nediscriminatorii, comparabile cu cele aplicabile pentru infrastructura existentă de electricitate şi gaz.

Este foarte importantă dezvoltarea dimensiunii europene în aceste reţele. Este posibil să fie necesar un sprijin financiar suplimentar şi direcţionat (de exemplu, pentru definirea reţelelor şi pentru studiile detaliate de fezabilitate ale proiectelor individuale de infrastructură din reţea). În acest scop, Comisia va propune o revizuire a orientărilor TEN-E în vederea includerii infrastructurii de CO2 (conducte şi situri de stocare).

7. CONCLUZII

Oportunităţile şi provocările pe care le prezintă CSC fac din această tehnologie un punct de importanţă strategică în dezvoltarea de noi tehnologii energetice pentru Europa. Demonstraţia incipientă şi eficientă a fiabilităţii tehnologice a CSC în generarea de energie electrică, atât în Europa, cât şi la nivel internaţional, este o piatră de hotar în calea utilizării acesteia la scară largă. Cu ajutorul iniţiativelor timpurii şi îndrăzneţe din partea publicului şi a industriei de profil şi al stimulilor puternici de piaţă în vederea evitării emisiilor de CO2, CSC poate deveni viabilă comercial în 2020 sau la puţin timp după aceea.

Pentru a stimula dezvoltarea CSC în Europa, Comisia propune, în paralel cu prezenta comunicare, un cadru de reglementare permisiv şi inculderea CSC în ETS. Orientările comunitare revizuite privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului sunt favorabile CSC şi indică temeiul în care proiectele demonstrative CSC pot să beneficieze de ajutoare de stat. În 2008, Comisia va propune o revizuire a orientărilor TEN-E în sensul cuprinderii infrastructurii CO2.

În cadrul Planului SET, Comisia îşi propune să lanseze o Iniţiativă industrială europeană privind CSC, ca bază pentru coordonarea, transparenţa şi vizibilitatea proiectelor de demonstraţie. Astfel, UE va deţine primul loc pe plan mondial în demonstraţiile la scară largă şi va maximiza beneficiile demonstraţiei incipiente. În 2008, Comisia va institui, în acest context, o reţea de proiect care să permită iniţiatorilor să facă schimb de informaţii şi de experienţă, să maximizeze impactul asupra cercetării şi dezvoltării ulterioare, precum şi a formării de politici, să optimizeze costurile prin acţiuni comune (de exemplu, faţă de public sau ţări terţe), precum şi să obţină o recunoaştere ca părţi a unei iniţiative cruciale la nivel european(„o siglă europeană”).

Demonstraţia incipientă nu va fi fezabilă fără o serie de angajamente financiare majore. În sectorul privat, caracterul inevitabil al acţiunii privind schimbările climatice oferă generatorilor de energie electrică şi altor întreprinderi pregătite să intre rapid pe piaţa CSC posibilitatea unui beneficiu comercial real. Cu cât industria energetică acceptă mai târziu tehnologia CSC, cu atât vor fi obligaţii factorii de decizie să ia în considerare posibilitatea aplicării obligatorii a tehnologiei CSC ca fiind singurul drum deschis înainte.

Angajamentele clare şi decisive din partea industriei europene de profil sunt esenţiale pentru a fi luată în considerare o contribuţie suplimentară din fondurile publice. În special, statele membre care inteţionează să se bazeze pe cărbune în amestecul energetic viitor ar trebui să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru demonstraţia incipientă a CSC. Informaţiile obţinute prin intermediul Iniţiativei industriale europene vor facilita analiza compatibilităţii acestor măsuri cu normele privind ajutoarele de stat în UE. Mobilizarea unor resurse suplimentare poate fi necesară şi va fi luată în considerare în viitor, în contextul Planului SET, în vederea extinderii Iniţiativei industriale europene privind CSC dincolo de limitele unei reţele de proiecte.

[1] Deşi îmbunătăţirile în ceea ce priveşte eficienţa energetică vor fi indispensabile, în lipsa altor măsuri nu vor reuşi să realizeze reducerea necesară a emisiilor de CO2.

[2] Planul SET oferă o serie de orientări de politică pentru eforturile europene în materie de cercetare şi dezvoltare, identificând o serie de tehnologii esenţiale necesare pentru ideea unei Europe cu o economie prosperă şi durabilă, care să deţină primul loc la nivel global în domeniul mai multor tehnologii eficiente şi cu emisii reduse de CO2.

[3] SEAI

[4] Estimările reprezentanţilor industriei de profil; Pentru mai multe detalii, a se vedea SEAI.

[5] www.zero-emissionplatform.eu.

[6] Perspectivele tehnologice AIE pentru energie 2050 şi Raportul Stern.

[7] Evaluările impactului pentru Directiva CSC şi Planul SET.

[8] Două treimi din creşterea utilizării cărbunelui pe glob se vor datora Chinei şi Indiei. Deja în zilele noastre, în fiecare săptămână undeva pe glob este pusă în exploatare câte o nouă centrală energetică bazată pe cărbune.

