[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 10.9.2007

SEC(2007) 1137

DOCUMENT DE LUCRU AL PERSONALULUI COMISIEI

care însoţeşte propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la unităţile de măsură Rezumatul studiului de impact [COM(2007) 510 final SEC(2007) 1136]

Studiul de impact se referă la Directiva 80/181/CEE privind unităţile de măsură. Directiva prevede ca măsurătorile în UE să fie făcute în unităţi metrice, însă permite în acelaşi timp utilizarea unor indicaţii suplimentare (fără a defini această noţiune) până la sfârşitul anului 2009. După această dată, directiva ar impune ca toate indicaţiile să fie doar în sistemul metric, iar aceasta ar însemna ca mărfurile destinate comerţului transatlantic să fie reetichetate în permanenţă, în principal pentru că legislaţia UE cu privire la indicaţiile exclusiv în sistemul metric ar intra în acest caz în conflict cu legislaţia SUA, care cere o dublă etichetare (metrică şi inci/livră SUA).

Pe baza reacţiilor la un document de lucru al serviciilor Comisiei în cadrul unei consultări publice şi în conformitate cu standardele minime ale Comisiei, au fost examinate trei opţiuni.

- Opţiunea 1 – Nici o măsură: ca urmare a clauzei de expirare, indicaţiile suplimentare nu ar mai fi permise de la sfârşitul anului 2009. Ar putea fi necesar să se revizuiască acquis-ul existent, care cere utilizarea indicaţiilor non metrice în anumite cazuri, cum ar fi cel al kilocaloriei (kcal). Nu ar fi posibilă adaptarea la progresul tehnic. Regatul Unit şi Irlanda ar avea obligaţia de a stabili o dată de terminare a derogărilor încă în vigoare (pintă, milă, uncie troy).

- Opţiunea 2 – Abrogarea directivei: statele membre ar fi libere să adopte o legislaţie naţională bazată, ca şi directiva, pe standardele internaţionale. Din acest motiv, unele state membre ar putea decide să nu adopte nici o dispoziţie legală. În acest caz, s-ar aplica recunoaşterea reciprocă, în conformitate cu articolul 28 din Tratat.

- Opţiunea 3 – Actualizarea directivei: adaptarea directivei pentru a corecta problemele menţionate în cadrul opţiunii „nici o măsură” de mai sus, şi anume prin prelungirea pe termen nedeterminat a posibilităţii de a utiliza indicaţii suplimentare (inci, livră). Indicaţiile suplimentare sunt folosite în domenii în care nu există unităţi metrice. Această opţiune păstrează status quo-ul şi prelungeşte pe termen nedeterminat toate derogările existente cu privire la utilizarea măsurătorilor non metrice. Ea permite, de asemenea, adaptarea directivei ca urmare a progresului tehnic (katalul). Ar fi abrogată şi cererea ca Regatul Unit şi Irlanda să stabilească o dată limită pentru terminarea derogărilor existente.

Opţiunea 3 - „actualizarea directivei” - este opţiunea preferabilă, deoarece păstrează situaţia actuală şi nu necesită noi cheltuieli administrative, în acest caz, în principal cheltuieli de etichetare. Această opţiune include o sinergie între prelungirea utilizării indicaţiilor suplimentare şi continuarea flexibilităţii actuale în ceea ce priveşte punerea în aplicare a directivei cu privire la unităţile de măsură non-metrice, în special în domeniile de activitate în care nu există unităţi de măsură metrice, de exemplu unităţile de măsură binare din informatică (bits, bytes). Această opţiune ar permite o continuitate a aplicării practicii actuale care nu a prezentat pe ansamblu dificultăţi majore. Autorizarea Marii Britanii şi Irlandei de a beneficia de derogări pe o durată nedeterminată (pentru pintă, milă, uncia troy) este în avantajul majorităţii consumatorilor, care doresc menţinerea situaţiei actuale.

În cazul opţiunii 1 - „nici o măsură” -, principalele cheltuieli ar fi cele administrative, care sunt importante şi vor fi probabil mai ridicate pentru întreprinderile mici şi mijlocii, din cauza efectelor de scară mai reduse. Pentru a menţine costul studiului de impact la un nivel acceptabil, nu a fost realizată o estimare completă prin utilizarea modelului de cost standard, ci au fost folosite estimări asemănătoare provenind de la surse diferite din industrie.

Cheltuielile care ar rezulta din opţiunea 2 - „abrogarea directivei” - sunt foarte dificil de determinat, însă riscă să fie importante şi sunt legate de faptul că statele membre ar putea pune în aplicare standardele internaţionale în mod diferit, provocând astfel incertitudine şi, eventual, punând bariere în calea comerţului. De asemenea, în anumite cazuri ar putea apărea pierderi financiare importante din cauza unor neînţelegeri, ca de exemplu când sonda spaţială americană Marslander s-a prăbuşit pe planeta Marte în urma unor defecţiuni cauzate de confundarea în faza de producţie a unor indicaţii în inci/livră cu indicaţiile metrice.

Opţiunea de autorizare a indicaţiilor suplimentare pentru o nouă perioadă de 10 ani (a patra dată limită după 1989, 1999 şi 2009) a fost eliminată, deoarece ar implica viitoare schimbări majore în cel puţin trei domenii ale politicilor (diagnosticul in vitro , etichetarea nutriţională şi drepturile de proprietate intelectuală) şi nu ar constitui un semnal pozitiv care să încurajeze o schimbare în Statele Unite, care, dacă ar accepta etichetarea doar în sistem metric, ar fi recompensate de UE cu o barieră în calea comerţului în ceea ce priveşte etichetarea cu indicaţii suplimentare.