[9] Se poate opta pentru proiectele CSC pentru 2008-2012.

[10] După modificările aduse Protocolului (1996) anexat convenţiei asupra împiedicării poluării marine prin deversarea de deşeuri şi alte materiale („Protocolul de la Londra”), în iunie 2007 s-a ajuns la un acord al părţilor semnatare la Convenţia pentru protejarea mediului marin al Atlanticului de nord-est („Convenţia OSPAR”), permiţând analizarea tehnologiilor CSC în conformitate cu această convenţie.

[11] ETP-ZEP, IEA, Raportul Stern şi altele (IAES).

[12] În perioada până în 2020 sau aproximativ la această dată, costurile suportate de proiectele care sprijină demonstraţia incipientă a CSC ar corespunde unor preturi mult mai mari pentru emisiile de CO2 (până la 70 €/tCO2).

[13] Companiile europene de energie electrică, furnizorii de echipament şi întreprinderile petroliere/de gaz, precum şi ONG-urile, sunt implicate activ în ETP-ZEP.

[14] Priorităţile pentru cercetarea şi dezvoltarea europeană în domeniul CSC au fost identificate pe baza activităţilor de cercetare şi dezvoltare, a cunoştinţelor şi experienţei în ETP-ZEP (SEAI).

[15] SEAI.

[16] Regatul Unit, Ţările de Jos şi Norvegia; în stadiu pregătitor în Polonia, Germania şi Spania.

[17] A se vedea SEAI pentru avizul preliminar privind criteriile care urmează a fi folosite.

[18] În special, Grupul director al Comunităţii Europene privind tehnologiile energetice strategice şi Sistemul european de informare în domeniul tehnologiilor energetice Pe lângă aceasta, Alianţa europeană de cercetare în domeniul energetic ar putea alinia activităţile curente de cercetare şi dezvoltare din Europa, desfăşurate în domeniile relevante.

[19] Pe lângă angajamentul permanent cu China (prin Proiectul NZEC, „Near-Zero Emission Coal project”), care are la bază Parteneriatul UE-China privind schimbările climatice şi Memorandumul de înţelegere ulterior din 2006, Comisia, în 2007, a pus bazele unei colaborări în domeniul CSC cu India şi Africa de Sud.

[20] Echiparea unei centrale electrice noi cu elementele necesare demonstraţiei incipiente lanţului complet al captării, transportului şi stocării de CO2, presupune costuri suplimentare care necesită (pentru o centrală de 300MW) fie o alocare iniţială de aproximativ 300-500 MEUR sau venituri curente suplimentare de 45-125 MEUR pentru fiecare an al duratei proiectului.

[21] Deşi nu a existat nicio acţiune „Tehnologii curate ale cărbunelui” în FP6, acţiunea „CSC” a beneficiat de alocări de 15-20 MEUR pe bază anuală. Alocările combinate pentru acţiunile „Tehnologii curate ale cărbunelui” şi „CSC” din FP7 vor utiliza mai mult decât dublul acestei sume. Pe lângă aecasta, o parte a sumei anuale de aproximativ 9 MEUR dedicate cercetării în domeniul cărbunelui, provenind de la Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel va suplimenta în continuare activităţile de cercetare şi dezvoltare.

[22] Deşi niciun stat membru nu a creat dispoziţii specifice în planurile de funcţionare pentru perioada 2007-2013, o parte din sprijinul financiar pentru demonstraţia centralelor electrice CSC ar putea să provină din fondurile pentru activităţi planificate de cercetare şi inovare. Posibilitatea unor modificări care să acopere explicit aceste centrale poate fi creată în urma revizuirii strategice a programelor.

[23] După perioada de demonstraţie, este de aşteptat ca CSC să devină competitive comerciale în cadrul ETS viitoare.

[24] COM(2008) XXX adoptat concomitent.

[25] În orientări se menţionează că utilizarea CSC în generarea de energie electrică, practic inexistentă în prezent, se va limita, probabil, în următorul deceniu, la proiectele de demonstraţie. Atâta vreme cât proiectele nu sunt reglementate de alte orientări privind ajutoarele de stat, Comisia este de părere că declararea compatibilităţii cu piaţa comună a numărului limitat de ajutoare de stat acordate pentru aceste proiecte ar putea fi realizată cel mai bine şi direct, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei primare europene: articolele 87 alineatu (3) litera (b) sau (c) şi articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE.

[26] RSFF este o iniţiativă comună a BEI şi a Comisiei, menită să ofere finaţarea riscurilor pentru tehnologiile noi şi pentru proiectele de implementare a cercetării şi dezvoltării.

[27] Într-un context similar, BEI a semnat un Împrumut cadru pentru China în vederea combaterii schimbărilor climatice în cadrul celui de-al zecelea summit UE-China din 28 noiembrie 2007 şi, sub rezerva propunerilor din partea autorităţilor chineze, ia în considerare utilizarea acestuia pentru sprijinirea demonstraţiei CSC în China.